Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Începem prima parte a ºedinþei noastre de astãzi destinatã intervenþiilor personale.

Are cuvântul doamna Liana Naum ºi va urma domnul Damian Brudaºca.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia mea politicã de astãzi se numeºte: ”S.O.S. agricultura constãnþeanãÒ.

În aceastã tranziþie lungã, când se schimbã forma de proprietate, structurile sociale, mentalitatea ºi foarte multe altele, într-o dinamicã continuã, se schimbã pânã ºi clima. Efectele acestei schimbãri se resimt dureros în

judeþul pe care îl reprezint în Parlament Ñ judeþul Constanþa.

Spun ”durerosÒ, pentru cã acest pãmânt dintre Dunãre ºi mare plânge în aceastã primãvarã. Plânge pãmântul ºi plâng ºi oamenii, care investesc mulþi bani ºi mult suflet în culturile de toamnã, astfel, 182 de mii de hectare, din care: grâu, 199 hectare; orz 19,4 mii hectare; orzoaicã, 25 de mii hectare, ºi rapiþã de toamnã, 17 mii hectare. Deci, 37,5% din suprafaþa arabilã a judeþului.

Precipitaþiile abundente din toamnã ºi temperaturile ridicate, cu o medie a lunii octombrie între 12,1¼C ºi 18,1¼C, iar în noiembrie între 8,9¼C ºi 14,6¼C, au prelungit perioada de vegetaþie a plantelor de culturã, fãcând ca acestea sã nu parcurgã etapele ºi timpul necesar trecerii prin procesul de cãlire. Începând cu 7 decembrie 2002, temperaturile au scãzut brusc, înregistrându-se de la -19¼C pânã la -22¼C.

Temperaturile scãzute s-au manifestat pe soluri descoperite, fãrã zãpadã ºi bine aprovizionate cu apã, fapt ce a condus la îngheþarea solului pe o adâncime între 0Ð50 cm ºi distrugerea plantelor de culturã într-un procent de 95 pânã la 100% la culturile de orz, orzoaicã de toamnã ºi rapiþã pentru ulei, iar la grâu procentul de distrugere s-a apreciat între 35 ºi 40% din suprafaþã, dar a continuat ºi în luna martie a acestui an, ajungând, la data actualã, grâul sã fie calamitat în totalitate, peste 55% din suprafaþa însãmânþatã. Practic, la data actualã, sunt compromise în totalitate 164 de mii de hectare.

Acest fenomen, acest capriciu al naturii, care se întâmplã o datã la 50 de ani, a dus la decapitalizarea producãtorilor agricoli, care nu au fonduri pentru continuarea lucrãrilor din campania de primãvarã, culturile agricole în judeþul Constanþa fiind calamitate 3 ani consecutiv, ºi menþionãm cã nu s-au primit despãgubiri niciodatã. Volumul lucrãrilor ce trebuie executate este foarte mare Ñ 300 de mii de hectare de pregãtit ºi însãmânþat.

Faþã de aceastã situaþie gravã în care se gãseºte agricultura din judeþul Constanþa, lansãm un S.O.S. de suflet Ministerului Agriculturii, cu rugãmintea de a declara judeþul Constanþa în totalitate ca zonã calamitatã din punct de vedere agricol ºi sã acorde producãtorilor afectaþi, în mod gratuit, motorinã, seminþe ºi îngrãºãminte chimice, pentru reînsãmânþarea celor 160 de mii de hectare culturi de toamnã calamitate.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Îi dau cuvântul domnului Damian Brudaºca. Va urma domnul deputat Wittstock.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Doresc, astãzi, sã mã adresez domnului prim-ministru, pentru a-i aduce la cunoºtinþã câteva scãpãri în ceea ce priveºte Ordonanþa de urgenþã nr. 195/2002 privind circulaþia pe drumurile publice ºi din Hotãrârea Guvernului nr. 85/2003 care aprobã regulamentul de aplicare a acestuia. Mã adresez deci domnului prim-ministru, solicitându-i modificarea ºi completarea celor douã acte menþionate.

Aduc în atenþia dumneavoastrã, domnule prim-ministru, un aspect extrem de important, care a fost fãcut ”scãpatÒ de elaboratorul ordonanþei, ºi anume sancþiuni pentru poliþia rutierã, în situaþia cã nu-ºi îndeplineºte obligaþiile legale. Vã reamintesc în acest sens conþinutul exact al art. 2 din Ordonanþa de urgenþã nr. 195/2002: ”Îndrumarea, supravegherea ºi controlul respectãrii normelor de circulaþie rutierã se fac de cãtre poliþiºti specializaþi ºi anume desemnaþi prin dispoziþia inspectorului general al Inspectoratului General al Poliþiei Române, care au obligaþia de a lua mãsurile legale, în cazul în care constatã încãlcãri ale normelor privind circulaþia pe drumurile publiceÒ.

Subliniez cã nu existã absolut nici o altã prevedere, la capitolul ”ContravenþiiÒ, care sã se refere la situaþia când însãºi poliþia rutierã nu-ºi îndeplineºte obligaþiile.

Voi prezenta în continuare câteva argumente a cãror origine se aflã în municipiul Cluj-Napoca ºi pe care, cu siguranþã, domnule prim-ministru, dumneavoastrã nu le cunoaºteþi sau nu doriþi sã recunoaºteþi cã le ºtiþi:

1) Se parcheazã sau staþioneazã chiar în curbe, în sensurile giratorii, în pantã, în dreptul acceselor etc., provocându-se mari perturbãri traficului auto. În mod repetat, municipalitatea clujeanã s-a adresat în scris poliþiei rutiere, dar fãrã absolut nici un rezultat.

În acelaºi timp, pentru a evita aceste zone aglomerate de maºini parcate neregulamentar, inclusiv tiruri, conducãtorii auto se orienteazã cãtre alte strãzi, mai puþin propice circulaþiei autovehiculelor de mare tonaj. Urmarea este cunoscutã: deteriorarea tramei stradale.

2) Municipiul Cluj-Napoca este traversat în lung ºi în lat de autovehicule de mare tonaj, chiar în zona centralã, deoarece, din motive cunoscute ºi de dumneavoastrã, încã nu dispunem de o centurã de ocolire a oraºului. Din pãcate, toate aceste autovehicule grele nu deþin autorizaþie specialã de transport eliberatã de municipalitate, aºa cum cere Legea nr. 82/1998 privind regimul drumurilor. Consecinþa directã este distrugerea strãzilor.

Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Wittstock Eberhard. Va urma domnul Iosif Armaº.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Doresc sã dedic aceastã intervenþie comemorãrii a 200 de ani de la moartea baronului Samuel von Brukenthal, cel care, prin pasiunea sa pentru culturã ºi artã, a pus bazele primului muzeu public din sud-estul Europei, muzeu aflat la Sibiu ºi care poartã ºi azi cu mândrie numele întemeietorului sãu.

Cine a fost Samuel von Brukenthal? S-a nãscut în anul 1721 în târgul transilvãnean Nocrich, aflat pe Valea Hârtibaciului. Aici, tatãl sãu, ridicat din rândul nobilimii funcþionãreºti, activa ca jude regal. A urmat studii de drept ºi filozofie, între anii 1743-1745, la universitãþi germane (Halle ºi Jena), formându-se în spiritul iluminismului european. Apoi s-a întors la Sibiu, ocupând funcþii administrative mai întâi în cadrul structurilor politico-administrative de autoguvernare ale saºilor din Transilvania (aºa-numita Universitate a Naþiunii Sãseºti), apoi în cadrul administraþiei Principatului Transilvaniei.

Apreciindu-i cultura ºi calitãþile diplomatice, împãrãteasa Maria Tereza i-a hãrãzit o carierã strãlucitã la Curtea de la Viena. A fost numit, în 1762, cancelar provincial, iar în 1765 cariera sa a atins un prim apogeu, prin instalarea sa în funcþia de preºedinte al Cancelariei Aulice a Transilvaniei de la Viena. În aceastã calitate, ºi-a câºtigat merite deosebite prin reformarea sistemului fiscal, dar ºi-a fãcut ºi duºmani, mai ales în rândul nobilimii.

Între anii 1774 ºi 1777 a fost preºedintele guberniului transilvan, iar în deceniul 1777Ð1787 a ocupat cea mai înaltã poziþie executivã în principatul transilvan, cea de guvernator. A fost singurul sas care a deþinut aceastã funcþie.

Religia sa Ñ Brukenthal a fost protestant luteran Ñ l-a pus adeseori în situaþii dificile faþã de Curtea de la Viena. Totuºi, a încercat sã apere interesele comunitãþii din care se trãgea. ”Fidem genusque servaboÒ, adicã ”Vreau sã rãmân fidel credinþei mele ºi poporului meuÒ a fost deviza sa.

Dupã moartea Mariei Tereza, nu s-a putut acomoda cu ideile reformatoare ale Împãratului Iosif al II-lea, ceea ce a dus, în cele din urmã, în anul 1787, la demiterea sa. Brukenthal s-a retras în viaþa particularã, în imperiul cultural-spiritual pe care ºi-l crease prin pasiunea sa de colecþionar. Încã la Viena fiind, era renumit pentru colecþia sa de artã, care era consideratã a doua ca valoare din capitala imperiului. Dar Brukenthal a lãsat posteritãþii ºi valoroase colecþii numismatice, arheologice, mineralogice ºi o bibliotecã renumitã, cu foarte multe exemplare de carte veche, rarã.

Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Iosif Armaº. Va urma domnul Nicolae Leonãchescu.

Mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi deputaþi,

Îmi permit sã vã reþin atenþia cu o întâmplare de pe alte meleaguri, semnificativã, cred eu, pentru realitatea politicã internaþionalã actualã, profund marcatã de Rãzboiul din Irak. Ceea ce vreau sã relatez demonstreazã elocvent la ce situaþii absurde se poate ajunge din cauza rãzboiului.

În urmã cu aproape douã sãptãmâni, la 27 martie, Cimitirul militar britanic din localitatea francezã Etaples, aproape de Pas-de-Calais, localitate emblematicã pentru legãturile seculare franco-britanice, a fost profanat. Inscripþionãri ostile forþelor anglo-americane, dar favorabile lui Saddam Hussein au fost descoperite pe frontispiciul din marmurã al monumentului principal al cimitirului, locul unde îºi dorm somnul de veci de mulþi ani peste 10 mii de soldaþi britanici, morþi pe pãmânt francez aproape de finalul Primului Rãzboi Mondial.

Insultele grosolane de tipul: ”Moarte yankeilor!Ò ”Blair ºi Bush la Tribunalul Penal Internaþional!Ò sau: ”Plecaþi acasã, golanilor!Ò, ”Saddam va învinge ºi va face sã curgã sângele vostru!Ò au fost fãcute repede sã disparã, dar nu îndeajuns de repede încât sã scape atenþiei fotoreporterilor presei locale. Astfel, imediat, douã cotidiene londoneze de mare tiraj, ”TimesÒ ºi ”Daily ExpressÒ, au preluat imaginile ºi au relatat pe larg despre profanarea cimitirului britanic.

Evenimentul din liniºtita localitate francezã a produs, cum era de aºteptat, la Londra ºi în întreaga Anglie, o vie emoþie ºi un val de indignare fãrã precedent. Atât de mare a fost mânia englezilor, încât ”TimesÒ Ñ de altfel, o publicaþie extrem de serioasã Ñ a derapat prin exagerare, asociind una din inscripþiile menþionate, cât se poate de realã, cu o afirmaþie cel puþin grotescã: ”Un francez din trei este alãturi de Saddam!Ò

Cum se întâmplã de obicei în asemenea cazuri, ancheta judiciarã deschisã imediat dupã descoperirea profanãrii nu a dus încã la descoperirea fãptaºilor.

Întâmplarea de la cimitirul britanic din nord-vestul Franþei a generat însã reacþia imediatã a autoritãþilor franceze la cel mai înalt nivel. Preºedintele Jacques Chirac a prezentat, în numele sãu personal ºi în numele Franþei, Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, printr-o scrisoare, cele mai sincere regrete pentru acest act de vandalism, care a scandalizat Franþa. ”Franþa ºtie Ñ a subliniat liderul de la ƒlysŽe Ñ cât de mult datoreazã formidabilului devotament ºi curaj al soldaþilor britanici, veniþi aici sã ne ajute sã ne redescoperim libertatea prin lupta împotriva barbarieiÒ, adãugând cã ”Regatul Unit ºi Franþa sunt douã þãri ale cãror popoare sunt legate prin istorie ºi prin valorile lor comuneÒ.

## Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae Leonãchescu. Va urma domnul Ioan OlteanÉ Domnul Ioan Onisei a depus la secretariat comunicarea.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat auditoriu,

În ultima lunã, o zarvã extremistã a iredentismului maghiar de tip medieval tulburã liniºtea etnicilor maghiari ºi a românilor din municipiul Sfântu Gheorghe, judeþul Covasna. Nu merita sã ne oprim câteva clipe asupra acestui subiect, dacã miasmele otrãvite de o urã patologicã, sangvinardã n-ar tulbura minþile unora din cei care, cu tenacitate, construiesc în România statul democratic al românilor liberi ºi întind punþi ale comunicãrii civilizate ºi moderne.

Despre ce este vorba?!

La Grupul ªcolar ”Puskas TivadarÒ din Sfântu Gheorghe, în care învaþã elevi români ºi maghiari, a rãmas vacant un post de director. Conform Statutului personalului didactic (art. 23 din Legea nr. 128/1997), un cadru didactic român are dreptul sã facã parte din conducerea acestei ºcoli. Apreciind corect legile þãrii, profesoara româncã Maria Peligrad a încercat sã-ºi depunã ºi Domnia sa candidatura.

Aceastã iniþiativã Ñ noi îi spunem ”test al unui comportament democraticÒ Ñ a stârnit viespile maghiare extremiste. Un lider maghiar de sindicat, Kadar Geza, în ziarul local Haromszek din 18 martie 2003, iese la bãtaie cu o scobitoare în nas ºi strigã, sã-l audã toatã ºatra: ”Sunt contra ca singurul membru de naþionalitate românã sã fie director; cu atât mai mult cu cât mai înainte, de mai multe ori, a avut afirmaþii contra naþionalitãþii maghiare, în calitatea sa de preºedinte al P.U.N.R.!Ò

Vezi bine, Doamne, liderul de sindicat s-a transformat în om politic ºi prima lui grijã este sã sarã la bãtaie, încãlcând legile. Activistul de partid comunist de altãdatã s-a trezit ºi-ºi etaleazã ideologia într-un limbaj clasic de lemn.

În ziarul menþionat, interviul liderului maghiar de sindicat este prezentat sub titlul generalizant: ”Cadrele didactice maghiare nu doresc conducãtor românÒ. O fi fãcut vreun referendum pe temã la el în ”coteþÒ ºi l-o fi ajutat ºi redacþia, dacã au ajuns Ñ prin acest necunoscut sondaj de opinie Ñ la nerecunoaºterea Statutului cadrelor didactice. Nu cumva, prin acest titlu-declaraþie, cadrele didactice maghiare nu recunosc nici un conducãtor român în România?!

## Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Oltean. Va urma domnul Puiu Haºotti.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Potrivit specialiºtilor Organizaþiei Naþiunilor Unite, România se apropie de o crizã demograficã fatalã, deoarece generaþiile de dupã 1989 sunt cu 40% mai mici decât cele dinainte, ceea ce va duce la o prãbuºire a natalitãþii în þara noastrã, de la o ratã de 10 nãscuþi la 1.000 de locuitori, înregistratã în ultimii 13 ani, la 7 nãscuþi la 1.000 de locuitori.

Concluziile cercetãtorilor români de la Centrul de Cercetare Demograficã al Academiei Române au fost confirmate ºi de ultimele studii ale Diviziei de populaþie a Naþiunilor Unite, potrivit cãrora evoluþiile prognozate sunt de-a dreptul catastrofale, venind timpul ca Guvernul sã ia în considerare cu toatã responsabilitatea situaþia demograficã a României ºi sã abandoneze atitudinea de contemplare a ceea ce se anunþã a fi ”începutul unui derapaj demografic fatalÒ.

Fãrã o politicã demograficã realist conceputã, coerentã ºi orientatã spre familia tânãrã ºi copil, nu se poate întrevedea o redresare a natalitãþii. Îngrijorat, pe bunã dreptate, de scãderea ratei natalitãþii în þara noastrã, primulministru Adrian Nãstase a solicitat specialiºtilor actualei guvernãri elaborarea de propuneri pentru fundamentarea unor politici coerente de susþinere a familiei ºi copilului, în scopul responsabilizãrii deciziei de a da naºtere copiilor ºi de a reduce natalitatea nedoritã.

Specialiºtii primului-ministru, preluând aceastã idee, realistã de altfel, au elaborat Ordonanþa de urgenþã nr. 9/2003 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, prin care au þintit tocmai invers: accelerarea scãderii ratei natalitãþii la români, scãdere care, în accepþiunea ministrului Sârbu, constituie filosofie socialã.

Dacã prin Legea nr. 19/2000 fiecare femeie care îºi lua concediu pentru creºterea copilului primea o indemnizaþie de 85% din salariul brut pe care îl primea înainte de a naºte, prin celebra ordonanþã a nu mai puþin cunoscutului filosof Marian Sârbu, indemnizaþia pentru creºterea copilului a fost plafonatã la suma de 4,2 milioane lei, egalizându-se veniturile primite de mame, indiferent de contribuþia acestora la fondul asigurãrilor sociale, mãsurã, evident, cu tentã comunistã.

## Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Puiu Haºotti. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul sãu discurs în calitate de prim-ministru desemnat, Adrian Nãstase promitea în plenul reunit al celor douã Camere, ”Sã respectãm rolul Parlamentului de centru fundamental al vieþii politice ºi al democraþiei constituþionale ºi sã eliminãm imixtiunile din partea puterii executiveÒ. Numai cã, dupã 2 ani de guvernare P.S.D., am asistat la subordonarea fãrã precedent a Parlamentului de cãtre Guvern, prin violarea dispoziþiilor constituþionale ce reglementeazã relaþiile dintre cele douã puteri ale statului.

În ciuda promisiunilor premierului Adrian Nãstase, Parlamentul a dispãrut ca centru fundamental de dezbatere legislativã ºi politicã, fiind transformat într-o anexã a puterii, într-un instrument de adoptare pe bandã rulantã a iniþiativelor guvernamentale, la adãpostul majoritãþii P.S.D.-U.D.M.R.-P.U.R. De cele mai multe ori, premierul Adrian Nãstase a fost complicele acestei acþiuni de subjugare a Parlamentului de cãtre Cabinetul sãu, persoana care a dat tonul privind subminarea atribuþiilor forului legislativ, de dezbatere ºi adoptare a legilor.

Tot în faþa Parlamentului, premierul Adrian Nãstase afirma cã ”Echipa guvernamentalã reprezintã un mesaj privind dorinþa noastrã de profesionalizare a demersului politic ºi de asumare de cãtre fiecare a moralitãþii ºi responsabilitãþii în cadrul GuvernuluiÒ.

