Stenogramă plen

## Stimaþi colegi, bunã dimineaþa!

Permiteþi-mi sã începem ºedinþa cu partea destinatã intervenþiilor parlamentare. Ar fi trebuit sã deschidem ºedinþa în mod obiºnuit, dar, deocamdatã, dupã orarul românesc, nu dupã cel nemþesc, nu s-au înscris pe listã suficienþi colegi pentru a avea cvorum. ªi, pentru cã aºa a fost ºi practica pânã în prezent, ca intervenþiile sã se desfãºoare doar în prezenþa celor care s-au înscris ºi a celor care doresc, astãzi vom continua aceastã practicã. Dar v-aº ruga ca pe viitor secvenþa de intervenþii sã aibã caracterul pe care ni-l dorim.

Vã reamintesc cã, potrivit art. 77 alin. 1 din regulament, ”în fiecare zi de marþi, primele 50 de minute ale ºedinþei vor fi rezervate pentru diverse intervenþii ale deputaþilorÒ.

”Înscrierile pentru diverse intervenþii asupra unor probleme de actualitate se fac în ziua de luni, între orele 19,00 ºi 20,00, la secretarul desemnat al Camerei Deputaþilor, cu excepþia cazurilor neprevãzute.Ò (Cele care

apar intempestiv.) ”Înscrierile pentru diverse intervenþii consacrate unor aniversãri, comemorãri etc. se vor face cu o sãptãmânã înainte, tot în ziua de luni, între orele 19,00 ºi 20,00, la secretarul desemnat în acest scop.Ò Deputatul urmeazã a fi înscris pe una dintre cele 3 liste: a deputaþilor din grupurile parlamentare ale majoritãþii; a deputaþilor din grupurile parlamentare ale opoziþiei ºi a deputaþilor care nu fac parte din acestea. ”Împãrþirea celor 50 de minute rezervate pentru intervenþii se face pe grupuri parlamentare ale majoritãþii, opoziþiei ºi pe deputaþi care nu fac parte din acestea. În cazul în care timpul afectat nu se epuizeazã, preºedintele de ºedinþã este abilitat sã acorde cuvântul în continuare, respectându-se aceeaºi regulã.Ò

Vã reamitesc cã, potrivit regulamentului, ”durata intervenþiei unui deputat nu poate depãºi 3 minuteÒ ºi cã ”ordinea luãrilor de cuvânt va fi alternativã, din sãptãmânã în sãptãmânã, ºi se va face pe grupuri parlamentareÒ. Aºadar, dacã sãptãmâna aceasta, de pildã, încep reprezentanþii opoziþiei, sãptãmâna viitoare vor începe reprezentanþii puterii.

”În cazul în care tematica ºi conþinutul intervenþiei vizeazã activitatea ºi politica Guvernului, extrasul din stenogramã va fi trimis ministrului pentru relaþia cu Parlamentul.Ò Cu aceste precizãri, vã rog sã-mi permiteþi sã anunþ lista celor care s-au înscris la cuvânt: din partea Grupului parlamentar P.R.M. s-a înscris domnul Stanciu Anghel; din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnii Haºotti Puiu, Simedru Dan ºi Boiangiu Cornel. Deocamdatã, atât. Dacã nu vom epuiza timpul afectat, voi solicita dacã mai sunt alte intervenþii.

Îi dau cuvântul domnului deputat Anghel Stanciu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Îi mulþumesc în primul rând domnului preºedinte cã prezideazã ºedinþa noastrã astãzi, deoarece este un lucru îmbucurãtor pentru noi, având în vedere cã timp de 4 ani, 1996-2000, nici un preºedinte de camerã nu a fost prezent la aceastã orã, trimiþând, de regulã, vicepreºedinþii.

Cu toate acestea, cred cã trebuie sã precizãm niºte lucruri, domnule preºedinte, în sensul cã art. 54 din regulament prevede: ”Preºedinþii comisiilor permanente, în acord cu preºedintele Camerei, vor urmãri ca, pe timpul desfãºurãrii sesiunii, o zi pe sãptãmânã sã fie consacratã exclusiv activitãþii în comisii.Ò Evident cã nu luãm _stricto senso_ acest text, adicã, pe ansamblu, sã avem în timpul unei sãptãmâni, respectiv pe timpul desfãºurãrii sesiunii, câte o zi pentru comisie.

Ieri noi am avut programatã ºedinþã de comisie pentru mâine, am fãcut anunþurile respective la ministere în conformitate cu prevederea Constituþiei, respectiv a regulamentului, ca miniºtrii sã fie prezenþi la dezbaterea problemelor în comisii; astãzi trebuie sã facem deconvocãrile. ªi apãrem ca, cel puþin zic eu, dacã nu ca neserioºi, ca oameni care nu s-au hotãrât ce sã facã.

De aceea, domnule preºedinte, în contextul în care dumneavoastrã ºi Biroul Permanent vreþi sã întãriþi rolul comisiilor, sã deplasaþi activitatea, respectiv centrul de greutate, din plen în comisii, este absolut obligatoriu sã avem cel puþin o zi de comisie, dacã nu douã, ºi totodatã sã gãsim modalitatea de a revedea, conform promisiunii care s-a fãcut la începutul sesiunii speciale, pãrþile din regulament în care sã concretizãm efectiv cã aceste comisii îºi pot desfãºura activitatea cu o logisticã adecvatã ºi dupã un program adecvat.

Altfel, dacã nu vom proceda curând la acest lucru (eu am îndoieli, deoarece vãd cã s-a publicat regulamentul), ne vom trezi cu aceeaºi structurã a comisiilor din punct de vedere al experþilor ºi consilierilor, cu aceeaºi dotare a comisiilor ºi numai cu o chestiune aparent demagogicã cã deplasãm centrul de greutate din plen în comisii. Iatã cã în sãptãmâna aceasta nu avem comisii!

Deci rugãmintea noastrã este, domnule preºedinte, ca în calitatea pe care o aveþi sã puneþi în discuþie problema revederii pãrþii din regulament aferente atribuþiilor comisiilor ºi logisticii acestora ºi problema programului de lucru sãptãmânal, astfel încât comisiile sã aibã prevãzuþi timpii în care sã poatã sã-ºi desfãºoare activitatea, conform celor precizate în sesiunea extraordinarã.

## ªi eu vã mulþumesc.

Mi-aº permite sã vã reamintesc cã ºi în sesiunile trecute, în pofida precizãrii din regulament, au mai fost cazuri când, din cauza ºedinþelor comune, nu s-au putut þine în ziua de miercuri ºedinþe de comisii. Este de dorit, însã, ca lucrurile sã se petreacã aºa cum aþi spus dumneavoastrã. ªi îmi permit sã vã reamintesc, de asemenea, cã potrivit noului regulament este posibil ca ºi în zilele destinate activitãþii în plen comisiile sã poatã lucra, atunci când au cazuri deosebite, având în vedere cã nu se mai cere cvorum de vot pentru fiecare articol.

Regula pe care dumneavoastrã o sugeraþi este foarte bunã, precum ºi sugestia de a crea condiþii potrivite de lucru activitãþilor în comisii, pentru cã deplasarea centrului activitãþii în comisii nu trebuie sã fie doar declarativã, ci sã aibã ºi condiþiile create.

Vã mulþumesc pentru intervenþia dumneavoastrã. Domnul deputat Puiu Haºotti, din partea P.N.L.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Cu toate cã au trecut douã sãptãmâni de la memorabilul discurs al domnului Preºedinte Ion Iliescu þinut la Focºani, aº dori sã fac doar câteva consideraþii, fie ºi numai pentru cã respectivul discurs, prin tot ceea ce conþine, a intrat de-a dreptul în istorie. Din pãcate, ca un eveniment nefericit.

Personal, nu cred cã domnul Preºedinte, aºa cum au speculat unii, a dorit sã-l punã în dificultate pe domnul prim-ministru, care, aflat la Bruxelles, încerca Ð ºi chiar reuºea Ð sã cânte un menuet, în timp ce domnul Ion Iliescu, la Focºani, fredona cu patimã ºi voioºie internaþionalã. Aº dori sã-mi exprim compasiunea ºi regretul cã domnul Preºedinte Ion Iliescu trãieºte un soi de dramã ce izvorãºte din contradicþia cã Domnia sa doreºte cu adevãrat sã fie democrat clipã de clipã, dar educaþia ºi mentalitatea uneori îl împiedicã, cã îºi doreºte sã gândeascã altfel decât înainte de 1989, dar metamorfozarea sa politicã este incompletã, cã þine la integrarea României în Uniunea Europeanã, dar se uitã instinctiv ºi cãtre rãsãrit. Cum altfel poate fi interpretat virulentul ºi dãunãtorul atac la adresa Bãncii Mondiale, a privatizãrii sistemului bancar din România ºi a privatizãrii, în general?

Iatã câteva afirmaþii ale domnului Preºedinte: ”Agricultura stã la baza naºterii civilizaþiei.Ò Nu, domnule Preºedinte, de fapt la baza naºterii civilizaþiei stã însuºi omul! Homo sapiens, homo faber ºi, chiar dacã nu vã place, homo religiosus.

Încã un citat: ”Forma iniþialã de proprietate a fost forma asociativã a colectivitãþilor umane.Ò De când este omul om, a existat proprietatea privatã sau **ºi** proprietatea privatã. Omul s-a nãscut cu instinctul proprietãþii private. De unde aþi luat informaþia de mai sus? Dacã îmi aduc eu bine aminte, ceva foarte asemãnãtor a scris Engels în ”Originea familiei, a proprietãþii private ºi a statuluiÒ. În sfârºit, o ºarjã la fundamentul democraþiei: ”E un moft chestiunea aceasta cu Çsfânta proprietate privatãÈ care stã la originea vieþii sociale!Ò. Cum nu existã libertate fãrã proprietate, nu-mi rãmâne, domnule Preºedinte Ion Iliescu, decât sã vã reamintesc cu deosebit respect cã ne aflãm în anul 2001 ºi cã în ultimii 15 ani s-au petrecut enorme ºi definitive schimbãri politice în centrul ºi estul Europei. Aºa-numitul ”materialism dialectic ºi istoricÒ este la lada de gunoi. De ce faceþi apel la el, de vreme ce v-aþi debarasat de comunism?

Îi dau în continuare cuvântul domnului deputat Dan Simedru, de la acelaºi grup parlamentar.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În urmã cu 48 de ani, la data de 5 februarie 1943, în închisoarea de la Sighet se stingea din viaþã, într-o celulã umedã ºi neîncãlzitã, fãrã lumânare la cãpãtâi, unul dintre cei mai de seamã oameni de stat ai României, Iuliu Maniu, preºedintele Partidului Naþional Þãrãnesc. Moartea a venit ca o uºurare, urmând zilelor de chinuri la care era supus un bãtrân de 80 de ani, izolat de 5 ani într-o celulã ºi paralizat de la brâu în jos. Trupul neînsufleþit a fost azvârlit într-o groapã comunã, pentru a i se ºterge urma, cãlãii sperând astfel cã Maniu va dispãrea din conºtiinþa poporului român.

Din fericire, nu s-a întîmplat aºa. Revoluþia din 1989 a readus poporului român istoria adevãratã ºi o datã cu ea pe marile personalitãþi politice interzise de regimul comunist. Iuliu Maniu, prin eroismul cu care a înfruntat suferinþa, prin demnitatea cu care a înfruntat umilinþa la procesul de trãdare înscenat de comuniºti ºi prin dârzenia cu care a apãrat cauza poporului român împotriva comunismului ºi a expansiunii sovietice a devenit un adevãrat martir al neamului, dând astfel dimensiunea unui mare om politic, mândrie a poporului român ºi a generaþiilor urmãtoare.

Ieri, 5 februarie, ziua în care s-au împlinit 48 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu, rãsfoind un cotidian local din Alba-Iulia, citesc consternat urmãtoarele: ”Prefectul Ioan Rus a dispus ca plãcuþa de pe uºa sãlii de ºedinþe a prefecturii pe care scria ÇSala Iuliu ManiuÈ, precum ºi efigia omului politic þãrãnist sã fie date jos. Ioan Rus ne-a declarat cã astfel de locuri, care sunt utilizate doar efemer de reprezentanþii unor partide, nu trebuie sã poarte denumirea unor personalitãþi de partid, ci, eventual, sã poarte numele unor personalitãþi de care se leagã evenimente importante din istoria naþionalã. De aceea, sala de ºedinþe se va numi ÇMihai ViteazulÈ, iar înãuntru va fi instalat un tablou ºi sigiliul acestuia.Ò

Cum calificaþi dumneavoastrã, domnule prim-ministru Adrian Nãstase, acest gest al reprezentantului Guvernului

în judeþul Alba? Pentru cã mie îmi este greu sã gãsesc o explicaþie, cu atât mai mult cu cât sala a primit denumirea ”Iuliu ManiuÒ în anul 1998, cu ocazia sãrbãtoririi a 80 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, când, cu unanimitate de voturi, în Sala Unirii, Iuliu Maniu a fost ales Preºedinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei.

## Vã mulþumesc.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Cornel Boiangiu, din partea aceluiaºi grup parlamentar.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declaraþia mea cuprinde un aspect din ce în ce mai des întâlnit, ºi anume pedeserizarea instituþiilor publice, concretizatã prin Hotãrârea de Guvern nr. 12/2001, de fapt, în 4.01.2001, ºi publicatã în Monitorul Oficial nr. 16/2001. Prin aceastã hotãrâre, Guvernul actual dã o nouã dovadã cã principalele sale obiective sunt interesele sale de grup, de satisfacere a clientelei politice ºi nicidecum a intereselor þãrii.

Nu organizarea corespunzãtoare a diverselor instituþii ale statului îl animã, cum afirmã liderii P.D.S.R. sentenþios ori de câte ori se cer explicaþii asupra diverselor alambicãri din ministere, agenþii etc., ci scopul este evident: acela de a nu recunoaºte Statutul funcþionarului public ºi concursurile susþinute pentru ocupare de posturi. Consecinþa nu poate fi decât promovarea incompetenþei prin numiri directe pe post, haos în domeniile respective, care produc pagube incalculabile pentru þarã, prin reluarea acestor aspecte fundamentale ale organizãrii sociale la fiecare început de ciclu electoral.

Mai concret, prin Hotãrârea de Guvern nr. 12, din 7 inspectorate silvice teritoriale se fac 16, cu 16 inspectoriºefi, 16 contabili-ºefi, 16 sedii centrale etc., sub diferite pretexte. Nu numai cã se înfiinþeazã 16 inspectorate, dar douã din cele 7 existente iniþial se desfiinþeazã, din unul fãcându-se douã, situate în centre noi, lãturalnice, a cãror eficienþã este infirmatã de orice calcul economic ºi de tradiþie. Craiova, împãrþitã între Gorj ºi Râmnicu-Vâlcea, se desfiinþeazã, cu motivaþia existenþei unor suprafeþe de pomi forestieri mai mari în cele douã judeþe. Se uitã, însã, cã proprietatea particularã este mult mai mare în Dolj decât în Gorj: 10.136 ha în Dolj, 4.529 ha în Gorj; iar suprafeþele solicitate conform Legii nr. 1/2000 sunt mai mari în Dolj.

Deºi rezultã clar cã judeþul Gorj va avea cele mai puþine suprafeþe de pomi forestieri ce vor constitui proprietatea particularã, în raport cu celelalte judeþe, Dolj ºi Mehedinþi, totuºi centrul se mutã în Gorj, deºi aceastã formã de proprietate necesitã supravegherea cea mai atentã pentru evitarea defriºãrilor în aceastã perioadã ºi încã mulþi ani înainte. Nu se iau în calcul multiplele probleme ale judeþului Dolj privind ameliorarea prin împãdurire a mii de ha de terenuri degradate, existenþa în Dolj a grupei de control cinegetic, faptul cã Direcþia silvicã judeþeanã a fost, de asemenea, mutatã în Gorj, practic, la ora actualã, judeþul supus deºertificãrii neavând nici o instituþie silvicã de protecþie. Ambele instituþii, respectiv Inspectoratul teritorial pentru regim silvic ºi cinegetic, cât ºi inspectoratul judeþean, sunt necesare ºi oportune în acest judeþ, în care defriºãrile pãdurilor de salcâm ameninþã pe o bunã parte din suprafaþã cu deºertificarea.

ªi eu vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, lista înscrierilor pentru intervenþii s-a epuizat.

La începutul ºedinþei, domnul deputat Napoleon Pop ºi-a exprimat dorinþa sã aibã o scurtã intervenþie. Având în vedere cã timpul afectat intervenþiilor nu a expirat, eu v-aº propune sã-i dãm posibilitatea ºi dânsului sã facã aceastã scurtã intervenþie, dacã sunteþi de acord.

Mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule deputat.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Dupã 11 ani de tranziþie, problema fundamentalã a României continuã sã se cantoneze în domeniul economic ºi al reformei economice. Lipsa de funcþionalitate a economiei de piaþã, cu consecinþele cunoscute în planul performanþelor, rezistenþa extrem de redusã a economiei naþionale la competiþia externã sunt numai douã din aspectele care amendeazã în cel mai sever mod criteriile economice de admitere a economiei în Uniunea Europeanã ºi în NATO.

Deºi obiectivul politic al integrãrii euroatlantice rãmâne prioritar pe agenda Guvernului, modul în care Executivul înþelege sã satisfacã criteriul economic al aderãrii României la structurile amintite îngrijoreazã cel puþin prin

prisma unor acte normative puse deja în vigoare ºi declaraþii ale unor miniºtri. Doresc sã mã refer la hotãrârile de Guvern privind organizarea ºi funcþionarea unor ministere ºi autoritãþi, ordonanþe de urgenþã privind trecerea unor societãþi comerciale autonome sub autoritatea unor ministere, despre intenþiile lansãrii unor comenzi de stat cu destinaþie precisã în ceea ce priveºte furnizorii.

Toate acestea, indiferent cum sunt argumentate, sunt în contradicþie cu mersul înainte al reformelor economice, în ceea ce priveºte autonomia agenþilor economici, libertãþile întreprinzãtorilor, descentralizarea deciziei, într-un cuvânt, mersul nostru spre o economie de piaþã funcþionabilã, aºa cum se prevede ºi în art. 134 din Constituþie. Mai mult, ele nasc confunzii, în egalã mãsurã, la intern ºi la nivelul comunitãþii internaþionale, sunt în contradicþie cu principiile economiei cãtre care tindem, întrucât zona de acþiuni ori pârghii economice ºi financiare abia introduse se restrânge în favoarea unor soluþii administrative subiective ºi chiar politice.

Partidul Naþional Liberal, prin luarea mea de cuvânt, doreºte sã atenþioneze Executivul cã prin legiferãri ºi declaraþii pripite partea reformatoare a programului de guvernare aprobat de Parlament este pusã în pericol ºi, prin aceasta, implicit, obiectivele de restructurare, privatizare, dezvoltare economicã ºi protecþie socialã, care în mod normal trebuie realizate ºi racordate la politici ºi mecanisme de piaþã, singurele care pot sã le asigure continuitate ºi viabilitate, fãrã un ajutor de stat excesiv ºi extins în timp.

ªi eu vã mulþumesc.

Cu aceasta, ºedinþa destinatã intervenþiilor a luat sfârºit. Rog staff-ul tehnic sã transmitã Guvernului acele intervenþii care au fãcut referiri la activitatea Guvernului sau au solicitat informaþii.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, daþi-mi voie sã deschid ºedinþa obiºnuitã a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 336 de deputaþi, câþi existã, ºi-au înregistrat prezenþa 275; sunt absenþi 61, din care 20 participã la alte acþiuni parlamentare.

Intrãm în ordinea de zi anunþatã ºi permiteþi-mi sã vã prezint iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor, care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 6/2001 privind aprobarea plafonului de îndatorare publicã externã a României pentru anul 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 149/2000 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Bulgaria privind aspectele tehnice, financiare, juridice ºi organizatorice referitoare la construirea unui pod mixt (rutier ºi feroviar) de frontierã între cele douã þãri peste fluviul Dunãrea, semnat la Bucureºti la 5 iunie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 12 februarie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 182/2000 pentru ratificarea Acordului de cooperare privind serviciile de cãutare ºi salvare pe mare dintre statele riverane Mãrii Negre, semnat la Ankara la 27 noiembrie 1998, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 12 februarie 2001. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 183/2000 pentru ratificarea Convenþiei dintre Ministerul de Interne din România ºi Ministerul Afacerilor Externe din Republica Francezã privind finanþarea lucrãrilor de reparaþii, amenajãri ºi a dotãrii cu mobilier ºi material didactic a localului ªcolii de Aplicaþie a Jandarmeriei Române, semnatã la Bucureºti la 25 iulie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect au fost sesizate: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru aviz, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 12 februarie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, urmeazã ca acest proiect sã fie dezbãtut în procedurã de urgenþã.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 198/2000 pentru aprobarea participãrii Consiliului Naþional al Audiovizualului la lucrãrile Platformei Europene a Autoritãþilor de Reglementare în Domeniul Audiovizualului.

A fost sesizatã în fond cu acest proiect Comisia pentru culturã, iar pentru aviz, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 12 februarie 2001.

Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 258/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare ºi a Memorandumului de înþelegere pentru implementarea în România a Programului PHARE de cooperare transfrontalierã 1996 România-Ungaria, semnate la Bucureºti la 7 mai 1997, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, iar pentru avize: Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 267/2000 privind ratificarea Protocolului adiþional nr. 9, semnat la Varºovia la 15 noiembrie 2000, la Acordul Central European de Comerþ Liber (CEFTA).

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii, iar pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Procedurã de urgenþã.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 275/2000 pentru aprobarea amendãrii Protocolului nr. 4 privind definirea noþiunii de ”produse originareÓ ºi metodele de cooperare administrativã, anexã la Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte, ºi Comunitãþile Europene ºi statele membre ale acestora, pe de altã parte, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Procedurã de urgenþã.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 278/2000 pentru ratificarea Înþelegerii dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Coreea privind creditul de la Fondul pentru Dezvoltare ºi Cooperare Economicã, semnatã la Bucureºti la 22 octombrie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru industrii, iar pentru avize, Comisia pentru buget, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001.

Procedurã de urgenþã ºi la acest proiect.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 8/2001 privind exceptarea de la plata accizelor pentru produsele petroliere acordate ca ajutor umanitar Republicii Federale Iugoslavia, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, iar pentru avize, Comisia pentru industrii ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Procedurã de urgenþã.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 294/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 145/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale pentru Ocupare ºi Formare Profesionalã, precum ºi a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, proiect adoptat de Senat în ºedinþa din 17 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, iar pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru buget, Comisia juridicã.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Procedurã de urgenþã.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216/2000 privind reglementarea situaþiei juridice a conductelor magistrale ºi a instalaþiilor, echipamentelor ºi dotãrilor anexe, aferente Sistemului naþional de transport al þiþeiului, gazolinei, condensatului ºi etanului, adoptat de Senat în ºedinþa din 16 ianuarie 2001.

