Napoleon Pop

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Dupã 11 ani de tranziþie, problema fundamentalã a României continuã sã se cantoneze în domeniul economic ºi al reformei economice. Lipsa de funcþionalitate a economiei de piaþã, cu consecinþele cunoscute în planul performanþelor, rezistenþa extrem de redusã a economiei naþionale la competiþia externã sunt numai douã din aspectele care amendeazã în cel mai sever mod criteriile economice de admitere a economiei în Uniunea Europeanã ºi în NATO.

Deºi obiectivul politic al integrãrii euroatlantice rãmâne prioritar pe agenda Guvernului, modul în care Executivul înþelege sã satisfacã criteriul economic al aderãrii României la structurile amintite îngrijoreazã cel puþin prin

prisma unor acte normative puse deja în vigoare ºi declaraþii ale unor miniºtri. Doresc sã mã refer la hotãrârile de Guvern privind organizarea ºi funcþionarea unor ministere ºi autoritãþi, ordonanþe de urgenþã privind trecerea unor societãþi comerciale autonome sub autoritatea unor ministere, despre intenþiile lansãrii unor comenzi de stat cu destinaþie precisã în ceea ce priveºte furnizorii.

Toate acestea, indiferent cum sunt argumentate, sunt în contradicþie cu mersul înainte al reformelor economice, în ceea ce priveºte autonomia agenþilor economici, libertãþile întreprinzãtorilor, descentralizarea deciziei, într-un cuvânt, mersul nostru spre o economie de piaþã funcþionabilã, aºa cum se prevede ºi în art. 134 din Constituþie. Mai mult, ele nasc confunzii, în egalã mãsurã, la intern ºi la nivelul comunitãþii internaþionale, sunt în contradicþie cu principiile economiei cãtre care tindem, întrucât zona de acþiuni ori pârghii economice ºi financiare abia introduse se restrânge în favoarea unor soluþii administrative subiective ºi chiar politice.

Partidul Naþional Liberal, prin luarea mea de cuvânt, doreºte sã atenþioneze Executivul cã prin legiferãri ºi declaraþii pripite partea reformatoare a programului de guvernare aprobat de Parlament este pusã în pericol ºi, prin aceasta, implicit, obiectivele de restructurare, privatizare, dezvoltare economicã ºi protecþie socialã, care în mod normal trebuie realizate ºi racordate la politici ºi mecanisme de piaþã, singurele care pot sã le asigure continuitate ºi viabilitate, fãrã un ajutor de stat excesiv ºi extins în timp.

Ce putem înþelege despre mãsurile administrative care vizeazã: o creºtere îngrijorãtoare a numãrului de instituþii, autoritãþi, regii autonome ºi societãþi comerciale, în subordinea, în coordonarea ºi sub autoritatea ministerelor, toate denumite ”unitãþiÒ, curios termen!, toate în raporturi de subordonare, nici unul definit complet; trecerea de noi societãþi comerciale în subordinea unor ministere, sub motivul, aproape hilar, al asigurãrii unui management performant sau al accelerãrii privatizãrii; salvarea unor societãþi comerciale cu capital majoritar de stat, aduse în faliment de managementul actual, prin destinatarea directã a unor comenzi de stat, fãrã licitaþii transparente; transformarea unor ministere economice cu rol de reglementare în acþionari la societãþi sau adevãraþi operatori economici, deþinãtori de parcuri de tractoare ºi camioane? Prin toate acestea, nu putem înþelege decât o îngrijorãtoare lãrgire a interferenþelor ºi mãsurilor administrative în deciziile economice, care se opun lãrgirii sferei de acþiuni a mecanismelor ºi pârghiilor economice, singurele care dau ºanse egale tuturor ºi câºtig de cauzã celor performanþi, viabili ºi competitivi.