Pornind de la aceastã declaraþie, cred cã se cuvine sã facem o analizã a prestaþiei distinºilor miniºtri în raport cu obligaþiile acestora în faþa Parlamentului, evaluare care începe, firesc, cu ºeful Guvernului. Este motivul pentru care voi prezenta în fiecare sãptãmânã câte o filã din romanul promisiunilor primului-ministru Adrian Nãstase asumate în discursurile sale încântãtoare din Parlament. Una dintre responsabilitãþile fiecãrui membru al Guvernului, inclusiv ale premierului, este, potrivit Constituþiei, ”obligaþia de a rãspunde la întrebãrile sau la interpelãrile formulate de deputaþi sau de senatoriÒ. ªi în aceastã privinþã, distanþa dintre promisiuni ºi prestaþia politicã a premierului este foarte mare, ºi vã voi da un singur exemplu: în discursul inaugural din plenul Camerelor, Adrian Nãstase a promis cã ”În calitate de prim-ministru, voi fi prezent în faþa Camerei Deputaþilor ºi a Senatului cel puþin o datã pe lunã pentru a rãspunde personal la întrebãrile ºi interpelãrile parlamentarilorÒ. Numai cã, din decembrie 2000 pânã în prezent, au trecut ani ºi premierul nu a venit niciodatã, nici mãcar o singurã datã, sã rãspundã personal întrebãrilor adresate de deputaþi sau de senatori. Primul-ministru nu s-a þinut de cuvânt, încãlcându-ºi propria declaraþie, dar, în primul rând, Constituþia României.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul Vasile Bleotu.

ajutoare umanitare venite din Elveþia, Austria, Olanda ºi Germania, fãrã contribuþii bugetare din fondul de stat.

Personalul care deserveºte spitalul din Ditrãu este compus dintr-un medic primar de specialitate boli interne, cinci asistente medicale, douã infirmiere, douã îngrijitoare, un zidar de întreþinere, care este ºi în funcþia de fochist, în total, 14 salariaþi.

Unitatea funcþioneazã în regim permanent, medicul locuind la o distanþã de 50 de metri de spital, fiind accesibil în orice moment.

Secþia este dotatã cu aparaturã medicalã performantã necesarã asistenþei de specialitate ”Boli interneÒ Ñ aparat Roentgen pentru radioscopie, aparat EKG, aparate pentru funcþionare respiratorie, aparat de laborator Screen Master ºi altele.

Statisticile ºi indicatorii de activitate din ultimii ani ai spitalului din Ditrãu susþin necesitatea funcþionãrii spitalului.

În primele trei luni ale anului în curs au fost internaþi 189 de bolnavi, realizându-se un indice de utilizare de peste 300, caracterizarea secþiei ca unitate nerentabilã neavând nici un suport.

Menþinerea unitãþii sau reprofilarea ca centru de recuperare, reabilitare ºi tratament pentru boli cronice ºi acute, asimilatã cu un eventual ambulatoriu de specialitate ”Boli interneÒ, este susþinutã ºi sprijinitã de întreaga populaþie din zonã, de primarii localitãþilor limitrofe.

Oferta de privatizare a unitãþii în condiþiile actuale este neavenitã, ea însemnând doar o intenþie camuflatã de desfiinþare a spitalului din Ditrãu, luatã de oamenii de decizie detaºaþi de problemele localitãþilor, care duce la nemulþumirea profundã a populaþiei.

Prin urmare, cer insistent din partea doamnei ministru Daniela Bartoº menþinerea spitalului din Ditrãu, în numele locuitorilor din bazinul Giurgeului.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Despre reducerea numãrului de paturi la Spitalul Orãºenesc din Gheorgheni ºi despre desfiinþarea sau privatizarea spitalului din comuna Ditrãu Ñ ”Medicinã internãÒ am aflat dupã videoconferinþa Guvernului ºi din ºtirile ziarului ”Adevãrul HarghiteiÒ, dupã care, din surse oficiale, am aflat cã aceastã discriminare negativã faþã de instituþiile amintite este în strânsã legãturã cu reforma sanitarã ºi cu normele europene. Motivaþia, însã, este greºitã, pentru cã reforma sanitarã presupune, pe lângã altele, reducerea numãrului de paturi la 1.000 de locuitori, mai concret la 5 paturi la 1.000 de locuitori, cum este la nivel european.

Funcþionând cu 256 de paturi, acest indicator, la nivelul spitalului din Gheorgheni, este de 4,62 de paturi la 1.000 de locuitori, deci se încadreazã foarte bine în nivelul propus.

La 210 paturi, acest indicator ar fi de 3,8 paturi la 1.000 de locuitori, ºi aceasta în condiþiile în care în unele judeþe acest indicator este de peste 6-7 paturi la 1.000 de locuitori dacã se reduce numãrul de paturi. Prin urmare, reducerea numãrului de paturi la Spitalul Orãºenesc din Gheorgheni nu se poate motiva cu normele europene.

În cazul spitalului din Ditrãu, clãdirea a fost reparatã ºi reamenajatã, aparatura medicalã fiind adusã numai prin

## Vã mulþumesc.

Invit la microfon pe domnul deputat Vasile Bleotu. Va urma domnul ªtefan Baban.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Cabinetul Adrian Nãstase considerã agriculturã o ramurã importantã a economiei naþionale ºi îi recunoaºte poziþia strategicã. De aceea, s-au luat o serie de mãsuri menite sã aducã un reviriment important în acest sector.

La iniþiativa Guvernului Adrian Nãstase, Ordonanþa Guvernului nr. 158/2002 reglementeazã sprijinirea cu îngrãºãminte a proprietarilor de teren extravilan care deþin în regim de proprietate o suprafaþã arabilã de pânã la 2,5 hectare ºi îl exploateazã în regim direct, adicã pentru fiecare jumãtate de hectar s-a primit un sac de 50 de kilograme de îngrãºãmânt.

Deºi termenul-limitã la care trebuiau sã se finalizeze prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 158/2002 era data de 30 aprilie, în judeþul Vâlcea acþiunea este încheiatã deja din 15 martie.

Sâmbãtã, la întâlnirea pe care am stabilit-o cu organizaþia localã P.S.D. Bãlceºti a participat ºi domnul Ion Câlea, director în Direcþia generalã pentru agriculturã ºi industrie alimentarã Vâlcea.

Potrivit declaraþiei sale, judeþul Vâlcea este primul judeþ din þarã în care prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 158/2002 au fost aplicate înainte de termen.

În judeþul Vâlcea, aproximativ 74 de mii de tone de îngrãºãminte complexe au fost distribuite pe bazã de semnãturã producãtorilor agricoli ºi o mare parte din cantitate a fost deja aplicatã pentru fertilizarea culturilor de pãioase plantate toamna Ñ grâu ºi ovãz.

Trebuie menþionat efortul de organizare al instituþiilor implicate în aceastã acþiune, în speþã Direcþia generalã pentru agriculturã ºi industrie alimentarã Vâlcea, primarii din tot judeþul Vâlcea, ºi, nu în ultimul rând, distribuitorul de îngrãºãminte stabilit de Ministerul Agriculturii, cu care s-a colaborat excelent.

Avem toate motivele sã afirmãm cã operaþiunea de distribuire a îngrãºãmintelor în judeþul Vâlcea, conform Ordonanþei Guvernului nr. 158/2002, a fost un succes. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat ªtefan Baban. Va urma domnul Napoleon Pop.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Intervenþia mea de astãzi este intitulatã: ”Creditul ipotecar ºi starea naþiuniiÒ.

Creditul ipotecar, formã recent apãrutã în România, de achiziþionare a unei locuinþe pentru tinerele familii în condiþii mai avantajoase ºi mai puþin restricþionale nu a avut un impact puternic asupra românilor.

Ideea fiecãrui cetãþean al acestei þãri de a avea propria locuinþã este normalã ºi nu ar trebui sã reprezinte un vis. Dar de la a dori ºi pânã la a reuºi achiziþionarea unei case este un drum lung, drum îngreunat de accesul greu la finanþarea necesarã acestei operaþiuni ºi de nivelul scãzut al veniturilor populaþiei.

O datã cu stabilizarea macroeconomicã ºi creºterea P.I.B.-ului pentru al treilea an consecutiv, piaþa creditului ipotecar ºi imobiliar s-a dezvoltat ºi în România, înregistrându-se la sfârºitul anului trecut o creºtere de 20% faþã de începutul aceluiaºi an, ºi sunt ºanse ca, în acest an, aceastã creºtere sã fie ºi mai mare, pânã una-alta fiind singura alternativã pentru construcþia de locuinþe prin Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe.

ªi, totuºi, ºi pe aceastã piaþã existã numeroase impedimente care au determinat creºterea ei lentã, ºi menþionez doar câteva dintre ele: nivelul ridicat al dobânzilor practicate de instituþiile de creditare, costul semnificativ al locuinþelor în raport cu nivelul redus al venitului mediu al populaþiei, avansul prea mare cerut de bãnci, de 20-30%, condiþiile de rambursare impuse de bãnci, nivelul ridicat al garanþiilor solicitate de instituþiile în drept, nivelul crescut al inflaþiei, cadrul legislativ precar pentru acest domeniu, lipsa unor facilitãþi fiscale pentru aceastã piaþã. ªi toate acestea în condiþiile specifice ale þãrii noastre unde, în ultimii zece ani, construcþia de locuinþe sau locuinþele date în folosinþã au scãzut cu peste 70%, iar numãrul celor care muncesc, adicã

populaþia activã, a scãzut rapid, atingând un prag descurajator ºi în acelaºi timp periculos.

Sigur, dacã am privi statisticile, am descoperi cu uimire cã vânzãrile-cumpãrãrile de locuinþe au avut o evoluþie ascendentã an de an, în ultimii zece ani. Dacã însã vom analiza situaþia pentru fiecare caz, vom descoperi cã marea majoritate a vânzãrilor-cumpãrãrilor de locuinþe s-a datorat schimbãrii domiciliului din mediul urban în mediul rural sau cã este vorba de oameni care ºi-au vândut casele în care locuiau de zeci de ani pentru a se muta în case mai proaste ºi cu mai puþini metri pãtraþi, pentru a putea face faþã cheltuielilor de întreþinere pe perioada de iarnã.

## Vã mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul Napoleon Pop. Va urma doamna Maria Lazãr.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aº vrea sã mã refer puþin la situaþia din sistemul sanitar.

Este neobiºnuitã acutizarea conflictului din cadrul sistemului sanitar naþional la început de an, în care doctori ºi pacienþi sunt în egalã mãsurã nemulþumiþi de administrarea defectuoasã a fondurilor asigurãrilor de sãnãtate. Cu atât mai mult ne intrigã aceastã situaþie dacã avem în vedere cã:

Ñ fondurile asigurãrilor de sãnãtate sunt bani reali, cu caracter privat, care ar trebui administraþi printr-o altã formulã decât cea guvernamentalã; Ñ la douã moþiuni simple pe tema sãnãtãþii, depuse în Parlamentul României, Guvernul ne-a asigurat cã starea sistemului de sãnãtate este mai bunã ca oricând, iar moþiunile nu sunt decât un moft al opoziþiei.

Între timp, observãm cã indicatorii morbiditãþii sunt în creºtere, România ocupând un ”loc fruntaºÒ în coada clasamentelor europene în materie, reforma în sãnãtate ia forme aberante, banii de medicamente compensate pentru o lunã se terminã în primele douã ore de la intrarea în circuit, iar pensionarii mor pe capete.

Încercând sã gãsim explicaþii la aceste rele, constatãm cã, dincolo de problemele de administrare a fondurilor naþionale de sãnãtate, ne aflãm în faþa unui experiment inedit, dar total greºit, aplicat la 23 de milioane de subiecþi incluºi forþat într-un sistem inoperant de asigurare împotriva riscului îmbolnãvirilor.

Ineficienþa mecanismului acestei asigurãri de sãnãtate ne demonstreazã cât de iluzorie poate fi o politicã de protecþie socialã în care monopolul public a fost întãrit, iar în cadrul lui ºi-a mai fãcut loc ºi o reetatizare.

Ca urmare, mecanismele de protecþie socialã au devenit ºi mai colectivizate, chiar ºi pentru o protecþie care se administreazã individual, nepermiþând manifestarea nici unor preferinþe decât a celor guvernamentale: care medicamente, care servicii etc.

Tot aºa, principiul solidaritãþii este o formã de transfer obligatoriu al veniturilor unora în beneficiul altora, protecþia socialã pentru riscul de îmbolnãvire, ca preþ de acces al asiguratului la un ansamblu de servicii medicale, devenind un alt impozit pe contractul de muncã.

## Vã mulþumesc.

O invit la microfon pe doamna deputat Maria Lazãr. Va urma domnul deputat Adrian Moisoiu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Asistãm de câtva timp la o intensã campanie antiguvernamentalã prilejuitã de unele modificãrii ale Legii nr. 19/2000 privind drepturile ce revin mamelor care nasc ºi îngrijesc copiii. Protagoniste în acest nou prilej de agitaþie politicã sunt, desigur, partidele din opoziþie, în special P.N.L. ºi P.D., prin reprezentantele lor în Parlament, doamnele Mona Muscã ºi Anca Boagiu.

Distinsele doamne nu scapã nici un prilej de a-ºi face cu orice ocazie o falsã ºi ieftinã propagandã.

Cu bunã intenþie, pentru a mã informa în problema cu pricina, am luat prin comparaþie perioadele Õ96-2000 ºi 2000 pânã în prezent. Rezultatele vorbesc de la sine: în perioada Õ96-2000, cât aceste douã partide au fost efectiv la guvernare, dintr-un numãr de zece iniþiative care conþin în titlu asistenþã socialã, ºapte au devenit legi, ºi acestea se referã în special la sistemul de pensii ºi de salarizare, indemnizaþii de ºomaj, ajutoare sociale pentru disponibilizaþi, unele iniþiative nefinalizate privind violenþa în familie; sigur, preocupãri bune. Însã în toatã aceastã perioadã nu s-a adoptat nici un act normativ care sã vizeze direct sprijinirea mamelor ºi copiilor nou-nãscuþi.

În schimb, începând cu anul 2001 pânã în prezent, actualul Guvern, deseori blamat de doamnele menþionate, a luat mãsuri concrete, prin iniþierea unor noi legi ºi corectarea altora cu privire la sprijinirea mamelor ºi a familiilor cu copii, ca urmare, acordarea gratuitã a medicamentelor, a laptelui praf ºi a asistenþei medicale pentru toþi copiii care se nasc, punerea în aplicare a mult-discutatei Legi nr. 19/2000 cu privire la acordarea perioadei de concediu de maternitate ºi a celui pentru creºterea copiilor, precum ºi a drepturilor bãneºti ce le revin.

Este adevãrat cã aceastã lege a fost iniþiatã înainte de anul 2000, însã dezbaterea ei în Parlament, modificarea ºi punerea în aplicare s-au fãcut începând cu aprilie 2001.

Aº adãuga aici modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 150 din 2001 cu privire la acordarea gratuitã a asistenþei medicale tinerilor pânã la 18 ani ºi a celor care studiazã pânã la 26 de ani, modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 26, îmbunãtãþirea ei printr-un nou statut al copiilor din instituþiile de ocrotire, externalizarea acestora ºi cuprinderea lor într-un sistem de plasament de tip familial, acordarea gratuitã a produselor cornul ºi laptele, acordarea gratuitã a manualelor ºi rechizitelor ºcolare pentru un numãr mare de copii, creºterea alocaþiei de stat pentru copii, Legea nr. 416 privind venitul minim garantat de care beneficiazã în primul rând familiile sãrace cu mulþi copii ºi altele asemenea, care constituie un sprijin efectiv în problema la care mã refer.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Adrian Moisoiu. Va urma domnul Ovidiu Drãgãnescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Declaraþie politicã intitulatã: ”Când se vor trezi guvernanþii?Ò

Dacã Bucureºtiul este capitala României, iar Clujul este capitala spiritualã a Transilvaniei, atunci TârguMureºul, cunoscut ºi sub numele Novum Forum Siculorum, este considerat capitala maghiarimii.

Acesta este motivul pentru care, sãptãmânã de sãptãmânã la Târgu-Mureº au loc diferite acþiuni ale U.D.M.R.-ului, populaþia românã fiind terorizatã în permanenþã ºi supusã la provocãri constante.

Acesta este motivul pentru care aproape în fiecare sãptãmânã fac intervenþii politice referitoare la delicata convieþuire interetnicã româno-maghiarã. Acesta este unul dintre motivele pentru care cotidianul local ”Cuvântul liberÒ are, poate, cel mai pronunþat caracter naþionalist din þarã. Acesta este ºi motivul pentru care noi, românii mureºeni, am învãþat sã descifrãm acþiunile U.D.M.R.-ului, sã deconspirãm toate fumigenele pe care le aruncã... Poate, odatã ºi odatã, se vor trezi ºi guvernanþii!

Atunci când Mark— BŽla declarã la ºedinþa comunã a Consiliului Reprezentanþilor U.D.M.R. ºi a Consiliului de coordonare a uniunii, care a avut loc sâmbãtã, 5 aprilie 2003, la Târgu-Mureº, cã este nemulþumit de modul în care a semnat iniþiativa de modificare a Constituþiei, în condiþiile în care art. 1 alin. (1) Ñ ”România este stat naþional, suveran ºi independent, unitar ºi indivizibilÒ Ñ nu se propune pentru eliminare, de fapt, nu trebuie crezut decât parþial...

Uniunea ºi-a atins scopul, fiindcã partidul de guvernãmânt i-a aprobat introducerea limbii maghiare în justiþie ºi în administraþie, adicã limba maghiarã a fost oficializatã ºi, de acum, va urma procesul de maghiarizare a românilor în propria lor þarã. Învãþarea limbii oficiale, adicã a limbii române, aºa dupã cum prevede art. 13 din Constituþie devine facultativã!

Reînfiinþarea Regiunii Autonome Maghiare, adicã crearea unei enclave maghiare în chiar inima României, reprezintã o a doua Ungarie, un stat maghiar în interiorul statului nostru, în care comunitãþile româneºti vor fi mai crunt oprimate, umilite ºi discriminate decât în prezent. Ca urmare, aceºtia vor fi forþaþi sã plece din nou în pribegie în alte zone ale þãrii, aºa dupã cum s-a mai întâmplat în perioada ocupaþiei horthyste a Transilvaniei de Nord-Est între anii 1940-1944.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ovidiu Drãgãnescu. Va urma domnul Cristian Sandache.

Domnul Eugen Nicolãescu va depune declaraþia la secretariat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Înaintea declaraþiei mele, o singurã precizare pentru doamna colegã care a vorbit înaintea mea: doamna Mona Muscã nu a susþinut niciodatã un proiect de lege pentru promovarea caselor de toleranþã, iar Anca Boagiu ºtiu cã nu a fost deputat în Parlamentul României în acea perioadã. Singura care a susþinut a fost doamna deputat Stoica, care este ambasadoarea Guvernului Nãstase în Israel. Mulþumesc.

În declaraþia mea politicã, vreau sã mã refer la un episod regretabil în cadrul disputelor dintre partidul de guvernãmânt ºi partidele de opoziþie, un episod care m-a dus la concluzia cã Partidul Social Democrat din România regretã cã România nu a invadat în 1968 Cehoslovacia.

Despre ce este vorba: în perioada 17-19 martie 2003, împreunã cu alþi colegi din Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã din Camera Deputaþilor, am participat la o vizitã oficialã în Cehia, la invitaþia Parlamentului ceh, deoarece Parlamentul ceh va fi printre primele care va lua în dezbatere ratificarea aderãrii României la Tratatul NATO.

