ªtefan Baban

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Prima interpelare se referea la eradicarea muncii la gri, reversul medaliei. Repet încã o datã, ambele interpelãri se adreseazã Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, domnului ministru Marian Sârbu.

Zilele trecute, era vorba de sãptãmâna trecutã, ministrul muncii, domnul Marian Sârbu, a încercat sã convingã deocamdatã presa cã a gãsit soluþia pentru a lichida ”muncologiaÒ ºi ”munca la negruÒ. Majoritatea convenþiilor civile sunt considerate contracte individuale de muncã mascate ce vor fi desfiinþate prin aplicarea unei legi privind încadrarea în muncã. Actul normativ în cauzã va reglementa munca prestatã cu program redus. Astfel, pentru aceastã muncã nu se va mai putea încheia o convenþie civilã, ci un contract de muncã de 2Ñ4 sau 6 ore.

În acest mod, persoanele care lucreazã cu timp parþial vor beneficia de toate drepturile pe care le au ca ºi salariaþii care sunt angajaþi normal, dar proporþional cu timpul lucrat. De asemenea, activitatea prestatã în aceastã perioadã este consideratã vechime în muncã, evident, tot proporþional cu timpul lucrat ce constituie stagiul de cotizare în condiþiile legii care reglementeazã sistemul public de pensii.

La prima vedere, lucrurile par în regulã, numai cã dacã stãm ºi analizãm la rece intenþiile ministerului de a reduce ”munca la griÒ riscã sã eºueze, ºi aceasta, din simplul motiv cã se acþioneazã asupra efectelor, ºi nu asupra cauzelor. Se cunoaºte cã principala cauzã pentru care patronii preferã munca ilegalã rezidã din costul foarte ridicat al forþei de muncã, generat nu atât de plata salariului, cât de celelalte fonduri: de ºomaj, de pensii, de asigurãri sociale etc., care, practic, dubleazã cheltuielile cu salarii suportate de angajatori.

Prin urmare, mãsura poate fi perceputã de patroni ca o nouã formã de majorare a impozitelor ºi taxelor care li se percep. Apoi, este bine ºtiut cã, în buna tradiþie româneascã, ori de câte ori apare o lege nouã se gãseºte ºi soluþia de a fi ocolitã. În cazul de faþã, una din condiþii este cã, prin Codul civil, este prevãzutã existenþa convenþiilor civile de prestãri servicii, care nu obligã patronul la plata nici unei contribuþii cãtre stat, iar prestatorii respectivi nu beneficiazã de nici un drept. Se pune, prin urmare, problema în ce mãsurã convenþiile civile nu se vor transforma în convenþii de prestãri de servicii. ªi

atunci, în loc sã încaseze sume la contribuþia socialã pentru pensii, statul va pierde. Spunem aceasta, deoarece noua lege a pensiilor prevede deja obligativitatea plãþii CAS-ului pentru toate convenþiile civile încheiate de persoane care nu sunt angajate la o firmã cu contract individual de muncã.

Pe de altã parte, va exista tentaþia muncii la negru chiar ºi fãrã contracte de prestãri de servicii; ea în nici un caz nu va fi atenuatã, pentru cã amenzile, în cazul în care angajatorul este prins, sunt oricum mai mici decât cheltuiala pe care ar presupune-o angajarea legalã cu toate formele legale.