Au fost sesizate: în fond, Comisia pentru industrii, pentru avize, Comisia pentru politicã economicã, Comisia pentru buget ºi Comisia juridicã.

Termen de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Procedurã de urgenþã.

13. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 293/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216/2000 privind reglementarea situaþiei juridice a conductelor magistrale ºi a instalaþiilor, echipamentelor ºi dotãrilor anexe, aferente Sistemului naþional de transport al þiþeiului, gazolinei, condensatului ºi etanului, adoptat de Senat în ºedinþa din 16 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru industrii, iar pentru avize, Comisia pentru politicã economicã, Comisia pentru buget, Comisia juridicã.

Termen de depunere a raportului: 12 februarie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 289/2000 pentru completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã, adoptat de Senat în ºedinþa din 16 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, iar pentru aviz, Comisia juridicã. Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, se aplicã procedura de urgenþã.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 290/2000 privind modificarea articolului IX din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã ºi pentru abrogarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã, adoptat de Senat în ºedinþa din 16 ianuarie 2001.

Cu acest proiect a fost sesizatã în fond Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 292/2000 pentru stabilirea unor mãsuri privind reorganizarea ºi funcþionarea Secretariatului General al Guvernului, adoptat de Senat în ºedinþa din 16 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, iar pentru aviz, Comisia juridicã.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Urmeazã a fi dezbãtut acest proiect în procedurã de urgenþã.

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 9/2001 privind unele mãsuri în domeniul culturii ºi artei, cultelor, cinematografiei ºi dreptului de autor, primit de la Guvern.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/19.II.2001

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru culturã, iar pentru avize, Comisia pentru buget, Comisia pentru muncã ºi Comisia juridicã.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

18. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, adoptat de Senat în ºedinþa din 18 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege a fost sesizatã în fond Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001.

Urmeazã a fi dezbãtut proiectul în procedurã de urgenþã.

19. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/2000 privind aprobarea efectuãrii unei donaþii cãtre Muzeul ”MŽmorial pour la PaixÒ din Caen, Franþa, adoptat de Senat în ºedinþa din 18 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru culturã, iar pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Urmeazã a fi dezbãtut proiectul în procedurã de urgenþã.

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/2000 privind stingerea unei pãrþi din datoria Companiei Naþionale de Electricitate Ñ S.A. cãtre stat cu contravaloarea energiei electrice livrate în Republica Moldova, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001.

Urmeazã a se aplica procedura de urgenþã.

21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul ºi regimul refugiaþilor în România, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Procedurã de urgenþã.

22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 128/2000 privind revenirea în proprietatea publicã a statului ºi în administrarea Ministerului Culturii, din patrimoniul Societãþii Comerciale ”Parc-TurismÒ Ñ S.A., a unui imobil monument istoric, adoptat de Senat în ºedinþa din 18 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru culturã, iar pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Procedurã de urgenþã.

23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, adoptat de Senat în ºedinþa din 18 ianuarie 2001.

A fost sesizatã în fond Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea ºi ambalarea substanþelor ºi preparatelor chimice periculoase, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii, iar pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru sãnãtate ºi familie, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor va fi dezbãtut proiectul în procedurã de urgenþã.

25. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Bulgaria privind protecþia informaþiilor militare secrete schimbate, semnat la Sofia la 29 martie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru apãrare, pentru avize, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

26. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Bulgaria privind readmisia cetãþenilor proprii ºi a strãinilor, semnat la Bucureºti la 23 iunie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, iar pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

27. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Federative a Braziliei privind cooperarea în combaterea producerii ºi traficului ilicit de stupefiante ºi substanþe psihotrope, a folosirii inadecvate ºi a farmacodependenþei, semnat la Bucureºti la 22 octombrie 1999, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru apãrare, iar pentru avize, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

28. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Irlandei privind readmisia propriilor cetãþeni ºi a cetãþenilor unor state terþe care se aflã ilegal pe teritoriile statelor lor, semnat la Bucureºti la 12 mai 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, iar pentru avize, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001. 29. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul macedonean privind transporturile rutiere, semnat la Bucureºti la 12 iunie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii, iar pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001. 30. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Slovace privind serviciile aeriene, semnat la Bratislava la 6 iunie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii, iar pentru avize, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001. 31. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Haºemit al Iordaniei cu privire la cooperarea în combaterea crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante ºi substanþe psihotrope, a terorismului, precum ºi a altor activitãþi ilegale, semnat la Bucureºti la 17 septembrie 1999, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, iar pentru avize, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001. 32. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Finlanda privind readmisia persoanelor, semnat la Helsinki la 5 noiembrie 1999, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

33. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Indiei privind readmisia persoanelor aflate în situaþie ilegalã, semnat la New Delhi la 2 noiembrie 1995, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, iar pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

34. Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului european pentru suprimarea vizelor pentru refugiaþi (STE-31) încheiat la Strasbourg la 20 aprilie 1959 ºi semnat de România la 5 noiembrie 1999, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, iar pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

35. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Belgiei privind cooperarea poliþieneascã, semnatã la Bucureºti la 14 aprilie 1999, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001. 36. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Moldova ºi Cabinetul de Miniºtri al Ucrainei privind colaborarea în combaterea criminalitãþii, semnat la Kiev la 6 iulie 1999, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

37. Proiectul de Lege pentru acceptarea de cãtre România a unor Amendamente la Constituþia Organizaþiei Internaþionale pentru Migrãri, adoptatã la Veneþia la 19 octombrie 1953, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, iar pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Din partea Comisiei pentru industrii ºi servicii? Rog un deputat din partea Comisiei pentru industrii sã menþioneze dacã îºi susþine raportul.

Rog staff-ul tehnic sã solicite prezenþa unui reprezentant al Comisiei pentru industrii.

Stimaþi colegi, sunt nevoit sã suspendãm lucrãrile 5 minute pentru a aduce în salã reprezentanþii comisiei. Este cineva din partea Comisiei pentru industrii? Vã rog.

Vã rog sã precizaþi, domnule deputat, dacã vã menþineþi raportul la proiectul de pe lege.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Dau citire raportului comisiei asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 122 din 2000 pentru acceptarea amendamentelor la Anexa la Convenþia internaþionalã privind standardele de pregãtire a navigatorilor, brevetare/atestare ºi efectuare a serviciului de cart, adoptatã la Londra la 7 iulie 1978, ºi a Codului privind pregãtirea, brevetarea/atestarea ºi efectuarea serviciului de cart, adoptate prin actul final al Conferinþei pãrþilor la aceastã convenþie la Londra la 7 iulie 1995, precum ºi a amendamentelor ulterioare, adoptate prin rezoluþii ale Comitetului Securitãþii al Organizaþiei Maritime Internaþionale.

Cu adresa nr. 589 din 6 noiembrie 2000 preºedintele Camerei Deputaþilor, în conformitate cu prevederile art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, a sesizat pentru examinare ºi avizare în fond Comisia pentru industrii ºi servicii cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 122/2000 pentru acceptarea amendamentelor la anexa Convenþiei internaþionale privind standardele de pregãtire a navigatorilor etc.

În urma dezbaterii în ºedinþa din data de 9 ianuarie 2001, comisia a hotãrât în unanimitate, þinând cont ºi de avizul primit de la Consiliul Legislativ, sã avizeze favora-

bil în fond proiectul de lege ºi sã-l propunã spre dezbatere ºi adoptare în plenul Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de Senat.

- Prin obiectul de reglementare ºi conþinutul sãu, proiec-

- tul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte.

Dacã la dezbateri generale doreºte cineva sã intervinã? Nu.

- Având în vedere cã nu s-au fãcut obiecþii, sã trecem

- la analizarea proiectului.

- Dacã în privinþa proiectului de lege, a titlului ºi a

- cuprinsului sãu existã obiecþiuni? Nu sunt.

- Adoptat în unanimitate.

- În ceea ce priveºte anexele, sunt 5 anexe.

- Vã întreb dacã în privinþa anexelor 1 Ð 5 existã

- obiecþiuni? Nu sunt.

Adoptate în unanimitate.

Textul legii ºi al ordonanþei împreunã cu anexele au fost votate în unanimitate.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Organizaþia Maritimã Internaþionalã este instituþia tehnicã specializatã din sistemul Organizaþiei Naþiunilor Unite care oferã cadrul cooperãrii între guverne pentru elaborarea ºi adoptarea regulilor ºi normelor referitoare la problemele privind siguranþa navelor maritime, a navigaþiei, prevenirea ºi controlul poluãrii mediului marin de cãtre navele angajate în comerþul internaþional.

România este membrã a acestei organizaþii din anul 1965. Organizaþia Maritimã Internaþionalã are în prezent 158 de state membre.

Una dintre principalele convenþii adoptate de cãtre organizaþie este Convenþia internaþionalã din 1974 pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare, încheiatã la Londra la data de 1 noiembrie 1974, Convenþia ”Solas Õ74Ò.

Scopul major al acestei convenþii este specificarea regulilor ºi normelor pentru construcþia, echipamentul ºi operarea navelor comerciale maritime din punct de vedere al siguranþei navei, a mãrfii ºi a echipajului.

În prezent, la aceastã convenþie sunt pãrþi contractante 140 de state ale cãror flote însumate înseamnã peste 98% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale. Începând cu 1981 ºi pânã în prezent, convenþia ”Solas Õ74Ò a fost amendatã în mai multe rânduri. Respectivele amendamente au intrat în vigoare în plan internaþional începând cu 1984, cu excepþia amendamentului adoptat în 1999 prin Rezoluþia MSC 87/71 care intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2001.

Uniunea Europeanã, la rândul ei, a emis o serie de regulamente ºi directive prin care respectivele amendamente la Convenþia ”Solas Õ74Ò sunt puse în aplicare pentru statele membre comunitare.

Luând în considerare necesitatea armonizãrii legislaþiei naþionale cu reglementãrile comunitare în domeniu ºi cu Convenþia ”Solas Õ74Ò ºi þinând cont de insuficienþele legislaþiei naþionale actuale, s-a impus includerea în legislaþia internã a respectivelor amendamente. Aceasta s-a realizat în adoptarea la 31 august a Ordonanþei Guvernului nr. 127/2000.

Faþã de cele mai sus menþionate, considerãm necesarã ºi oportunã adoptarea legii pentru acceptarea unor amendamente la Convenþia internaþionalã din 1974 pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare, încheiatã la Londra la 1 noiembrie 1974 ºi, în acest sens, propunem ºi vã rugãm a fi de acord cu forma prezentatã a ordonanþei Guvernului.

Mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru industrii?

Dau citire raportului întocmit de Comisia pentru industrii asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 127.

Cu adresa nr. 59 din 6 noiembrie 2000, preºedintele Camerei Deputaþilor, în conformitate cu prevederile art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, a sesizat pentru examinare ºi avizare în fond Comisia pentru industrii ºi servicii cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 127 pentru acceptarea unor amendamente la Convenþia internaþionalã din 1974 pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare, încheiatã la Londra la 1 noiembrie 1974.

În urma dezbaterii în ºedinþa din data de 9 ianuarie 2001, comisia a hotãrât în unanimitate, þinând cont ºi de avizul trimis de Consiliul Legislativ, sã avizeze favorabil în fond proiectul de lege ºi sã-l propunã spre dezbatere ºi adoptare în plenul Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de Senat.

Prin obiectul de reglementare ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã sunt deputaþi care doresc sã participe la dezbaterile generale? Nu sunt.

În aceste condiþii, nefiind amendamente, trecem la analizarea textului legii ºi a ordonanþei.

Dacã la titlul legii ºi la art. 1 existã obiecþii? Nu sunt. Adoptate în unanimitate.

În privinþa textului ordonanþei, dacã asupra titlului ºi asupra celor 22 de articole sunt intervenþii? Nu sunt. Se socotesc adoptate în unanimitate.

- Din cuprinsul acestor texte fac parte ºi anexele

- nr. 1 Ð 19.

- Dacã la una din aceste anexe existã obiecþii? Nu sunt. Adoptate în unanimitate.

Supun în consecinþã votului dumneavoastrã final proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 127/2000 privind acceptarea unor amendamente la Convenþia internaþionalã din 1974 pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare, încheiatã la Londra la 1 noiembrie 1974.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Nu sunt.

- Dacã sunt abþineri? Nu sunt.

În unanimitate, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 127/2000 a fost adoptat.

Punctul 4, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/1999 privind aderarea la unele protocoale ºi acceptarea unor amendamente la Convenþia internaþionalã din 1974 pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare, încheiatã la Londra la 1 noiembrie 1974, la Convenþia internaþionalã din 1966 asupra liniilor de încãrcare, încheiatã la Londra la 5 aprilie 1966, ºi la Convenþia internaþionalã din 1973 pentru prevenirea poluãrii de cãtre nave, modificatã prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978, proiect adoptat de Senat la 21 februarie 2000.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Încã o datã vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Motivul central al adoptãrii tuturor acestor protocoale ºi amendamente la convenþiile internaþionale menþionate privind siguranþa navelor maritime ºi protecþia mediului maritim îl constituie necesitatea introducerii unui sistem armonizat de inspectare ºi certificare a navelor pe plan internaþional.

Principalele modificãri ºi completãri introduse în convenþii privesc perioade ºi condiþiile de efectuare a inspecþiilor navelor privind respectarea regulilor tehnice, precum ºi certificatele eliberate navelor în baza convenþiilor.

Noile capitole prevãzute de amendamente sunt adoptate pentru a se crea regulile ºi instrumentele necesare autoritãþilor competente de a putea interveni prin inspecþii ºi controale intensificate, într-o manierã eficientã, în scopul eliminãrii de pe piaþã a navelor sub standard ºi a companiilor de navigaþie care nu asigurã un management al siguranþei corespunzãtor.

Pânã în prezent, la aceste protocoale ºi amendamente au aderat 32 de state ale cãror flote comerciale constituie în total circa 54% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale.

Deoarece au fost îndeplinite toate condiþiile, noile prevederi au intrat deja în vigoare la 3 februarie 2000. Acest termen a atras necesitatea adoptãrii de urgenþã a acestor prevederi internaþionale prin intermediul unei ordonanþe a Guvernului. Uniunea Europeanã, prin Directiva Consiliului nr. 95/21, a adoptat reguli proprii privind controlul navelor maritime asupra modului de respectare a normelor internaþionale privitoare la securitatea maritimã, la prevenirea poluãrii ºi la condiþiile de muncã ºi de viaþã la bord, armonizate cu prevederile Convenþiei ”Solas 1974Ò, LL66 ºi Marcol Õ73ÐÕ78 ºi cu cele ale Rezoluþiei Adunãrii Organizaþiei Maritime Internaþionale nr. 787/19.

Necesitatea adoptãrii în legislaþia românã a sistemului armonizat de inspectare ºi certificare a navelor, necesitatea instituirii instrumentelor legale de control ale statului în aceste privinþe, precum ºi programul naþional de aderare a României la Uniunea Europeanã au servit ca argumente în favoarea adoptãrii acestei ordonanþe. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului preºedinte al Comisiei pentru industrii.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dau citire raportului întocmit de Comisia pentru industrii ºi servicii, cu menþiunea cã la întocmirea raportului comisia a avut în vedere avizele de la Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi avizul Consiliului Legislativ.

Cu adresa nr. 89 din 21 martie 2000, în conformitate cu prevederile art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, preºedintele Camerei Deputaþilor a sesizat Comisia pentru industrii ºi servicii cu dezbaterea ºi avizarea în fond a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53 din 1999.

În urma examinãrii proiectului sus-menþionat, în ºedinþa din 9 ianuarie 2001, comisia a hotãrât sã propunã plenului Camerei Deputaþilor adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53 din 1999 privind aderarea la unele protocoale ºi acceptarea unor amendamente la Convenþia internaþionalã din 1974 pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare, încheiatã la Londra la 1 noiembrie 1974, la Convenþia internaþionalã din 1966 asupra liniilor de încãrcare, încheiatã la Londra la 5 aprilie 1966, ºi la Convenþia internaþionalã din 1973 pentru prevenirea poluãrii de cãtre nave, modificatã prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978, în forma adoptatã de Senat.

Prin obiectul sãu de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale asupra acestui proiect de lege? Nu. Mulþumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Având în vedere cã nu sunt amendamente, vã întreb dacã la titlul legii ºi la art. 1 existã obiecþii? Nu sunt. Adoptate în unanimitate.

Dacã la titlul ordonanþei ºi la cele 7 articole existã obiecþii? Nu sunt.

Se considerã adoptate în unanimitate.

Textul nou cuprinde ºi anexe.

Dacã în privinþa anexelor existã obiecþii? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivã?

Anexele au fost adoptate.

În consecinþã,

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Convenþia nr. 147/1976 privind standardele minime la bordul navelor comerciale, adoptatã la Geneva la data de 29 octombrie 1976 ºi intratã în vigoare la data de 28 noiembrie 1981, a fost completatã ulterior printr-un protocol adoptat la Conferinþa internaþionalã a muncii la Geneva la 22 octombrie 1996.

Respectarea prevederilor Convenþiei nr. 147/1976 este obligatorie ºi reprezintã unul dintre obiectivele inspectorilor care efectueazã activitãþi de control ale statului în porturi. Acest gen de controale este prevãzut în diverse memorandumuri de înþelegere între state, pe zone maritime, precum ºi în Directiva C.E. nr. 95/21.

Toate statele membre ale Uniunii Europene au ratificat Convenþia nr. 147/1976. Totodatã, prevederile acestei convenþii sunt în strânsã legãturã cu prevederile Convenþiei internaþionale privind ocrotirea vieþii omeneºti pe mare ”Solas 1974Ò, ale Convenþiei internaþionale privind liniile de încãrcare LOAD LINE 1966 ºi ale Convenþiei internaþionale privind abordajele pe mare COLREG 1972, adoptate la Organizaþia Maritimã Internaþionalã ºi la care România a aderat.

De asemenea, prin ratificarea Convenþiei nr. 147/1976, se acordã unui stat dreptul de a controla, dacã este sesizat în acest sens, oricare dintre navele care intrã în porturile sale asupra modului cum se respectã standardele acestei convenþii. În cazul în care se constatã abateri de la aceste standarde care pun în pericol clar sãnãtatea ºi siguranþa, statul poate reþine nava pânã la remedierea condiþiilor la bord, informând corespunzãtor statul de pavilion al navei.

Devenind parte la aceastã convenþie, autoritãþile române vor putea exercita dreptul de control la bordul navelor sub pavilion strãin, fapt ce va conduce la eliminarea navelor sub standard care intrã în porturile româneºti.

Totodatã, navele sub pavilion român nu vor mai intra obligatoriu în programele de control ale autoritãþilor portuare ale þãrilor care au ratificat aceastã convenþie.

Prin ratificarea acestei convenþii, România îºi aliniazã legislaþia naþionalã la cea internaþionalã, realizând în acelaºi timp armonizarea cu legislaþia Uniunii Europene. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Rog pe domnul preºedinte al Comisiei pentru industrii sã prezinte raportul.

Cu adresa nr. 64 din februarie 2000, preºedintele Camerei Deputaþilor, în conformitate cu prevederile art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, a sesizat pentru examinare ºi avizare în fond Comisia pentru industrii ºi servicii cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 56 din 1999 pentru ratificarea Convenþiei nr. 147 din 1976 privind standardele minime la bordul navelor comerciale ºi a Protocolului din 1996 la aceastã convenþie.

În urma dezbaterii în ºedinþa din data de 9 ianuarie 2001, comisia a hotãrât în unanimitate, þinând cont ºi de avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, sã-l avizeze favorabil în fond ºi sã-l propunã spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de Senat.

Prin obiectul de reglementare ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc ºi eu.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

În consecinþã, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacã în privinþa titlului ºi a articolului unic al legii existã obiecþiuni, având în vedere cã n-au fost fãcute amendamente? Nu sunt.

Se considerã adoptate în unanimitate.

Dacã în privinþa titlului ordonanþei de urgenþã ºi a articolului unic al ordonanþei existã obiecþiuni? Nu sunt. Se considerã adoptate în unanimitate.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La data de 23 ianuarie 1969, în cadrul Organizaþiei Maritime Internaþionale, a fost încheiatã Convenþia internaþionalã asupra mãsurãrii tonajelor navelor.

În cadrul convenþiei sus-menþionate a fost convenit un sistem internaþional unificat de mãsurare a tonajelor navelor maritime mai simplu ºi mai raþional.

Ulterior adoptãrii acestei convenþii, dorind sã realizeze eliminarea completã a poluãrii mediului maritim cu hidrocarburi ºi alte substanþe dãunãtoare ºi sã reducã la minim deversarea accidentalã de astfel de substanþe, Organizaþia Maritimã Internaþionalã a adoptat Convenþia internaþionalã din 1973 pentru prevenirea poluãrii de cãtre nave, modificatã prin Protocolul încheiat la Londra la data de 17 februarie 1978, MARPOL 73/78.

Pentru aplicarea Rezoluþiei Organizaþiei Maritime Internaþionale A 747(18)/1993, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Regulamentul nr. 2978 din 21 noiembrie 1994 prin care se recomandã ca la stabilirea tarifelor ce urmeazã a fi percepute de la navele petroliere cu tancuri de balast separat calculul sã fie fondat pe tonajul brut redus, aºa cum se indicã la rubrica ”ObservaþiiÒ a Certificatului internaþional de tonaj al navei, sau prin stabilirea unui procent minim de 17% de diminuare a tarifelor portuare ºi de pilotaj pentru astfel de nave.

Ordonanþa Guvernului nr. 76/2000 pentru acceptarea Rezoluþiei A 747(18), referitoare la aplicarea mãsurãrii tonajului tancurilor de balast separat la navele petroliere, adoptatã la 4 noiembrie 1993 de cãtre Adunarea Organizaþiei Maritime Internaþionale, a fost elaboratã în spiritul recomandãrii Rezoluþiei A 747 din 1993 ºi a Regulamentului nr. 2978/1994 adoptat de Consiliul Uniunii Europene.

Autoritãþile portuare ºi societãþile de pilotaj au luat mãsurile necesare pentru ca prevederile acestei ordonanþe sã intre în forþã în termenul stabilit.

Adoptarea acestei ordonanþe constituie un semnal pozitiv în ceea ce priveºte consecvenþa României de a se alinia la standardele comunitare.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule ministru.

Dau cuvântul domnului preºedinte al Comisiei pentru industrii pentru a-ºi prezenta raportul.

Raport asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 76 din 2000.

Cu adresa nr. 582 din 6 noiembrie 2000, preºedintele Camerei Deputaþilor, în conformitate cu prevederile art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, a sesizat pentru examinare ºi avizare în fond Comisia pentru industrii ºi servicii cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 76 din 2000.