Am fãcut o vizitã la Comisia de apãrare, la preºedinþii celor douã Camere, la Ministerul Apãrãrii, la Ministerul de Externe, la Ministerul de Interne. Aproape toþi cei care ne-au primit în aceste vizite ne-au asigurat cã România nu va întâmpina nici o rezistenþã din partea forului legislativ de la Praga ºi cã aceastã ratificare va trece foarte uºor.

În cadrul întâlnirilor, a rezultat foarte clar cã cehii ne apreciazã pentru cã România a fost singura þarã care, în 1968, nu a invadat Cehoslovacia la ordinul lui Brejnev, la ordinul Tratatului de la Varºovia. M-am bucurat de acest lucru, iar la venirea în þarã chiar am relevat aceste aspecte într-o conferinþã de presã.

Spre marea mea surprizã, ºi aici apare marea problemã, aceste declaraþii ale mele au fost taxate foarte dur de cãtre P.S.D., de cãtre reprezentaþi ai partidului de guvernãmânt, care m-au acuzat în termeni suburbani, în termeni foarte duri, spunând cã un parlamentar liberal a ajuns sã fie nostalgic dupã Ceauºescu. Eu mã referisem la Ceauºescu doar la faptul cã atunci România nu a fãcut acel gest neprietenesc faþã de Cehoslovacia. ªi m-am gândit atunci: absurdul criticii la adresa partidelor de opoziþie din partea P.S.D.-ului merge chiar atât de departe? Chiar ajungem sã criticãm orice spune un parlamentar din opoziþie doar pentru a-l critica, sau într-adevãr P.S.D.-ul considerã cã a fost o greºealã cã România, în 1968, nu s-a alãturat celorlalte state comuniste sã invadeze Cehoslovacia ºi sã înãbuºe ”Primãvara de la PragaÒ?

## Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Cristian Sandache. Va urma domnul Costache Mircea.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Stimaþi colegi,

Intervenþia mea de astãzi este intitulatã ”ªapte întrebãri pe adresa lui Corneliu Vadim TudorÒ.

1) Este adevãrat cã la începutul anului 1990 aþi încercat sã vã înscrieþi în Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat, dar v-a refuzat categoric Corneliu Coposu?

2) Este adevãrat cã în zilele lui decembrie 1989 v-aþi ascuns în casã?

3) Dacã vã socotiþi creºtin practicant, cum credeþi cã se poate împãca toleranþa creºtinã cu batjocorirea fizicului semenilor dumneavoastrã?

4) Puteþi face diferenþa între pamflet ºi calomnie?

5) Dacã v-aþi declarat, în anul 2000, un anticomunist convins, de ce aþi acceptat sã publicaþi în revista dum-

neavoastrã, acum câþiva ani, un articol cu un titlu precum ”Timiºoara, ruºinea RomânieiÒ?

6) De ce nu vã puteþi demonstra acuzaþiile?

7) Dacã afirmaþi cu tristeþe cã în România, citez, ”s-a instaurat dictatura neamului prostÒ, de ce nu emigraþi fie în Irak, fie în Coreea de Nord?

Dau cuvântul domnului Costache Mircea. Va urma domnul Dorin Popescu.

Doamnelor ºi domnilor,

Am fost, într-un fel, plãcut surprins sã constat cã anumite personalitãþi din viaþa politicã internaþionalã au cuvinte de apreciere faþã de þara noastrã ºi mai ales faþã de nivelul de trai al cetãþeanului român.

În cadrul unei conferinþe de presã organizate la sediul P.S.D., domnul Guterrez, preºedintele Internaþionalei Socialiste, ne felicita pentru nivelul de trai ºi pentru standardul de viaþã pe care ni-l asigurã partidul de guvernãmânt, exprimându-ºi încrederea cã, în curând, vom rivaliza cu cele mai evoluate societãþi ºi standarde de viaþã din Europa. De asemenea, domnul Guterrez a aplaudat ”social-demagogiaÒ româneascã pentru înaltele ritmuri de dezvoltare imprimate economiei româneºti, pentru calitatea serviciilor publice, ale asistenþei medicale, ale grijii faþã de persoanele în vârstã. Am aflat, cu aceastã ocazie, ceea ce nu ºtiam, cã poporul român traverseazã o perioadã fastã, cã avem climatul necesar pentru muncã, pentru creaþie, pentru asigurarea viitorului copiilor, cã ritmul construcþiei de locuinþe se menþine la nivelul anilor anteriori lui 1989 ºi, în felul acesta, a trebuit sã recunosc, sã-mi revizuiesc percepþia asupra realitãþii româneºti, întrucât o înaltã personalitate din viaþa politicã internaþionalã poate cã dispune de surse de informare cu mult mai corecte ºi mai exacte despre felul cum merg lucrurile în þarã.

A vorbit, cu acest prilej, ºi domnul Adrian Nãstase, care a mulþumit înaltului oaspete pentru primirea partidului Domniei sale în rândul partidelor social-democrate din arena internaþionalã ºi, cu acest prilej, i-aº adresa ºi eu domnului Guterrez invitaþia sã aibã parte, în viaþa Domniei sale, el ºi cu toþi cei care îl apreciazã, sã se bucure de aceleaºi binefaceri de care mã bucur ºi eu, ca cetãþean român, de pe urma guvernãrii social-demagogice din þara mea.

Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Domnul deputat Dorin Popescu. Va urma domnul Codrin ªtefãnescu.

Domnule preºedinte,

O analizã a celor doi ani de guvernare P.S.D. aratã cã actualul Guvern s-a transformat, încet-încet, din putere executivã, în principala putere legiuitoare a þãrii. Relaþiile constituþionale dintre Guvern ºi Parlament au fost pur ºi simplu cãlcate în picioare de cãtre guvernanþi, în goana pentru adoptarea cât mai rapidã ºi fãrã dezbatere a legilor. Guvernul Adrian Nãstase a stabilit adevãrate recorduri negative în materie legislativã. Majoritatea proiectelor de lege au fost adoptate în procedurã de urgenþã, la cheremul Guvernului. Ordonanþele de urgenþã au curs ca pe bandã, în dezacord cu spiritul Constituþiei, iar asumarea rãspunderii Guvernului a devenit o practicã des utilizatã, atunci când partidul de guvernãmânt nu dorea sã dea piept cu amendamentele opoziþiei.

Dacã adãugãm ºi faptul cã cele mai importante propuneri legislative ale parlamentarilor din opoziþie zac în comisiile de specialitate, putem spune cã Parlamentul a devenit un decor al majoritãþii P.S.D., utilizat însã pentru a gãzdui, din când în când, discursurile pline de înþelepciune ale premierului Nãstase.

Cu toate cã opoziþia este vinovatã cã existã, ea trebuie sã facã ”ciocul micÒ, pentru ca partidul-stat sã se desfãºoare în întreaga-i splendoare, acaparând toate domeniile vieþii publice. ªi pentru ca vocea opoziþiei sã fie cenzuratã în totalitate, nu numai la posturile de televiziune docile P.S.D., nu ar fi exclus ca urmãtoarea asumare a rãspunderii Guvernului sã se facã pe un proiect care sã cuprindã toate legile din Programul de guvernare pentru perioada 2003Ñ2004. Astfel, Guvernul ar ieºi triumfalist în faþa opiniei publice, prin realizarea programului de guvernare, printr-o singurã lege, stabilind un nou record mondial. Nu ar fi pentru prima datã când Parlamentul ar fi trimis în vacanþã, chit cã el reprezintã opþiunile milioanelor de români. În plus, prin concedierea parlamentarilor, Guvernul P.S.D. ar economisi o mare parte din bani, pe care ar putea sã-i foloseascã în viitoarea campanie electoralã ca partid unic, iar sloganul folosit pe întregul teritoriu al patriei ar putea fi: ”Dormi liniºtit! P.S.D. lucreazã pentru tine!Ò

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Domnul deputat Codrin ªtefãnescu. Va urma domnul Ioan Sonea.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Duminicã, 6 aprilie a.c., purtãtorul de cuvânt al P.N.L., Eugen Nicolãescu, acest ”de necontestatÒ personaj al caznei liberale, coborât, parcã, din celebrul ”Mult zgomot pentru nimicÒ al lui Shakespeare, s-a legat Ñ mai nou Ñ de ”cum sunt deturnaþi banii din sãnãtateÒ, cerând demisia doamnei ministru Daniela Bartoº, în condiþiile în care ”orice asistenþã medicalãÒ ar fi mai mult decât ineficace faþã de aberantele pretenþii de discurs ale dezacordatei voci liberale.

Devenit specialist în a cere Ñ din când în când Ñ câte o demisie, se vede treaba cã Eugen Nicolãescu nu ºtie care-i grija omului, cãruia, spre deosebire de cal, îi este fricã de unÉ alt final de drum.

Referitor la mãsurile luate de doamna Bartoº, mãsuri pe care ar fi trebuit, aºa cum a promis, sã le ia guvernarea trecutã, îi spun domnului deputat cu aceastã ocazie cã Ñ firesc Ñ i-ar fi greu sã le înþeleagã din... fotoliul cãlduþ al unei ”o... poziþiiÒ pricepute numai la lansat invective ºi cerut demisii.

Dincolo de tonul apropiat de... bâlci al reprezentantului P.N.L., nu este nimic din consistenþa unei foarte necesare analize a modului în care se desfãºoarã reforma în spitale, ca o condiþie de fond Ñ ºi nu de formã Ñ a

integrãrii noastre europene. Este uºor sã ”baþi toba dezastruluiÒ, în loc sã te apleci asupra unui program de mãsuri, aprobat într-o ºedinþã de guvern, în care, spre deosebire de vremea coaliþiei dintre creºtini, liberali ºi pseudosocial-democraþi, specialiºtii sunt recrutaþi ºi promovaþi pe criterii adevãrate, ºi nu de algoritm, ca pe vremuri.

ªi domnului deputat Eugen Nicolãescu îi stau la dispoziþie toate programele ºi mãsurile promovate atât de Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, cât ºi de celelalte autoritãþi guvernamentale... Poate aºa va înþelege mai bine cã o astfel de reformã este o operã colectivã, spre deosebire de trecutele... ”tentativeÒ liberale de a privi actul guvernãrii ca pe o permanentã ”ciorovãialãÒ, aºa cum, în realitate, a ºi fost. De aceea cererea sa nu mã surprinde Ñ cum, de altminteri, cred cã nu mai surprinde pe nimeni ritmicitatea ºi constanþa prestaþiilor zgomotoase ale lui Eugen Nicolãescu, fãcându-mã sã înþeleg care este adevãrata sa menire în politicã.

Mulþumesc ºi eu. Dau cuvântul domnului deputat Ioan Sonea. Va urma domnul Emil Rus.

Domnii deputaþi Ion Luchian ºi Emil Boc au depus la secretariat declaraþiile.

Mulþumesc, domnule preºedinte. ”Momente de istorieÒ.

Istoriile popoarelor care nu se mai încãpeau în interiorul propriilor graniþe, pe propriul pãmânt, consemneazã expansiunea acestora fie prin lupte de apãrare a propriilor interese, fie ca naþiuni civilizatoare faþã de inferiorii asupra cãrora îºi vor manifesta acþiunea civilizatoare. Nu de puþine ori, desigur, aceºtia sunt invitaþi de grupuri, persoane, structuri politice sau de altã naturã, ca sã le ”salvezeÒ acestora unele interese.

În cele mai multe cazuri, aceste popoare civilizatoare se autoinvitã declarându-se chiar eliberatori ai popoarelor pe care le ocupã, chiar dacã pretextul adevãrat este aurul galben, verde sau negru.

Astãzi, asistãm la repetarea cliºeelor, chiar dacã actorii sunt alþii. Eroii sunt declaraþi ºi de cuceritori, ºi de cuceriþi. Totuºi, meritã aduse în discuþie câteva aspecte.

Zilele trecute a fost salvatã de cãtre vitejii soldaþi americani o tânãrã luptãtoare, din mâinile barbarilor irakieni, tânãrã de 19 ani, sigur, americancã ºi ea. A fost eliberatã dintr-un spital ºi tânãra a fost declaratã erou naþional, dupã spaima zdravãnã, desigur, pe care a tras-o. Probabil cã este prea multã ironie în ceea ce spun, dar tragismul poate cã are ºi aceastã laturã.

Cazul a fost mediatizat intens, s-a fãcut conferinþã de presã de cãtre pãrinþii fetei, ºi în America, ºi în Germania, unde ea este acuma Ñ îi dorim sãnãtate, Dumnezeu sã îi ajute sã revinã cât mai repede în rândurile oamenilor obiºnuiþi Ñ, dar, totuºi, rezultã niºte întrebãri din aceastã chestiune. Dacã aceastã tânãrã s-a înrolat în armatã la o vârstã aºa de tânãrã pentru a face bani, pentru a urma cursurile unei ºcoli pentru a deveni învãþãtoare, totuºi ne putem pune întrebarea ce societate este aceasta care admite, care permite ca un ideal, de altfel, nobil, acela de a deveni dascãl, sã fie realizat prin astfel de sacrificii. Ce societate este aceasta care acceptã adolescenþi Ñ pentru cã este un adolescent Ñ sã se înroleze într-un rãzboi atât de dur? Când putea o tânãrã, pe de altã parte, sã se antreneze sã devinã aptã de a face faþã unui astfel de rãzboi ºi cum se explicã faptul cã o familie americanã, într-o societate atât de dezvoltatã, sã nu fie în stare sã-ºi susþinã copilul la studii la o ºcoalã, de fapt, nu de un nivel foarte înalt, de altfel, decât prin sacrificarea, în ultimã instanþã, a vieþii propriului copil?

Dau cuvântul domnului deputat Emil Rus. Va urma domnul Ioan Mocioi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Criza din sãnãtate mã îndeamnã sã fac aceastã declaraþie politicã, întrucât, nu mai departe de ieri, 7 aprilie, s-a marcat, în þara noastrã, în instituþii publice ºi private, în societatea civilã ºi academicã, Ziua Mondialã a Sãnãtãþii, cu mesajul ”Un mediu sãnãtos pentru copiiÒ. Nimic nu poate fi mai înãlþãtor, în general, decât realizarea acestui deziderat ºi nimic nu poate fi mai dramatic decât situaþia de colaps din sãnãtate din România, când auzi, în fiecare moment, de protestele pensionarilor în stradã, pentru cã nu au acces la medicamente gratuite sau compensate ori vezi cozile imense de la farmacii, din oraºe, pentru ca bolnavii sã poatã sã prindã o reþetã compensatã.

Bolnavii din mediul rural cheltuiesc ºi pe tren sau pe autobuz, întrucât farmaciile din localitãþile lor nu au posibilitatea sã încheie contracte cu Casele judeþene pentru asigurãri de sãnãtate ºi, prin urmare, nu sunt în drept sã acorde medicamente gratuite sau compensate.

Medicii pensionari, care au fãcut ceva, au fãcut mult pentru sãnãtate ºi pentru þarã, la o întâlnire recentã cu ministrul sãnãtãþii, în ideea omagierii muncii lor, aceºtia s-au plâns de pensiile neîndestulãtoare, iar ministrul i-a rugat sã aibã rãbdare. Veritabilã probã de cinism: când sã mai aibã aceºti oameni în vârstã rãbdare?!

Alãturi de corupþia generalizatã ºi nu în afara ei, problema zilei este colapsul din sistemul sanitar. La noi, natalitatea este în prãbuºire, mortalitatea în creºtere, iar populaþia este bolnavã. Tuberculoza, boala sãrãciei, face ravagii, hepatita epidemicã ia amploare, sifilisul este în creºtere bruscã, râia, tumorile maligne ºi diabetul au devenit boli frecvente. ªi, atunci, care e mediul sãnãtos pentru copii?

Oamenii nu pot înþelege cum se face cã ei contribuie la fondul de sãnãtate lunã de lunã, iar, când e vorba de asistenþã medicalã ºi medicamente, în faþa lor se face _tabula rasa_ ºi, în întuneric, nu le rãmâne decât sã-ºi caute lumânarea.

Chiar vã întrebãm, domnule prim-ministru, domnilor miniºtri Daniela Bartoº ºi Mihai Nicolae Tãnãsescu, când veþi da atenþia cuvenitã acestui domeniu al sãnãtãþii. Probabil atunci când reprezentanþii Uniunii Europene vor pune piciorul în prag.

Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ion Mocioi. Va urma domnul Iulian Mincu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Doresc sã-mi manifest nemulþumirea pentru politica economicã, reformã ºi privatizare, aplicatã în zona de nord a Olteniei, Gorj ºi Valea Jiului. Aceastã zonã s-a dezvoltat, pânã în 1989, prin punerea în valoare a cãrbunelui, calcarului ºi pãdurilor, bogãþii pentru care s-au folosit mari investiþii în mine, la zi ºi de subteran, în mari combinate, uzine ºi fabrici de profil, ceea ce a asigurat speranþa de viaþã a locuitorilor.

Prin politica economicã, reforma prin restructurare ºi privatizare aplicatã în zonã, zeci de mii de muncitori au fost disponibilizaþi, rãmânând astãzi fãrã nici o posibilitate de viaþã, sãraci, care nu gãsesc nicãieri o alternativã pentru a avea un loc de muncã ºi condiþii de viaþã. Copiii lor, de asemenea, nu au nici o perspectivã, cãci numãrul locurilor de muncã este în continuã descreºtere, cu alte mii de posturi care se desfiinþeazã. Exodul cãtre alte zãri, specific perioadei dintre cele douã rãzboaie mondiale, pare a fi singura speranþã a tinerilor care nu au perspectiva încadrãrii, a formãrii unei familii, a creºterii copiilor, a unei vieþi demne în judeþul natal. Aºa se întâmplã în Gorj.

De asemenea, perspectiva dezvoltãrii turistice, despre care s-a mai vorbit, a judeþului Gorj este sumbrã, pentru cã infrastructurile, respectiv cãile de acces europene dintre Deva ºi Craiova, precum ºi dintre Râmnicu Vâlcea ºi Drobeta-Turnu Severin au fost scoase din programul Uniunii Europene pe urmãtoarele decenii. ªi respectivele drumuri au rãmas ºi rãmân cele mai distruse din þarã. Practic, ele nu pot fi folosite.

Centrul cultural ºi turistic Târgu Jiu, reºedinþa judeþului Gorj, în care se aflã cele mai importante opere brâncuºiene recunoscute ºi în plan internaþional, pierde interesul pentru turism al europenilor, tocmai datoritã acestei infrastructuri impracticabile. Pentru cel puþin acelaºi motiv nu vin în judeþ nici alþi investitori pentru a crea noi ramuri de producþie ºi respectiv noi locuri de muncã.

Pentru judeþul Gorj, practic, nu existã o politicã de refacere economicã ºi de dezvoltare durabilã. De aceea declarãm cã Guvernul ar trebui sã gândeascã ºi pentru aceastã zonã o politicã adecvatã. Îi cerem sã trimitã în judeþ o comisie de reprezentanþi ai tuturor ministerelor, pentru o regândire a economiei acestui colþ de þarã uitat de guvernanþi. În obiectivul acestei echipe trebuie sã fie investiþiile în economie, în primul rând din partea statului, dar ºi turismul, agricultura, modernizarea infrastructurii, a cãilor europene, în primul rând, dar ºi a celor naþionale ºi judeþene de pe teritoriul judeþului, în perspectiva recreãrii a cel puþin 100.000 de locuri de muncã ºi, prin aceasta, a înlãturãrii sãrãciei care s-a statornicit în familiile gorjenilor.

## Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Iulian Mincu. Va urma doamna Smaranda Ionescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Mai mulþi antevorbitori au vorbit despre sãnãtate. Problema sãnãtãþii preocupã întreaga populaþie din România ºi toþi au dreptate. ClŽmenceau spunea încã de acum 80 de ani cã sãnãtatea este o problemã politicã ºi de aceea eu o voi trata din punct de vedere politic.

Efortul medical din ultimii 35 de ani din Europa ºi Statele Unite a dus, de exemplu, la scãderea mortalitãþii prin boli cardiovasculare, cancer, prelungirea mediei de viaþã.

Sistemul sanitar din România nu a mai trecut prin asemenea crizã de peste 60 de ani. Este o crizã de sistem ºi una de conducere. Ministerul Sãnãtãþii a adoptat centralizarea ºi soluþii unice mici, care duc ºi nu duc nicãieri. Sunt unele exemple negative care aratã cã posibilitãþi existau. De exemplu, existã 128 de agenþi economici care au peste 20.000 de miliarde datorii ºi, în acelaºi timp, Ministerul Sãnãtãþii, deci Casa de Asigurãri de Sãnãtate a anunþat cã are o datorie de 12.000 de miliarde. ªi sã nu uitãm cã P.I.B.-ul din acest an este de 3,8%, mai mic decât P.I.B.-ul de anul trecut, de 4,2%. Aceste probleme sunt deosebit de importante pentru bunul mers al sãnãtãþii. Nu reducerea cu 20.456 de paturi, care sã ducã de la 7,3ä, cât erau înainte paturile, la 5,5ä, cât este în Uniunea Europeanã, este soluþia. Este problema cã, dacã în Uniunea Europeanã se pot reduce aceste paturi, este pentru cã ambulatoriile ºi medicii de familie pot prelua îngrijirea bolnavilor ºi au tehnica necesarã.

Aº vrea sã ridic urmãtoarea problemã deosebit de importantã pe care o pune sãnãtatea în România, pentru cã sãnãtatea este productivã, pentru cã muncitorii cu salarii mari lipsesc mai puþin de la serviciu. Sã nu uitãm cã, în Uniunea Europeanã, în ultimii ani, peste 8 milioane de vieþi au fost salvate, s-au adãugat 330 de milioane de ani de viaþã în plus.

În România avem cele mai scãzute cheltuieli de sãnãtate: 23 dolari/persoanã/an. În þãrile cele mai slab dezvoltate sunt 13 dolari. Dar vreau sã vã spun cã un studiu recent aratã cã cheltuielile de sãnãtate în þãrile cu venituri mari, cu veniturile din Uniunea Europeanã, cheltuielile depãºesc 2.000 de dolari. Viitorul nostru? Se spune cã, statistic, nu vom ajunge la 34 dolari/an decât în anul 2007 ºi 38 de dolari de-abia în anul 2015.

Vã mulþumesc ºi eu. Doamna deputat Smaranda Ionescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã vã fac parte la o mascaradã la care asistãm în momentul de faþã.

Postul Paºtelui ne oferã un nou spectacol guvernamental prost conceput ºi mai prost interpretat, dar mai ales execrabil regizat. Este vorba despre farsa solidaritãþii jucatã de ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale Marian Sârbu, pe ringul amenajat de Guvern prin Ordonanþa nr. 9/2003 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.

Ca urmare a unei scrisori deschise primite din partea societãþii civile, reprezentatã prin Organizaþia de Parteneriat pentru Egalitate, trimisã, de altfel, nu numai Parlamentului, ci ºi primului-ministru, ministrului muncii ºi solidaritãþii sociale, ministrului integrãrii ºi preºedintelui Consiliului Naþional pentru Combaterea Discriminãrii, Subcomisia pentru oportunitãþi egale din Parlament a organizat, în ziua de 12 martie anul acesta, o discuþie privind conþinutul ordonanþei mai sus amintite.

La aceastã discuþie au participat un secretar de stat din Ministerul Integrãrii, preºedintele Consiliului Naþional de Combatere a Discriminãrii, un director general din Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei. Doar Ministerul Muncii, autorul de fapt al ordonanþei, a fost reprezentat la nivel de tineri directori. Dacã domnul ministru al muncii ar fi participat la aceastã discuþie, ar fi constatat personal cã propunerile din ordonanþã au fost categoric respinse de beneficiari, în speþã, atât mame, cât ºi taþi.

Abordarea însã în presã a acestui subiect cu atâta cinism, aroganþã ºi lipsã de consideraþie faþã de femei ºi faþã de pãrinþi, în general, precum ºi maniera grosolanã în care domnul ministru a discutat despre problemele pãrinþilor care îºi îngrijesc copiii care nu au împlinit încã vârsta de 2 ani mã fac sã mã întreb în ce mãsurã domnul ministru Marian Sârbu este demn de a fi în continuare ministru ºi nu numai ministru al muncii, dar mai ales al solidaritãþii sociale.

Doresc sã reamintesc domnului ministru cã atât politicile europene cât ºi cele ale organismelor internaþionale (ONU, CEDAV ºi OIM) acordã o deosebitã atenþie problemei femeilor pe piaþa muncii, ocrotind maternitatea, precum ºi respectând protecþia angajaþilor cu responsabilitãþi familiale. Îi reamintesc, de asemenea, domnului ministru cã situaþia sãnãtãþii reproducerii în România este foarte gravã: cea mai crescutã ratã a mortalitãþii materne, o ratã crescutã a mortalitãþii infantile, un numãr mare de copii abandonaþi în maternitãþi, rate scãzute ale fertilitãþii ºi natalitãþii care nu asigurã un spor pozitiv al populaþiei. Totodatã, actul normativ despre care discutãm, prin consecinþele sale negative pe termen mediu ºi lung asupra profilului demografic, vine în contradicþie cu obiectivele stabilite în strategia în domeniul sãnãtãþii, reproducerii ºi al sexualitãþii, elaboratã de Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei în februarie 2003.

Încercaþi sã încheiaþi, doamna Smaranda.

## **Doamna Smaranda Ionescu:**

Pe perioada concediului parental, contractul de muncã se suspendã. Mai sunt ºi alte probleme: ordonanþa, dacã va apãrea sub forma modificatã, sã vedem ce se întâmplã dacã acþioneazã retroactiv ºi reziliazã contracte deja încheiate între pãrþi fãrã restituirea sumelor asigurate, ºi aº dori sã mulþumesc atât presei scrise, cât ºi celei audiovizuale care au declanºat o campanie de presã susþinutã ºi care au informat cu deosebitã acurateþe opinia publicã în legãturã cu acest nefericit demers legislativ numit, pe bunã dreptate, ”ordonanþa pentru taxa pe copilÒ.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Guvernul P.S.D. a adus sistemul sanitar în cea mai gravã crizã pe care a înregistrat-o în ultimii 13 ani. Considerãm cã protestul medicilor ºi farmaciºtilor reprezintã cea mai ruºinoasã patã pe obrazul unui Guvern care minte atunci când spune cã se preocupã de soarta oamenilor. P.N.L.-ul susþine cã demiterea ministrului sãnãtãþii nu este numai o dovadã de înþelegere a crizei din sistemul sanitar, dar ºi o necesitate pentru a împiedica continuarea acestui dezastru. În aceastã legislaturã, deja am semnat douã moþiuni în Parlament având ca temã criza sistemului sanitar din România ºi nu s-a întâmplat nimic din ceea ce am cerut Guvernului Nãstase.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/18.IV.2003

P.N.L. susþine cã principalele cauze ale crizei din sãnãtate constau în subfinanþarea sistemului, blocarea unor sume din fondul asigurãrilor ºi utilizarea acestora pentru alte destinaþii, introducerea unor metodologii nejustificate economic ºi social în relaþiile farmaciilor cu casele judeþene de asigurãri, precum ºi schimbarea normelor de compensare a medicamentelor.

Duminicã, criza din sistemul sanitar a scos în stradã aproape 1.500 de persoane aparþinând unor organizaþii profesionale, civice sau sindicale, bolnavi ºi pensionari, în cel mai mare miting pentru sãnãtate organizat în România în ultimii 50 de ani. Cetãþeni din mai mult de jumãtate dintre judeþele României s-au adunat în Piaþa Revoluþiei înainte de ora 11,00, unde a fost anunþatã manifestaþia de cãtre Colegiul Medicilor ºi Colegiul Farmaciºtilor din România.

Protestatarii purtau pancarte pe care se putea citi: ”Opriþi genocidul!Ò, ”Un pat de spital mai puþin, un mormânt în plusÒ, ”Reþeta gratuitã = Clopotin, Lopatin, CimitirolÒ sau ”Politica Bartoº este un genocid naþionalÒ. De la tribuna organizatã în centrul pieþei au vorbit pe rând liderii tuturor organizaþiilor prezente la manifestaþie: Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciºtilor, Asociaþia Beneficiarilor de Servicii Medicale, Camera Federativã a Medicilor, Asociaþia Pensionarilor din România, Patronatul Medicilor de Familie ºi Asociaþia Naþionalã a Medicilor de Medicinã de Familie/Medicinã Generalã, B.N.S., Sanitas, Alianþa Civicã, Eºarfele albastre, dar ºi oameni simpli, bolnavi care nu-ºi mai pot procura medicamente.

Partidul Naþional Liberal a considerat întotdeauna cã o politicã realã ºi efectivã de descentralizare a administraþiei publice din România constituie o dovadã cã regulile europene au fost învãþate, iar comunitãþile locale au puterea de a-ºi decide viitorul.

Am apreciat cã administraþiile locale pot fi mai eficiente, mai responsabile ºi mai hotãrâte în gestionarea resurselor locale, dar ºi în rezolvarea problemelor specifice ale comunitãþii.

Partidul Naþional Liberal a participat înainte de anul 2000 la adoptarea legislaþiei referitoare la crearea regiunilor de dezvoltare economicã. Aceste regiuni nu au nici o legãturã cu actualele unitãþi administrativ-teritoriale ºi scopul lor este sã asigure dezvoltarea regiunilor rãmase în urmã.

Regiunile de dezvoltare economicã sunt create sã elaboreze programele ºi proiectele pentru atragerea fondurilor de la Uniunea Europeanã pentru a dezvolta efectiv regiunile României. De aceea, orice altã interpretare sau abordare nu este în concordanþã cu cerinþele europene ºi urmãresc alte interese, aºa cum procedeazã U.D.M.R., care a forþat mâna Guvernului Nãstase de a schimba ordinea fireascã a lucrurilor doar bazându-se pe un argument anacronic Ñ etnia.

U.D.M.R. nu este capabilã sã depãºeascã condiþia sa etnicã ºi sã adopte o poziþie politicã corectã, acþionând pentru o unire a unor judeþe exclusiv pe criteriul etnic a unor judeþe slab dezvoltate economic, ceea ce va avea ca efect generalizarea sãrãciei ºi amânarea ºanselor de progres în zonele respective.

Regiunile de dezvoltare trebuie sã þinã cont obligatoriu de criterii economice ºi sociale, singurele care pot cu adevãrat sã asigure speranþã cetãþenilor cã vor trãi mai bine. Colaborarea regionalã presupune schimburi între judeþele componente, un argument în plus pentru zonele cu minoritãþi de a se implica ºi integra în viaþa economicã ºi socialã a societãþii româneºti.

”Racolarea Ñ modalitate sau ºantajÒ

Mi se pare o absurditate sã pretindã cineva cã recent înfiinþatul grup care sã negocieze intrarea în P.S.D. a unor personalitãþi din alte partide este un organism democratic sau cã întreaga aceastã activitate este democraticã ºi transparentã.

Este cel puþin o impoliteþe (asta ca sã mã exprim elegant) ca un partid aflat la putere sã ”racolezeÒ, de data aceasta sã zicem ”instituþionalizatÒ, membri ai altor partide, ºtiut fiind cã aceste ”racolãriÒ se fac prin ºantaj ºi promisiuni.

Înfiinþarea acestui grup este o grea loviturã datã firavei noastre democraþii, în condiþiile în care, în conformitate cu prevederile Constituþiei, aderarea la un partid este o opþiune liberã a fiecãrui cetãþean. Ce fel de libertate asigurã atragerea unor personalitãþi spre un partid (care este la putere) prin ºantaj, promiterea de funcþii, promiterea de demnitãþi sau alte foloase?

Pânã în prezent, P.S.D. a racolat personalitãþi din celelalte partide prin ºantajul bugetului de stat. Din aceastã cauzã, mulþi aleºi, primari ºi consilieri, au trecut la P.S.D. deoarece numai aºa localitãþile lor primeau bani de la consiliile judeþene. Între rãul de a fi în P.S.D. ºi rãul de a contraveni intereselor concetãþenilor pentru simplu motiv cã au alte convingeri politice decât cele ale partidului de la putere, au ales rãul cel mai rãu, ºi-au cãlcat pe conºtiinþã, migrând spre P.S.D..

Nu gãsesc nici o explicaþie logicã la acest demers al înfiinþãrii unui grup de racolare a unor personalitãþi din alte partide de cãtre P.S.D., deoarece lipsa de convingeri politice social-democrate (de nuanþa P.S.D.) a racolaþilor, nu este beneficã acestui mastodont politic. Nu cred cã poþi face politica coerentã, cu atât mai puþin sã aplici în teritoriu directive ºi programe, cu oameni a cãror inimã este legatã de alt partid sau cu oameni fãrã conºtiinþã ºi fãrã Dumnezeu, care au trãdat pe cei ce i-au promovat.

Guvernarea anterioarã, C.D.R.-U.D.M.R.-P.D.-P.N.L. etc., etc., a dovedit din plin pânã unde merge fripturismul ºi oportunismul politic. Oare nu-ºi mai aminteºte P.S.D.-ul de oamenii care l-au trãdat ºi au intrat în C.D.R.? Se pare cã nu, atâta timp cât i-a reprimit, ba chiar a instituþionalizat aceste metode aberante, nedemocratice. Cum este metoda, aºa vor fi ºi rezultatele. Minciuna nu va putea acoperi niciodatã adevãrul, iar rãul în acest caz cu greu va fi evitat.

Criza actualã din domeniul sãnãtãþii, fãrã precedent în istoria postrevoluþionarã a României, o obligã pe doamna ministru al sãnãtãþii Daniela Bartoº la o demisie care sã nu o mai facã pãrtaºã la atentatul împotriva sãnãtãþii cetãþenilor, prezentat de Guvernul Adrian Nãstase drept reformã.

O demisie, chiar tardivã, i-ar aduce doamnei Daniela Bartoº onoare ºi ar situa-o de partea colegilor sãi medici, care au înþeles efectele dezastruoase ale deturnãrii de cãtre Guvernul Nãstase a banilor colectaþi pentru sãnãtate.

Sfidarea ºi umilirea cetãþenilor trebuie sã înceteze, iar Guvernul trebuie obligat, prin orice mijloace, sã punã la dispoziþia sãnãtãþii cele 12.000 de miliarde de lei aflaþi în prezent în contul asigurãrilor de sãnãtate. În orice þarã civilizatã, demisia ministrului sãnãtãþii în semn de protest faþã de o astfel de nedreptate ar fi venit ca un gest de la sine înþeles.

În Programul de guvernare prezentat Parlamentului la învestiturã, P.D.S.R. afirma cã, în perioada 1996Ñ2000, ”situaþia din sistemul de sãnãtate s-ar fi degradat în mod constant, atingând cota de alarmãÒ. Dacã acest fapt ar fi adevãrat, în prezent, în condiþiile în care s-a dublat numãrul pensionarilor care mor în fiecare lunã, bolnavii cronic îºi pierd viaþa pe paturile spitalelor în lipsa medicamentelor, iar cozile kilometrice obiºnuite înainte de Revoluþie s-au mutat în faþa farmaciilor, care este starea sãnãtãþii? Acestea sunt obiectivele programului strategic al P.S.D., intitulat ”O Românie mai sãnãtoasã, cu o morbiditate scãzutã ºi mai puþine decese prematureÒ?!

În calitate de medic, doamna ministru Daniela Bartoº ar trebui, cu siguranþã, sã înþeleagã mai bine decât alþi colegi miniºtri ce înseamnã funcþionarea unui sistem de ocrotire a sãnãtãþii. ªi, tot în calitate de medic, doamna Bartoº a depus un jurãmânt Ñ care începe cu preceptul ”mai întâi sã nu faci rãuÒ Ñ ºi care nu îi permite sã punã alte interese, indiferent de natura acestora, deasupra interesului cetãþeanului, care are nevoie de asistenþã medicalã ºi care a achitat toatã viaþa o contribuþie pentru a-ºi asigura acest drept.

În calitate de medic, doamna ministru are o rãspundere mult mai mare decât colegii sãi de cabinet. Apreciez cã demisia doamnei ministru Bartoº ar putea deschide ochii Guvernului asupra atentatului la sãnãtatea cetãþenilor, pe care îl patroneazã. Dacã cei peste 10.000 de pensionari ºi sutele de bolnavi cronic decedaþi în cursul lunii februarie, cozile din faþa farmaciilor sau semnalele trase de Colegiul Medicilor, societatea civilã ºi reprezentanþii Opoziþiei nu au avut nici un efect, poate un act de curaj din partea doamnei ministru al sãnãtãþii a rãmas ultima soluþie pentru stoparea distrugerii sistemului sanitar.

”Anticorupþia ºi ouãle lui NãstaseÒ (1) Declaraþie politicã.

”Omleta preseiÒ (2) În atenþia domnului prim-ministru Nãstase Adrian.

”Pânã ºi U.D.M.R. s-a ridicat la discuþia moþiunii de cenzurã împotriva subordonãrii Parlamentului de cãtre Executiv, care serveºte aleºilor dimineaþa, la prânz ºi seara, pe sãturate, ordonanþe de urgenþã tocmai bune de adoptat, pentru ca a doua zi sã le modifice (...)Ò. ”Fie ºi de dragul de a mai discuta câte o lege o datã pe sesiune, iniþiativa P.R.M., P.N.L. ºi P.D. de a introduce o moþiune de cenzurã meritã salutatã, nemaivorbind cã nimeni nu crede cã noile reglementãri ar fi produs vreun puseu de tensiune chiar ºi ultimului ciumete de corupt. Ce dovadã mai bunã decât cã parlamentarii puterii le-au dat verde cu voioºie?Ò (3)

”Deºi a considerat nejustificate atacurile la persoanã, pesemne prin comparaþie cu mult mai justificatele atacuri la economie, premierul a þinut sã-ºi facã numãrul ºi, cu aceastã ocazie, a ºi punctat pentru galerie: ÇCineva a sugerat sã vinã sã-mi numere gãinile. Eu i-am sugerat sã vinã sã-mi numere ouãleÈ. Trãiascã Vacanþa Mare! Leana ºi Costel Ñ premier!Ò (4)

”Arogantul Adrian Nãstase ºi-a dat din nou în petec. Luni seara (31 martie 2003), în plenul celor douã Camere ale Parlamentului, 444 de aleºi ai neamului l-au putut auzi pe ºeful Guvernului invitând opoziþia sã-i numere ouãle.Ò (5) ”Dar pânã sã invite un parlamentar sã-i numere ouãle, premierul s-a antrenat temeinic pe gazonul expresiilor deocheate. Primul-ministru repetase de curând opoziþiei cã umblã toatã ziua cu Çcorupþia în gurãÈÒ. (6)

”Ni se pare sub demnitatea unui prim-ministru ca în Parlamentul României, într-un moment important pentru þarã Ñ cum este votarea unei moþiuni de cenzurã referitoare la legile anticorupþie Ñ, sã facã o asemenea declaraþie. Domnul Nãstase probabil socoate cã are simþul umorului ºi-l exercitã în toate ocaziile. Eu n-am auzit ca într-un parlament sau într-un guvern din altã parte, din þãrile civilizate sã se facã o declaraþie de acest gen. Este inacceptabil!Ò. (7)

”Practic, ºi aceastã declaraþie Ñ care trãdeazã evident nervozitatea premierului, dar ºi un fel de disperare a lui de a nu putea da rãspunsurile adecvate la întrebãri de altminteri cât se poate de fireºti într-o societate democraticã Ñ, se poate vedea incapacitatea realã a guvernãrii actuale de a face faþã, aºa cum se cuvine, problemelor pe care le are în faþãÒ. (8)

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

## Mulþumesc.

Secþiunea ”Declaraþii politiceÒ s-a încheiat, vã urez o zi spornicã! Predau microfonul domnului vicepreºedinte Petrescu.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 344 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 266, sunt absenþi 78, dintre care participã la alte acþiuni parlamentare 26.

