Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·18 aprilie 2003
Dezbatere proiect de lege · retras
Eberhard-Wolfgang Wittstock
Discurs
Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Doresc sã dedic aceastã intervenþie comemorãrii a 200 de ani de la moartea baronului Samuel von Brukenthal, cel care, prin pasiunea sa pentru culturã ºi artã, a pus bazele primului muzeu public din sud-estul Europei, muzeu aflat la Sibiu ºi care poartã ºi azi cu mândrie numele întemeietorului sãu.
Cine a fost Samuel von Brukenthal? S-a nãscut în anul 1721 în târgul transilvãnean Nocrich, aflat pe Valea Hârtibaciului. Aici, tatãl sãu, ridicat din rândul nobilimii funcþionãreºti, activa ca jude regal. A urmat studii de drept ºi filozofie, între anii 1743-1745, la universitãþi germane (Halle ºi Jena), formându-se în spiritul iluminismului european. Apoi s-a întors la Sibiu, ocupând funcþii administrative mai întâi în cadrul structurilor politico-administrative de autoguvernare ale saºilor din Transilvania (aºa-numita Universitate a Naþiunii Sãseºti), apoi în cadrul administraþiei Principatului Transilvaniei.
Apreciindu-i cultura ºi calitãþile diplomatice, împãrãteasa Maria Tereza i-a hãrãzit o carierã strãlucitã la Curtea de la Viena. A fost numit, în 1762, cancelar provincial, iar în 1765 cariera sa a atins un prim apogeu, prin instalarea sa în funcþia de preºedinte al Cancelariei Aulice a Transilvaniei de la Viena. În aceastã calitate, ºi-a câºtigat merite deosebite prin reformarea sistemului fiscal, dar ºi-a fãcut ºi duºmani, mai ales în rândul nobilimii.
Între anii 1774 ºi 1777 a fost preºedintele guberniului transilvan, iar în deceniul 1777Ð1787 a ocupat cea mai înaltã poziþie executivã în principatul transilvan, cea de guvernator. A fost singurul sas care a deþinut aceastã funcþie.
Religia sa Ñ Brukenthal a fost protestant luteran Ñ l-a pus adeseori în situaþii dificile faþã de Curtea de la Viena. Totuºi, a încercat sã apere interesele comunitãþii din care se trãgea. ”Fidem genusque servaboÒ, adicã ”Vreau sã rãmân fidel credinþei mele ºi poporului meuÒ a fost deviza sa.
Dupã moartea Mariei Tereza, nu s-a putut acomoda cu ideile reformatoare ale Împãratului Iosif al II-lea, ceea ce a dus, în cele din urmã, în anul 1787, la demiterea sa. Brukenthal s-a retras în viaþa particularã, în imperiul cultural-spiritual pe care ºi-l crease prin pasiunea sa de colecþionar. Încã la Viena fiind, era renumit pentru colecþia sa de artã, care era consideratã a doua ca valoare din capitala imperiului. Dar Brukenthal a lãsat posteritãþii ºi valoroase colecþii numismatice, arheologice, mineralogice ºi o bibliotecã renumitã, cu foarte multe exemplare de carte veche, rarã.
Baronul Samuel von Brukenthal a murit la 9 aprilie 1803, mâine împlinindu-se 200 de ani de la trecerea în eternitate a acestei importante personalitãþi din istoria
patriei. Prin testamentul sãu, Brukenthal a dispus ca averea sa sã nu fie divizatã, ci sã foloseascã interesului comunitar, iar colecþiile ºi biblioteca sã fie accesibile publicului doritor sã le cunoascã.