În urma dezbaterii în ºedinþa din data de 9 ianuarie 2001, comisia a hotãrât în unanimitate, þinând cont ºi de avizul favorabil primit de la Consiliul Legislativ, avizarea favorabilã a proiectului de lege menþionat mai sus ºi trimiterea lui spre dezbatere ºi adoptare în plenul Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de Senat.

În raport cu obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu. Mulþumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi de ordonanþã.

Nefiind amendamente, vã întreb dacã în privinþa titlului legii ºi a articolului unic existã obiecþii sau observaþii? Nu sunt.

Se considerã adoptate în unanimitate.

Dacã în privinþa titlului ordonanþei sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Dacã în privinþa articolui unic care cuprinde ºi anexa cuprinzând rezoluþia existã obiecþii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Asupra art. 2 Ð 6 existã obiecþii? Nu sunt.

Adoptate în unanimitate.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ð În anul 1998 Organizaþia Aviaþiei Civile Internaþionale OACI a relansat procesul de reformã a cadrului juridic

aferent responsabilitãþii transportatorilor aerieni, propunând actualizarea unor reglementãri de bazã ale transportului aerian internaþional, reglementãri care formeazã aºa-numitul sistem ”VarºoviaÒ.

Convenþia semnatã la Varºovia în 1929 stabileºte regulile de bazã referitoare la desfãºurarea activitãþilor de transport aerian internaþional de pasageri ºi marfã. La vremea adoptãrii sale, Convenþia de la Varºovia a reprezentat o realizare importantã, prin unificarea dreptului aerian, instaurând reguli comune referitoare la responsabilitate ºi reprezentând o unificare a dreptului cu privire la transportul internaþional pe calea aerului.

O datã cu trecerea timpului, au fost tot mai numeroase statele care au cerut modificarea Convenþiei de la Varºovia, cel puþin în ceea ce priveºte clauzele referitoare la limita rãspunderii transportatorilor ºi a jurisdicþiei.

Ca urmare a acestor evoluþii, în cadrul Conferinþei diplomatice organizate la MontrŽal de cãtre Consiliul Organizaþiei Aviaþiei Civile Internaþionale, a fost adoptatã la data de 28 mai 1999 o nouã Convenþie pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internaþional, denumitã în continuare Convenþia de la MontrŽal.

Alinierea la noile standarde impuse prin Convenþia de la MontrŽal reprezintã o mãsurã de creºtere a gradului de protecþie a pasagerului, chiar dacã ridicarea limitei de rãspundere faþã de pasageri în caz de accident ar putea crea pentru transportatorii români aerieni anumite probleme temporare legate de posibilitãþile financiare ale acestora, de a suporta creºterea corespunzãtoare a sumelor prevãzute în contractele de asigurare încheiate.

De asemenea, trebuie menþionat faptul cã, în prezent, nici un transportator aerian român nu poate penetra pe o altã piaþã europeanã dacã nu are încheiate pentru aeronavele din dotare poliþe de asigurare care sã acopere cel puþin limita de rãspundere prevãzutã în Reglementarea nr. 2027/1997 a Comunitãþii Europene, similarã limitei impuse de noua Convenþie de la MontrŽal.

ªi eu vã mulþumesc, domnule ministru.

Domnul preºedinte al Comisiei pentru industrii ºi servicii.

Dau citire raportului întocmit de Comisia pentru industrii ºi servicii la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 107/2000 privind ratificarea Convenþiei pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internaþional, adoptatã la MontrŽal la 28 mai 1999.

Cu adresa nr. 587 din 6 noiembrie 2000, în conformitate cu prevederile art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, preºedintele Camerei Deputaþilor a sesizat Comisia pentru industrii ºi servicii cu dezbaterea ºi avizarea în fond a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 107 privind ratificarea Convenþiei pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internaþional, adoptatã la MontrŽal la 28 mai 1999.

În urma examinãrii proiectului sus-menþionat, în ºedinþa din 9 ianuarie 2001, comisia a hotãrât sã propunã plenului Camerei Deputaþilor adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 107/2000 privind ratificarea Convenþiei pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internaþional, adoptatã la MontrŽal la 28 mai 1999, în forma adoptatã de Senat.

Prin obiectul sãu de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacã asupra titlului proiectului de lege ºi a articolului unic existã obiecþiuni? Nu sunt.

Adoptate în unanimitate.

Dacã asupra titlului ordonanþei ºi asupra articolului unic, articol care cuprinde în anexã ºi convenþia, sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Le consider adoptate în unanimitate.

dura tehnicã de înregistrare, în termen de 6 luni de la prezentarea instrumentului de ratificare.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule ministru.

Dau cuvântul domnului preºedinte al Comisiei pentru industrii.

Proiectul de lege a fost votat în unanimitate.

La punctul 8 figureazã proiectul de Lege pentru ratificarea Actului de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internaþionalã a desenelor ºi modelelor industriale, adoptat la 2 iulie 1999, proiect de lege adoptat de Senat la 6 noiembrie 2000.

Dau cuvântul reprezentantului iniþiatorului.

**Domnul Cristian Niculescu Ñ** _secretar de stat pentru_

_relaþia cu Parlamentul în probleme de comunicare, imagine, culturã, comunitãþi româneºti de peste hotare în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Mã numesc Cristian Niculescu, sunt secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, cu problema relaþiei cu Parlamentul, probleme de comunicare, imagine, culturã, comunitãþi româneºti de peste hotare.

Vã rog sã-mi permiteþi sã expun câteva motive în favoarea aprobãrii acestei legi.

Dau citire raportului la proiectul de Lege pentru ratificarea Actului de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internaþionalã a desenelor ºi modelelor industriale, adoptat la 2 iulie 1999.

Cu adresa nr. 596 din 13 noiembrie 2000, în conformitate cu prevederile art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, preºedintele Camerei Deputaþilor a sesizat Comisia pentru industrii ºi servicii cu dezbaterea ºi avizarea în fond a proiectului de Lege pentru ratificarea Actului de la Geneva.

În urma examinãrii proiectului sus-menþionat, în ºedinþa din 10 ianuarie 2001, Comisia a hotãrât sã propunã plenului Camerei Deputaþilor adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Actului de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internaþionalã a desenelor ºi modelelor industriale, adoptat la 2 iulie 1999, în forma adoptatã de Senat.

Prin obiectul sãu de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte Antal.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu. Vã mulþumesc.

- Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege. Asupra titlului existã obiecþiuni? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Dacã asupra art. 1 Ð 3 existã obiecþiuni? Nu sunt. Adoptate în unanimitate.

## **Domnul Petru Lificiu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

Mã numesc Petru Lificiu, sunt secretar de stat la Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Convenþia Comisiei Economice pentru Europa privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontierã a fost deschisã semnãrii la 25 februarie 1991 la Espoo, în Finlanda.

Convenþia defineºte impactul transfrontierã asupra mediului produs de o activitate propusã ºi stipuleazã cã þãrile trebuie sã aplice prevederile acesteia conform art. 2, când se îndeplineºte una dintre cele douã cerinþe, ºi anume: activitatea propusã se regãseºte pe lista din anexa nr. 1 sau când activitatea poate provoca un impact transfrontierã negativ semnificativ, conform criteriilor din anexa nr. 3.

Convenþia se referã ºi la dreptul participãrii publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului, atât a publicului din þara de origine a impactului, cât ºi a celui din þara afectatã, din zonele în care se resimte impactul transfrontierã. Comentariile ºi observaþiile acestuia sunt transmise autoritãþii competente a þãrii de origine ºi vor fi luate în considerare.

Evaluarea impactului asupra mediului, cu formularea alternativelor la activitatea propusã, se foloseºte deja ca instrument eficient pentru îmbunãtãþirea calitãþii mediului la nivel naþional, iar prin ratificarea acestei convenþii se urmãreºte asigurarea cadrului legal pentru soluþionarea problemelor privind protecþia mediului în cazul impactului care depãºeºte frontierele statului nostru.

Conceptul de evaluare a impactului asupra mediului este tratat ºi în legislaþia Uniunii Europene, respectiv în Directiva nr. 85337 C.E., amendatã în 1997 prin Directiva nr. 9711 C.E., ale cãror prevederi sunt completate în ceea ce priveºte evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontierã prin prezenta convenþie.

Legea de ratificare a convenþiei pe care o supunem aprobãrii dumneavoastrã rezolvã, pentru þara noastrã, transpunerea în totalitate a directivei sus-menþionate, ale cãrei prevederi se regãsesc parþial, în acest moment, în legislaþia de mediu din România, dupã cum urmeazã.

ªi eu vã mulþumesc, domnule ministru.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Oltean, preºedintele Comisiei pentru administraþie publicã, pentru a prezenta raportul.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost sesizatã pentru analizã în fond cu proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontierã, convenþie adoptatã la Espoo la 25 februarie 1991 ºi semnatã de cãtre România cu o zi mai târziu, la 26 februarie 1991, urmând ca ea sã urmeze procedurile obligatorii pentru ratificare.

Acest proiect de lege a fost adoptat de cãtre Senat, iar în cadrul Comisiei de administraþie, la dezbaterea pe fond, au fost avute în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, avizul Comisiei pentru politicã externã, precum ºi avizul Consiliului Legislativ. Toate cele 3 avize sunt favorabile proiectului de lege, aºa cum el a fost adoptat de cãtre Senat.

Drept consecinþã, ºi comisia a întocmit un raport favorabil ºi supune atenþiei dumneavoastrã spre dezbatere proiectul de lege în forma în care v-a fost înaintatã prin raportul întocmit de cãtre comisie. Vã rugãm, în consecinþã, sã-l votaþi ca atare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Neexistând amendamente, cine participã la dezbateri generale în cadrul acestui proiect. Nimeni.

În consecinþã, vã consult dacã existã obiecþii cu privire la titlul legii ºi la articolul unic. Nu sunt.

Se considerã adoptate în unanimitate.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu Ñ** _secretar de stat pentru_

_relaþia cu Parlamentul, probleme sindicatpatronat ºi speciale în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

Sunt Luminiþa Gheorghiu, secretar de stat la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei pe relaþii parlamentare, probleme sindicat-patronat ºi speciale.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Convenþia europeanã privind protecþia drepturilor omului ºi a demnitãþii fiinþei umane faþã de aplicaþiile biologiei ºi medicinei, precum ºi Protocolul adiþional la Convenþia europeanã privind protecþia dreptului omului ºi a demnitãþii fiinþei umane faþã de aplicaþiile biologiei ºi medicinei, referitor la interzicerea clonãrii fiinþelor umane, au fost semnate de þara noastrã la Oviedo la 4 aprilie 1997, respectiv convenþia, ºi la Paris la 12 ianuarie 1998, protocolul.

Din conþinutul convenþiei ºi al protocolului rezultã cã prevederile acestora protejeazã fiinþa umanã ºi identitatea sa ºi garanteazã tuturor, fãrã discriminare, respectarea integritãþii ºi a celorlalte drepturi ºi libertãþi fundamentale faþã de aplicaþiile biologiei ºi medicinei.

De altfel, principiile generale ºi cele cu caracter special cu privire la apãrarea drepturilor omului, a libertãþilor fundamentale ale persoanei, inclusiv în domeniul biologiei ºi medicinei, sunt consacrate atât prin Constituþia României, cât ºi prin alte acte normative, referitor la asigurarea sãnãtãþii populaþiei, în care se specificã clar cã orice act referitor la starea de sãnãtate a unui om se

efectueazã cu consimþãmântul bolnavului sau al persoanelor care, potrivit legii, sunt îndreptãþite a-ºi da acordul.

Considerãm cã în România existã o protecþie juridicã adecvatã pentru a preveni sau împiedica încãlcarea drepturilor ºi principiilor recunoscute prin convenþia ºi protocolul enunþate mai sus, protecþie ce va fi întãritã în viitor ºi prin adoptarea prezentului proiect de lege.

În aceastã situaþie, s-a dat un aviz favorabil de la Consiliul Legislativ în 18 august 2000.

Proiectul a fost adoptat de Senat pe 11 mai 2000 ºi s-a emis un raport favorabil de cãtre Camera Deputaþilor, Comisia pentru sãnãtate.

ªi eu vã mulþumesc, doamnã ministru.

Dau cuvântul domnului deputat Paun Nicolae, preºedintele Comisiei pentru drepturile omului, pentru a prezenta raportul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã dau citire raportului Comisiei pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale asupra proiectului de Lege pentru ratificarea Convenþiei europene privind protecþia drepturilor omului ºi a demnitãþii fiinþei umane faþã de aplicaþiile biologiei ºi medicinei, Convenþia privind drepturile omului ºi biomedicina, semnatã la Oviedo la data de 4 aprilie 1997, ºi Protocolul adiþional la Convenþia europeanã privind protecþia drepturilor omului ºi a demnitãþii fiinþei umane faþã de aplicaþiile biologiei ºi ale medicinei, referitor la interzicerea clonãrii fiinþei umane, semnat la Paris la 12 ianuarie 1998.

În urma examinãrii, în ºedinþa din 9 ianuarie 2001, a proiectului de Lege pentru ratificarea Convenþiei europene privind protecþia drepturilor omului ºi a demnitãþii fiinþei umane faþã de aplicaþiile biologiei ºi medicinei, Convenþia privind drepturile omului ºi biomedicina, semnatã la Oviedo la data de 4 aprilie 1997 ºi a Protocolului adiþional la Convenþia europeanã privind protecþia drepturilor omului ºi a demnitãþii fiinþei umane faþã de aplicaþiile biologiei ºi medicinei, referitor la interzicerea clonãrii fiinþei umane, semnat la Paris la 12 ianuarie 1998, trimis comisiei noastre spre analizã în fond, pentru a hotãrî ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi aprobare în plenul Camerei Deputaþilor.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele favorabile primite de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia pentru sãnãtate ºi familie, precum ºi sugestiile Consiliului Legislativ.

În raport de conþinutul juridic ºi obiectul reglementãrii, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În cursul dezbaterii în comisie, s-a subliniat faptul cã proiectul de lege se înscrie pe linia alinierii legislaþiei române la cea comunitarã în domeniul drepturilor omului. Prin urmare, domnule preºedinte, stimaþi colegi, vreau sã reamintesc faptul cã România, la data de 4 aprilie 1997, a semnat Convenþia privind drepturile omului ºi biomedicina ºi, prin urmare, vã supun aprobãrii acest proiect de lege.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte al comisiei. Stimaþi deputaþi, dacã cineva doreºte sã intervinã, în cadrul dezbaterilor generale? Nu. Vã mulþumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacã asupra titlului ºi articolului unic existã obiecþii sau observaþii? Nu sunt.

Se considerã adoptate în unanimitate.

La punctul 11, proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente la Statutul Agenþiei Internaþionale pentru Energie Atomicã (AIEA), adoptate la a 43-a Sesiune a Conferinþei generale a acesteia la 1 octombrie 1999, proiect de lege adoptat de Senat la 11 octombrie 2000.

Rog reprezentantul Guvernului sã prezinte proiectul. Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Agenþia Internaþionalã pentru Energie Atomicã a fost creatã în 1957 ca instituþie specializatã a Organizaþiei Naþiunilor Unite.

Prin înfiinþarea Agenþiei Internaþionale pentru Energie Atomicã s-a urmãrit instituirea unui cadru legal internaþional care sã asigure promovarea utilizãrii paºnice a fizicii ºi energiei nucleare prin stimularea cercetãrilor ºtiinþifice ºi acordarea de asistenþã tehnicã pentru aplicarea energiei nucleare în scopuri paºnice în întreaga lume, dar ºi prevenirea proliferãrii armelor nucleare prin stabilirea unui sistem de garanþii nucleare.

La 1 decembrie 1999 Agenþia Internaþionalã pentru Energie Atomicã avea 130 de state membre. România a devenit stat membru al acestei agenþii în anul 1957, când a ratificat, prin Decretul nr. 123, Statutul Agenþiei Internaþionale pentru Energie Atomicã, semnat la New York la 26 octombrie 1956.

Datoritã schimbãrilor intervenite pe parcursul timpului, atât de naturã economicã, cât ºi politicã, cum ar fi creºterea numãrului de state membre ºi implicit sporirea cererilor de asistenþã tehnicã cãrora trebuie sã le

rãspundã Agenþia Internaþionalã pentru Energie Atomicã, a apãrut necesitatea amendãrii unor articole din Statut. Primul amendament se referã la art. 14 din Statut, în care sunt reglementate aspectele financiare. Agenþia Internaþionalã pentru Energie Atomicã furnizeazã asistenþã tehnicã statelor membre, în baza unor programe de asistenþã care au un ciclu de derulare de 2 ani. Susþinerea financiarã a acestor programe se realizeazã în baza bugetului, care se adoptã anual de cãtre Conferinþa generalã. Apare astfel o necorelare între obiectivele propuse prin programe ºi alocarea resurselor. În plus, aceastã situaþie impune un efort sporit în ceea ce priveºte activitatea de programare.

Având în vedere toate aceste aspecte, la a 43-a sesiune a Conferinþei generale a Agenþiei Internaþionale pentru Energie Atomicã, în urma consensului statelor membre, s-a stabilit ca proiectul de buget sã fie elaborat ºi dezbãtut de Conferinþa generalã din 2 în 2 ani. Aceasta nu va afecta obligaþia statelor membre de a-ºi plãti anual cotizaþia cãtre agenþie.

## Mulþumesc, domnule ministru.

Dau cuvântul domnului preºedinte Antal Istv‡n, preºedintele Comisiei pentru industrii ºi servicii, sã-ºi prezinte raportul.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru industrii ºi servicii, la întocmirea raportului, a avut în vedere avizele favorabile primite de la Comisia pentru politicã externã, de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, precum ºi recomandãrile primite din partea Consiliului Legislativ.

Cu adresa nr. 450 din 18 septembrie 2000, în conformitate cu prevederile art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, preºedintele Camerei a sesizat Comisia pen- tru industrii ºi servicii cu dezbaterea ºi avizarea în fond a proiectului de lege sus-menþionat.

În urma examinãrii proiectului, în ºedinþa din 10 ianuarie 2001, comisia a hotãrât sã propunã plenului Camerei Deputaþilor adoptarea proiectului de Lege pentru acceptarea unor amendamente la Statutul Agenþiei Internaþionale pentru Energia Atomicã, adoptate la a 43-a sesiune a Conferinþei generale a acesteia la 1 octombrie 1999, în forma adoptatã de Senat.

Prin obiectul sãu de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu. Vã mulþumesc.

În consecinþã, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vã consult dacã în privinþa titlului legii ºi a articolului unic existã obiecþiuni sau observaþii.

Se considerã adoptate în unanimitate.

are a prezentei convenþii, îºi înceteazã valabilitatea în relaþiile dintre pãrþile contractante Convenþia privind protecþia plantelor agricole ºi forestiere împotriva dãunãtorilor ºi agenþilor patogeni între Republica Popularã Românã ºi Republica Federativã Iugoslavia, semnatã la Bucureºti la data de 25 septembrie 1956.Ò

În conformitate cu prevederile Legii nr. 4/1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor, s-a elaborat prezentul proiect de Lege pentru aprobarea Convenþiei între Guvernul român ºi Guvernul macedonean privind cooperarea în domeniul protecþiei plantelor ºi carantinei fitosanitare, care este supus spre ratificare.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule ministru.

Rog preºedintele Comisiei pentru agriculturã, pe domnul deputat Neacºu Ilie, sã prezinte raportul comisiei.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sesizatã în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a examinat proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei dintre Guvernul român ºi Guvernul macedonean privind cooperarea în domeniul protecþiei plantelor ºi carantinei, semnatã la Bucureºti la 30 iunie 1999, în ºedinþa sa din 9 ianuarie 2001. Comisia propune ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc foarte mult.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu. Vã mulþumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Sunt obiecþiuni cu privire la titlul proiectului ºi la cele douã articole ale sale? Nu sunt.

În consecinþã, se socoteºte cã sunt adoptate în unanimitate.

## **Doamna Maria Manolescu Ñ** _secretar de stat pentru_

_relaþia cu Parlamentul, sindicatele ºi patronatele în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Numele meu este Maria Manolescu, sunt secretar de stat în Ministerul Finanþelor pentru relaþia cu Parlamentul, sindicatele ºi patronatele.

Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

Prin semnarea acestui acord s-a creat cadrul juridic bilateral pentru încurajarea realizãrii de investiþii de cãtre persoanele fizice ºi juridice din fiecare þarã pe teritoriul celeilalte þãri. Acordul conþine clauze uzuale incluse în proiectul de Acord-cadru, aprobat de Guvernul României, precum ºi în alte acorduri similare încheiate de România în ultima perioadã ºi corespunde practicii internaþionale în domeniu.

Prezentãm câteva elemente ale acestui acord: promoveazã ºi protejeazã investiþiile ºi acordã un tratament just ºi echitabil nu mai puþin favorabil decât cel acordat de cãtre fiecare parte contractantã investiþiilor; reglementeazã faptul cã nici una dintre pãrþile contractante nu va lua mãsuri de expropriere împotriva investiþiilor efectuate de investitorii celeilalte pãrþi contractante decât cu respectarea anumitor condiþii, mãsura sã fie luatã în interes public, prin lege, pe o bazã nediscriminatorie; garantarea transferului liber în valutã liber convertibilã a veniturilor obþinute din investiþii, a sumelor provenite din împrumuturi contractate sau alte obligaþii asumate pentru investiþie ºi a sumelor rezultate din vânzarea, înstrãinarea sau lichidarea unei investiþii.

Ministerul Finanþelor Publice propune adoptarea de plenul Camerei Deputaþilor a proiectului de lege în forma adoptatã de Senat ºi aprobatã în Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare a Camerei Deputaþilor în ºedinþa din 10 ianuarie 2001.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc doamnã ministru.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice sã prezinte raportul.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Cu adresa nr. 481 din 2 octombrie 2000, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare a fost sesizatã în fond asupra proiectului de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Democrate Coreene privind promovarea ºi protejarea reciprocã a investiþiilor, semnat la Bucureºti la 23 ianuarie 1998. Dau citire raportului.

Raport asupra proiectului de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Democrate Coreene privind promovarea ºi protejarea reciprocã a investiþiilor, semnat la Bucureºti la 23 ianuarie 1998, lege ordinarã. În urma analizãrii proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Democrate Coreene privind promova-

rea ºi protejarea reciprocã a investiþiilor, semnat la Bucureºti la 23 ianuarie 1998, în ºedinþa din 10 ianuarie 2001, comisia a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma adoptatã de Senat. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere ºi avizele primite de la urmãtoarele comisii: Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Comisia pentru politicã externã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Dacã asupra acestui proiect doreºte cineva sã intervinã la dezbaterea generalã? Nu. Vã mulþumesc.