Vom trece în primul rând la constituirea unei comisii de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de platã: Bar Mihai, Boajã Minicã, Neamþu Horia Ion Ñ Grupul parlamentar al P.S.D.; Baban ªtefan Ñ Grupul parlamentar al P.R.M.; Cladovan Teodor Ñ Grupul parlamentar al P.D.; Nicolãescu Gheorghe Eugen Ñ Grupul parlamentar al P.N.L.; Winkler Iuliu Ñ Grupul parlamentar al U.D.M.R.. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Adoptat.

Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii cetãþeniei române. Din partea iniþiatorilor dacã doreºte sã ia cineva cuvântul?

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

În numele iniþiatorilor trebuie sã fac câteva precizãri în legãturã cu aceastã propunere legislativã. Ea are menirea de a simplifica procedura acordãrii cetãþeniei române foºtilor cetãþeni care au pierdut cetãþenia din diferite motive, precum ºi descendenþilor acestora. Este urmare a unor experienþe proprii pe care le-am avut, în urma cãrora am constatat cã procedura prin care dosarele de dobândire a cetãþeniei se depun în prezent, în conformitate cu Legea nr. 21/1999, deci aceastã procedurã este greoaie, cronofagã, producãtoare de prejudicii. Pentru a simplifica aceastã procedurã am propus colegilor noºtri o modalitate foarte simplã, ºi anume aceea a depunerii acestor dosare la sediile reprezentanþelor diplomatice sau consulare din þãrile în care aceºti foºti cetãþeni români ori descendenþi ai acestora au domiciliul ori reºedinþa. În acest fel, noi sperãm cã vom face un lucru foarte bun pentru aceºti oameni ºi, de aceea, vã rugãm sã fiþi de acord cu propunerea noastrã legislativã.

Vã mulþumesc.

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, vã rog, poftiþi.

Aº vrea sã vã prezint raportul asupra propunerii legislative pentru modificarea ºi completarea Legii cetãþeniei române, nr. 21 din 1991.

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a fost sesizatã spre dezbateri, în fond, cu propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii cetãþeniei române nr. 21/1991, transmisã cu Adresa nr. 548 din 3 februarie 2003, înregistratã sub

PAUZÃ nr. 31/96 din 6 februarie 2003. Cu Avizul nr. 25 din 8 ianuarie 2003 Consiliul Legislativ a avizat-o favorabil, cu unele observaþii ºi propuneri. De asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale a transmis Comisiei juridice avizul sãu favorabil. Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, sesizatã cu dezbatere spre avizare, a transmis Comisiei juridice Avizul nr. 32/68 din 25 februarie 2003, de respingere a propunerii legislative supusã dezbaterii.

Cu Adresa nr. 581/MPR din 10 februarie 2003, Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul a transmis punctul de vedere al Guvernului prin care susþine adoptarea propunerii legislative, cu unele observaþii ºi propuneri. Potrivit prevederilor art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, membrii Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi au examinat propunerile legislative pentru modificarea ºi completarea Legii cetãþeniei române nr. 21 din 1991 în ºedinþa din 26 martie 2003. La dezbateri au participat deputaþii Minodora Cliveti ºi Tam‡s S‡ndor în calitate de iniþiatori ai propunerii legislative.

Prin aceastã iniþiativã legislativã se reglementeazã posibilitatea ca foºtii cetãþeni români care înainte de 22 decembrie 1989 au pierdut cetãþenia din diferite motive, precum ºi descendenþii acestora sã poatã face cererea de redobândire a cetãþeniei în strãinãtate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României.

În urma examinãrii iniþiativei legislative mai sus menþionate, a expunerii de motive la aceasta, a punctului de vedere al Guvernului, precum ºi avizului Consiliului Legislativ, membrii comisiei ºi iniþiatorii ºi-au exprimat opiniile privind oportunitatea adoptãrii unei asemenea propuneri legislative.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc. Atunci trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii. Vã rog sã priviþi în raport la punctul 1. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat aºa cum a fost propus de cãtre comisie.

Articolul I, preambul. Vã rog sã priviþi la punctul 2 al raportului, s-a propus o anumitã modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat, aºa cum s-a propus de cãtre comisie.

La punctul 1 al articolului I vã rog sã priviþi la punctul 3 se propune introducerea unui nou alineat, un alin. 2. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat punctul 1, cu completarea propusã de cãtre comisie.

Punctul 2. Vã rog sã priviþi la punctul 4 al raportului. Dacã sunt obiecþii faþã de propunerea comisiei? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei. Vã rog sã priviþi, de asemenea, la pagina 5 a raportului, la punctul 5. Se introduce un art. II. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. S-a adoptat. Deci va fi art. I ºi art. II.

Am parcurs întregul proiect de lege, se va supune votului în ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (6) al art. 9 din Legea nr. 74/1995, republicatã, privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România.

Dacã din partea iniþiatorilor doreºte cineva? Poftiþi vã rog.

Legat de Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România, comisia a analizat acest proiect ºi este de acord, rugându-vã sã-l votaþi în forma în care comisia l-a fãcut. Este vorba de unele facilitãþi pe care le acordãm medicilor care au fost deþinuþi sau internaþi din motive politice. Vom avea de asemenea, împreunã cu Comisia pentru muncã, un amendament pe care îl vom prezenta la momentul cuvenit.

Vã mulþumim foarte mult.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Deci dumneavoastrã aþi prezentat varianta comisiei sau ca iniþiator, da? În ambele. Bine. Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Preambulul la articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Alin. 6. Vã rog sã priviþi în raport la poziþia 1, la punctul 1 al raportului. Dacã sunt observaþii? Poftiþi, poftiþi, domnule Leonãchescu!

Are domnul Leonãchescu observaþii.

Domnule profesor, întâi domnul Leonãchescu, ca sã formulaþi dupã aceea un punct de vedere asupra observaþiei dânsului.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În textul propus de comisie la acest alin. (6) al art. 9 s-a strecurat, sunt convins, o greºealã, pentru cã redactarea sunã în felul urmãtor: ”precum ºi a celor deportate în strãinãtate ori construite în prizonieriÒ. Termenul ”construiteÒ nu-ºi are locul aici, cred cã este vorba de ”constituiteÒ; ”persoane constituite în prizonieriÒ. Oricum, trebuie verificat, este total impropriu formulat ”construite în prizonieriÒ aici. Mulþumesc.

Da, domnule profesor Ifrim, cum e cu ”construitulÒ?

Este o greºealã, într-adevãr. Comisia propune ”ori având statutul celor deportate în strãinãtateÒ, ”ori cu statut de prizonieriÒ, pentru cã nu este vorba de construit.

Nu este mai bine ”constituiteÒ?

Da, se poate ºi ”constituiteÒ.

Bine, lãsãm aºa, ”constituiteÒ. Alte observaþii?

Dacã îmi permiteþi, domnule preºedinteÉ Comisia noastrã ºi Comisia pentru muncã am dori sã mai completãm paragraful cu: ”Menþinerea în activitate dupã împlinirea acestor vârste se face numai cu acordul angajatorului ºi al Colegiului MedicilorÒ, pentru cã aºa este corect, sã aibã ºi Colegiul Medicilor un punct de vedere. Vã mulþumesc.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii? Adoptat în varianta modificatã de comisie, aºa cum a fost prezentatã de domnul profesor Ifrim.

Am parcurs întregul proiect. Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2003 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale pentru Persoanele cu Handicap.

Dacã din partea iniþiatorului se doreºte a se lua cuvântul? Da, poftiþi.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu** Ñ _vicepreºedinte al_

_Autoritãþii Naþionale pentru Persoanele cu Handicap_ **:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi parlamentari,

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 14/2003 s-a înfiinþat Autoritatea Naþionalã pentru Persoanele cu Handicap în subordinea directã a Guvernului. Prin acest act normativ s-a declanºat adevãrata reformã în sistemul drepturilor ºi protecþiei sociale privind persoanele cu dizabilitãþi.

S-a trecut la descentralizarea serviciilor, drepturile vor fi plãtite prin consiliile judeþene, respectiv consiliile locale ale municipiului Bucureºti, s-au desfiinþat inspectoratele judeþene, s-au înfiinþat 5 inspecþii regionale, care nu corespund ca locaþie, ca sediu cu cele de dezvoltare regionalã. De asemenea, s-a dat o formulã nouã chiar modalitãþii de funcþionare cu angajaþii de specialitate din sistem, pentru a avea în vedere realizarea de programe ºi strategii, de asemenea, monitorizarea ºi rezolvarea _de facto_ a tuturor problemelor ridicate.

În ceea ce priveºte Comisia superioarã de expertizã, i s-a dat o imagine nouã, la fel ca ºi comisiilor de expertizã judeþene ºi consiliilor locale, care se înfiinþeazã prin hotãrâri ale consiliilor judeþene, respectiv consiliilor locale, în urma avizului dat de Autoritatea Naþionalã. Aici sunt persoane care sunt în câmpul muncii cu autoritate în domeniu, atât naþionalã, cât ºi internaþionalã. În acest fel va fi ºi o normã metodologicã ºi de control.

De altfel, Autoritatea Naþionalã are ca sarcinã principalã realizarea strategiei naþionale în ceea ce priveºte protecþia persoanelor cu handicap. Sunt amendamente trecute în cadrul ordonanþei, discutate de comun acord la cele douã comisii de specialitate, Comisia pentru muncã ºi Comisia pentru sãnãtate, realizate în demersul nostru de a avea o realitate exactã a numãrului persoanelor cu handicap din România, ºi s-a constatat cã partea ce privea nevãzãtorii nu o avea nimeni, nici fostul S.S.H., nici inspecþiile judeþene. De aceea, amendamentele trecute, în sensul ca Asociaþia nevãzãtorilor sã predea Autoritãþii Naþionale pânã la 30 iunie documentaþia ºi situaþia realã a nevãzãtorilor luaþi în evidenþa dânºilor, pentru cã nu toþi au fost în evidenþa acestora, predarea de cãtre Autoritate cãtre consiliile judeþene pânã la 31 iulie a situaþiilor, în aºa fel încât plata drepturilor privind persoanele cu handicap sã fie realizatã pentru toate categoriile de persoane cu handicap în raport de cele 5 specialitãþi: ortopedie, neurologie, psihologie, psihiatricã internã ºi oftalmologie, sã fie realizatã prin consiliile judeþene, deci, în structura descentralizatã.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond? Aveþi cuvântul.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am mandat ºi din partea doamnei preºedinte Smaranda Dobrescu sã prezint raportul comun al Comisiilor noastre pentru sãnãtate ºi pentru muncã. Prin acest proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2003 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale pentru Persoanele cu Handicap se realizeazã o mai bunã funcþionalitate a acestei autoritãþi naþionale, în acelaºi timp acordându-se tot ceea ce se impune tuturor categoriilor de handicapaþi. Doamna ministru Gheorghiu a prezentat detaliile acestor elemente, aºa încât nu mai este cazul sã mai rãpim din timp.

Vã rugãm sã votaþi în forma care a fost aprobatã de cãtre cele douã comisii.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doreºte nimeni sã participe la dezbateri generale.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. La art. 1, punctul 1 sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. La punctul 2 vã rog sã priviþi în raport la punctul 2 al raportului. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei. Alineatul al treilea. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1, în integralitate. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 9. Vã rog sã priviþi în raport la pagina 3 punctul 3, se propune o anumitã modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Art. 9, adoptat în forma modificatã de cãtre comisie.

Art. 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 12. Vã rog sã priviþi la punctul 4 al raportului. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat aºa cum a fost modificat de comisie.

Art. 13. Obiecþii? Vã rog sã priviþi la punctul 5 al raportului. Dacã sunt obiecþii? ªi, de asemenea, la punctul

6. Nu sunt obiecþii. Adoptat art. 13 în varianta comisiei.

Art. 14. Vã rog sã priviþi în raport. La punctul 7 al raportului se introduce un text nou. Dacã sunt obiecþii? Da, poftiþi.

Deci suntem la punctul 7 a raportului.

Domnule preºedinte, tot textul este bun, trebuie doar corelat la punctele 4, 5 ºi 6; este vorba de ”consiliile judeþene, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului BucureºtiÒ. Aici este informã sintagma ”consiliile locale ale municipiului BucureºtiÒ, deci, trebuie corelat la punctul 5 ºi 6 de la art. 1 introdus.

Vã mulþumesc.

Da, comisia? Este de acord deci cu aceastã precizare fãcutã de doamna Gheorghiu.

Art. 15. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 16. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 17. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 18. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 19. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 20. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 21. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa Ñ dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptatã. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic vã rog sã priviþi la punctul 1 al raportului. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în forma modificatã de cãtre comisie.

Am parcurs întregul proiect. Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã privind declararea ca municipiu a oraºului Moreni, judeþul Dâmboviþa. Din partea iniþiatorilor dacã doreºte cineva? Poftiþi, vã rog.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Situat la limita central-esticã a judeþului Dâmboviþa cu judeþul Prahova, oraºul Moreni este atestat documentar la 1584. El s-a dezvoltat de-a lungul râului Cricov în partea sudicã a dealurilor subcarpatice, cãtre zona de câmpie înaltã piemontatã, Pintenul Mãgurii. A fost declarat oraº la 15 septembrie 1917 ºi este unul dintre cele mai vechi

centre ale industriei extractive a petrolului din România, de care se leagã aproape întreaga istorie a petrolului românesc.

În decursul vremii ºi în prezent, oraºul Moreni a polarizat ºi polarizeazã viaþa economico-socialã a unei populaþii de peste 60 de mii de cetãþeni. A cunoscut o dezvoltare economicã ºi socialã datoritã resurselor naturale ale zonei, dar ºi prin hãrnicia ºi priceperea cetãþenilor cu înclinaþii deosebite în domeniul extracþiei petrolului, construcþiei de maºini, industriei de confecþii etc. Rezervele de petrol, sare ºi gaze naturale s-au asociat sub forma unor structuri productive, fãcând ca oraºul Moreni sã fie un centru de importanþã naþionalã ºi chiar mondialã în exploatãrile permanente cu producþii ridicate de þiþei.

Economia oraºului este caracterizatã de activitatea celor peste 1.600 de agenþi economici, majoritatea cu capital privat, specifice fiind activitãþile de exploatare ºi distribuþie a þiþeiului ºi produselor petroliere, construcþii de maºini ºi utilaj tehnologic, construcþii civile ºi industriale, chimie, industrie alimentarã, confecþii, textile, prelucrarea lemnului etc.

Având în vedere toate acestea, potenþialul economic al oraºului Moreni ºi perspectivele lui de dezvoltare, consider cã el îndeplineºte toate condiþiile pentru a fi promovat în categoria municipiilor de importanþã interjudeþeanã, potrivit art. 2 din Legea nr. 351/2001.

Ne însuºim raportul comisiei, legat de promovarea oraºului Moreni la rang de municipiu. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond?

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost sesizatã în vederea dezbaterii în procedurã obiºnuitã, avizãrii în fond ºi întocmirii raportului asupra propunerii legislative privind declararea ca municipiu a oraºului Moreni, din judeþul Dâmboviþa.

La întocmirea raportului ºi în timpul dezbaterilor ce au avut loc, au fost avute în vedere ºi avizele favorabile ale Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, precum ºi al Consiliului Legislativ, ca ºi punctul de vedere al Guvernului.

Aºa cum arãta ºi iniþiatorul, iniþiativa legislativã are ca obiect de reglementare declararea oraºului Moreni municipiu.

Comisia a apreciat cã marea majoritate a criteriilor impuse prin Legea nr. 351/2001 sunt îndeplinite ºi, în consecinþã, ºi pentru motivele pe care iniþiatorul le-a expus aici, în faþa dumneavoastrã, a apreciat cã se poate întocmi un raport favorabil.

În numele comisiei, vã rog, deci ca votul dumneavoastrã sã fie dat în susþinerea raportului nostru. Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Vã rog sã priviþi în raport. Se propune o anumitã modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

S-a adoptat aºa cum a fost propus de comisie.

Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Vã rog sã priviþi în raport la poziþia 3; se propune o anumitã modificare.

- Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2002 pentru modificarea ºi completarea art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile administraþiei publice ºi instituþiile publice.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Poftiþi, domnule Fleºariu.

## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Anul trecut au fost elaborate ºi aprobate mai multe ordonanþe ale Guvernului privind modificarea Ordonanþei nr. 80 referitoare la stabilirea normativelor de cheltuieli.

La Senat, toate aceste ordonanþe au fost cuprinse într-una singurã Ñ Ordonanþa de urgenþã nr. 130 Ñ ordonanþe de anul trecut, aºa încât se justificã respingerea ordonanþei care vã este acum supusã dezbaterii, întrucât prevederile acesteia au fost preluate într-o altã ordonanþã. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond?

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost sesizatã în vederea dezbaterii ºi avizãrii în fond cu proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2002 pentru modificarea ºi completarea art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile administraþiei publice, precum ºi pentru instituþiile publice.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, aviz favorabil, precum ºi avizul Consiliului Legislativ trimis în 4 iulie 2002.

Comisia a constatat cã toate prevederile Ordonanþei nr. 40, precum ºi ale Ordonanþei nr. 68/2002 ºi ale Ordonanþei nr. 25/2003 au fost incluse de cãtre Senat în proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130/2002.

În consecinþã, a apreciat cã aceastã ordonanþã a rãmas fãrã obiect ºi a întocmit un raport de respingere a acesteia.

De aceea, în numele comisiei, domnilor colegi, vã rog sã votaþi raportul comisiei, de respingere a Ordonanþei nr. 40/2002.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic al legii.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 30/2003 pentru modificarea art. 36 din Legea nr. 105/1996 privind evidenþa populaþiei ºi cartea de identitate.

Din partea iniþiatorului, doreºte cineva sã ia cuvântul? Da, poftiþi.

