Smaranda Dobrescu

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Ceea ce distinsul coleg, domnul deputat Barbu, spunea cu referire la lucrãtori, ºi nu salariaþi, este o traducere, sã spunem, mai largã a cuvântului ”workerÒ, dar Convenþia O.I.M. din Õ48 spune clar care sunt posibilitãþile de a organiza sindicate, ºi anume acelea în care sunt salariaþi, unde existã o relaþie de muncã. De altfel, aºazisul ”lucrãtorÒ, adicã cei care au profesiuni libere ºi nu au, sã spunem, un angajator, un patron, aceia pot liniºtit ºi liber sã adere la oricare alt sindicat creat. Ei nu pot sã organizeze sindicate, întrucât nu au relaþii de muncã.

Problema politizãrii eu cred cã trebuie s-o privim cu mai puþinã ipocrizie, întrucât distinºi colegi din opoziþie care sunt în conducerea uniunilor patronale ºi sunt ºi senatori considerã cã acest lucru este perfect legal, adicã este normal ca ºi capitalul românesc sã aibã reprezentare, reprezentanþi în Parlament, dar nu sunt de acord ca salariaþii din þara noastrã sã aibã reprezentanþi în Parlament. La urma urmelor, este o problemã de opþiune politicã, ºi anume aceea ca partidele liberale sã doreascã sã reprezinte capitalul românesc în Parlament, iar partidele social-democrate sã invite lideri de sindicat în Parlament.

În privinþa ultimei menþiuni fãcute de colegul Barbu, anume cã comisia de mediere a hotãrât ca un salariat sã fie membru al unui singur sindicat, este chiar un amendament pe care l-a adus Senatul, întrucât experienþa ultimilor ani a dovedit cã înscrieri multiple pot distorsiona numãrul real al membrilor de sindicat, creându-se niºte lobby-uri ºi niºte presiuni asupra Guvernului ºi asupra patronilor, poate, irelevant de mari. Vã mulþumesc.