Neexistând obiecþiuni, trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi vã solicit dacã doreºte cineva sã intervinã cu obiecþii sau observaþii la titlul legii sau la articolul unic. Nu. Vã mulþumesc.

Se considerã votate în unanimitate.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor ºi doamnelor deputaþi,

În vederea creãrii cadrului juridic necesar pentru buna desfãºurare a relaþiilor de cooperare în domeniul agroalimentar dintre România ºi Republica Macedonia a fost semnatã Convenþia între Guvernul român ºi Guvernul macedonean privind cooperarea în domeniul sanitar-veterinar. Textul convenþiei corespunde noilor condiþii de desfãºurare a relaþiilor bilaterale româno-macedonene ºi traseazã direcþiile pe care se va desfãºura colaborarea sanitar veterinarã în domeniul comerþului cu animale ºi produse de origine animalã ºi al protecþiei teritoriului celor douã þãri împotriva introducerii ºi transmiterii de boli ale animalelor cu ocazia importului, exportului sau tranzitului de animale sau produse de origine animalã. Convenþia reglementeazã ºi impulsioneazã schimburile comerciale cu produse de origine animalã, precum ºi relaþiile de cooperare în domeniul sanitar-veterinar.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 4/1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor s-a elaborat prezentul proiect de Lege pentru aprobarea Convenþiei între Guvernul român ºi Guvernul macedonean privind cooperarea în domeniul sanitar-veterinar, care este supus spre ratificare.

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Neacºu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a examinat proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei dintre Guvernul român ºi Guvernul macedonean privind cooperarea în domeniul sanitar-veterinar, semnatã la Bucureºti la 30 iunie 1999. Comisia propune ca aceasta sã fie supusã dezbaterii ºi adoptãrii plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de Senat.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc foarte mult.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu. Vã mulþumesc.

Nefiind amendamente, vã consult dacã, în legãturã cu titlul proiectului de lege ºi cu articolul unic existã obiecþii. Nu sunt.

Se considerã adoptate în unanimitate.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Propun alocarea unui timp de douã minute pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

ªi timpul total?

Timpul total, de 10 minute.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Cine este pentru aceastã împãrþire a timpului? Mulþumesc.

Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a aprobat aceastã împãrþire a timpului afectat dezbaterii.

Având în vedere cã în cadrul procedurii de urgenþã nu

se fac dezbateri generale, începem dezbaterea cu titlul. Dacã sunt obiecþiuni la titlu? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Art. 1.

Deci la articolul unic al legii nu sunt obiecþiuni, adoptat în unanimitate.

În privinþa ordonanþei de urgenþã, sunt observaþii asupra titlului? Nu sunt.

Asupra art. 1 din ordonanþa de urgenþã, care cuprinde ºi anexele nr. 1 ºi 2 doriþi sã interveniþi?

Existã, vã reamintesc, asupra articolului unic, potrivit raportului comisiei, un amendament respins, respectiv amendamentul formulat de domnul deputat Emil Boc. Dacã domnul deputat Emil Boc vrea sã-ºi susþinã acest amendament? Nu.

În consecinþã,

## Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

O chestiune de principiu care priveºte nu doar art. 1, ci ordonanþa în ansamblul ei. Cred cã aceastã ordonanþã de urgenþã creeazã din punct de vedere juridic o mare dificultate. Cum bine se ºtie, ordonanþele de urgenþã sunt de imediatã aplicare. Dupã ce au fost comunicate Camerelor ºi au fost publicate în ”Monitorul OficialÒ, ele au început sã-ºi producã efecte. Suspendarea aplicãrii acestor ordonanþe la un moment dat creeazã din punct de vedere juridic o mare complicaþie, cel puþin din punctul de vedere al aplicãrii legii în timp, pentru cã...

Domnule deputat, îmi cer scuze cã intervin, dar vã reamintesc cã suntem în cadrul unei proceduri de urgenþã ºi nu au loc dezbateri generale asupra legii.

ªtiu, tocmai de aceasta, la art. 1 am þinut sã ridic aceastã chestiune de principiu, pentru a explica de ce Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal va vota împotriva nu numai a art. 1, ci ºi a ordonanþei de urgenþã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Întrucât domnul deputat Boc nu îºi susþine amendamentul care a fost respins,

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Art. 139 alin. 3 permite liderului de grup sã solicite cvorumul, fiind lege organicã. Vã rog sã verificaþi cvorumul!

Dumneavoastrã solicitaþi reexprimarea votului sau solicitaþi...

...verificarea cvorumului.

La punctul 16, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 207/2000 privind modificarea ºi completarea Codului penal ºi a Codului de procedurã penalã.

Vã reamintesc cã ºi aici suntem în cadrul procedurii de urgenþã ºi potrivit art. 100 ºi 111 din regulament, urmeazã sã aprobãm timpul afectat luãrilor de cuvânt, cât ºi durata totalã afectatã dezbaterii acestui proiect de lege.

Rog Comisia juridicã sã facã propunerile corespunzãtoare.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Douã minute pentru luãrile de cuvânt, în total 10 minute.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dupã exprimarea votului?! Vã reamintesc, votul de lege organicã... se dã votul final.

## **Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof**

**:**

Mi s-a cerut sã intervin pentru verificarea cvorumului.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã rog sã vã exprimaþi din nou votul. Cine este pentru art. 1 în formularea cuprinsã în ordonanþã?

## **Domnul Ilie Neacºu**

**:**

Nu aceasta a cerut!

## **Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof**

**:**

Domnule preºedinte, procedurã... Secretarii sã verifice cvorumul!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule deputat, v-aº ruga sã revedeþi regulamentul! Vã reamintesc cã legea organicã se voteazã în cvorumul prevãzut la votul final, deoarece la votul pe articole nu este nevoie de cvorum.

Aveþi dumneavoastrã alt text, alt regulament?

## **Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof**

**:**

V-am rugat sã verificaþi dacã suntem în cvorum.

Cvorumul se verificã la votul final.

Deci, cu aceste observaþii, vã întreb dacã la art. 2 ºi 3 existã obiecþiuni. Nu sunt.

Se considerã votate în unanimitate.

Art. 4. Nu sunt obiecþiuni, votat în unanimitate.

Votul final asupra acestei ordonanþe se va da joi dimineaþã. Textul legii ºi al ordonanþei au fost votate. Cu precizarea cã art. 1 a fost votat cu majoritate, celelalte în unanimitate, votul final asupra legii, joi dimineaþã, când o sã fie ºedinþã de vot.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã împãrþire a timpului? Poftiþi, domnule deputat Stoica.

Domnule preºedinte, întrucât sunt chestiuni tehnice ºi sunt ºi amendamente la aceastã ordonanþã de urgenþã, cred cã timpul de 10 minute este insuficient pentru a lãmuri toate chestiunile importante care sunt în dezbatere. Ca urmare, cred cã 20 de minute cel puþin am avea nevoie pentru a lãmuri aceste probleme.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

La Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi au fost numeroase discuþii pe marginea acestui amendament; el este justificat. Credem cã, în aceastã formulare, instituþia suspendãrii condiþionate poate fi aplicatã în mod echitabil. Pe de o parte, a crescut limita pedepsei închisorii pentru care se poate aplica suspendarea condiþionatã a executãrii pedepsei. Cum bine se ºtie, în 1996, când au fost modificate Codul penal ºi Codul de procedurã penalã, a intervenit o necorelare care a fãcut practic imposibilã aplicarea acestei instituþii a suspendãrii condiþionate a pedepsei. Amendamentul formulat de comisie are rostul de a preciza mai bine, în cazul unor infracþiuni pentru care existã un pericol social deosebit, în ce fel se aplicã aceastã instituþie a suspendãrii condiþionate a executãrii pedepsei.

Credem cã proiectul, în ansamblul lui, este foarte oportun. Precizez cã acest proiect de fapt a fost întocmit în legislatura precedentã. Acum, adoptându-l, nu facem decât sã dãm curs unei nevoi sociale foarte importante. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã la acest punct? Nu.

itate, a fost votat textul alin. 3 al art. 86[7] , în formularea comisiei.

La punctul 5, cu privire la punctul 4 al ordonanþei, dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Se considerã votat textul comisiei care, de fapt, menþine textul ordonanþei.

La punctul 6 al raportului, referitor la punctul 5 al ordonanþei, în privinþa art. 146, comisia propune un amendament prin care, de fapt, doreºte sã mãreascã cuantumul pagubei de la un miliard, cât prevede ordonanþa, la douã miliarde.

Dacã în privinþa aceasta existã alte propuneri? Nu sunt.

ici comisia explicã cã în urma adoptãrii alin. 3, actualul alin. 3, devine alin. 4.

La punctul 10 din raport vã rog sã sesizaþi, din partea comisiei, un amendament la art. II pct. 1 lit. a), intervine urmãtoarea modificare propusã de comisie: ”infracþiunile prevãzute de Codul penal în art. 174Ñ177, art. 179, art. 189 alin. 3Ò, pânã aici curge textul în formularea ordonanþei; adaugã comisia ”art. 197 alin. 3 (art. 109 este din formularea veche), art. 209 alin. 3 ºi 4, art. 211 alin. 2 ºi 3 (art. 212 se menþine), art. 215 alin. 5, art. 215[1] alin. 2Ò ºi în continuare textul curge la fel ca în formularea ordonanþei.

Dacã la acest amendament existã intervenþii? Nu.

-

lãri: ”Cazurile prevãzute în alin. 1, pct. 1-7, 10, 13, 14, 17[1] , 19 ºi 20, se iau în considerare întotdeauna din oficiu, iar cele de la pct. 11, 12, 15, 17 se iau în considerare din oficiu numai când au influenþat asupra hotãrârii în defavoarea inculpatuluiÒ.

Comisia propune, prin amendamentul ei, eliminarea acestui text.

Dacã sunt obiecþii la aceasta? Nu sunt.

21, dupã art. 411, comisia, într-un raport suplimentar, propune un text nou.

Dacã sunteþi de acord cu textul amendamentului propus, din raportul suplimentar al comisiei?

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

La punctul 21 vã rog sã observaþi, din raportul suplimentar, cã prin renumerotare art. III devine art. IV, iar la punctul 22, prin renumerotare, art. IV devine art. V ºi sã mai observaþi la punctul 21 din raportul iniþial un art. III nou propus de comisie în alcãtuirea: ”Hotãrârile pronunþate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi sunt supuse cãilor de atac ordinare prevãzute în aceastã legeÒ.

Dacã sunteþi de acord cu acest amendament? Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Având în vedere cã ºi textul raportului a fost votat ºi timpul a expirat, vã rog sã constataþi cã textele ordonanþei au fost votate, iar legea de aprobare urmeazã sã fie supusã votului final joi, la ºedinþa de vot.

Vã mulþumesc.

În continuare, urmeazã punctul 17 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenjare a teritoriului naþional, Secþiunea a IV-a: Reþeaua de localitãþi, lege organicã.

Dau cuvântul iniþiatorului, domnului ministru Miron Mitrea.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea Ñ** _ministrul lucrãrilor_

_publice, transporturilor ºi locuinþei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ne aflãm în faþa unui proiect de lege care în ultimii ani de zile a creat multe discuþii, sau lipsa acestei legi a creat multe discuþii în Parlament, în momentul în care

încercam sã transformãm diferite sate în comune, comune în oraºe, oraºe în municipii fãrã sã avem criterii clar stabilite.

Acest proiect de lege nu face altceva decât sã introducã ordinea în reþeaua de localitãþi din România, sã stabileascã criteriile dupã care sunt clasificate localitãþile în þara noastrã ºi sã ne uºureze nouã, dumneavoastrã, parlamentarilor, munca atunci când apar proiecte de lege care încearcã sã treacã localitãþi într-un grad superior al ierarhiei localitãþilor.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Îl rog pe domnul deputat Ioan Oltean, preºedintele Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, sã prezinte raportul comisiei.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru administraþie publicã a fost sesizatã pentru analizã ºi dezbatere în fond a proiectului de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional, Secþiunea a IV-a: Reþeaua de localitãþi, un act normativ extrem de important ºi extrem de necesar în vederea reglementãrilor în domeniul acesta.

Comisia a propus spre adoptare acest proiect de lege, þinând cont ºi de avizele favorabile trimise din partea Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, precum ºi din partea Consiliului Legislativ.

A întocmit un raport favorabil, care se gãseºte pe masa fiecãrui deputat, ºi solicitãm, domnilor colegi, sã-l aprobaþi în forma în care comisia l-a adoptat în urma dezbaterilor ce au avut loc la nivelul comisiei. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale?

Domnul deputat Bara.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule ministru,

Aºa cum a spus ºi domnul ministru, este o lege pe care cel puþin noi, la comisie, am considerat-o necesarã de prin 1995. În sfârºit, a ajuns sã o discutãm în plenul Camerei ºi aº vrea foarte pe scurt sã mã refer la acest proiect de lege.

Considerând cã localitãþile sunt centre de deservire teritorialã ºi asigurã îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã atât ale populaþiei proprii, cât ºi ale celor din zona de deservire, cum este cazul oraºului, reþeaua de localitãþi trebuie sã reprezinte pentru perioada urmãtoare structura de distribuþie a dezvoltãrii economiei naþionale.

În acest scop, apare ca absolut necesarã elaborarea unei legi privind strategia de organizare, structura ºi dezvoltarea armonioasã a reþelei de localitãþi, precum ºi reglementarea statutului localitãþilor.

Reþeaua de localitãþi din România, constituitã în 263 de oraºe, din care 82 de municipii ºi circa 13.000 de sate, organizate în 2.685 de comune, prezintã un spectru de mãrimi ºi funcþiuni de mare varietate, de la capitala þãrii cu peste 2 milioane de locuitori ºi oraºe mari, având peste 300 de mii de locuitori, pânã la sate cu mai puþin de 10 gospodãrii.

În cadrul reþelei de localitãþi, rolul determinant îl are reþeaua de localitãþi urbane constituitã din oraºe ºi municipii, populaþia urbanã ridicându-se la 12,4 milioane persoane, reprezentând circa 55% din totalul populaþiei.

Spaþiul rural cuprinde 90% din suprafaþa þãrii, comunele reprezintã unitãþile administrativ-teritoriale de bazã, din punct de vedere al mãrimii predominã comune având între 2.000 ºi 5.000 de locuitori. În ceea ce priveºte satele, jumãtate din numãrul total al acestora sunt sate mici, având o populaþie sub 1.000 de locuitori, din care peste 10% sunt sate foarte mici cu o populaþie mai micã de 100 de locuitori. Mãrimea medie a unui sat este de circa 800 de locuitori.

Analiza efectuatã la elaborarea acestei legi asupra unor localitãþi cu ajutorul unui numãr de circa 30 de indicatori de caracterizare a nivelului actual de dezvoltare socialã, economicã ºi urbanisticã a scos la ivealã numeroase probleme legate de asigurarea cu locuri de muncã ºi dotãri publice, de gradul de confort al locuinþelor ºi de nivelul de echipare edilitarã, de degradare continuã a factorilor de mediu ºi a peisajului natural.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu. Trecem la dezbaterea pe articole a legii. Dacã asupra titlului existã obiecþii? Nu. A fost adoptat în unanimitate.

La art. 1 v-aº ruga sã observaþi, în raportul comisiei, la punctul 1, o reformulare redacþionalã.

Dacã sunteþi de acord cu reformularea textului propusã de comisie? Nu sunt obiecþii.

Deci se considerã textul adoptat în formularea comisiei.

La art. 2 vã rog sã observaþi de asemenea o reformulare a alin. 1, din partea comisiei.

Dacã sunt obiecþii asupra amendamentului comisiei? Nu sunt.

Textul art. 2 se considerã votat în alcãtuirea rezultatã din amendamentul comisiei.

La art. 3 vã rog sã observaþi un amendament al comisiei, care propune ca trecerea localitãþilor de la un rang la altul sã se facã prin referendum.

Dacã sunt obiecþii la acest amendament? Nu sunt. Se considerã votat în unanimitate.

La art. 3 a fost amendamentul formulat de comisie ºi s-a adoptat.

La art. 4 nu sunt amendamente din partea comisiei, dacã existã observaþii din partea dumneavoastrã? Nu sunt. A fost votat în unanimitate. La art. 5. Poftiþi, domnule deputat. Amintesc art. 5 cã se referã ºi la anexa nr. IV.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule ministru,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

La art. 5 din proiectul de lege dorim sã reglementãm sau se doreºte sã fie reglementatã problematica organizãrii de noi comune. Bineînþeles cã, aºa cum a subliniat ºi domnul ministru, necesitatea, oportunitatea acestui proiect de lege pe undeva, pe lângã alte motivaþii, rezultã ºi din aceastã iniþiativã pe care mulþi dintre dumneavoastrã, dintre foºtii noºtri colegi, au avut în ceea ce priveºte înfiinþarea sau reînfiinþarea, organizarea sau reorganizarea unor comune ca unitãþi administrativ-teritoriale.

Vedeþi aici, în raport, domnule preºedinte, pagina 51, la amendamente respinse de comisie, un amendament formulat de subsemnatul ºi de domnul deputat Varga Attila în numele Grupului parlamentar al U.D.M.R.-ului, ºi anume considerãm cã iniþiativa de organizare a noilor comune nu se poate lãsa la decizia comunei, în general, care existã astãzi, din care unele sate doresc, de exemplu, sã se desprindã ºi sã se organizeze într-o nouã comunã, pentru cã prin desprindere se face, cã nu altfel, astãzi existã comune compuse din sate, aceste sate se doresc sau doresc unele sã se organizeze în noi comune. Deci noi propunem ca iniþiativa de organizare a noilor comune sã fie la latitudinea locuitorilor din satele interesate, pentru cã, altfel, comuna care poate cã este de acord cu reorganizarea în douã comune, poate cã nu este de acord majoritatea locuitorilor din comunã, degeaba se organizeazã referendum la nivelul comunei. Noi propunem ca acest referendum, conform legii care se organizeazã, sã fie fãcut la nivelul localitãþilor care doresc sau a localitãþii care doreºte sã se desprindã din comuna actualmente existentã. Bineînþeles cã procedura în continuare, ceilalþi paºi în procedurã trebuie sã fie respectate ºi suntem de acord cu cele propuse, în sensul cã noua comunã trebuie sã îndeplineascã condiþiile minime cuprinse în anexa nr. IV.

Ca sã nu mai vin încã o datã la microfonÉ Am discutat mult legat de aceste condiþii necesare pentru înfiinþarea de noi comune mai ales în jurul numãrului de locuitori. Iniþiativa vine cu circa 1500 de locuitori. La comisie au fost mai multe amendamente, unul s-a reþinut aici ca respins, ”cu 1200 de locuitoriÒ, iar comisia a rãmas la o variantã mai precisã, nu ”circa 1500 de locuitoriÒ, ci ”1500 de locuitoriÒ. Putem discuta mult ºi bine care este nivelul optim, aºa cum a zis domnul ministru, în Europa sunt anumite norme, bineînþeles cã realitãþile din România sunt altele. În expunerea de motive, am vãzut câte sate mici sunt în România ºi câte comune mici sunt în România. Am putea sã discutãm aici ºi limita minimã, de 1000 de locuitori, pentru cã viabilitatea ºi vitalitatea comunei nu numai de numãrul de locuitori depinde sau calitatea serviciilor locale nu numai de asta...

Domnul deputat Nãstase.

Domnule preºedinte, Domnule ministru, Stimaþi colegi,

Cred cã se impune, în cadrul ierarhizãrii pe ranguri a localitãþilor rurale, introducerea ºi a unui rang VI, respectiv: ”localitãþi rurale fãrã dotãri sociale minime, fãrã luminã electricã, fãrã asistenþã medicalã, în sensul lipsei oricãrui punct sanitar de prim-ajutor, fãrã ºcoli, fãrã cãi de acces ºi fãrã mijloace de transport autoÒ. Realitatea trisã a existenþei unor asemenea localitãþi impun acest rang VI, localitãþi care necesitã programe speciale de ajutorare. Cred cã suntem responsabili ºi faþã de aceste localitãþi total defavorizate ºi fãrã dotãri sociale minime de a lua mãsurile necesare.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat, dar propun sã reþinã comisia intervenþia dumneavoastrã atunci când vom discuta anexa nr. IV.

Rog pe domnul ministru Miron Mitrea sã se exprime cu privire la amendamentul respins de cãtre comisie, fãcut de cãtre domnul deputat Birtalan.

Vreau sã precizez de la început cã este evident în spiritul legii cã atunci când se desprinde dintr-o comunã un sat sau mai multe sate ca sã se formeze o altã comunã ºi cei care rãmân trebuie sã îndeplineascã condiþiile necesare unei comune. Putem fi într-o situaþie, dacã suntem de acord cu amendamentul domnului deputat Birtalan, ca cei care vor sã se desprindã sã îndeplineascã condiþiile unei comune, iar cei care rãmân, fosta comunã, sã nu mai îndeplineascã condiþiile comunei respective. Sigur, este o problemã care poate fi rezolvatã, dar eu propun sã rãmânem cu articolul aºa cum a fost trecut el ºi aprobat el de cãtre comisie, dintr-un motiv mult mai simplu ºi un motiv care þine de ordinea interioarã din administraþia publicã. În cazul în care am da posibilitatea fiecãrui sat sau douã sate ca la propunerea lor sã se organizeze în comune, ºtim cu toþii, venim din teritoriu, vom avea extrem de multe cereri în prima etapã. Deci propunem, acesta este ºi punctul de vedere pentru care am formulat astfel articolul, sã rãmânem la formularea comisiei, urmând ca într-o etapã ulterioarã, dupã ce un an, doi trec de la aplicarea legii, sã ne uitãm din nou asupra modului în care putem deschide aceastã cutie a Pandorei ºi pentru cei care vor sã plece. Dacã astãzi o deschidem, nimeni nu va mai fi capabil sã þinã în mânã dorinþa unor sate din diferite motive de a se desprinde ºi a se transforma în comune.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul preºedinte al comisiei, domnul deputat Oltean.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia a luat la vremea respectivã în analizã amendamentul care a fost supus atenþiei dumneavoastrã ºi a apreciat forma în care iniþiatorul a prezentat art. 5, care este acoperitoare ºi rezolvã problematica cu care se confruntã aceastã problemã.

De aceea, noi apreciem cã motivat am respins amendamentul respectiv ºi cã menþinerea art. 5 în forma pe care o aveþi în raport, nu numai cã este acoperitoare, dar este într-o concordanþã evidentã cu Legea referendumului ºi cu Legea administraþiei publice. De aceea vã rugãm sã respingeþi acest amendament ºi sã votaþi art. 5 în forma pe care comisia o supune atenþiei dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

O scurtã intervenþie proceduralã în legãturã cu art. 101 alin. 3 din regulament, care sunã în felul urmãtor: ”În plenul Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativã, gramaticale sau lingvisticeÒ. Adineauri am putut sã vedem, deci a fost un amendament fãcut corect, care era în raportul comisiei, amendamentul colegului nostru, domnul deputat çkos Birtalan, ºi un alt amendament fãcut pe lângã regulament, cu care s-a venit în faþa dumneavoastrã, respectiv domnul deputat Nãstase, secretarul Camerei Deputaþilor.