Prin art. 36 din Legea nr. 105 din 1996, al cãrui conþinut se propune prin aceastã ordonanþã sã fie modificat, se stabilea cã, atunci când se schimbã denumirea unor localitãþi sau a unor strãzi din cuprinsul unor localitãþi, cheltuielile determinate de schimbarea actelor de identitate ale cetãþenilor sã fie suportate de instituþia publicã care a propus schimbarea denumirii.

Întrucât aplicarea practicã a acestei prevederi a dat naºtere la unele dificultãþi, se propune modificarea acestui articol în urmãtorul sens: dacã se schimbã denumirea unor localitãþi Ñ lucru care se face numai prin lege Ñ, cheltuielile determinate de schimbarea actelor de identitate sã se suporte din bugetul de stat, iar în situaþia în care se schimbã denumirea unor strãzi, situaþie în care este competent consiliul local, cheltuielile sã fie suportate din bugetul local al unitãþii administrativ-teritoriale respective.

Ca atare, vã rugãm sã fiþi de acord cu aprobarea ordonanþei în forma venitã de la Guvern. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond?

## Domnule preºedinte,

Comisia a luat spre dezbatere ºi avizare în fond proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 30/2003 ºi, în timpul dezbaterilor, s-au luat în calcul ºi avizele favorabile emise de cãtre Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, precum ºi avizul Consiliului Legislativ.

S-a apreciat cã acest proiect de lege este întemeiat ºi susþinut ºi, de aceea, Comisia l-a adoptat exact în forma în care l-a adoptat ºi Senatul în ºedinþa din februarie 2003.

În consecinþã, rugãm plenul Camerei Deputaþilor sã-i dea un vot favorabil.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/18.IV.2003

Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 68/2002 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile administraþiei publice ºi instituþiile publice.

Din partea iniþiatorului? Poftiþi, domnule secretar de stat.

## Domnule preºedinte,

Pentru motivele invocate la Ordonanþa nr. 40 Ñ nu cea care a fost înainte, ci cealaltã Ñ, suntem de acord ºi cu respingerea acestei ordonanþe, Ordonanþa nr. 68, întrucât sunt aceleaºi argumente. Prevederile acesteia au fost preluate de cãtre Senat în proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130. Deci Ordonanþa nr. 68 a rãmas ºi ea fãrã obiect. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Argumentele pe care le-am prezentat în vederea susþinerii proiectului de Lege de respingere a Ordonanþei nr. 40/2002 sunt valabile ºi în aceastã situaþie ºi, în consecinþã, vã rugãm sã votaþi raportul comisiei, în forma în care vã este prezentat.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Articolul unic.

Obiecþii? Nu sunt.

Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 25/2003 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile administraþiei publice ºi instituþiile publice.

Presupun cã este aceeaºi situaþie. Bun.

Dacã este aceeaºi situaþie, sã procedãm la fel.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic.

Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea

art. 31 alin. 1 din Ordonanþa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ºi taxele locale.

Suntem în procedurã de urgenþã.

Vã rog sã-mi propuneþi timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea art. 31 alin. 1 din Ordonanþa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ºi taxele locale, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea ºi adoptarea în forma adoptatã de Senat.

Vã propunem timp total 5 minute, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic al legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/2003 pentru modificarea art. 33 din Ordonanþa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea ºi desfãºurarea activitãþii de turism în România.

Din partea iniþiatorului? Nu este nimeni. S-a amânat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 26/2003 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Din partea iniþiatorilor? Poftiþi.

## **Domnul Dan Banciu Ñ** _consilier în cadrul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

M.L.P.T.L., în calitatea sa de autoritate în stat în domeniul transporturilor, îi revine obligaþia de creare a cadrului legislativ necesar armonizãrii legislaþiei interne din domeniul transporturilor cu prevederile Programului din Uniunea Europeanã ºi legislaþiei specifice ei.

Prin apariþia, la 18 februarie, a Directivei C.7/2002 a Parlamentului ºi Consiliului European, s-a trecut la armonizarea dimensiunilor maxime admise ale vehiculelor de transport pasageri, motivatã de faptul cã diferenþele dintre standardele în vigoare în statele membre ar putea avea efecte nefavorabile asupra condiþiilor de competiþie.

Potrivit celor spuse, am propus modificarea Anexei nr. 2 la Ordonanþa Guvernului nr. 43/1997, care fusese modificatã ºi completatã prin Ordonanþa nr. 79/2001 aprobatã prin Legea nr. 413/2002, în conformitate cu prevederile acestei directive.

Totodatã, s-au modificat ºi o serie de valori ale contravenþiilor prevãzute la normele privind exploatarea ºi menþinerea în bunã stare a drumurilor publice.

La discuþiile din cadrul comisiei, s-au adus câteva amendamente, cu care noi am fost de acord, ºi vã rugãm ºi pe dumneavoastrã sã fiþi per total de acord cu aceastã ordonanþã.

Din partea comisiei sesizate în fond, vã rog? Comisia pentru industrii ºi servicii? Poftiþi.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cu privire la aceastã Ordonanþã nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, a fost solicitatã modificarea ºi completarea acesteia prin Ordonanþa nr. 26. Comisia a înaintat acest raport, cu care a cãzut de acord împreunã cu iniþiatorul. Vizeazã introducerea câtorva texte privind anumite sancþiuni care nu erau corelate ºi, de asemenea, privind anumite texte în legãturã cu admisibilitatea pe drumul public a unor categorii de autovehicule, care lipseau din normele existente pânã acum.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul ordonanþei.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Preambulul la art. I.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2. Vã rog sã priviþi în raport.

Se propune o anumitã modificare.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Punctul 3. Vã rog sã priviþi, de asemenea, în raport. Se propune o anumitã modificare de cãtre comisie.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat, aºa cum a fost modificat de cãtre comisie. Punctul 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. II. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. III. Obiecþii?

Vã rog sã priviþi în raport. Se propune o modificare. Nu sunt. Adoptat.

S-au adoptat cele trei articole ale ordonanþei. Anexa.

Dacã la anexe, sunt obiecþii?

E-n regulã. Nu mai este nici o obiecþie. Adoptate ºi anexele.

Revenim la lege. Titlul legii, Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic.

Vã rog sã priviþi în raport. La punctul 2 s-a propus o anumitã modificare.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Am parcurs întregul act normativ.

Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului.

Dacã din partea iniþiatorilor doreºte cineva sã ia cuvântul?

Poftiþi. Iniþiatorul, întâi. Se pregãteºte ºi comisia.

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _director general în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

A fost nevoie de aceastã completare a legii, întrucât în derularea procesului de privatizare am constatat cã sunt mai multe greutãþi, în sensul cã cei care au primit adãposturi, ca efect al Legii nr. 168, nu puteau sã facã nimic la acele adãposturi, întrucât ei nu aveau dreptul asupra pãmântului de sub adãposturi; la fel, trebuiau sã participe ca oricine la licitaþie, ca sã-ºi adjudece o suprafaþã de teren, sã-ºi întreþinã animalele ºi, de aceea, legea a venit, la fel ca ºi pentru vii ºi pentru pomi. Pentru cã noi am mai promovat o ordonanþã de urgenþã, ca sã le dãm în folosinþã pe un termen de ani ºi dupã aceea sã rãmânã în proprietate ºi a fost nevoie sã venim cu aceastã îmbunãtãþire a prevederilor legii, ca sã fim mai operativi ºi sã-i sporim atractivitatea procesului de privatizare.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond? Poftiþi, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, împreunã cu Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare au fost sesizate în fond spre dezbatere ºi avizare cu proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului.

Biroul permanent al Camerei Deputaþilor, prin Adresa nr. 145 din 12 martie 2003, a aprobat ca pentru proiectul de lege sus-menþionat sã se întocmeascã un raport comun, în conformitate cu prevederile art. 69 din Regulamentul Camerei Deputaþilor.

La întocmirea raportului, comisiile au avut în vedere avizul Consiliului Legislativ ºi punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului.

Prin proiect, se preconizeazã concesionarea prin atribuire directã investitorilor care au cumpãrat acþiuni sau active la aceste societãþi comerciale al terenurilor cu destinaþie agricolã care nu sunt cuprinse în capitalul social al societãþilor comerciale care deþin în exploatare terenuri cu destinaþie agricolã.

Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 268/2001 face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 72 din Constituþie.

La lucrãrile comisiilor au fost prezenþi, din partea Comisiei pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, toþi cei 32 de deputaþi, iar din partea Comisiei pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare au fost prezenþi 27 de deputaþi din cei 31 ai comisiei.

Raportul Comisiei pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice ºi al Comisiei pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare a fost adoptat cu majoritate, înregistrându-se o abþinere din votul celor prezenþi în ºedinþa din 25 martie 2003.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul legii.

Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Preambulul articolului unic.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 21[1] .

Vã rog sã priviþi la poziþia a treia din raportul comisiei; se propune o anumitã modificare.

Dacã sunt obiecþii la primul alineat? Poftiþi. Domnul preºedinte al comisiei.

Propunerea legislativã pentru reevaluarea drepturilor salariale ale cadrelor didactice din învãþãmântul superior ºi din institutele de cercetare.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna preºedinte Smaranda Dobrescu.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã propune plenului respingerea acestei propuneri legislative din urmãtoarele motive: salarizarea cadrelor didactice ºi a personalului din unitãþile de cercetare-dezvoltare este reglementatã prin Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic ºi prin Ordonanþa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ºtiinþificã ºi dezvoltarea tehnologicã.

Pentru anul 2003, personalul din cercetare urmeazã sã primeascã creºteri salariale de 6 respectiv 9%, conform Ordonanþei de urgenþã nr. 196/2002.

În considerarea argumentului de mai sus, propunerea legislativã ar fi trebuit sã aibã în vedere modificarea acelor acte normative sus-menþionate, precum ºi stabilirea unor norme corecte care sã acopere problematica ce reprezintã obiectul de reglementare. Deci în nici un caz, din punct de vedere legislativ, nu poate fi o propunere, o lege nouã, când sediul materiei se aflã în alte douã legi, iar prin Ordonanþa Guvernului nr. 65/2002 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, sunt acordate acestui personal o serie de facilitãþi bine cunoscute.

Având în vedere toate acestea, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a votat respingerea propunerii legislative.

## Domnule preºedinte,

Cu permisiunea dumneavoastrã, vreau sã vã reþin atenþia cu o scãpare: la poziþia1, la textul propus de comisii, la sfârºitul amendamentului admis Ñ ”art. 2 alin. 1Ò; trebuie ”art. 2 alin. 2Ò, care face referire strictã la terenurile care fac obiectul acestei modificãri.

V-aº ruga sã fiþi de acord sã modificãm ”alin. 1Ò cu ”alin. 2Ò, aºa cum este prevãzut în Legea nr. 268.

Da. Sã luãm act de aceastã precizare fãcutã de domnul preºedinte al comisiei.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în varianta comisiei.

Alin. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La alin. 3, vã rog sã priviþi în raport; la punctul 2 al raportului se propune altã modificare.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat aºa cum a fost modificat de comisie. Alin. 4. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 21[2] . Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 21[3] . Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic, în integralitate. Sunt obiecþii? Nu sunt.

S-a adoptat în forma modificatã de cãtre comisie.

Se va supune textul legii integral votului în ºedinþã de vot final.

De la Comisia pentru culturã este cineva? Nu. Se amânã urmãtoarea propunere.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Deci considerãm dezbaterea generalã încheiatã.

Se va supune aceastã propunere legislativã votului final, cu propunerea de respingere, într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã pentru menþinerea în activitate a medicilor de familie stabiliþi în mediul rural ºi dupã împlinirea vârstei de pensionare, la cerere.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã vã propune ºi de aceastã datã respingerea, stimaþi colegi, întrucât în art. 9 alin. 4 din Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România se regãsesc dispoziþii care prevãd dreptul medicilor pensionari de a profesa în continuare în sectorul privat, pe baza autorizaþiei acordate anual de Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi Colegiul Medicilor, în condiþiile cuprinse la art. 8. Deci, dacã acesta este locul în care se face vorbire despre condiþiile de pensionare ale medicilor, atunci, fãrã doar ºi poate, acest articol trebuia modificat ºi nu sã ne fie propusã o lege nouã.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc. Se va supune votului final în ºedinþa specialã de vot cu aceastã propunere de respingere.

Propunerea legislativã privind modificarea art. 185 alin. 21 din Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiþii financiare ºi pieþele de reglementare.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond? Domnul deputat Grigoraº.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat propunerea legislativã privind modificarea art. 185 alin. 21 din Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiþii financiare ºi pieþele reglementate ºi propune, în unanimitate de voturi, respingerea din urmãtoarele considerente.

Prin Legea nr. 133/2002 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar a fost introdus un capitol nou privitor la auditul intern. Astfel, auditul intern reprezintã o exprimare obiectivã asupra ansamblului activitãþilor economice în scopul furnizãrii unei evaluãri independente a managementului riscului, controlului ºi proceselor de conducere a acestora, iar responsabilii pentru organizarea activitãþii de audit intern, coordonarea lucrãrilor, angajamentelor ºi semnarea rapoartelor de audit intern trebuie sã aibã calitatea de auditor financiar.

În acest sens a fost introdus în Ordonanþa Guvernului nr. 28/2002 la art. 185 alin. 21 care interzice activitatea cenzorilor externi ºi a cenzorilor, dar numai în domeniul auditului financiar ºi nu în general, în momentul în care entitãþile respective sunt supuse regulilor auditului financiar impuse prin legislaþia în domeniu. În aceste condiþii, comisia propune respingerea iniþiativei legislative. Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc. Atunci considerãm dezbaterile generale încheiate ºi se va supune votului în ºedinþa de vot final.

Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 293/2002 privind fondul pentru mediu.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond? Poftiþi, domnule Bara.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, þinând cont de avizul negativ

de la Guvern ºi þinând cont cã propunerea legislativã de modificare a Legii fondului de mediu are, aº putea spune, o expunere de motive ºi un alt conþinut pe articole, nu intru în amãnunte, având în vedere cã au fost prezenþi cei 24 de membri ai comisiei, în unanimitate a votat respingerea acestei iniþiative legislative.

Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt întrebãri sunt dispus sã le rãspund.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Atunci considerãm dezbaterile generale încheiate, se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocaþiile de stat pentru copii.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna deputat Smaranda Dobrescu, preºedinta comisiei.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia de muncã ºi protecþie socialã vã propune respingerea acestei propuneri pentru urmãtoarele considerente. Ea vine în contradicþie cu concepþia generalã referitoare la alocaþia de stat pentru copii. Aceasta are la bazã principiul universalitãþii, acordându-se lunar în cuantum fix, indiferent de veniturile familiei din care fac parte copii în vârstã de pânã la 16 sau 18 ani, dacã urmeazã una din formele de învãþãmânt prevãzute de lege. Foarte important, alocaþia este un drept al copilului ºi nu al familiei.

De asemenea, prevederile propunerii legislative contravin convenþiei cu privire la drepturile copilului, potrivit cãreia statul are obligaþia sã acorde alocaþii de stat pentru toþi copii, respectând egalitatea acestora în faþa oricãrei legi, fãrã privilegii sau discriminãri. Existã multe alte hibe privind forma acestei propuneri, dar acestea douã pe care vi le-am menþionat sunt absolut suficiente pentru a vã propune respingerea propunerii legislative.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerãm dezbaterile generale închise. Se va supune votului final aceastã propunere de respingere într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.

Din partea iniþiatorilor, dacã doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna Smaranda Dobrescu.

Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã propune plenului respingerea propunerii legislative din urmãtoarele considerente. Ea încalcã principiul contributivitãþii, care stã la baza stabilirii pensiei. Indemnizaþiile de asigurãri sociale prevãzute la art. 98 din Legea nr. 19/2000 se suportã din bugetul asigurãrilor sociale de stat, se stabilesc în raport cu stagiul de cotizare în sistemul public, iar cuantumul lor se determinã potrivit bazei de calcul prevãzute de art. 99 din aceeaºi lege, cuantum ce cuprinde veniturile pentru care se datoreazã contribuþia de asigurãri sociale. Indemnizaþiile se asigurã doar pentru riscuri asigurate. De asemenea, propunerea legislativã contravine prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 19, Legea pensiilor, prin care se stipuleazã cã în sistemul public asiguraþii nu pot beneficia concomitent de douã sau mai multe prestaþii de asigurãri sociale.

De altfel, potrivit art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 6/1998 privind majorarea salariilor personalului din unele instituþii publice, personalul care deþine titlul ºtiinþific de doctor ºi îºi desfãºoarã activitatea în instituþiile prevãzute în ordonanþã, precum ºi în unitãþile de culturã în domeniul în care a obþinut acest titlu beneficiazã de un spor pentru titlul ºtiinþific de 15% din salariul de bazã.

Acestea sunt motivele pentru care vã propunem respingerea.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerãm dezbaterile generale încheiate, se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot aceastã propunere de respingere.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 197/2002 pentru modificarea ºi completarea art. 25 din Legea serviciilor publice de gospodãrie comunalã. Suntem în procedurã de urgenþã. Vã rog sã mi se facã propunerile pentru timpii de dezbatere.

Având în vedere cã ºi comisia a propus respingerea, consider cã 5 minute sunt suficiente, domnule preºedinte.

Da.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Este o propunere de respingere. Faceþi-mi totuºi niºte considerente...

Da. Comisia a examinat ºi dezbãtut prevederile proiectului de lege ºi a hotãrât respingerea acestuia, întrucât prin art. 4 al Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încãlzirea locuinþei, precum ºi a unor facilitãþi populaþiei pentru plata energiei termice se prevede o altã reglementare ºi în consecinþã se abrogã prevederile alin. 1 al art. 25 din Legea serviciilor publice de gospodãrie comunalã nr. 326 din 2001, cuprins în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 197.

La lucrãrile comisiei au votat 24 de deputaþi din total ºi a fost respinsã.

Da. Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc. Se va supune votului final în ºedinþa specialã de vot.

Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Traian, judeþul Ialomiþa.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a analizat iniþiativa legislativã privind înfiinþarea comunei Traian. Þinând cont de avizul negativ al Guvernului, þinând cont cã nu se îndeplinesc condiþiile din anexa nr. 4 la Legea amenajãrii teritoriului ºi echilibrului ecologic, comisia a votat respingerea acestei iniþiative.

Domnule deputat, eu îmi aduc aminte cã noi am mai votat o propunere legislativã pentru comuna Traian ºi am votat pozitiv. Deci probabil cã acesta este motivul esenþial pentru care nu o mai aprobãm ºi pe aceasta a doua.

La momentul când aceastã iniþiativã a ajuns la noi la comisie, domnule preºedinte, nu avea referendumul.

A, ºi cealaltã a avut...

## Exact!

Bun, am înþeles.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc. Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 6/2003 privind acordarea unor facilitãþi populaþiei pentru plata energiei termice.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond? Se propune respingerea, de asemenea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Proiectul de lege avea ca scop eliminarea actelor restructuralitãþilor, care au condus la incapacitatea unui numãr important de utilizatori sã-ºi achite facturile pentru energia termicã ºi apa caldã menajerã în perioada de iarnã, incapacitate care a condus la rândul ei la blocajul financiar al furnizorilor, distribuitorilor de energie termicã ºi respectiv al furnizorilor de gaze naturale, cãrbune ºi combustibili. Prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 6 au fost incluse Ñ ºi ãsta a fost ºi motivul respingerii Ñ în obiectul de reglementare al Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5 din 2003 privind acordarea de ajutoare pentru încãlzirea locuinþei, precum ºi a unor facilitãþi populaþiei pentru plata energiei termice, alcãtuind un capitol distinct, capitolul III, intitulat ”Facilitãþi acordate populaþiei pentru plata energiei termice.Ò Prin art. 26 lit. c) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 5 se abrogã Ordonanþa Guvernului nr. 6 din 2003, aºa încât prezentul proiect de lege a rãmas fãrã obiect. Vã mulþumesc.

Da. Dacã din partea grupurilor parlamentare doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu doreºte. Atunci, considerãm dezbaterile generale încheiate. Se va supune votului final aceastã propunere de respingere în ºedinþa specialã de vot.

Propunerea legislativã privind aducerea amplasamentelor ºi a zonelor afectate aferente încetãrii definitive a unor activitãþi într-o stare care sã permitã reutilizarea acestora.

Dacã din partea iniþiatorilor doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond, vã rog? Se propune respingerea, de asemenea.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, luând în dezbatere propunerea legislativã privind aducerea amplasamentelor ºi a zonelor afectate aferente încetãrii definitive a unor activitãþi într-o stare care sã permitã reutilizarea acestora, o gãseºte neîntemeiatã ºi în consecinþã a propus respingerea acesteia. Deci vã rugãm ca dumneavoastrã prin votul pe care îl daþi, sã sprijiniþi aceastã propunere a comisiei. Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerãm dezbaterile generale încheiate, se va supune votului final aceastã propunere de respingere în ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã pentru soluþionarea spaþiilor de locuit ale cadrelor didactice din învãþãmântul superior.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond? Se propune respingerea, de asemenea.

## Domnule preºedinte,

Comisia prin raportul pe care l-a înaintat Biroului permanent ºi plenului Camerei Deputaþilor propune respingerea acesteia, pentru motivele care sunt detaliate în acest raport. Noi vã rugãm sã luaþi în seamã ºi sã votaþi în consecinþã.

Vã mulþumesc.

## Da. Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerãm dezbaterile

generale încheiate. Va fi supusã propunerea de respingere votului final în ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã pentru înfiinþarea comunei Valea Drãganului, judeþul Cluj.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond se propune respingerea

## Domnule preºedinte,

Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Valea Drãganului, judeþul Cluj, a fost respinsã de cãtre comisia noastrã, pentru cã majoritatea membrilor comisiei au apreciat cã nu sunt îndeplinite condiþiile prevãzute de Legea nr. 351/2001 privind reþeaua de localitãþi ºi, drept consecinþã, nu se putea întocmi un raport favorabil.

Vã rog, domnilor colegi, sã susþineþi raportul comisiei.

## Da. Vã mulþumesc.

Dacã din partea grupurilor parlamentare doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu doreºte. Considerãm dezbaterile generale încheiate, se va supune aceastã propunere de respingere votului final în ºedinþa specialã de vot.

Propunerea legislativã pentru declararea ca oraº a comunei Gilãu, judeþul Cluj.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond?

## Domnule preºedinte,

ªi în dezbaterile pe marginea acestei propuneri legislative, membrii comisiei au constatat cã nu sunt îndeplinite condiþiile minime necesare pentru trecerea întrun alt rang a localitãþii Gilãu ºi, în consecinþã, s-a întocmit un raport de respingere a acestuia ºi, vã rog, domnilor colegi, sã-l susþineþi.

## Da. Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerãm dezbaterile generale încheiate aici, urmeazã ca aceastã propunere pentru care s-a fãcut raport de respingere sã fie supusã votului final în ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind declararea ca municipiu a oraºului Beiuº.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva? Nu doreºte.

Din partea comisiei?

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

În momentul în care comisia a luat spre dezbatere aceastã propunere legislativã, acest proiect de lege, pentru cã el a trecut prin Senat ºi a fost votat favorabil, nu era îndeplinitã condiþia principalã pentru promovarea într-un alt rang, ºi anume referendumul popular. Între timp, pe parcursul trecut de la adoptarea raportului ºi pânã sã ajungã în plenul Camerei a fost îndeplinitã aceastã condiþie, deci s-a întocmit referendumul ºi drept consecinþã, domnule preºedinte, v-aº ruga sã fiþi de acord ca acest proiect de lege sã fie retrimis comisiei pentru a fi analizat în virtutea ultimelor modificãri ce au apãrut în lumina prevederilor Legii nr. 351/2000.

Da. Se retrimite la comisie, în termen de douã sãptãmâni cel mult se face un nou raport. Da.

Din partea Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã a venit cineva? Da.

Din partea ministerului? Da.

Avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 17/2003 pentru modificarea art. 8 lit. e) din Legea 148/2000 privind publicitatea.

Din partea iniþiatorului?

## _Ñ_ **Domnul Ferdinand Naghi** _secretar general_

## _la Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În vederea transpunerii complete ºi corecte în legislaþia naþionalã a prevederilor Directivei nr. 84/450 privind publicitatea înºelãtoare ºi publicitatea comparativã a rezultat necesitarea adoptãrii unui act normativ care sã acopere toate situaþiile în care publicitatea comparativã sã fie interzisã. Publicitatea comparativã era interzisã în varianta iniþialã a Legii nr. 148, la art. 8 lit. e), dacã se discreditau sau se denigrau mãrcile de comerþ, denumirile comerciale, alte semne distinctive, bunuri, servicii sau situaþia materialã a unui concurent, aceasta neacoperind în totalitate cazurile de interzicere a publicitãþii comparative fãcute în detrimentul unui concurent, profitând de activitatea acestuia sau de circumstanþele în care acesta se aflã.

Prin utilizarea sintagmei ”activitãþi sau circumstanþe ale unui concurentÒ sfera de aplicabilitate a cazurilor de interzicere a publicitãþii comparative a fost lãrgitã, cuprinzând în acest mod ºi situaþia materialã a unui concurent care se regãsea în textul iniþial al Legii nr. 148 privind publicitatea.

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 17/2003 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea textul iniþial a fost reformulat, pentru respectarea întocmai a prevederii Directivei nr. 84/450 privind publicitatea înºelãtoare ºi publicitatea comparativã.

Faþã de cele prezentate, propunem plenului adoptarea proiectului de lege fãrã amendamente înaintate de Guvern.

Vã mulþumesc.

## Da.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnule Bãlãeþ?

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi deputaþi,

Propunerea legislativã de aici a fost discutatã în cadrul comisiei, împreunã cu încã douã propuneri privind acelaºi obiect, ºi anume publicitatea.

Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 359/2 august 2000, a fost trimisã cu adresa nr. 489 din 18 noiembrie 2002.

Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 283/2002 privind publicitatea a fost trimisã cu adresa nr. 557 din 2 decembrie 2002, iar proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 17/2003 pentru modificarea art. 8 lit. e) din Legea nr. 148 privind publicitatea a fost trimisã cu adresa nr. 162 din 4 martie 2003.

Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 148 privind publicitatea, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 2 august 2000, a fost trimisã comisiei spre reexaminare la 17 decembrie 2002. Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã a fost sesizatã în fond în toate cele 3 cazuri. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 2 august 2000, ºi propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legi nr. 283/2002 privind publicitatea au fost trimise spre avizare Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, iar proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 17/2003 pentru modificarea art. 8 lit. e) din Legea nr. 148 privind publicitatea a fost trimis spre avizare Comisiei pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale ºi Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi. Pânã la data elaborãrii raportului avizele pentru cele douã propuneri legislative nu au fost primite. Pentru proiectul de lege comisia a primit ambele avize menþionate.

În redactarea raportului, comisia a þinut cont ºi de toate cele 3 avize emise de Consiliul Legislativ.

Propunerile legislative ºi proiectul de lege fac parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 72 din Constituþie.

Propunerile legislative ºi proiectul de lege au fost dezbãtute în ºedinþa comisiei din ziua de 26 martie 2003.

## Da. ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.

- Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul unic al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul unic al legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot.

Înþeleg cã avem reprezentanþi de la Ministerul Turismului. Putem sã trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/2003 pentru modificarea art. 33 din Ordonanþa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea ºi desfãºurarea activitãþii de turism în România.

Din partea iniþiatorului? Poftiþi!

## **Domnul Anghel Penciu** _Ñ secretar general_

## _în Ministerul Turismului_ **:**

## Domnule preºedinte,

Stimate doamne ºi stimaþi deputaþi,

Ministerul Turismului a iniþiat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/2003 pentru modificarea art. 33 din Ordonanþa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea ºi desfãºurarea activitãþii de turism în România în scopul reglementãrii condiþiilor în care consiliile judeþene, pe a cãror razã administrativ-teritorialã se aflã trasee turistice montane sau pârtii ºi/sau pârtii de schi, organizeazã servicii publice de salvamont care coordoneazã activitatea de prevenire a accidentelor montane ºi de salvare în munþi a persoanelor accidentate, de asemenea, în vederea stabilirii obligativitãþii ca agenþii economici sau autoritãþile publice care au în administrare plaje sau ºtranduri sã înfiinþeze posturi de salvare ºi posturi de prim-ajutor medical.

De asemenea, este reglementat ºi modul în care se face finanþarea activitãþii desfãºurate de serviciile publice de salvamont.

Ministerul Turismului îºi însuºeºte amendamentele propuse de cãtre Comisia pentru industrii ºi servicii ºi vã solicitã sã susþineþi proiectul de lege cu amendamentele propuse de Comisia pentru industrii ºi servicii.

Da. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aceastã tentativã de a modifica un articol din Legea turismului este beneficã deoarece statueazã obligativitatea înfiinþãrii acestor servicii de salvamont ºi în special salvamari, care s-a convenit în cadrul comisiei ºi asupra acestui aspect. Comisia ºi-a însuºit o serie întreagã de amendamente fãcute de cãtre deputaþi, ºi iniþiatorul, de asemenea, a fost de acord cu acest amendament. Îl supunem aprobãrii raportul respectiv.

Da. La dezbateri generale. Din partea U.D.M.R., domnul R‡duly.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Desigur cã deºi se modificã numai un articol, este o modificare importantã cea pe care o dezbatem astãzi. Ordonanþa Guvernului nr. 5/2003 a adus sau a încercat sã readucã în discuþie o temã de actualitate legatã de salvarea în munte ºi salvarea în zona mãrii. Noi de la bun început am susþinut aceastã iniþiativã, cu toate cã din punct de vedere al oportunitãþii extinderii acestor servicii publice de interes local ºi judeþean am avut oarecare reþineri, pentru cã am spus cã piaþa ar fi trebuit sã fie cea care sã ducã la instituirea, organizarea acestor servicii publice ºi cã, de exemplu, aceste posturi de salvare sã existe acolo unde existã pârtii de schi, ºi obligativitatea instituirii acestor posturi de salvare sã fie în sarcina celui care administreazã pârtia respectivã.

Însã, desigur cã, pânã la urmã, ne-am calat ºi noi pe ideea ministerului, dar printr-o serie de amendamente pe care le-am propus ºi care au fost, din fericire, adoptate, am încercat sã stabilim urmãtoarele lucruri: 1) sã instituim niºte termene clare în ceea ce priveºte obligativitatea de organizare a noilor servicii publice atât în ceea ce priveºte serviciile publice la nivel judeþean, cât ºi serviciile publice la nivel local; 2) clarificarea limitelor de competenþã ºi atribuþiilor serviciilor publice judeþene de salvamont ºi a serviciilor publice locale de salvamont, deci o delimitare foarte clarã între aceste competenþe ºi atribuþii; 3) instituirea serviciului public de salvamar, care va fi asigurat, organizat de cãtre administratori ca un serviciu unic pe toatã zona de plajã a Mãrii Negre, pentru a da siguranþã maximã turiºtilor care beneficiazã de sejur turistic în acea zonã; 4) finanþarea foarte clarã a acestor servicii publice, fie ele de interes judeþean sau de interes local, finanþare care cade, dupã caz, pe de o parte în sarcina autoritãþilor locale, a consiliilor locale judeþene, iar pe de altã parte, în sarcina operatorilor privaþi, dupã caz.

În încheiere, aº vrea sã aduc mulþumiri pentru modul exemplar în care am putut sã colaborãm cu dânºii, atât domnului secretar de stat Nicu Rãdulescu, cât ºi doamnei Matei, care este ºeful Oficiului juridic din Ministerului Turismului. Cred cã aceastã colaborare, aceastã conlucrare poate fi un exemplu ºi în legãturã cu dialogul nostru cu alte ministere, atât pentru prezenþa domnului secretar de stat, cât ºi pentru prezenþa specialiºtilor din partea ministerului.

Da. ªi eu vã mulþumesc. Din partea Grupului P.D.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

ªi parlamentarii Grupului P.D. au susþinut modificarea art. 33 din prezenta ordonanþã. ªi eu subliniez receptivitatea ministerului, dar receptivitatea a fost ºi datoratã unei lipse, dupã opinia mea, aceea de a elimina din aceastã ordonanþã un serviciu public absolut necesar privind salvarea din zona plajelor. Chiar în discuþia din comisie am subliniat cã accidentele în munþi sunt mult mai puþine decât numãrul de înecaþi, care sunt de ordinul sutelor, dar receptivitatea s-a manifestat în final prin acceptarea amendamentelor noastre, amendamente fãcute împreunã ºi cu colegii de la U.D.M.R. care, într-adevãr, sunt specializaþi mai bine pe partea de munte, dar vãd cã ºtiu ºi ceva din zona de apã.

Important este cã s-a obþinut introducerea în lege tocmai a unui serviciu public privind salvarea din zona plajelor. Sigur cã am un pic de nedumerire privind modul în

care se va aplica; de aproape doi ani de zile toatã plaja Mãrii Negre este administratã de Compania Naþionalã ”Apele RomâneÒ, administrare pe care aþi vãzut în cursul anului trecut ce probleme a creat privind accidentele specifice zonei de litoral, iar ºi mai importantã mi se pare înfiinþarea serviciilor ºi posturilor de prim-ajutor la plajele de pe zonele din afara litoralului, respectiv la malul Dunãrii sau la malul râurilor Ñ sunt foarte multe plaje interioare Ñ, care de multe ori îºi cer o jertfã ºi, dacã nu sunt pregãtiþi din timp, se pot întâmpla foarte multe accidente.

În concluzie, ne bucurãm cã au fost agreate ºi vã rog sã acceptaþi toate amendamentele, creând astfel o lege ºi utilã ºi absolut necesarã.

Da.

- Dacã alte grupuri parlamentare doresc sã participe la

- dezbateri generale? Nu doresc.

- Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Preambulul la articol unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Alineatul în care se face vorbire de art. 33 alin. 1, vã

- rog sã priviþi în raportul comisiei la punctul 5. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptatã aceastã variantã.

- Alin. 2. Vã rog sã priviþi de asemenea în raport. Sunt

- obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Alin. 3. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat cum a fost modificat de comisie. Alin. 4. Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Alin. 5. Dacã sunt obiecþii la alin. 5? Nu sunt. Adoptat aºa cum a fost modificat de comisie.

- Un nou alineat 6... Nu, pardon! Se introduce de fapt

- acest text nou.

- Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat aceastã variantã.

- Alin. 5 care devine alin. 7. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articol unic în integralitate. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat articolul unic modificat de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Am parcurs întreg proiectul de lege. Se va supune

- votului în ºedinþã specialã de vot.

- Propunerea legislativã pentru prevenirea ºi sancþiona-

- rea profanãrii valorilor religioase. Se propune respingerea.

- Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia

- cuvântul? Nu doreºte.

- Din partea comisiei sesizate în fond? Poftiþi!

## Domnule preºedinte, Stimate colege,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale propune respingerea acestei iniþiative legislative, luând în considerare atât avizul negativ al Consiliului Legislativ, cât ºi punctul de vedere al Guvernului României, care precizeazã cã nu susþine adoptarea acestei iniþiative legislative.

De asemenea, comisia, analizând aceastã propunere legislativã, a constatat urmãtoarele: conþinutul normativ al propunerii legislative este insuficient conturat ºi parþial se regãseºte în Decretul nr. 177 din anul 1948 privind regimul general al cultelor religioase, precum ºi în Ordonanþa Guvernului nr. 137 din anul 2000 privind prevenirea ºi sancþionarea tuturor formelor de discriminare, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 48 din anul 2002.

Adoptarea prezentei iniþiative legislative ar duce la apariþia unor paralelisme de reglementare, încãlcându-se astfel prevederea art. 14 alin. (1) din Legea nr. 24 din anul 2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative.

Faþã de toate considerentele de mai sus ºi în urma opiniilor exprimate de membrii comisiei, inclusiv de cãtre iniþiatori, s-a hotãrât în unanimitate sã se propunã plenului Camerei Deputaþilor respingerea propunerii legislative pentru prevenirea ºi sancþionarea profanãrii valorilor religioase.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## Da. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, în loja oficialã se aflã Excelenþa sa, domnul Cyril Svoboda, viceprim-ministru ºi ministrul afacerilor externe al Republicii Cehe, aflat în vizitã oficialã la noi.

Dacã din partea grupurilor parlamentare doreºte cineva sã participe la dezbateri? Nu doreºte. Se va supune aceastã propunere de respingere votului final în ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului ºi consumului ilicit de droguri.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond? Nu doreºte.

Grupurile parlamentare dacã doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Considerãm încheiate aici dezbaterile generale. Se va supune votului final aceastã propunere de respingere într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã pentru înfiinþarea Institutului pentru Problemele Românitãþii.

Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Poftiþi!

Domnul deputat Mircea Costache.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Sunt dator cu câteva explicaþii pentru cã, fãrã a aduce vreo jignire cuiva, în general sunt unele proiecte care nu se citesc ºi nu se studiazã cu atenþie.

Ce s-a dorit prin acest proiect? Am constatat cã foarte mulþi colegi merg în strãinãtate în fel de fel de delegaþii Ñ ºi nu numai parlamentari, tot felul de delegaþii româneºti Ñ, ºi nu cunosc absolut nimic despre comunitãþile româneºti aflate pe teritoriul altor state, nu ºtiu dacã au reprezentare parlamentarã, dacã au publicaþii, emisiuni de radio, televiziuni, nu ºtiu cine sunt reprezentanþii acestora, care le sunt sediile, nu cunoaºtem structura comunitãþilor româneºti din afarã, profesiile, dorinþele lor în legãturã cu contactele cu þara, indiferent, chiar în domeniul economic. Sunt comunitãþi, ºtiu eu, în Canada care au nevoie de

utilaj petrolier, fiind mai toþi petroliºti, alþii sunt doritori sã þinã contactul cu cultura naþionalã.

Existã o justificare, cred eu, ºi în menþinerea legãturii cu comunitãþile româneºti din provinciile istorice, dar ºi cu celelalte grupuri care s-au constituit în afarã în diferite perioade ºi cu diferite motivaþii.

De asemenea, nu existã pe la ambasadele noastre materiale documentare, atlase care sã cuprindã harta comunitãþilor româneºti, structura lor, alte detalii, alte amãnunte, nici în învãþãmântul românesc, nici în alte medii nu se cunosc în detaliu problemele legate de diaspora româneascã.