Drept urmare, aº vrea sã vã propun o soluþie care ar putea ca pe viitor sã deblocheze aceastã situaþie, mai bine zis sã evite aceastã situaþie.

Domnule preºedinte,

Permiteþi-mi sã vã fac urmãtoarea propunere. Pentru amendamentele de redactare, deci cele de tehnicã legislativã, înainte sã daþi cuvântul la un vorbitor care vrea sã intervinã pe acest articol, pe acest alineat la care am fãcut referire, sã se depunã la dumneavoastrã, în calitate de persoanã care conduceþi ºedinþele Camerei, amendamentul respectiv în scris. Este singura modalitate prin care dumneavoastrã, înainte sã daþi cuvântul, puteþi sã

vedeþi dacã într-adevãr un amendament este în limitele acelui articol la care am fãcut referire sau nu este. Dacã nu este, în mod firesc, nu mai daþi cuvântul ºi nu mai se intervine de la microfon în mod abuziv. Dacã este, daþi cuvântul ºi evitãm o altã situaþie pe care am avut-o în sesiunea extraordinarã, respectiv cã au venit unii colegi la microfon ºi au încercat pe loc sã facã un amendament de redactare ºi, dacã vreþi, puteþi sã consultaþi stenograma, cât de penibilã a fost aceastã situaþie.

Drept urmare, domnule preºedinte, permiteþi-mi sã revin ºi sã vã sugerez cã, în aceste cazuri, înainte sã daþi cuvântul sã vi se prezinte în scris, asta era ºi o cutumã înainte, în legislatura trecutã, un amendament de redactare, pentru cã atunci lucrurile sunt clare ºi dezbaterile sunt mult mai coerente.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Eu am vrut sã fiu coleg ºi sã nu observ ceea ce aþi spus dumneavoastrãÉ Nu puteam sã-mi dau seama pânã când nu era formulat amendamentul dacã acesta este de redactare sau de fond ºi dacã a fost cuprins în raport ca amendament respins sau nu. Nu am observat lucrul acesta din colegialitate. Dar dumneavoastrã aveþi dreptate în ceea ce aþi spus.

La art. 6 nu sunt obiecþii.

Se considerã votat în unanimitate.

Vreau sã fac precizarea cã în ceea ce priveºte anexele vom parcurge textul raportului în continuare ºi vom discuta amendamentele efectuate sau admise ºi respinse potrivit rapoartelor.

La punctul 7 nu sunt obiecþiuni.

Textul a fost adoptat în unanimitate.

La punctul 8 nu sunt obiecþiuni, textul adoptat în unanimitate.

La art. 9 nu sunt obiecþiuni, textul votat în unanimitate.

La art. 10 nu sunt obiecþiuni, textul a fost votat în unanimitate.

Vã rog sã observaþi în raportul comisiei cã dupã art. 10 comisia propune un art. nou, 11, în urmãtorul conþinut: ”Planurile de dezvoltare naþionalã, regionalã, inclusiv cele transfrontaliere ºi de dezvoltare pentru integrarea în spaþiul european, precum ºi cele sectoriale, se vor elabora pe baza prevederilor planului de amenajare a teritoriului naþional, cãi de comunicaþie, apã, zone protejate ºi reþeaua de localitãþiÒ.

Dacã sunt intervenþii pe acest amendament al comisiei? Nu sunt.

Art. 11!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Art. 11 este votat. Da, se impune o corecturã sesizatã de domnul ministru Miron Mitrea. Deci textul art. 12 propus trebuie sã aibã urmãtoarea formulare: ”Nerespectarea prevederilor prezentei legi duce la anularea actelor, inclusiv a mãsurilor ºi prevederilor de dezvoltare enumerate la art. 11.Ò, ca urmare a renumerotãrii.

Cine este pentru art. 12 în formularea comisiei?

Uitaþi-vã, punctul 5 din raport, domnule deputat. Mergeþi mai sus... ”la anularea actelor...Ò Nulitatea este nulitate de drept.

Deci cine este pentru amendamentul de la punctul 5 al raportului, care se referã la un nou articol, art. 12? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.

Vã rog sã observaþi cã, prin renumerotare, art. 11 actual devine art. 13 ºi cã acest articol 13 rãmâne nemodificat.

Trecem, în continuare, la anexa nr. II.

Vã rog sã observaþi modificãrile propuse de cãtre comisie în privinþa numãrului de localitãþi, respectiv la cele de rangul II, 76, ºi la cele de rangul III, 179.

Dacã sunteþi de acord cu modificarea propusã de cãtre comisie?

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

La punctul 3.7. din anexã, referitor la ”Localitãþi urbane de rangul 0Ò, vã rog sã observaþi, numãrul de locuitori iniþial era de 2.021.063. La 1.01.1999, comisia propune 2.013.911.

Dacã sunt discuþii? Nu sunt.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doresc sã vã informez cã de la pornirea acestei iniþiative ºi pânã astãzi Legislativul a mai aprobat anumite legi prin care unele oraºe din România au fost avansate la gradul de municipii. Bineînþeles cã nu este o scãpare a iniþiatorului, dar era bine ca ºi colegii domnului ministru sã vinã la microfon sã spunã ºi sã reactualizeze aceastã listã cu 2-3-5, cine ºtie câte localitãþi care între timp au fost aprobate de Parlament ºi au fost publicate în ”Monitorul OficialÒ, ºi chiar au primit acest rang de municipii anumite oraºe din România.

Vã mulþumesc.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, sunt omisiuni din lista prevãzutã? Eu v-aº ruga sã observaþi totuºi cã ceea ce propuneþi dumneavoastrã se traduce printr-un amendament de fond.

Domnul deputat Bara.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Da, colegul nostru are dreptate, numai cã, având în vedere cã aceastã lege va mai merge ºi la Senat ºi la ora actualã încã nu ºtim ce a aprobat Senatul, nu cumva sã ne scape vreun Sãcele sau Avrig care s-au aprobat în ultimele douã luni de zile, am considerat cã e normal, în momentul când ajunge la Senat, vom ºti ce a aprobat ºi Senatul ºi, în funcþie de ce s-a aprobat la Senat ºi ce am aprobat ºi noi, sã le cuprindem în listã. Deci din cauza aceasta noi nu le-am completat pe toate. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule ministru, aveþi de fãcut vreo observaþie? Nu. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, cu aceastã observaþie pertinentã ºi de actualitate,

eri?

Textul comisiei de la punctul 1 a fost adoptat în unanimitate.

La punctul 300 de la pagina 32 în textul iniþial era trecutã ”deþinerea în trecut a statutului de comunãÒ ca o condiþie. Comisia propune eliminarea acestui text.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Am omis sã

ulaþie în perioada 1996-1998, necesitând acþiuni de sprijin ºi revitalizareÒ.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã adãugare, ÒLista comunelor în care s-au produs scãderi accentuate de populaþie...Ò?

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu.

Cu majoritate de voturi, amendamentul de la punctul 304 al comisiei, respectiv completarea anexei nr. IV cu un nou punct, 5.1., a fost adoptat în unanimitate.

La punctul 305, în textul iniþial se spunea ”...comune cu scãderi de populaþie de la 30 la 50...Ò, comisia propune ”... comune cu scãderi de populaþie de peste 50%Ò. Dacã sunt observaþii?

Cine este pentru acest amendament al comisiei de la punctul 305? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Vã rog. La care punct?

Domnule preºedinte,

Nu e vorba de o modificare, ci sunt douã categorii de localitãþi: comune cu scãderi de populaþie între 30 ºi 50%, o grupare de comune; ºi avem o altã grupare de comune, cu scãderi de populaþie de peste 50%. Deci nu e o modificare din partea comisiei.

Vã rog sã urmãriþi punctul 305.

La punctul 305 avem enumerate, grupate comunele în funcþie de pierderile de populaþie în perioada menþionatã. ªi avem douã grupuri de comune, domnule preºedinte. O grupare de comune în care pierderile au fost evaluate între 30 ºi 50% în perioada respectivã, iar în rubrica din dreapta avem alt gen de comune, cu pierderi peste 50%.

Înþeleg cã punctul 305, practic, nu trebuia trecut, pentru cã n-a intervenit nici o modificare.

Nu este nici un fel de modificare aici. Se voteazã în întregul lui aºa cum este formulat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Acest text va intra în lege aºa cum a fost formulat de cãtre comisie.

Vã mulþumesc.

Domnule Oltean, domnule preºedinte, de la pagina 33 pânã la pagina 51, de fapt este text menþinut de cãtre comisie.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Este un proiect de lege la care trebuie sã spunem ”mai bine mai târziu decât niciodatãÒ. Dupã ce planurile de amenajare a teritoriului pe diferite domenii au fost aprobate aproape toate, mai avem unul singur, ajunge ºi Legea privind amenajarea teritoriului ºi urbanismul, care în mod firesc ar fi trebuit sã fie prima, dar asta a fost evoluþia. Ea este legea cadru care reglementeazã probleme legate de amenajarea teritoriului ºi urbanism ºi creeazã cadrul legal de reglementare a ansamblului de activitãþi privind gestionarea spaþialã a teritoriului þãrii.

Este evident cã nevoia de ordine, nevoia de disciplinã în construcþii ºi de folosire a teritoriului impune votarea acestui proiect de lege ºi vã rog sã faceþi acest lucru. Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului preºedinte al Comisiei pentru administraþie publicã, domnul deputat Ioan Oltean.

## Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Nimeni nu mai pune la îndoialã oportunitatea acestei legi, importanþa ei. De aceea, ne bucurãm cã astãzi, în sfârºit, reuºim sã o supunem atenþiei dumneavoastrã. Complexitatea acestui act normativ este datã ºi de faptul cã în elaborarea raportului final au fost antrenate cel puþin patru comisii de specialitate din cadrul Camerei Deputaþilor: Comisia juridicã, Comisia pentru agriculturã, Comisia pentru sãnãtate, Comisia pentru apãrare ºi ordine publicã, toate cele patru comisii, evident, avizând favorabil raportul ºi adoptarea acestui proiect de lege. Un raport favorabil avem ºi din partea Consiliului Legislativ.

Drept consecinþã, stimaþi colegi, vã rugãm sã votaþi aceastã lege în forma în care Comisia de administraþie publicã v-a înaintat-o în raportul final. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale?

Domnul deputat Bara.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În vederea reglementãrii unitare ºi globale a desfãºurãrii activitãþii de amenajare a teritoriului ºi urbanismului, prin precizarea clarã a factorilor implicaþi ºi a responsabilitãþilor acestora, a instrumentelor avute la îndemânã ºi a relaþiilor dintre administraþia publicã centralã ºi localã, agenþii economici ºi organizaþiile neguvernamentale, a fost necesarã, ºi nu numai din acest motiv, apariþia acestei legi. În prezent, aceste activitãþi sunt reglementate parþial printr-o lege care priveºte direct investiþiile punctuale, fãrã a face referiri la o strategie în domeniu.

Existenþa unui lanþ de legi-cadru privind amenajarea teritoriului ºi urbanismul este impusã de procesul de reformã caracterizat în principal de creºterea autonomiei locale ºi descentralizarea instituþionalã a serviciilor publice, reconstituirea ºi garantarea dreptului de proprietate asupra imobilelor, construcþii ºi terenuri ºi, nu în ultimul rând, parteneriatul public privat în dezvoltarea economico-socialã, teritorialã ºi urbanã.

Proiectul de lege stabileºte obiectivele principale ale activitãþii de amenajare a teritoriului ºi de urbanism privind dezvoltarea socialã ºi economicã echilibratã, prin perfecþionarea reþelei de aºezãri, îmbunãtãþirea calitãþii vieþii oamenilor ºi a colectivitãþilor umane, gestiunea responsabilã a resurselor naturale, protecþia mediului înconjurãtor, utilizarea raþionalã a teritoriului ºi participarea populaþiei în procesul decizional privind dezvoltarea localã, toate acestea constituind mai departe suportul necesar dezvoltãrii programelor de lucrãri publice de interes naþional, regional ºi local.

Ea mai reglementeazã ºi cadrul general instituþional, tehnic ºi financiar necesar desfãºurãrii activitãþilor specifice ale elaborãrii ºi aprobãrii documentaþiilor de amena- jare a teritoriului ºi de urbanism, instrumentele principale prin care se asigurã dezvoltarea armonizatã a echipãrii ºi amenajãrii teritoriului, precum ºi a reþelei de localitãþi.

O altã idee importantã ce apare în aceastã lege este reglementarea activitãþii privind gestiunea teritoriului ºi a localitãþilor ca însumare a unor acþiuni de organizare, documentare, conservare ºi dezvoltare având drept scop asigurarea funcþionalitãþii teritoriale ºi urbane corespunzãtoare necesitãþilor colectivitãþilor umane în interesul general.

ªi eu vã mulþumesc. Dacã mai sunt intervenþii? Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În numele Grupului liberal doresc sã spun cã vom vota aceste legi importante pentru dezvoltarea regionalã ºi pentru amenajarea teritoriului dar, înþelegând cã am trecut de presiunea sesiunii extraordinare unde nu am depus amendamente, dorim sã facem acest lucru, bazându-ne pe hotãrârea de modificare a regulamentului, punctul II care spune: ”La proiectele de lege ºi la propunerile legislative aflate pe ordinea de zi a Camerei Deputaþilor din legislatura 1996-2000 ºi care nu au fost înscrise pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare din ianuarie 2001, deputaþii au dreptul sã facã amendamente la comisiile sesizate în fond cu cel puþin ºase zile înainte de plenul Camerei Deputaþilor. Comisiile vor întocmi rapoarte suplimentare.Ò

Întrucât în cadrul sesiunii extraordinare nu s-au discutat aceste proiecte de lege ºi, întrucât am intrat în sesiunea ordinarã din a doua zi, vã rog sã aveþi amabilitatea ºi sã acceptaþi amendamente la câteva articole pe care noi le vom depune astãzi, ºi anume: art. 18, art. 22, 23, 26 ºi 36.

Cred cã suntem de acord cu toþii cã este momentul sã facem legi bune, sã le facem într-un timp foarte scurt, dar nu sã adoptãm ceea ce s-a fãcut mandatul trecut ºi care... Poate existã o altã opticã la ora actualã. Vã mulþumesc.

## Domnule deputat,

De acord cu dumneavoastrã cã trebuie sã adoptãm legi drepte ºi corecte. Eu vã rog sã vã uitaþi încã o datã la art. II din acea hotãrâre. Timpul e depãºit pentru a se mai depune amendamente. A expirat. Trebuiau depuse cu ºapte zile înainte de dezbaterea în plen.

Vã rog frumos sã mai examinaþi încã o datã textul art. II. Eu sunt de acord ca, acolo unde va fi posibil de fãcut amendamente de redactare sau dacã au fost amendamente respinse, sã interveniþi, altminteri, trebuie sã ne supunem noului regulament. Textul evocat de dumneavoastrã este deja depãºit.

Aveþi dreptate, domnule preºedinte, doar cã nu am discutat în comisia noastrã aceste lucruri, ci în trecuta comisie. Prin urmare, am luat act de ceea ce aþi spus dumneavoastrã.

Mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, sã trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vã rog, domnule deputat. Domnul deputat Chiliman.

## Domnule preºedinte,

## Onoraþi colegi,

Suntem într-o situaþie care nu este chiar complet prevãzutã de regulamentele noastre. Noi am cãzut de acord, la punctul II din hotãrârea noastrã, ca la toate proiectele de lege care vin din legislatura precedentã, care au trecut prin etapele comisiilor, regulamentul nou sã se aplice în mãsura în care nu existã ºi alte amendamente care pot fi aduse la aceste proiecte.

Avem o situaþie de ambiguitate acum. De ce? Pentru cã ordinea de zi pentru sãptãmâna asta a fost stabilitã ieri dupã-amiazã. Ca atare, cele ºase zile, pentru majoritatea acestor proiecte, n-aveau cum sã curgã pânã la data dezbaterii lor ºi eu cred cã trebuie sã acordãm, totuºi, aceastã posibilitate pentru aceste proiecte, pentru cã aplicarea mecanicã a prevederii respective poate sã ducã la situaþii neplãcute. ªi eu cred cã în sãptãmâna asta ne aflãm în aceastã situaþie în care ar trebui sã acceptãm o serie de amendamente care sã fie dezbãtute, însã nu în plen, ci retrimise comisiilor pentru punctele unde sunt asemenea situaþii.

Regulamentul a fost aprobat, existã aceastã prevedere. Punctul II este precis. N-a prevãzut punctul II însã ce se întâmplã dacã cele ºase zile nu se pot acorda? Deci, în momentul de faþã, suntem într-o situaþie de acest tip cu majoritatea proiectelor aflate pe ordinea de zi pentru aceastã sãptãmânã.

Domnul ministru Miron Mitrea.

Chiar dacã, pe formã, domnul deputat Chiliman nu are dreptate, aceste legi au fost pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare; cã nu au fost discutate este o altã problemã, ºi art. 2 este foarte clar, se referã la cele care nu au fost pe ordinea de zi.

Pe fond, are dreptate.

Ministerul este de acord ca legea sã mai fie vãzutã o datã de cãtre comisie, cele douã sau trei amendamente, sigur, cu rugãmintea ca ºi dumneavoastrã sã fiþi de acord ca marþea viitoare primul punct pe ordinea de zi sã fie acest proiect de lege care este de mare importanþã.

ªi aº face o subliniere, domnule Chiliman: raportul este cel pe care l-aþi votat înainte de... dar, mã rog, mergem aºa!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Obligaþia colegialã mi-ar determina o atitudine de înþelegere. Eu

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Proiectul de lege ce se situeazã pe poziþia 19 de pe ordinea de zi considerãm cã trebuie sã mai fie supus dezbaterii comisiei în câteva puncte esenþiale. Având în vedere cã, dupã redactarea raportului avem un aviz suplimentar din partea Consiliului Legislativ, care are în vedere câteva amendamente de fond, câteva mutaþii de fond ale acestui proiect de lege, având în vedere ºi faptul cã prin adoptarea proiectului de Lege privind planul de amenajare a teritoriului ºi, în mod obligatoriu, prin adoptarea Legii privind amenajarea teritoriului ºi urbanismul, de asemenea, se impun câteva modificãri de esenþã în cadrul Legii nr. 50, vã rugãm, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, sã fiþi de acord ca acest proiect de lege sã fie scos de pe ordinea de zi, sã fie retrimis la comisie pentru o nouã dezbatere ºi întocmirea unui raport suplimentar prin care sã punem de acord aceastã lege ºi cu cele douã care deja sunt sau au fost dezbãtute pe ordinea de zi.

Vreau sã precizez cã iniþiatorul este de acord, din câte ºtiu, cu asemenea solicitare. Vã mulþumesc.

S-o spunã, totuºi, expres.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sunt de acord dacã dumneavoastrã veþi vota, sigur cã dumneavoastrã veþi decide... susþin propunerea comisiei de retrimitere a acestui proiect de lege la comisie pentru un raport suplimentar.

Însã aº face douã comentarii: proiectul de lege trebuie sã revinã pe ordinea de zi sãptãmâna viitoare, este un proiect de maximã urgenþã ºi rog comisia ca atunci când se apleacã asupra acestui proiect de lege sã se aplece din punct de vedere al autoritãþii statului, nu din punct de vedere al interesului constructorului, pentru cã aceastã lege creeazã o mare luptã ºi o mare disputã în jurul ei dintr-un motiv foarte simplu: este o lege care impune reguli stricte ºi penalitãþi ºi mai stricte celor care încalcã legile în construcþii în România ºi ºtiþi cu toþii cã avem cazuri în toate localitãþile, fiecare construieºte unde vrea, respectã când vrea autorizaþiile de construcþie. Aceastã lege este absolut necesarã.

E adevãrat, sunt douã sau trei puncte care meritã o atenþie din partea comisiei. Sprijinim cererea comisiei, cu rugãmintea ca ea sã fie pe ordinea de zi sãptãmâna viitoare, imediat dupã Legea privind amenajarea teritoriului ºi urbanismul.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule ministru.

Cred cã doleanþele dumneavoastrã vor fi ºi mai bine susþinute dacã veþi fi ºi la comisie dumneavoastrã sau reprezentantul dumneavoastrã.

Dacã-mi îngãduiþi, aº dori sã supun atenþiei dumneavoastrã ºi plenului Camerei solicitarea comisiei ca joi sã putem sã ne întrunim pentru a putea sã revedem cele douã acte normative ºi sã întocmim raportul, în aºa fel ca sãptãmâna viitoare, luni ºi marþi, ele sã fie în mãsurã sã fie cuprinse pe ordinea de zi a Camerei Deputaþilor.

Dupã ºedinþa de vot, domnule preºedinte. Vã rog, domnule R‡duly.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Dacã citim cu atenþie Regulamentul Camerei Deputaþilor, regulament ce a fost adoptat în sesiunea extraordinarã din ianuarie 2001, la art. 49 alin. 1 gãsim urmãtorul text: ”În timpul sesiunii, ºedinþele comisiilor permanente pot avea loc în acelaºi timp cu cele ale plenului Camerei, pe baza aprobãrii date de Comitetul ordinii de zi.Ò

Vã mulþumesc.

Da, domnule deputat. Intervenþie de procedurã.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Pe vechiul regulament, într-o perioadã de opt ani de zile, s-au gãsit exact toate modalitãþile ºi posibilitãþile de a se îngreuna activitatea în Camera Deputaþilor. Pe noul regulament, deºi existã aceastã prevedere a Comitetului ordinii de zi, plenul rãmâne suveran ºi în lumina noului regulament.

Acum, în plen, a apãrut aceastã discuþie cu retrimiteri în comisii a douã proiecte, cu condiþia ca pânã luni, sãptãmâna viitoare, sã fie finalizate rapoartele suplimentare, ca de azi într-o sãptãmânã ele deja sã fie pe ordinea de zi. Deci haideþi sã nu încercãm sã ne jucãm de-a regulamentul, se gãseºte acum toatã lumea ca sã interpreteze texte de regulament, sã lãsãm aceastã problemã pe sãptãmâna viitoare sau nu ºtiu când pentru Comitetul ordinii de zi ºi atunci s-o mai întindem vreo douã sãptãmâni când, de fapt, plenul rãmâne suveran ºi în virtutea noului regulament. Plenul poate da acum o aprobare pentru aceastã chestiune, pentru cã plenul este cel care are ultimul cuvânt, chiar în lumina noului regulament. Acesta este spiritul noului regulament.