De asemenea, s-a înfiinþat, prin voinþa Parlamentului României, Institutul pentru Studierea Problemelor Minoritãþilor Naþionale, ceea ce am gãsit cu toþii aici cã este justificat. S-a înfiinþat acest institut, cred cã a început sã lucreze. M-am gândit cã în mod similar poate suntem preocupaþi ºi de problematica românitãþii _in integrum,_ în întregul ei. Cine a citit expunerea de motive cred cã are lãmuririle necesare. Eu am considerat cã este de bun-simþ ca sã funcþioneze ºi în aceastã direcþie un institut specializat.

Mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond. A fost sesizatã în fond Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport. Este cineva? Nu este nimeni. Se amânã.

Propunerea legislativã privind modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1996 privind întãrirea disciplinei financiar-valutare, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Nu doreºte. Din partea comisiei sesizate în fond? S-a propus respingerea.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune respingerea iniþiativei legislative privind modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1996 privind întãrirea disciplinei financiar-valutare, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, din urmãtoarele motive: propunerea de majorare a plafonului admisibil de plãþi în numerar cãtre persoane juridice ºi, implicit, a celor rãmase în casieriile acestora nu se justificã, având în vedere diversitatea instrumentelor de platã fãrã numerar promovate ºi utilizate de bãncile comerciale.

De altfel, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 193/2002 s-a creat cadrul juridic prin care agenþii economici îºi pot achita obligaþiile faþã de instituþiile colectoare de impozite ºi taxe, cât ºi cele datorate cãtre agenþii economici furnizori de servicii de utilitate publicã, prin sisteme moderne de platã, printre care ºi cu ajutorul cardurilor de debit ºi celor de credit.

În aceste condiþii, vã rugãm sã fiþi de acord cu respingerea, aºa cum a propus comisia. Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc. Considerãm dezbaterile generale încheiate aici.

Urmeazã ca aceastã propunere de respingere sã fie supusã votului într-o ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 28/1998 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 59/1997 cu privire la finanþarea în sistem descentralizat în domeniul ºtiinþei, tehnologiei ºi inovãrii.

Din partea iniþiatorilor dacã doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond s-a propus respingerea. Poftiþi!

Comisia pentru buget propune respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 28/1998, întrucât ea a fost abrogatã prin Ordonanþa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ºtiinþificã ºi dezvoltarea tehnologicã.

În aceste condiþii, nemaiavând obiect de reglementare, propunem respingerea acestei ordonanþe.

Da. Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerãm dezbaterile generale încheiate aici. Urmeazã sã supunã aceastã propunere de respingere votului, în ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 59/1997 cu privire la finanþarea în sistem descentralizat în domeniul ºtiinþei, tehnologiei ºi inovãrii.

Din partea iniþiatorului? Nu doreºte nimeni sã ia cuvântul.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Ca ºi în cazul proiectului de lege anterior, comisia propune respingerea Ordonanþei nr. 59/1997 din aceleaºi motive, respectiv pentru cã a fost abrogatã prin Ordonanþa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ºtiinþificã ºi dezvoltarea tehnologicã. Vã mulþumesc.

## Da. Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerãm dezbaterile generale încheiate. Se va supune votului în ºedinþã specialã de vot propunerea de respingere.

Propunerea legislativã privind modificarea Legii nr. 200/2002 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaþiile cooperatiste de credit.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond care a propus respingerea.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune respingerea iniþiativei legislative privind modificarea Legii nr. 200/2002 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaþiile cooperatiste de credit, întrucât trebuie avut în vedere faptul cã modificãrile propuse la unele articole ar însemna revenirea la o situaþie iniþialã care nu a fost favorabilã cooperativelor

de credit, motiv pentru care a ºi fost modificatã ºi completatã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 97/2000.

De asemenea, prevederile propunerii legislative vin în contradicþie ºi impieteazã asupra realizãrii angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeanã pe linia armonizãrii legislaþiei naþionale cu cea comunitarã.

În aceste condiþii, comisia propune ºi vã rugãm sã fiþi de acord cu respingerea acestei iniþiative. Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerãm dezbaterile generale încheiate aici. Se va supune votului aceastã propunere de respingere într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã nr. 38/2000, aprobatã prin Legea nr. 315/2001.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond care a propus respingerea.

Cu unanimitate de voturi, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune respingerea iniþiativei legislative privind modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã nr. 38/2000, aprobatã prin Legea nr. 315/2001.

Motivele pentru care propunem respingerea sunt urmãtoarele: problema asigurãrii unor fonduri cu destinaþie avutã în vedere în propunerea legislativã nu poate fi soluþionatã prin stabilirea respectivei cote, defalcatã din veniturile cuvenite bugetului de stat din sursele arãtate.

De altfel, bugetul de stat pentru anul 2003 a avut la bazã ºi prevederile Ordonanþei nr. 38/2000. Prin urmare, orice modificare adusã acestui act normativ ar duce la creºterea deficitului bugetar, ceea ce nu este de acceptat.

În aceste condiþii, vã rugãm sã fiþi de acord cu respingerea acestei iniþiative. Vã mulþumesc.

Da.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc. Considerãm dezbaterile generale încheiate aici.

Urmeazã sã fie supuse votului în ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã privind plata dividendelor la societãþile comerciale cu rãspundere limitatã.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond care a propus respingerea.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune respingerea iniþiativei legislative privind plata dividendelor la societãþile comerciale cu rãspundere limitatã din urmãtoarele motive: condiþiile de acordare a dividendelor sunt reglementate în prezent de art. 67 alin. 3 ºi art. 111 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 31/1990 a societãþilor comer- ciale ºi de art. 1 alin. 1 din Ordonanþa Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul pe dividende, aprobatã prin Legea nr. 105 din 1995, cu modificãrile ulterioare.

Conform acestor dispoziþii, distribuirea de dividende se poate realiza numai dupã aprobarea de cãtre adunarea generalã a asociaþilor a bilanþului anual contabil ºi doar din beneficiile reale ale societãþii.

În aceste condiþii, vã rugãm sã fiþi de acord cu respingerea iniþiativei amintite. Vã mulþumesc.

Da.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Considerãm dezbaterile generale încheiate aici.

Urmeazã ca aceastã propunere de respingere a propunerii legislative sã fie supusã votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã privind recalcularea valorii poliþelor de asigurãri de viaþã de cãtre societãþile de asigurãri.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond care a propus de asemenea respingerea.

Comisia pentru buget propune, de asemenea, respingerea iniþiativei legislative privind recalcularea valorii poliþelor de asigurãri de viaþã de cãtre societãþile de asigurãri din urmãtoarele motive: asigurãrile de viaþã care sunt asigurãri facultative sunt reglementate în Legea nr. 32/2000 privind societãþile de asigurare ºi supravegherea asigurãrilor, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Potrivit acestei legi, respectiv Legea nr. 32/2000, pe piaþa asigurãrilor din România potenþialii asiguraþi la achiziþionarea unui produs de asigurare de viaþã pot opta pentru un contract de asigurare de viaþã cu plata primelor de asigurare în monedã naþionalã, cât ºi pentru un contract de asigurare de viaþã cu plata primelor de asigurare în valutã.

Referitor la art. 2 din propunerea legislativã, precizãm cã, în conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000, supravegherea activitãþii de asigurare revine Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor. Abilitarea Ministerului Finanþelor Publice de a exercita o supraveghere a unor activitãþi specifice domeniului asigurãrilor, aºa cum se propune în iniþiativã, ar determina suprapunerea cu activitatea desfãºuratã de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor.

În aceste condiþii, vã rugãm sã fiþi de acord cu respingerea. Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerãm dezbaterile generale încheiate aici. Se va supune aceastã propunere de respingere votului în ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã privind recalcularea valoricã a carnetelor de economii cu câºtiguri în autoturisme ºi bani emise de Casa de Economii ºi Consemnaþiuni Ñ CEC.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond, care, de asemenea, a propus respingerea.

Comisia pentru buget propune respingerea iniþiativei legislative privind recalcularea valorii carnetelor de economii cu câºtiguri în autoturisme ºi bani emise de Casa de Economii ºi Consemnaþiuni.

Întrucât propunerea are o serie de implicaþii asupra bugetului de stat ºi asupra volumului datoriei publice interne, deoarece statul este acþionar unic al Casei de Economii ºi Consemnaþiuni, nu poate fi promovatã. Totodatã, textul nu menþioneazã din ce fonduri urmeazã a se acorda dobânda legalã. Aceastã precizare este foarte importantã deoarece Casa de Economii ºi Consemnaþiuni a fost reorganizatã în societate bancarã pe acþiuni. În aceste condiþii, vã rugãm sã fiþi de acord cu respingerea.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerãm dezbaterile generale încheiate aici. Urmeazã ca ºi aceastã propunere sã fie supusã votului final în ºedinþã specialã de vot.

Stimaþi colegi,

Avem foarte multe proiecte pe lista votului final. Prezenþa în salã nu este corespunzãtoare. Rog liderii de grupuri parlamentare sau viceliderii sã mobilizeze colegii pentru aceastã ºedinþã de vot final. Pânã atunci luãm o pauzã.

## PAUZÃ

* * DUPÃ PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

Din cei 266 de deputaþi care ºi-au înregistrat prezenþa sunt în salã 105, ceea ce înseamnã cã nu suntem în cvorum de vot.

Rog pe domnul secretar Mohora sã facã apelul nominal.

Abiþei Ludovic

prezentÉ

Vã rog sã pronunþaþi cu claritate cine sunt absenþii.

## **Domnul Tudor Mohora:**

|**Domnul Tudor Mohora:**|| |---|---| |Da, domnule preºedinte, aºa am ºi fãcut.<br>Afrãsinei Viorica|prezentã| |Albu Gheorghe|absent| |Ana Gheorghe<br>Andea Petru<br>Andrei Ioan<br>Andronescu Ecaterina<br>Antal Istv‡n<br>Anton Marin<br>Antonescu George Crin Laurenþiu<br>Antonescu Niculae Napoleon<br>Apostolescu Maria|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absentã<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absentã| |Arghezi Mitzura Domnica|prezentã| |Ariton Gheorghe|prezent|

## 38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/18.IV.2003

Armaº Iosif absent Arnãutu Eugeniu absent Asztalos Ferenc prezent Baban ªtefan prezent Babiuc Victor absent Baciu Mihai prezent Bahrin Dorel prezent Baltã Mihai absent Baltã Tudor absent Bar Mihai prezent Bara Radu-Liviu prezent Barbu Gheorghe prezent Bartoº Daniela absentã Bãdoiu Cornel absent Bãlãeþ Miticã prezent Bãlãºoiu Amalia prezentã Bãncescu Ioan prezent Bâldea Ioan prezent Becsek-Garda Dezideriu Coloman prezent Bentu Dumitru prezent Bercãroiu Victor prezent Berceanu Radu Mircea absent Bereczki Endre prezent Birtalan çkos absent Bivolaru Ioan prezent Bleotu Vasile prezent Boabeº Dumitru prezent Boagiu Anca Daniela absentã Boajã Minicã prezent Boc Emil absent Bogea Angela prezentã Boiangiu Cornel prezent Bolcaº Augustin Lucian absent Bšndi Gyšngyike prezent BorbŽly L‡szl— absent Bozgã Ion prezent Bran Vasile prezent Brînzan Ovidiu prezent Brudaºca Damian prezent Bucur Constantin prezent Bucur Mircea prezent Buga Florea prezent Burnei Ion prezent Buruianã-Aprodu Daniela absentã Buzatu Dumitru prezent Buzea Cristian Valeriu absent Calcan Valentin Gigel absent Canacheu Costicã absent Cazimir ªtefan prezent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard absent Cãºunean-Vlad Adrian absent Cerchez Metin prezent Cherescu Pavel prezent Chiliman Andrei Ioan absent Chiriþã Dumitru prezent Ciontu Corneliu absent Ciuceanu Radu prezent Ciupercã Vasile Silvian prezent Cîrstoiu Ion prezent Cladovan Teodor prezent Cliveti Minodora prezentã Coifan Viorel-Gheorghe prezent Cojocaru Nicu prezent Crãciun Dorel Petru prezent Creþ Nicoarã prezent

Cristea Marin prezent Criºan Emil prezent Dan Matei-Agathon absent Daraban Aurel prezent Dinu Gheorghe absent Dobre Traian prezent Dobre Victor Paul prezent Dobrescu Smaranda prezentã Dolãnescu Ion absent Dorian Dorel absent Dorneanu Valer prezent Dragomir Dumitru prezent Dragoº Liviu Iuliu absent Dragu George prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil prezent Dreþcanu Doina-Micºunica prezentã Dumitrescu Cristian Sorin prezent Dumitriu Carmen prezentã Duþu Constantin absent Duþu Gheorghe absent Enescu Nicolae prezent Erdei Dol—czki Istv‡n prezent Eserghep Gelil absent Fâcã Mihail prezent Firczak Gheorghe prezent Florea Ana absentã Florescu Ion prezent Fotopolos Sotiris prezent Frunzãverde Sorin absent Gaspar Acsinte prezent Georgescu Filip prezent Georgescu Florin prezent Gheorghe Valeriu absent Gheorghiof Titu-Nicolae prezent Gheorghiu Adrian prezent Gheorghiu Viorel prezent Gingãraº Georgiu absent Giuglea ªtefan prezent Godja Petru prezent Grãdinaru Nicolae prezent Grigoraº Neculai prezent Gubandru Aurel prezent Gvozdenovici Slavomir absent Haºotti Puiu absent Hogea Vlad-Gabriel prezent Holtea Iancu absent Hrebenciuc Viorel prezent Ianculescu Marian prezent Ifrim Mircea prezent Ignat Miron prezent Iliescu Valentin Adrian prezent Ionel Adrian prezent Ionescu Anton prezent Ionescu Costel Marian prezent Ionescu Dan prezent Ionescu Daniel prezent Ionescu Mihaela prezentã Ionescu Rãzvan absent Ionescu Smaranda prezentã Iordache Florin absent Iriza Marius prezent Iriza Scarlat prezent Ivãnescu Paula Maria absentã Jipa Florina Ruxandra absentã Kelemen Atilla-BŽla-Ladislau prezent Kelemen Hunor prezent Nãstase Ioan Mihai prezent Kerekes K‡roly prezent Neacºu Ilie absent K—nya-Hamar S(ndor prezent Neagu Ion prezent Kov‡cs Csaba-Tiberiu absent Neagu Victor prezent Kov‡cs Zolt‡n prezent Neamþu Horia-Ion prezent Lari Iorga Leonida absentã Neamþu Tiberiu-Paul absent Lazãr Maria prezentã Nechifor Cristian prezent Lãpãdat ªtefan prezent Negoiþã Gheorghe-Liviu prezent Lãpuºan Alexandru prezent Nica Dan absent Leonãchescu Nicolae prezent Nicolae Ion absent Lepãdatu Lucia-Cornelia prezentã Nicolãescu Gheorghe-Eugen prezent Lepºa Sorin Victor absent Nicolescu Mihai prezent Longher Ghervazen absent Nicolicea Eugen prezent Loghin Irina prezentã Niculescu Constantin prezent Luchian Ion prezent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae prezent Magheru Paul absent Nistor Vasile absent Maior Dorin Lazãr prezent Niþã Constantin prezent Makkai Grigore prezent Oltean Ioan prezent Man Mircea prezent Olteanu Ionel prezent Manolescu Oana absentã Oltei Ion prezent Marcu Gheorghe prezent Onisei Ioan prezent Mardari Ludovic prezent Palade Doru Dumitru absent Marin Gheorghe prezent Pambuccian Varujan absent Marineci Ionel prezent Paºcu Ioan Mircea absent M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Pataki Iulia prezentã Mãlaimare Mihai-Adrian absent Patriciu Dinu absent Mãrãcineanu Adrian prezent Pãun Nicolae absent Mândrea-Muraru Mihaela prezentã Pãduroiu Valentin prezent Mândroviceanu Vasile prezent Pãºcuþ ªtefan prezent Mera Alexandru-Liviu prezent PŽcsi Ferenc absent Merce Ilie prezent Pereº Alexandru prezent Meºca Sever absent Petrescu Ovidiu Cameliu prezent Miclea Ioan absent Petruº Octavian Constantin prezent Micula Cãtãlin absent Pleºa Eugen-Lucian prezent Mihalachi Vasile prezent Pop Napoleon prezent Mihãilescu Petru-ªerban absent Podgoreanu Radu prezent Mincu Iulian prezent Popa Constanþa prezentã Mircea Costache prezent Popa Cornel absent Mirciov Petru prezent Popa Virgil absent Miron Vasile prezent Popescu-Bejat ªtefan-Marian prezent Mitrea Manuela prezentã Popescu Costel Eugen absent Mitrea Miron-Tudor absent Popescu Gheorghe prezent Mitu Dumitru Octavian prezent Popescu Grigore Dorin prezent Miþaru Anton absent Popescu Ioan Dan absent Mînzînã Ion absent Popescu Kanty Cãtãlin prezent Mocioalcã Ion prezent Popescu-Tãriceanu Cãlin absent Mocioi Ion prezent Popescu Virgil prezent Mogoº Ion prezent Posea Petre prezent Mohora Tudor prezent Predicã Vasile prezent Moisescu George Dumitru prezent Pribeanu Gheorghe prezent Moisoiu Adrian prezent Priboi Ristea absent Moiº Vãsãlie absent Purceld Octavian-Mircea prezent Moldovan Carmen-Ileana prezentã Puºcaº Vasile absent Moldovan Petre absent Puwak Hildegard-Carola absentã Moldoveanu Eugenia prezentã Puzdrea Dumitru absent Moraru Constantin Florentin prezent Radan Mihai absent Moþoc Marian-Adrian prezent R‡duly R—bert K‡lm‡n prezent Muscã Monica Octavia absentã Raicu Romeo-Marius absent Muºetescu Ovidiu-Tiberiu absent Rasovan Dan Grigore prezent Naidin Petre prezent Rãdoi Ion prezent Nan Nicolae prezent Rãdulescu Grigore Emil prezent Nassar Rodica prezentã Roºculeþ Gheorghe prezent Naum Liana-Elena prezentã Rus Emil prezent Nãdejde Vlad-George prezent Rus Ioan prezent Nãstase Adrian absent Ruºanu Dan-Radu absent

.

Potrivit regulamentului, apelul se citeºte de douã ori. Stimaþi colegi,

Sunt în dificultate sã vã spun ceea ce sunt obligat sã vã spun, dar sunt urmãtoarele trei paradoxuri: ºi-au semnat prezenþa de dimineaþã 266 de deputaþi, dintre aceºtia au rãspuns la apel 214, iar acum se aflã în salã 166, deci, sub cvorum.

Având în vedere cã ºi programul este terminat, eu sunt nevoit sã suspend ºedinþa, dar nu oricum. Îi cer secretarului BorbŽly, care rãspunde de absenþe, pentru ºedinþa de mâine a Biroului permanent, sã aducã lista tuturor absenþilor, pentru a le aplica prevederea din regulament cu privire la reducerea indemnizaþiei pentru aceastã absenþã.

ªi rog liderii grupurilor parlamentare sã trateze problema învoirilor cu rãspunderea cuvenitã.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Direcþia de Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare).

Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 42/18.IV.2003 conþine 40 de pagini.**

Preþul 49.440 lei