## Stimaþi colegi,

Prin dreptul sindical existã instituþia ”grevã de exces de zelÒ. Cred cã ºi noi, cu atâtea precizãri regulamentare, facem un pic de exces de zel.

Am supus votului dumneavoastrã restituirea la comisie a acestui proiect ºi s-a aprobat. Este evident, comisia va putea sã se întruneascã în condiþiile noului regulament ºi Comitetul ordinii de zi va aproba acest lucru, reînscrierea pe ordinea de zi.

Vã mulþumesc foarte mult.

V-aº ruga, înainte de pauza de la ora 13,00, sã permiteþi o chestiune organizatoricã, respectiv validarea unor mandate de deputaþi, sens în care dau cuvântul domnului preºedinte al comisiei, domnului deputat Ionel Olteanu, pentru a prezenta raportul.

Vom relua lucrãrile dupã pauza de prânz, la ora 14,00, continuând cu punctul 20 de pe ordinea de zi. Aveþi cuvântul, domnule preºedinte.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã citez raportul privind validarea unor mandate de deputat.

Comisia de validare a fost sesizatã cã au devenit vacante urmãtoarele opt locuri de deputat: un loc în Circumscripþia electoralã nr. 30 Olt, ca urmare a demisiei domnului deputat Marin Diaconescu, aparþinând Grupului parlamentar P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); un loc în Circumscripþia electoralã nr. 42 Bucureºti, ca urmare a demisiei doamnei deputat Corina Creþu, aparþinând aceluiaºi grup parlamentar; un loc în Circumscripþia electo-

ralã nr. 11 Caraº-Severin, ca urmare a demisiei domnului deputat Gheorghe Pavel Bãlan, aparþinând, de asemenea, aceluiaºi grup parlamentar; un loc în Circumscripþia electoralã nr. 14 Constanþa, ca urmare a demisiei domnului deputat Petre Chirobocea, aparþinând aceluiaºi grup parlamentar; un loc în Circumscripþia electoralã nr. 16 Dâmboviþa, ca urmare a demisiei domnului deputat Aurel Cucu, aparþinând Grupului parlamentar P.D.S.R. (socialdemocrat ºi umanist); un loc în Circumscripþia electoralã nr. 34 Sibiu, ca urmare a demisiei domnului deputat Ioan Cindrea, aparþinând grupului parlamentar menþionat; un loc în Circumscripþia electoralã nr. 7 Botoºani, ca urmare a demisiei domnului deputat Costicã Macaleþi, aparþinând aceluiaºi grup parlamentar, ºi un loc în Circumscripþia electoralã nr. 22 Hunedoara, ca urmare a demisiei domnului deputat Costel Avram, aparþinând Grupului parlamentar al P.R.M.

Potrivit listei supleanþilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627/2000, pentru ocuparea primelor cinci locuri vacante aparþinând Polului social-democrat din România figureazã din partea Partidului Democaþiei Sociale din România în ordinea amintitã mai sus domnii: Ion Bozgã, ªtefan Cazimir, Ion Mocioalcã, Marian-Adrian Motoc (acesta, ca urmare a renunþãrii la mandat, existã declaraþie scrisã, confirmatã de partid, de cãtre doamna Mariana Gâju), precum ºi Ion Nicolae, Gheorghe Suditu, Doina-Micºunica Dreþcanu.

Pe locul vacant aparþinând P.R.M. urmeazã pe lista supleanþilor domnul ªtefan Pãºcuþ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, vã rog sã poftiþi în salã ºi sã reluãm lucrãrile ºedinþei.

Îi rog ºi pe reprezentanþii Guvernului, în special pe domnul ministru Mitrea, sã pofteascã.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, vã rog sã vã reluaþi locurile în salã pentru a reîncepe, este drept, cu un pic de întârziere, ºedinþa noastrã.

Continuãm cu punctul 20, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 148/1999 privind reglementarea regimului juridic al terenurilor destinate construirii de locuinþe prin Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe, proiect ce urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Domnule ministru, staþi puþin, fiind procedurã de urgenþã, nu au loc dezbateri generale.

Rog Comisia pentru administraþie sã propunã timpii de intervenþie ºi timpul final al dezbaterii. Mergeþi la microfon, ca sã fie clar!

Pentru fiecare articol, câte douã minute ºi pentru întreaga lege, 15 minute maximum.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

a fost votat în formularea comisiei.

La art. 3, vã rog sã urmãriþi la pagina 2, punctul 4 din raport, textul art. 3, în reformularea comisiei ºi sã-mi spuneþi dacã aveþi obiecþiuni. Nu sunt.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Legea privind organizarea ºi exercitarea profesiei de arhitect este una dintre legile importante care lipsesc ºi este bine cã a adoptat-o Senatul ºi cã a ajuns ºi pe ordinea de zi a Camerei Deputaþilor.

La ora actualã nu existã un cadru legal, legislativ, în care sã se stabileascã drepturile ºi obligaþiile arhitecþilor, dreptul de semnãturã al acestora, existând posibilitatea ca anumite proiecte sã fie executate ºi de persoane neautorizate.

Nu trebuie sã insist mai mult asupra importanþei acestui proiect de lege, care face ºi el parte din încercarea ministerului de a face ordine în aceastã activitate atât de importantã care este aceea a amenajãrii teritoriului, a urbanismului, a construcþiei de locuinþe.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru administraþie publicã ºi amenajarea teritoriului, domnul preºedinte Ioan Oltean.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Ne exprimãm ºi noi satisfacþia cã acest proiect de lege organicã, atât de important, care vine sã reglementeze un segment social, al unei profesii extrem de importante, este astãzi, în sfârºit, pe ordinea de zi a Camerei Deputaþilor.

Comisia s-a aplecat asupra conþinutului actului normativ ºi dupã dezbateri care s-au dovedit a fi fructuoase a întocmit un raport pe care îl supunem atenþiei dumneavoastrã, raport care vine sã completeze proiectul de lege în mod fericit ºi sã sperãm cã, adoptat în forma aceasta, el va da satisfacþie unui segment profesional extrem de important, ca cel al arhitecþilor.

De aceea, noi vã rugãm sã adoptaþi proiectul de lege în forma pe care comisia v-o supune atenþiei dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale?

Domnul deputat Chiliman ºi pe urmã vã dau cuvântul dumneavoastrã.

## Domnule preºedinte,

Onoraþi colegi,

Ne aflãm astãzi, dupã o perioadã foarte lungã în care a aºteptat prin comisii, în faþa unei legi, Legea privind organizarea ºi exercitarea profesiei de arhitect, o lege aºteptatã, o lege necesarã pentru una dintre profesiunile liberale din România. Partidul nostru, Partidul Naþional Liberal, va susþine proiectul de lege în forma în care a fost adoptat de comisie ºi sã sperãm cã aplicarea lui va duce la ordonarea activitãþii în aceastã profesiune atât de importantã pentru dezvoltarea României.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., vã rog, domnule deputat, sã vã ºi prezentaþi.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Mã numesc Mardari, deputat din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Aº dori ca, din aceleaºi motive care au fost luate în considerare în cazul proiectelor de lege de la punctele 18 ºi 19 ale ordinii de zi, sã se accepte ca ºi acest proiect de la punctul 21 sã fie retrimis la comisie, deoarece avem unul sau douã amendamente demne de luat în considerare.

Mulþumesc.

Înþeleg cã ºi domnul deputat Mihai Mãlaimare nu vrea, de fapt, dezbateri generale, intervine pentru o chestiune organizatoricã.

Vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Domnule ministru,

ªi noi considerãm cã aceastã lege este extrem de importantã ºi am dori sã vã solicitãm retransmiterea ei la comisie, pentru a realiza un raport comun de cãtre comisia noastrã ºi Comisia pentru administraþie publicã ºi amenajarea teritoriului.

Stimaþi colegi, având în vedere cã am creat un precedent ºi... Colegial, supun întâi votului dumneavoastrã restituirea legii la comisie ºi pe urmã cealaltã problemã.

Cine este pentru restituirea legii la comisie? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã?

Cine este pentru restituirea la comisie?

Îmi cer scuze cã n-am cerut ºi pãrerea comisiei cu privire la aceastã cerere, dar a pornit de la faptul cã s-a creat un precedent.

Totuºi, solicit ºi opinia comisiei ºi vã rog sã vã pronunþaþi ºi asupra propunerii Comisiei pentru culturã de a fi avizatã...

Dumneavoastrã vreþi pentru avizare în fond, domnule deputat Mihai Mãlaimare sau doar aviz?

## **Domnul Mihai Adrian Mãlaimare** _(din salã):_

Dacã se poate în fond, bine, dacã nu, mãcar pentru aviz!

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

O sã-mi îngãduiþi sã mã refer întâi la cererea privind restituirea proiectului de lege pentru a fi amendat la nivelul comisiei printr-un raport suplimentar.

Noi credem cã legea în sine, aºa cum este ea în acest moment, nu necesitã o nouã rediscutare la nivelul Comisiei pentru administraþie publicã, pentru cã ea a fost mult timp discutatã ºi amendatã, în consecinþã pusã de acord cu punctul de vedere al iniþiatorului, în aºa fel încât în acest moment noi credem cã ea rãspunde necesitãþii de a reglementa cât mai corect aceastã profesiune liberalã.

De aceea, în aceastã privinþã socotim cã nu se impune adoptarea propunerii fãcute de cãtre distinsul meu coleg de la România Mare, cu atât mai mult cu cât, chiar dacã noi am creat un precedent, domnule preºedinte, pe fondul Regulamentului de organizare a ºedinþelor, solicitarea respectivã nu se încadreazã în litera ºi spiritul regulamentului.

Referitor la solicitarea domnului deputat Mãlaimare. Eu apreciez dorinþa Domniei sale de a contribui ºi a îmbunãtãþi sub aspectul fondului aceastã lege, însã, deºi am promis cã în principiu putem fi de acord cu solicitarea Domniei sale, în momentul acesta sunt obligat într-un fel sau altul sã nu mã þin de promisiune ºi sã cred cã este împotriva regulamentului în acest moment a restitui legea pentru a fi discutatã în fond, nu numai pentru redezbatere la nivelul comisiei, ci pentru o dezbatere în fond la nivelul unei alte comisii, fie pentru un aviz, repet, fie pentru fond.

Art. 63 Ð ºi îi mulþumesc domnului Chiliman cã m-a ajutat Ð precizeazã cã dacã o comisie permanentã considerã cã un proiect de lege sau o propunere legislativã este de competenþa în fond a altei comisii, ea poate cere Biroului permanent, în termen de cel mult zece zile de la anunþarea în plen a proiectului de lege sau a propunerii legislative, trimiterea acesteia cãtre comisie.

Deci, fãcând aplicarea acestui articol, dovedim cã este imposibil de a da curs solicitãrii pe care domnul deputat Mãlaimare a fãcut-o.

De aceea, cred cã trebuie sã luãm în calcul respingerea celor douã propuneri, domnule preºedinte.

## Mulþumesc.

Dacã iniþiatorul doreºte sã intervinã?

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Este evident cã din punct de vedere procedural colegul Ð mã refer acum la solicitarea domnului deputat Mãlaimare Ñ a explicat cã nu poate sã mai fie trimisã Comisiei de culturã nici mãcar pentru aviz, a depãºit de mult legea cele 10 zile, stã în Parlament din 1997, legea a trecut prin foarte multe modificãri, raportul a fost vãzut de foarte multã lume, tot timpul schimbat.

În România, Alexandru Ioan Cuza a reglementat problema arhitecþilor în 1864, dacã nu mã înºel, dupã aceea mai existã o lege care s-a adoptat în 1931; astãzi nu existã nici o reglementare în domeniu, Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei este împotriva returnãrii proiectului de lege la comisie ºi propune plenului sã aibã amabilitatea sã-l discute astãzi. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Domnul ministru Gaspar doreºte sã intervinã în calitate de deputat.

Aveþi cuvântul, domnule deputat.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _Ñ ministru pentru relaþia cu Parlamentul:_

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În legãturã cu cele douã solicitãri care au fost exprimate aici vreau sã fac urmãtorul comentariu: vã rog sã observaþi sã acest proiect de lege care reglementeazã profesiunea de arhitect a figurat pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare, deci când se putea discuta fãrã doar ºi poate. Numai din anumite considerente acest proiect nu a fost dezbãtut.

Dacã se dorea, într-adevãr, sã se facã amendamente sau sã se solicite ca acest proiect sã fie luat în dezbatere ºi în comisie, fie sã-ºi dea avizul, fie sã meargã pe un raport de fond, cred cã timpul a fost destul de lung ºi la îndemânã ca sã se procedeze în felul acesta.

Sesiunea extraordinarã s-a încheiat pe 16 ianuarie, de pe 16 ianuarie pânã acum se puteau depune amendamente, se puteau formula cereri noi, astfel încât consider cã cel puþin pentru aceste considerente nu este cazul ca proiectul sã fie restituit la comisie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

În ce priveºte cererea formulatã de domnul deputat Mihai Mãlaimare, nu o mai supun la vot, pentru cã nu întruneºte condiþiile regulamentare. O asemenea cerere putea fi fãcutã nu acum, cu prilejul dezbaterilor.

Aº ruga colegii de la P.R.M., la acele texte, eventual, sã vadã dacã nu este vorba de un amendament de ameliorare, deci de redactare a textului pentru a-ºi aduce contribuþia la rezolvarea problemei pe care doresc s-o ridice.

Trecem, în continuare, la dezbaterea legii.

Dacã asupra titlului existã obiecþiuni? Nu existã. Se aprobã în unanimitate.

Asupra art. 1 ºi 2 dacã existã obiecþiuni?

Nu existã. Se socotesc adoptate în unanimitate.

La art. 3 vã semnalez faptul cã din partea comisiei se propune un amendament de reformulare a alin. 2, în sensul cã acesta ar avea urmãtoarea reformulare: ”Documentaþiile de amenajare a teritoriului ºi de urbanism, precum ºi proiectele de arhitecturã pentru materializarea cãrora legea impune obþinerea autorizaþiei de construire vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnãturãÒ.

Dacã sunt discuþii cu privire la acest amendament? Nu sunt.

În mod cert de redactare, domnule preºedinte. La art. 13 alin. 1 rândul 3 se vorbeºte de ”contracte de muncãÒ. Este vorba de ”contracte de proiectareÒ, pentru cã se lucreazã pe proiecte ºi este propunerea noastrã sã fie modificat.

Tot în cazul art. 13 au fost pierdute, pur ºi simplu, la Senat, urmãtoarele (ºi am sã vã recitesc): ”Pentru exercitarea profesiei, arhitecþii cu drept de semnãturã pot constitui la alegere, potrivit legii, birouri individuale, birouri asociate, societãþi civile profesionale.Ò Aceasta era forma iniþialã, care s-a pierdut la Senat. Probabil din cauzã de dactilografie, pentru cã am în faþã raportul de la Senat, ei au intenþionat, la art. 13, sã excludã acordul Ordinului arhitecþilor din România, ceea ce nouã ni se pare corect, dar au exclus ºi douã forme de organizare.

Propun, deci, ca art. 13 alin. 1 sã sune astfel: ”Pentru exercitarea profesiei, arhitecþii cu drept de semnãturã pot constitui la alegere, potrivit legii, birouri individuale, birouri asociate, societãþi civile profesionale sau îºi pot desfãºura activitatea în temeiul unor contracte de proiectare sau al unor convenþii civile, potrivit legii, putând oricând schimba forma de exercitare a profesiei.Ò

Vã mulþumesc.

Rog comisia sã îºi exprime punctul de vedere.

## Domnule preºedinte,

Credem cã formularea pe care domnul ministru, în calitate de iniþiator, o supune atenþiei este mai largã ºi vine sã defineascã mai bine posibilitãþile pe care arhitecþii le au la îndemânã pentru a-ºi exercita profesia. Comisia îºi însuºeºte aceastã propunere ºi credem cã poate fi acceptatã ºi de cãtre plenul Camerei.

Domnule ministru Mitrea, am eu o nelãmurire. Dumneavoastrã propuneþi: ”Pot constitui la alegere birouri... societãþi civile profesionale Ð ºi continuã textul Ð sau îºi pot desfãºura activitatea în temeiul unor contracte de muncã.Ò Eu am impresia cã, în raport de ceea ce aþi adãugat dumneavoastrã, o sã vedeþi cã este corect textul cu ”contracte de muncãÒ.

## Domnule preºedinte,

Nu sunt jurist, dar sunt în salã mulþi juriºti care mã pot contrazice: arhitecþii care nu au drept de semnãturã încheie contracte de muncã, arhitecþii care au drept de semnãturã încheie contracte de proiectare, pe baza cãrora, sigur, pot angaja alþi arhitecþi. Cam aceasta era ideea a ceea ce vã propuneam noi.

Vã rog frumos sã mã ascultaþi puþin. Dumneavoastrã evocaþi aici toate formele de organizare, printre care sunt ºi unele colective. În cele colective, asociatul poate sã încheie contract de muncã cu o persoanã. Sã admitem, atunci, cã este vorba de un amendament de redactare, pentru cã, într-adevãr, doar o omisiune a putut da textului aceastã înfãþiºare.

ªi, atunci, textul pe care îl propun votului dumneavoastrã este: ”Pentru exercitarea profesiei, arhitecþii cu drept de semnãturã pot constitui la alegere, potrivit legii, birouri individuale...Ò ºi toate formele pe care le-a spus domnul ministru, ”...societãþi civile profesionale sau îºi pot desfãºura activitatea în temeiul unor contracte de muncã sau unor convenþii civile, potrivit legii.Ò

Cine este de acord cu textul în formularea aceasta? Mulþumesc.

Cine este împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu privire la celelalte 3 alineate nu au fost discuþii, deci se socoteºte cã secþiunea a 2-a ºi art. 13 au fost votate.

La art. 14 ºi 15 sunt obiecþiuni? Nu sunt.

De asemenea, la secþiunea a 3-a nu sunt obiecþiuni cu privire la titlu.

- Dacã în privinþa art. 16 ºi 17 sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate.

La secþiunea a 4-a, asupra titlului?

Nu sunt observaþii, adoptat în unanimitate.

Art. 18 ºi 19 din secþiunea a 4-a.

Sunt obiecþiuni? Nu sunt, votate în unanimitate.

Capitolul III, ”Ordinul arhitecþilor din RomâniaÒ. Secþiunea 1, ”Forurile de conducereÒ.

Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt, votate în unanimitate. Asupra art. 20 dacã sunt obiecþiuni? Domnul deputat Chiliman.

Cred cã este o chestiune de formulare numai. În tot acest capitol, se vorbeºte de ”Ordinul arhitecþilorÒ, la început, în art. 20, _”denumit în continuare ºi ordinulÒ._ Dar peste tot, cu o singurã excepþie, e pomenit ca fiind ”Ordinul arhitecþilor din RomâniaÒ.

ªi, atunci, sau lãsãm: ”Ordinul arhitecþilor din România se înfiinþeazãÒ ºi scoatem: _”denumit în continuare ºi ordinulÒ,_ sau îl denumim peste tot ”ordinulÒ. Deci nu este o chestiune de fond, dar cred cã ar trebui sã lãsãm aceastã corelare, cã, într-un singur loc, dacã nu mã înºel, la art. 25 lit. a) ºi h) se vorbeºte doar de ”ordinÒ. În rest, peste tot apare denumirea completã ºi poate ar fi bine sã aparã peste tot la fel, ”Ordinul arhitecþilor din RomâniaÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia, mai doriþi o altã explicaþie? Nu.

Mi se pare ºi mie explicaþia foarte fireascã, la fel ºi propunerea de eliminare a acestui text.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Având în vedere cã legea cuprinde doar un articol unic, apreciem cã sunt suficiente douã minute de vorbitor ºi 5 minute pentru dezbaterea generalã.

Mulþumesc.

Cine este de acord cu aceastã alocare de timp? Mulþumesc.

Sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu aceastã împãrþire a timpului, trecem la dezbaterea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanþei de urgenþã. ## Nu sunt nici amendamente.

Asupra proiectului de lege, asupra titlului ºi a articolului unic? Nu sunt obiecþiuni, votate în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã? Nu sunt obiecþiuni, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic al ordonanþei de urgenþã? Nu sunt obiecþiuni, votat în unanimitate.

Votul final asupra acest proiect de lege va avea loc joi, dupã ora 9,00.

La punctul 23, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 129/1998 privind declararea ca zonã de interes naþional a unui ansamblu din perimetrul central al municipiului Bucureºti, incluzând Noul Centru Civic ºi Centrul Istoric, ºi stabilirea condiþiilor de realizare a investiþiilor pentru ansamblul urbanistic din aceastã zonã.

Domnul ministru Miron Mitrea, din partea iniþiatorului.

## Domnule preºedinte,

Vã spun de la început cã poziþia Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei este de a propune Camerei respingerea acestui proiect de lege. Aceastã ordonanþã de urgenþã, care a fost mult disputatã cu un an ºi jumãtate în urmã, are cel puþin 3 caracteristici care ni se par inacceptabile: douã care rezultã din lege ºi una din punerea în practicã a legii sau a ordonanþei de urgenþã, care, la ora actualã este suspendatã, dupã cum onoraþii colegi cunosc. Creeazã un monopol asupra centrului istoric ºi centrului Bucureºtiului, astfel încât o singurã societate comercialã sã poatã proiecta, executa lucrãrile de construcþii. Probabil, este cea mai importantã zonã de construcþii din România la ora actualã ºi, mai mult, amestecã centrul istoric cu centrul comercial al Bucureºtiului ºi cele douã lucruri sunt suficiente ca aceastã lege sã fie de neacceptare, de respingere a ordonanþei de urgenþã.

Mai mult, punerea în practicã a acestei ordonanþe de urgenþã a dovedit cã pentru o afacere în care sunt implicate douã miliarde de dolari s-a constituit un S.R.L. care are ca ºi capital social, undeva, în jur de 30 de mii de dolari, iar principalul acþionar este reprezentantul unei societãþi engleze, care are ca ºi capital social 100 de lire sterline!

Este una dintre acþiunile pentru care Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei a cerut în aceastã sãptãmânã ajutorul organelor în drept, mã refer la Garda Financiarã, Curtea de Conturi ºi Poliþie, pentru a vedea care sunt dedesubturile acestei afaceri. Nu fac nici un fel de proces de intenþie nimãnui, bãnuiesc cã toatã afacerea a ajuns în acest mod din neºtiinþã, nu din rea-voinþã, dar este normal ca organele abilitate ale statului sã-ºi facã datoria ºi sã ne informeze.

În afarã de aceastã informaþie suplimentarã, revin la ideea iniþialã. Este inadmisibil ca cea mai importantã zonã urbanisticã a României sã fie un monopol al unui S.R.L., indiferent cã el este format ºi din 36% Primãrie, ºi de aceea vã propunem, stimaþi colegi, ºi vã rugãm sã votaþi respingerea proiectului de ordonanþã de urgenþã. Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Ioan Oltean, din partea Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Punctul de vedere pe care l-a exprimat iniþiatorul aici, cel puþin la prima vedere, vine în contradicþie evidentã cu punctul de vedere pe care comisia sesizatã în fond este obligatã sã-l susþinã astãzi. Vã rog sã observaþi cã pe ordinea de zi acest proiect de lege are un raport favorabil, dat în urma dezbaterilor ce au avut loc la nivelul comisiei, precum ºi în urma avizelor pe care le-au exprimat Comisia juridicã ºi Consiliul Legislativ.

În aceastã situaþie, îngãduiþi-mi sã nu pot sã fiu de acord cu punctul de vedere pe care l-a exprimat iniþiatorul ºi sã supun atenþiei dumneavoastrã propunerea de a se restitui proiectul de lege la comisie, unde, împreunã cu iniþiatorul, sã luãm în dezbatere acest nou punct de vedere pe care domnul ministru l-a exprimat. ªi pe urmã sã venim cu un alt raport, fie de menþinere a punctul nostru de vedere, fie de însuºire a punctului de vedere al iniþiatorului.

Dar, în acest moment, noi nu putem fi de acord cu punctul de vedere exprimat de iniþiator, deci cu respingerea acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Vã mai informez cã sunt depuse mai multe amendamente de fond ºi, în raport de aceste poziþii contrare, îi dau cuvântul din nou domnului ministru Miron Mitrea.

## Domnule preºedinte,

În mod formal, preºedintele comisiei are dreptate, comisia, prin douã raporturi succesive, pe care le-a exprimat în anul 1999, a adoptat poziþia pe care Domnia sa a sprijinit-o astãzi. Nu avem nimic împotrivã ca acest raport sã se reîntoarcã la comisie, sã fie reanalizat. Vreau sã atrag atenþia, însã, cã efectele acestei ordonanþei de urgenþã au fost suspendate pânã în momentul în care dumneavoastrã, Parlamentul, veþi decide într-un fel sau altul. Nu puteam sã ne permitem, Guvernul, sã lãsãm aceastã ordonanþã sã-ºi producã efectele în cea mai importantã zonã a municipiului Bucureºti.

Deci pentru noi, Guvernul, amânarea luãrii unei decizii nu este o problemã cu care sã nu fim de acord ºi, dacã plenul hotãrãºte ca proiectul de lege sã meargã înapoi, la comisie, pentru un raport suplimentar, noi nu avem nimic împotrivã. Subliniez, pentru ca toatã lumea sã ºtie, aceastã ordonanþã de urgenþã nu-ºi produce efectele în ziua de astãzi, când noi discutãm aceastã problemã. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Marin Cristea. Poftiþi!

Doresc sã intervin în susþinerea iniþiatorului, respectiv a domnului ministru Mitrea, întrucât de cum s-a nãscut aceastã ordonanþã a creat nu numai animozitãþi ºi nu numai suspiciunile pe care le bãnuiam atunci ºi s-au dovedit certe ulterior. Aceastã ordonanþã, pe lângã altele, vreau sã informez Camera cã încalcã una din regulile de bazã în crearea unei astfel de acþiuni ºi a unui astfel de proiect.

În 1995, în România, în Bucureºti, a fost organizat un concurs internaþional pentru, sã zic, crearea centrului istoric-civic, care a fost câºtigat de o asociaþie de arhitecþi germani. S-au fãcut cheltuieli destul de importante pentru acest concurs. Iar aceastã ordonanþã înlãturã tot ce s-a fãcut, înlãturã tot ceea ce, de fapt, a mai rãmas în picioare în zona aceasta a Bulevardului Unirii, începând de la Casa Parlamentului ºi pânã la Piaþa Muncii.

Celelalte lucruri urmãrite pe ascuns sunt cele exprimate de ministru aici. Se vrea a se face aceastã lucrare sub comanda unui S.R.L. strãin ºi, în acelaºi timp, cu o întreprindere româneascã, definitã prin lege.

În al doilea rând, vreau sã þineþi cont, în afarã de toate acestea, cã la punctul 15 de astãzi Ñ spunea, de fapt, ºi domnul ministru Ñ noi am aprobat un proiect de lege care, între altele, suspendã aceastã ordonanþã, din motivele care au fost exprimate pânã acum ºi, în acelaºi timp, pentru cã aºa prevede legea aprobatã la punctul 15, un nou punct de vedere. La fel, acestuia, ca ºi la celelalte 22.

Eu cred cã ea nu trebuie pusã în discuþie. Cred cã trebuie respinsã de noi, pentru cã la comisie nu vãd ce se va întâmpla, altfel. Oricum, Guvernul trebuie sã prezinte un punct de vedere scris. Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Eu vã rog sã aveþi în vedere cã, dacã trecem la propunerea de respingere, trebuie sã trecem la analizarea raportului comisiei pe text. De aceea, v-aº ruga sã nu vã repetaþi ºi sã folosim constructiv timpul.

Din moment ce s-a fãcut propunerea din partea comisiei, la care a achiesat ºi reprezentantul Guvernului, v-aº ruga sã-mi permiteþi sã trec la vot aceastã propunere. Doriþi sã mai adãugaþi ceva, domnule preºedinte? Vã rog!

## Domnule preºedinte,

Voiam tocmai sã insist asupra acestei chestiuni, este un caz nemaiîntâlnit. Eu, cel puþin, nu-mi amintesc de un asemenea caz, în care comisia sã prezinte în faþa plenului Camerei un aviz favorabil, iar iniþiatorul, fãrã o consultare prealabilã a comisiei, sã renunþe la propriul proiect.

Aceastã situaþie ineditã nu-ºi gãseºte rezolvarea în regulament, dar este absolut cert, pe baza cutumelor

consacrate în activitatea noastrã parlamentarã, cã în aceastã situaþie nu se poate decât retrimite proiectul la comisia sesizatã în fond, care, împreunã cu iniþiatorul, sã gãseascã o soluþie rezonabilã ºi sã fie din nou pusã în atenþia plenului Camerei Deputaþilor. De aceea, v-aº ruga sã sistãm dezbaterile pe marginea susþinerii unui punct de vedere sau altul ºi sã supunem la vot aceastã propunere, care mi se pare absolut rezonabilã ºi corectã.

Domnul reprezentant al iniþiatorului?

Sunt iniþiatorul, ca ºi ministru al lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei.

Este un lucru care s-a întâmplat. ªi în legislatura trecutã, des s-a întâmplat ca pentru un proiect de lege care a venit cu raport de adoptare sã se propunã respingerea. Dacã a fost votatã sau nu, este decizia Camerei. Aceasta, ca problemã proceduralã, rãspuns colegului meu de la preºedinþia comisiei.

În acelaºi timp, sã-i rãspund ºi colegului deputat Cristea. Guvernul ºi-a exprimat punctul de vedere oficial prin ceea ce am prezentat eu astãzi în faþa Parlamentului. Ca ºi ministru al Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, punctul oficial de vedere eu îl transmit în aceastã chestiune ºi cred cã Parlamentul, Camera, a luat act de faptul cã noi propunem respingerea acestei ordonanþe de urgenþã, fiind de acord, aºa cum am spus de la început, ca ea sã fie returnatã la comisie, ca sã intrãm într-o procedurã mai uºor de manevrat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Logic ºi regulamentar,

## Domnule preºedinte,

Procedura nu este neapãrat legatã de ceea ce votãm, atât doar cã nu se poate interveni în timpul votului. Am solicitat aceastã intervenþie pe teme procedurale pentru a vã ruga ca în momentul în care solicitã sã ia cuvântul un parlamentar, un deputat, sã-i daþi cuvântul. Mie nu mi-aþi dat cuvântul, de aceea am venit sã solicit procedura.

Dumneavoastrã nu puteaþi sã bãnuiþi ce voiam sã spun eu. Iar dacã vreþi sã sistaþi dezbaterea, o supuneþi la vot.

Rugãmintea cãtre dumneavoastrã, cu atât mai mult cu cât eram în dorinþa de a exprima un punct de vedere care sã fie în sprijinul de a desluºi situaþia proceduralã în care ne gãsim ºi care nu este numai ineditã, ci este ºi politicã. ªi acest lucru am vrut sã-l subliniez: este voinþa Guvernului, ca iniþiator; dar de pe o altã poziþie, ca iniþiator, faþã de vechii iniþiatori.

ªi, în aceastã situaþie, este normal ºi este în sprijinul activitãþii noastre sã retrimitem la comisie proiectul de lege, pentru ca sã nu existe o procedurã din aceasta abruptã, pe care, eventual, putea sã o susþinã iniþiatorul: sã respingem fãrã sã se facã o motivaþie. Pentru cã este vorba despre o viziune politicã diferitã asupra problemei respective.

Eu am vrut sã insist asupra acestui lucru, dumneavoastrã nu mi-aþi dat voie, acum am reuºit. Vã rog foarte mult, pentru cã procedurile de fluidizare a activitãþii parlamentare sunt atât de rapide, totuºi, mãcar în astfel de momente sã ne acordaþi aceastã diligenþã de a accede la microfon, pentru care eu vã mulþumesc dinainte.

ªi eu vã mulþumesc ºi îmi pare rãu cã nu am sesizat cã vreþi sã luaþi cuvântul. Am tot vãzut deputaþi ridicându-se din salã ºi n-am observat intenþia dumneavoastrã. Îmi cer scuze cã n-am sesizat.

La punctul 24 urmeazã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 148/2000 pentru modificarea unor reglementãri în domeniul serviciilor publice de transport local de cãlãtori. Procedurã de urgenþã.

Îl rog pe domnul preºedinte al Comisiei pentru industrii ºi servicii sã propunã timpii de dezbatere.

Domnul deputat Bivolaru.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Având în vedere cã aceastã ordonanþã de urgenþã conþine modificarea a douã articole, supunem aprobãrii dumneavoastrã ca timpul total sã fie de 5 minute, orice intervenþie sã nu depãºeascã douã minute.

Cine este pentru aceastã propunere? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a aprobat timpul intervenþiilor ºi durata finalã a dezbaterilor.

Având în vedere cuprinsul raportului comisiei, trecem direct la dezbaterea textului legii ºi a ordonanþei.

Dacã la titlul legii ºi la articolul unic existã obiecþii? Nu sunt, se socotesc adoptate în unanimitate.

Dacã la titlul ordonanþei de urgenþã ºi la cele douã articole, I ºi II, exisã vreo obiecþie? Nu sunt, se socotesc adoptate în unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 148/2000 pentru modificarea unor reglementãri în zona serviciilor publice de transport local de cãlãtori va fi supus votului final joi, dupã ora 9,00. Vã mulþumesc.

Trecem în continuare la punctul 25, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 159/2000 privind aprobarea efectuãrii unor cheltuieli din Fondul extra-

bugetar pentru construirea de drumuri forestiere, gestionat de Regia Naþionalã a Pãdurilor.

Rog Comisia pentru administrarea teritoriului, care a fãcut raportul, sã se întoarcã la locul de muncã. Domnule preºedinte Oltean, regret, vã închiriez permanent banca comisiei pentru ºedinþa de astãzi.

Raportul este fãrã amendamente.

Vã rog sã poftiþi pentru a propune timpul de dezbatere!

Domnule preºedinte,

Apreciem cã pentru dezbaterea acestui proiect de lege sunt suficiente douã minute de vorbitor ºi 7 minute pe total.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc.

Propun 5 minute pentru dezbatere, cu un minut pentru vorbitor.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Cine este pentru aceastã afectare de timp? Mulþumesc.

46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/19.II.2001

Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Raportul cuprinde amendamente.

Asupra titlului legii dacã existã obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Asupra articolului unic vã rog sã observaþi uºoara ameliorare a textului, propusã de cãtre comisie, pentru amendament.

Sunt obiecþiuni asupra acestui amendament? Nu sunt.

La acest proiect de lege, domnule preºedinte, vã propun 10 minute total, cu douã minute pentru vorbitor.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceastã afectare a timpului? Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost aprobat timpul afectat intervenþiilor ºi dezbaterii.

Asupra titlului proiectului de lege dacã existã obiecþii? Nu existã.

Aprobat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege vã rog sã sesizaþi uºoara ameliorare a textului din punct de vedere redacþional, propusã de cãtre comisie la punctul 1 din raport.

Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Vã propun 5 minute total, un minut pentru vorbitori.

Mulþumesc. Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacã asupra titlului ºi articolului unic existã obiecþii? Nu sunt.

Proiectul legii ºi articolul unic au fost votate în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

În privinþa articolului unic al ordonanþei de urgenþã dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vã rog sã constataþi cã proiectul de lege ºi Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 223/2000 au fost votate cu majoritatea rezultatã din dezbateri.

Votul final asupra acestui proiect de lege va avea loc

joi. Punctul 29, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 100/2000 pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordonanþa Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã.

Raportul este întocmit de cãtre Comisia pentru politicã economicã.

Reprezentantul comisiei urmeazã sã propunã timpii afectaþi dezbaterii, întrucât ne aflãm în procedurã de urgenþã.

Aveþi cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Marin:**

Având în vedere cã raportul cere adoptarea în forma prezentatã, propun douã minute de intervenþie ºi 5 minute pe total.

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã afectare a timpului? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

La titlul legii dacã sunt obiecþii?

Domnul deputat Nãstase, secretar al Camerei Deputaþilor.

Stimate domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Referitor la BANCOREX, prin hotãrârea Curþii Constituþionale s-a hotãrât lichidarea ei în 1995; nu mai putem discuta astãzi despre restructurarea unei bãnci lichidate. Sã vorbim pentru finalizarea lichidãrii BANCOREX-ului, ºi nu pentru restructurarea ei. Nu mai ai ce restructura din aceastã bancã.

Reprezentantul Ministerului Finanþelor, aþi sesizat obiecþia formulatã de cãtre domnul deputat Nãstase. Vã rog sã vã pronunþaþi.

Prin ordonanþa respectivã se propune modificarea unei anexe la ordonanþa anterioarã, Ordonanþa Guvernului nr. 39/1999, care se referea la procesul de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior. Deci este vorba de titlul unei ordonanþe anterioare pe care cred cã nu putem sã-l modificãm la aceastã datã.

Comisia are de adãugat ceva?

Nu.

Vã mulþumesc.

Întrucât proiectul de lege ºi Ordonanþa de urgenþã nr. 100/2000 au fost votate potrivit majoritãþii rezultate din dezbateri, proiectul de lege va fi supus votului final joi.

La punctul 30 este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 131/2000 pentru reglementarea situaþiei patrimoniale a Bãncii Comerciale Române Ñ S.A. în litigiile izvorâte din activitatea desfãºuratã de Banca Românã de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., pânã la data radierii acesteia din registrul comerþului.

ªi aici suntem în procedurã de urgenþã.

Rog comisia sã propunã alocarea timpilor de dezbateri, total ºi pe intervenþie.

Pentru acest proiect de lege, întrucât sunt douã amendamente admise, propun douã minute pentru fiecare intervenþie ºi timp total 5 minute.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Cine este pentru aceastã alocare? Mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, s-a adoptat aceastã alocare a timpului.

La titlul legii ºi articolul unic nu sunt amendamente. Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Titlul legii ºi articolul unic au fost adoptate în unanimitate.

La titlul ordonanþei de urgenþã, de asemenea, nu se propune modificarea.

Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La art. 1, 2, 3 ºi 4 dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Pânã la art. 4 alin. 1 nu sunt amendamente, deci aceste texte au fost votate în unanimitate.

Vã rog sã sesizaþi cã la alin. 2 al art. 4, la punctul 6 din raportul comisiei, se propune un amendament în formularea care vi se prezintã în raport.

Aveþi obiecþiuni?

48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/19.II.2001

Dacã nu,

## **Domnul Acsinte Gaspar**

**:**

Chestiune de procedurã!

O problemã de procedurã din partea iniþiatorului, Ministerul Sãnãtãþii.

Vã rog.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi deputaþi,

Este o chestiune de procedurã.

Ordonanþa nr. 83 nu s-a aprobat prin lege, dar suntem în situaþia de a aproba acum o modificare a acestei ordonanþe. Am solicita o trimitere la Comisia pentru sãnãtate, pentru a se reglementa art. 2 care este trecut în ordonanþa care este supusã astãzi spre aprobare Domniilor voastre.

În plus, sunt încã puncte în Ordonanþa nr. 83 care privesc punctual imobile unde sunt spitale, unde s-au fãcut investiþii mari de la bugetul de stat, în special la punctul 7 care se referã la maternitatea Caritas, acest imobil este construit în integralitate din bugetul statului ºi s-a restituit, s-a retrocedat unui proprietar care nu existã. Mã refer la punctele 1, 7, 13, 18, 19 ºi 23 din Ordonanþa nr. 83. ªi, pentru a nu avea probleme necorespunzãtoare pe linie sanitarã, v-aº ruga sã facem o trimitere la comisie.

Este o vorbã care spune cã sãnãtatea nu este totul, dar totul fãrã sãnãtate nu este nimic, aºa cã trebuie sã apãrãm ºi lãcaºul acolo unde noi ne tratãm sãnãtatea. Apelez la bunãvoinþa dumneavoastrã pentru a aproba cererea noastrã.

Vã mulþumesc.

Dacã reprezentantul comisiei are de precizat ceva în legãturã cu cererea de restituire?

Domnule preºedinte,

Suntem de acord cu cererea formulatã ºi, prin urmare, solicitãm trimiterea spre analizã la comisie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Având în vedere cã a existat o practicã din partea noastrã sã solicitãm Guvernului actual puncte de vedere la toate ordonanþele de urgenþã ºi ordonanþele care erau pe ordinea de zi, vã

Vã propun 12 minute pentru dezbateri ºi douã minute pentru vorbitori.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã alocare de timp? Mulþumesc.

Voturi contra?

Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a aprobat alocarea timpilor.

- În privinþa titlului proiectului de lege nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege vã rog sã sesizaþi amendamentul formulat de comisie, care adaugã sintagma ”cu urmãtoarele modificãriÒ textului iniþial al Guvernului.

Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

## **Domnul Laurenþiu Tãnase** _Ñ secretar de stat pentru_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ministerul Culturii ºi Cultelor susþine ca oportunã adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitãþile de cult cu venituri mici sau fãrã venituri aparþinând cultelor religioase din România, pentru urmãtoarele considerente:

Iniþierea acestui act normativ a fost determinatã de necesitatea stabilirii unor forme de sprijin financiar pentru unitãþile cu venituri mici sau fãrã venituri aparþinând cultelor religioase din România, constând în contribuþii care sã asigure o completare a drepturilor salariale neacoperite din fonduri proprii, atât pentru personalul neclerical angajat în aceste unitãþi, precum ºi în unitãþi ºi instituþii de învãþãmânt teologic autorizate.

Numãrul posturilor care beneficiazã de aceastã contribuþie este de 17.000, numãr determinat de solicitãrile tuturor cultelor religioase, iar cuantumul contribuþiilor ce vor fi acordate în baza Ordonanþei Guvernului nr. 72/2000 se va majora periodic prin hotãrâre de Guvern, în raport cu creºterea salariului de bazã minim brut pe þarã.

În consecinþã, având în vedere cele prezentate anterior, propun adoptarea proiectului de Lege pentru aproba-

rea Ordonanþei Guvernului nr. 72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitãþile de cult cu venituri mici sau fãrã venituri aparþinând tuturor cultelor religioase din România. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Rog pe domnul preºedinte Paun Nicolae, preºedintele comisiei sesizate în fond, sã prezinte raportul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã citesc raportul Comisiei pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Raport asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitãþile de cult cu venituri mici sau fãrã venituri aparþinând cultelor religioase din România.

În urma examinãrii, în ºedinþa din 9 ianuarie 2001, a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitãþile de cult cu venituri mici sau fãrã venituri aparþinând cultelor religioase din România, trimis comisiei noastre spre analizã în fond, aceasta a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere în plenul Camerei Deputaþilor. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil primit de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, precum ºi opiniile Consiliului Legislativ.

Prin obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlul legii nu sunt obiecþiuni.

Adoptat în unanimitate. La articolul unic nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La titlul ordonanþei nu sunt obiecþiuni.

Asupra articolelor Ordonanþei nr. 72, deci asupra art. 1 Ð 8, dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Se considerã votate în unanimitate.

În consecinþã, legea în ansamblu urmeazã sã fie supusã votului final joi, la ºedinþa de vot.

La punctul 34, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 176/2000 pentru modificarea art. 4 din Ordonanþa Guvernului nr. 72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitãþile de cult cu venituri mici sau fãrã venituri aparþinând cultelor religioase din România. Procedurã de urgenþã.

Din partea Comisiei pentru buget, vã rog prezentaþi timpii.

50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/19.II.2001

Vã propun 5 minute pentru ansamblul proiectului de lege ºi un minut pentru fiecare intervenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Este de acord ºi domnul deputat Florin Georgescu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Întrucât comisia a operat o modificare în conþinutul articolului din interiorul ordonanþei, se impune Ñ aceasta este o omisiune a comisiei Ñ ca în articolul unic al legii sã completãm ”cu urmãtoarea modificareÒ sau ”cu urmãtoarele modificãriÒ. Cred cã ”cu urmãtoarea modificareÒ este suficient.

Vã rog frumos sã citiþi exact cum ar curge în continuare textul.

Deci articolul unic al proiectului de lege: ”Se supune Parlamentului spre aprobare proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 176/2000 pentru modificarea art. 4 din Ordonanþa Guvernului nr. 72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitãþile de cult cu venituri mici sau fãrã venituri aparþinând cultelor religioase din România, cu urmãtoarea modificare...Ò ºi ea decurge din textul care este amendat în raportul comisiei cu privire la conþinutul ordonanþei.

## **Domnul Florin Georgescu** _(din loja comisiei):_

Aºa este!

Atunci, propunem 5 minute pe ansamblu ºi un minut pe articol.

## Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpului de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului ºi a articolului unic din proiectul de lege nu sunt obiecþiuni. Adoptate în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã ºi a celor 3 articole dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

În consecinþã, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 153/2000 va fi supus votului final joi.

Punctul 36, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130/2000 privind modificarea ºi completarea Legii învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, lege organicã.

Dau cuvântul iniþiatorului.

**Domnul Acsinte Gaspar** _(din loja Guvernului):_

Este ordonanþã de urgenþã!

Aveþi dreptate, e procedurã de urgenþã.

**Domnul Acsinte Gaspar** _(din loja Guvernului):_

Comisia sã stabileascã timpii!

Domnule preºedinte al Comisiei pentru învãþãmânt, aveþi cuvântul pentru a propune timpii de dezbatere pe intervenþie ºi timpii finali.

## Domnule preºedinte,

Având în vedere cã este efectiv o ordonanþã cu caracter tehnic, deci fãrã aspecte ce pot fi interpretate sau politizate, noi vã propunem ca timp pentru o intervenþie la un articol maximum un minut, iar per total, 7 minute.

Mulþumesc foarte mult.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi împotrivã sunt?

Abþineri? Nu.

În unanimitate, a fost aprobatã repartizarea timpilor de dezbatere.

Asupra proiectului de lege, mai exact asupra titlului dacã existã observaþii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Asupra articolului unic din proiectul de lege dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La titlul ordonanþei de urgenþã dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Asupra articolului unic, vã rog sã observaþi cã în raportul comisiei se propune eliminarea textului alin. 1 lit. d).

Dacã sunt obiecþiuni la acest amendament al comisiei care, repet, tinde sã elimine din textul ordonanþei lit. d) a alin. 1?

Vã rog. Vreþi sã daþi o explicaþie.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Într-adevãr, cei care dintre dumneavoastrã aveþi textul acestei ordonanþe, respectiv textul raportului, o sã constataþi cã mai multe alineate sunt propuse a fi eliminate.

Comisia împreunã cu ministerul a fãcut acest lucru, deoarece ni se propunea pentru bacalaureat o aºanumitã filierã profesionalã, o filierã care se încadra în filiera tehnologicã existentã ºi prin care se legifera o chestiune unicã în învãþãmântul românesc, indiferent de perioada acestuia. În speþã, sã se dea un aºa-numit bacalaureat profesional, mult mai uºor decât bacalaureatele specifice celor 3 filiere, filiera teoreticã, filiera tehnologicã ºi filiera vocaþionalã ºi, având în vedere cã acest bacalaureat era mult mai uºor decât celelalte, el permitea sã se acceadã numai în învãþãmântul superior de scurtã duratã, adicã în colegii.

Cum Legea învãþãmântului stipuleazã cã în România învãþãmântul este deschis, deci, în speþã, sã urmezi filiera scurtã ºi apoi sã poþi urma ºi forma lungã, acest tânãr care ar fi dat un bacalaureat profesional putea sã meargã la un colegiu de 3 ani, forma scurtã de învãþãmânt superior, sã îl termine efectiv cu 10, iar pentru a continua la forma lungã, la 5 ani sau 4 ani, el trebuia sã se reîntoarcã sã dea bacalaureatul din nou,

bacalaureatul normal pe filiera teoreticã, tehnologicã sau vocaþionalã ºi numai dupã aceea avea voie sã se înscrie la forma lungã.

Am considerat cã nu este necesar ºi am eliminat acest punct ºi, pe cale de consecinþã, vin ºi celelalte eliminãri. Deci aceasta este filozofia textului respectiv.

Vã mulþumim pentru atenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Cu aceste explicaþii, propun aprobarea amendamentelor comisiei, care vizeazã eliminarea de la punctele 1 ºi 2, referitoare la art. 24 lit. d) ºi la art. 26 alin. 2 lit. B. Cine este pentru acest amendament? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Dacã sunt abþineri? Nu sunt.

Vã rog sã observaþi, în continuare, cã textul punctului 4 din raportul comisiei propune menþinerea art. 31 alin. 1 în redactarea care a fost propusã de cãtre iniþiator.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

La punctul 5 al raportului, punctul 4 al ordonanþei, referitor la art. 59 care, în redactarea iniþiatorului, prevedea completarea cu un nou alin. 5, comisia propune eliminarea acestui alineat.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Fiind o ordonanþã cu mai multe modificãri, de fapt, practic, este respinsã de comisie de la A la Z, propunem pe fiecare alineat douã minute ºi per total 15 minute.

## Mulþumesc.

Cine este pentru aceastã repartizare a timpilor? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a aprobat repartizarea timpilor de dezbatere. Trecem la dezbaterea proiectului de lege, potrivit raportului Comisiei de învãþãmânt.

La titlul proiectului de lege dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

În privinþa articolului unic al proiectului de lege, vã rog sã observaþi, la punctul 1 din raport, amendamentul propus de comisie care vizeazã, de fapt, precizarea referitoare la ”Monitorul OficialÒ în care a fost publicatã Ordonanþa de urgenþã nr. 133/2000.

Cine este de acord cu textul articolului unic al legii, în redactarea comisiei?

postuniversitar de stat cu taxãÒ ºi apoi comisia a adãugat ”peste locurile finanþate de la bugetul de statÒ.

Am senzaþia cã aþi inversat puþin lucrurile. Aþi început cu articolul unic al proiectului de lege, în raport, ºi pe urmã aþi revenit la titlul legii. Nu are nici o legãturã ce spuneþi dumneavoastrã aici, ”Lege pentru aprobareÒ.

Ce aduceþi dumneavoastrã nou în raport se referã la ”peste locurile finanþate de la bugetul de statÒ. Aceasta e adãugirea la titlul ordonanþei.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _(din loja Guvernului):_

Numai o clipã!

Vã rog, domnule ministru.

Este adãugirea la titlul ordonanþei, dupã ”învãþãmântul universitar ºi postuniversitar de stat cu taxã, peste locurile finanþate de la bugetul de statÒ. Deci modificãm titlul ordonanþei.

Domnule preºedinte,

Sã pãstrãm normele de tehnicã legislativã ºi în partea finalã, în locul sintagmei ”cu urmãtoarele amendamenteÒ, ”cu urmãtoarele modificãriÒ.

Sau ”cu prezentele modificãriÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu, ”cu urmãtoarele modificãriÒ este mai corect. Comisia, dacã sunteþi de acord? Mulþumesc.

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din loja comisiei):_

La punctul 2.

La punctul 2. Dar vã rog sã-mi explicaþi, pentru cã eu personal nu înþeleg. Punctul 2 din raport se referã la titlul ordonanþei de urgenþã. ªi dumneavoastrã propuneþi titlul legii, Lege pentru aprobarea ordonanþei.

Vreþi sã explicaþi? Mulþumesc.

Vã propunem, domnule preºedinte, sã rãmânem pe varianta ”titlul ordonanþeiÒ ºi pe urmã ”Ordonanþã de urgenþã privind învãþãmântul preuniversitar ºi postuniversitar cu taxãÒ ºi aici am adãugat noi ”peste locurile finanþate de la bugetul de statÒ. Deci modificarea priveºte suprimarea cuvântului ”legiiÒ ºi rãmâne, ”titlul ordonanþeiÒ, apoi tãiem ”Lege pentru aprobarea...Ò ºi rãmâne direct ”Ordonanþã de urgenþã privind învãþãmântul universitar ºi

Am înþeles. Dar aceasta înseamnã cã se modificã ºi titlul legii.

Pe cale de consecinþã, se modificã ºi titlul legii de aprobare a ordonanþei.

Domnule preºedinte,

Ceea ce se are în vedere aici este modificarea titlului ordonanþei. ªi atunci, ca sã fie foarte clar, articolul unic va avea conþinutul pe care dumneavoastrã l-aþi precizat, ”cu urmãtoarele modificãriÒ ºi punem: ”1) Titlul ordonanþei va avea urmãtoarul cuprins: Ordonanþã...Ò ºi se includ sintagmele pe care domnul preºedinte le-a invocat aici. În cadrul modificãrii va fi: ”1) Titlul ordonanþei va avea urmãtorul cuprins: Ordonanþã de urgenþã privind învãþãmântul universitar ºi postuniversitar de stat peste locurile finanþate de la bugetul de statÒ.

De acord, dar prin consecinþã nu se modificã ºi legea de aprobare a ordonanþei?

Domnule preºedinte, titlul legii de aprobare a ordonanþei rãmâne acesta, pânã la republicare. Nu e nici un fel de contradicþie între titlul legii ºi titlul ordonanþei, în formularea pe care am dat-o.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cu aceastã explicaþie necesarã,

## **Doamna Ecaterina Andronescu** _Ñ ministrul educaþiei ºi cercetãrii:_

La art. 2, poziþia 4?

Da, de la poziþia 4 din raport.

Doamna ministru Andronescu, ministrul învãþãmântului.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor,

Vã rog sã-mi permiteþi ca la acest art. 2 sã fac propunerea de a introduce o nouã propoziþie ºi sã explic de ce fac aceastã propunere.

Acest articol se referã la învãþãmântul organizat cu taxã peste locurile bugetate, dar existã ºi forme de învãþãmânt care se organizeazã exclusiv cu taxã. Pentru aceste forme de învãþãmânt, vã fac propunerea sã le exceptãm de la prevederile acestui articol referitor la procentul de 25% ºi ca urmare vã propun, dupã ultimul punct al acestui articol, introducerea unei noi propoziþiuni care spune ”Fac excepþie formele de învãþãmânt care se organizeazã exclusiv cu taxãÒ.

Aceste forme sunt, îndeobºte, formele postuniversitare, studii aprofundate sau masterate care se organizeazã numai cu taxã.

Vã mulþumesc.

Numai o clipã, doamnã ministru.

Vorbiþi de învãþãmântul superior: ”fac excepþie formele de învãþãmânt superiorÒ, da? Pentru cã aþi uitat sintagma ”superiorÒ. Sau nu am auzit eu ”superiorÒ.

Mai daþi citire o datã.

Mai citiþi o datã, vã rog eu frumos.

## **Doamna Ecaterina Andronescu** _(din loja Guvernului):_

S-a înþeles...

Bun, dar stenodactilografa...

”Fac excepþie formele de învãþãmânt superior care se organizeazã exclusiv cu taxãÒ.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul deputat Dumitrescu.

## Domnule preºedinte,

Doamnã ministru,

Aº vrea sã înþeleg, atunci când vorbim de învãþãmânt superior, deci în afara învãþãmântului cu taxe, sã ne explicaþi, este vorba ºi de învãþãmântul acela la distanþã?! ªtiþi de ce? Este tautologic, nu are sens aceastã prevedere. Dacã acelea sunt care sunt exclusiv cu taxã, sunt numai cu taxã ºi atunci nu se mai pune problema sã fie un procent. De aceasta nu înþeleg unde apare. Dacã ne puteþi da o lãmurire, în rest, nu am...

Doamna ministru, dacã doriþi sã explicaþi.

## Vã mulþumesc.

Dacã îmi permiteþi, domnule deputat, sã vã dau explicaþia pe care mi-aþi solicitat-o.

Deci se organizeazã forme de învãþãmânt universitar fãrã taxe. Pentru aceste forme de învãþãmânt, ordonanþa prevede posibilitatea de a avea ºi un numãr de locuri cu taxe. Comisia a considerat de cuviinþã sã limiteze aceastã cotã la 25% din locurile bugetate. În afara acestor forme de învãþãmânt sunt ºi forme de învãþãmânt superior care se organizeazã numai cu taxe. Este vorba de învãþãmântul la distanþã care, în cele mai multe universitãþi, se organizeazã numai cu taxe ºi este vorba ºi de învãþãmânt postuniversitar, de tipul studiilor aprofundate sau masteratelor, care, de asemenea, se organizeazã numai cu taxã. Dacã nu prevedem aceastã propoziþiune, 25%, procentul îl aplic pe ce? Pentru cã evident cã nu am locuri cu taxã în aceste forme de învãþãmânt. ªi atunci, de la acest procent exclud aceste forme care se organizeazã numai cu taxã. Nu ºtiu dacã am fost suficient de explicitã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, doamnã ministru. Stimaþi colegi,

În urma dezbaterilor, vã propun textul art. 2 în formularea comisiei, cu adãugirea propusã de doamna ministru Andronescu.

Vã rog.

## Stimate domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aº avea o obiecþiune de principiu. Conform Constituþiei, învãþãmântul superior beneficiazã de autonomie universitarã. Ca atare, limitarea la 25% a numãrului de locuri cu taxã, în funcþie de numãrul locurilor fãrã taxã, mi se pare o mãsurã care nu este foarte bunã dacã este exclusivã. Sã se introducã ”de regulãÒ, întrucât eu cunosc de ce este limitarea, pentru cã multe universitãþi exagereazã acest numãr de locuri ºi nu sunt condiþii pentru învãþãmânt, dar totuºi sã acordãm încredere senatelor universitare ºi autonomia sã funcþioneze ºi deci sã existe un ”de regulãÒ, care sã permitã autonomia universitarã.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte al comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Ca orice lucru care se cârpeºte, finalitatea acestuia nu poate fi decât a unui lucru cârpit. Prin aceastã ordonanþã se încearcã o chestiune pe care rectorii de la universitãþile de stat o resping, rectorii de la învãþãmântul privat o resping, pentru cã cei de la învãþãmântul privat aduc drept argument precizarea din Constituþie cã învãþãmântul de stat este gratuit ºi atunci spun, dacã este gratuit, de ce la stat primiþi cu taxã?, la care rãspunsul nostru a fost cã este gratuit în condiþiile legii, aºa precizeazã Constituþia. ªi a venit legea, aceasta care o vedeþi. Cei de la învãþãmântul de stat, unde cu onoare lucreazã ºi domnul decan, spun: ”Lãsaþi-ne pe noi ºi daþi-ne încredere, senatelor universitare, respectiv facultãþilor, cã ºtim cum sã facem, pentru cã avem autonomie universitarãÒ. O cale de mijloc pentru a împãca cele douã a fost aceastã limitare, putem discuta procentul de 25%, dar totodatã a fost ºi o asigurare din partea comisiei cã se va încerca sã nu se treacã în derizoriu aceastã profesie, respectiv aceastã calitate a absolvenþilor de învãþãmânt superior. Deoarece am constatat cu surprindere cã deºi senatele universitare au cea mai mare densitate de creier pe metru pãtrat, dorinþa de bani a fost mai mare decât grija de a pãstra un anumit standard de calitate al facultãþii respective, al Academiei de Studii Economice respective, al universitãþii în ansamblu. ªi fãrã a încãlca autonomia universitarã...

Stimate domnule deputat, îmi cer scuze cã vã întrerup. Cu toatã simpatia ce v-o port, eu vã rog sã treceþi de la viteza pe care aþi avut-o la Legea autonomiei locale la viteza impusã de timpul pe care dumneavoastrã l-aþi propus, douã minute de intervenþie. Îmi cer scuze ºi vã rog sã continuaþi.

Domnule preºedinte, ºi eu îmi cer scuze dacã vã spun cã nu se fac amendamente de fond ºi o supunem direct la vot. ªi cu asta... am încheiat.

Eram la dezbaterea asupra unui amendament.

Deci la dezbaterea asupra unui amendament se propune textul comisiei; dacã nu trece se ia în discuþie textul proeminentului ºi cu asta... am încheiat.

Voiam sã explic colegilor, pentru cã a fost discuþie la nivel de Preºedintele þãrii, cu colegii noºtri de la Consiliul rectorilor, care au cerut Preºedintelui þãrii sã intervinã ca sã nu fie nici un fel de limitare, domnul Preºedinte spunând cã nu înþelege de ce trebuie sã fie cu taxã ºi noi am gãsit aceastã cale de mijloc.

Deci noi vã propunem textul comisiei, cu justificarea pe care am prezentat-o. Vã mulþumesc.

În privinþa adãugirii propuse de doamna ministru?

În privinþa adãugirii pe care o spune doamna ministru, ca sã încerc sã fiu ºi eu avocat ca distinºii noºtri colegi juriºti care au fãcut regulamentul, nu este un amendament de fond ºi este un amendament care clarificã, pentru cã aritmetic pot sã am locuri fãrã taxã zero ºi peste locurile cu taxã este altã problemã. Deci peste zero pot sã aduc 10-15-20, nu este nici un fel de problemã. Dar, pentru a clarifica mai bine ºi a nu lãsa loc de ambiguitãþi, cred cã este nu un amendament de fond ce a propus doamna ministru, ci este un amendament de clarificare a textului iniþial ºi îl acceptãm.

Vã mulþumim.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc ºi pentru aceastã explicaþie. În consecinþã, propun, potrivit regulamentului, în primul rând textul în alcãtuirea comisiei, cu adãugirea propusã de doamna ministru.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

Prin consecinþa acestui vot nu mai

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã vã propun sã eliminãm ultima parte a acestei fraze care urmeazã dupã virgula ce însoþeºte cuvântul ”candidaþilorÒ, ºi anume: ”în termen de 5 zile de la afiºarea rezultatelorÒ. Sã lãsãm ca acest termen sã fie decis de senatele universitare ºi v-aº argumenta aceastã propunere prin aceea cã poate nu întotdeauna în 5 zile candiatul aflat într-o astfel de situaþie reuºeºte sã-ºi identifice resursele ca sã se poatã susþine cu taxã pe parcursul pregãtirii sale universitare.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Din partea comisiei.

Domnule preºedinte, iatã cã s-a înregistrat ºi prima premierã, doamna ministru nu este de acord cu ceea ce a votat la comisie. Deci ideea de termen nu este legatã de posbilitatea ca senatele sã fixeze sau sã nu fixeze. Ideea de termen este legatã de anumite manevre care se fac din partea celor care au bani spre a-i determina pe cei care n-au bani, dar care sunt imediat sub linia roºie, deci sub linia de admitere, sã se dea de o parte ca sã intre celãlalt. Cu cât lungim termenul sau lãsãm la latitudinea celor de acolo se fac aceste tranzacþii. Noi am zis cã în 5 zile este suficient ca cine are sã se hotãrascã sã se înscrie. Tranzacþii se pot face ºi în acestea 5 zile, dar pânã îl aflã pe ãla unde este, pânã îl gãseºte... De aici am plecat la ideea de 5 zile. Dacã consideraþi cã este bine sã-i lãsãm sã-ºi negocieze locurile, poate îi lãsãm, având în vedere cã deja sunt studenþi care au dreptul sã dea admitere simultan la douã facultãþi ºi care îºi negociazã locul, retragerea de la cea de a doua, cu cei care sunt sub listã; dacã mai introducem ºi între cei cu taxã aceastã negociere, s-ar putea sã ne trezim în alt spaþiu decât cel universitar, care se poate chema Obor, Vitan-Bârzeºti sau mai ºtiu ce.

Eu zic sã rãmânem la acest termen. Aceasta a fost gândirea noastrã atunci ºi a doamnei ministru. Dacã cineva ºi-a schimbat-o... sã o argumenteze. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

V-aº ruga sã constataþi cã am cam depãºit termenul afectat, totuºi

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

15 minute.

15 minute. Contestã cineva depãºirea termenului? Vã consult dacã îi acordãm cuvântul pentru o nouã explicaþie doamnei ministru. Eu v-aº ruga. Vã rog sã vã pronunþaþi, doamna ministru. Poate renunþaþi la amendament.

Nu, nu este vorba nici cã doresc sã mã contrazic faþã de momentul în care am discutat în comisie aceastã ordonanþã, ci pur ºi simplu cã atunci am scãpat din vedere faptul cã dupã afiºarea rezultatelor sunt 3 zile de contestaþii. Dupã 3 zile se rezolvã contestaþiile, ceea ce ne-ar aduce în situaþia ca acest termen de 5 zile sã fie extraordinar de scurt ºi sã-i scoatã din discuþie pe mulþi care ar dori sã facã învãþãmânt cu taxã. Deci nu vã cer acest lucru pentru a facilita aranjamentele de care vorbea domnul preºedinte, care sincer doresc sã nu se petreacã în tot sistemul de învãþãmânt, ci doar din dorinþa de a avea timpul suficient la dispoziþie pentru a se gândi, ºi vã spun acest lucru din experienþa mea practicã de ani de zile de decan, care a trebuit sã operez cu asemenea unitãþi de mãsurã.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, cavalereºte, doriþi sã mai daþi o explicaþie?

Domnule preºedinte,

Am ascultat justificarea plinã de conþinut a distinsei doamne ministru ºi ca sã împãcãm ºi una ºi alta, respectiv sã considerãm cã nu este un amendament de fond, în sensul cã se schimbã cele 5 zile, cã schimbarea unei cifre este evident un amendament de fond, nu? Gândiþi-vã ce ar însemna sã se schimbe cifrele din contul unora dintre noi la bancã! Este un amendament de fond.

Noi am propune sã nu fie un amendament de fond, ci numai de redactare, în sensul cã în termen de 5 zile, nu de la afiºarea rezultatelor, ci dupã expirarea termenului de contestaþii. ªi în felul acesta, pãstrãm ºi 5 zile ºi, respectiv, soluþia pe care a propus-o doamna ministru. 5 zile de când? De la expirarea termenului de depunere a contestaþiilor. ªi împãcãm ºi una ºi alta.

Vã mulþumim.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Doamna ministru, dacã vreþi sã mã ajutaþi, cã dumneavoastrã, ca decan, gãsiþi formularea corectã.

## **Doamna Ecaterina Andronescu**

**:**

Eu am gãsit-o, domnule preºedinte; sã fiþi de acord cu formularea pe care v-am sugerat-o.

Deci de la afiºarea rezultatelor contestaþiilor.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Pentru a ºti ce supun la vot, finalul textului ar fi ”în termen de 5 zile de la afiºarea rezultatelor contestaþiilorÒ.

Eu v-aº propune sã fim mai constructivi ºi nu atât de riguroºi ºi sã propunem direct la vot amendamentul comisiei, rezultat prin aceastã adãugare. Conform procedurii, se supune la vot întâi amendamentul comisiei, nu cel de eliminare. Nu, nu propune eliminarea unui amendament sau unui text, propune eliminarea unei sintagme. Uneori, constructiv, se mai admit ºi mici interpretãri ale regulamentului.

Mã onoraþi prea mult, domnule preºedinte. Vreau sã se menþioneze în stenogramã faptul cã astãzi noi ne-am deplasat un pic de la Regulamentul Camerei ºi am admis amendamente pe fond în plen. Este un lucru care s-a întâmplat din respect pentru doamna ministru, care este ºi colegã pentru noi, n-am intervenit ºi am lãsat lucrurile

aºa, însã s-a creat un precedent, pe care nici mãcar nu-l condamn, pentru cã viaþa va dovedi cã vom avea nevoie de el ºi am vrut sã se menþioneze acest lucru.

Vã rog sã reþineþi cã, dintr-un cavalerism lãudabil, domnul preºedinte al comisiei a admis cã este vorba de un amendament de redactare. Vã rog frumos, haideþi, fiþi ºi dumneavoastrã cavaler ºi sã încheiem ºedinþa.

Nu mã refer la ultimul articol votat, ci la cel precedent.

Vã rog sã constataþi cã textul ordonanþei a fost votat potrivit amendamentelor formulate de comisie ºi, în consecinþã, votul final asupra legii de aprobare va avea loc joi.

Vã mulþumesc.

Declar închisã ºedinþa de astãzi.

Mâine dimineaþã, ºedinþã comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului la ora 9,00.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 16,40._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 16/19.II.2001 conþine 56 de pagini.**

Preþul 41.384 lei