Victor Bercãroiu

Mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În cadrul manifestãrilor organizate de Primãria Municipiului Câmpina cu prilejul aniversãrii a 500 de ani de atestare documentarã a municipiului, vineri, 22 noiembrie 2002, a avut loc simpozionul ”Un secol de istorie a industriei energetice în zona municipiului CâmpinaÒ. Se poate afirma cu deplinã îndreptãþire cã zona Câmpina, prin tradiþia sa de un secol în domeniul energetic, face parte din istoria acestei activitãþi. Era firesc ca bogãþia resurselor naturale sã atragã o dezvoltare a industriei de exploatare ºi prelucrare a acestora. Zorii industriei româneºti ce se arãtau la sfârºitul secolului XIX determinau apariþia zorilor activitãþilor energetice. Pentru Câmpina un rol important l-a avut apariþia Societãþii Române pentru Întreprinderi Electrice ºi Industriale, al cãrei statut a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 75 din 19 iulie 1898, considerat act constitutiv, datã ce reprezintã începutul activitãþii electroenergetice în zonã cu duratã permanentã.

Societatea nou înfiinþatã a întrevãzut posibilitãþile majore de producere ºi utilizare a energiei electrice în zona Vãii Prahovei, astfel cã în anul 1901, în acord cu Societatea ”Steaua RomânãÒ, construieºte o linie electricã de interconexiune, de 10 kW, între CTEÑSinaia, nou pusã în funcþiune, ºi CTEÑDoftana, urmând traseul Sinaia-Comarnic-Câmpina-Doftana.

O datã cu realizarea acestei linii, s-au continuat ºi s-au realizat premiere energetice, cum sunt: primul sistem zonal de interconexiune din þarã; cea mai lungã linie electricã din þarã (41 km) ºi cu tensiunea de lucru cea mai înaltã (10 kW); prima legãturã de telecomunicaþii, în scop de coordonare energeticã, montatã pe stâlpi LEA, de 10kW; utilizarea energiei electrice la forajul sondelor, ca o continuare a premierei mondiale din anul 1897.

Pe data de 11 mai 1902 Societatea Românã pentru Întreprinderi Electrice ºi Industriale îºi schimbã denumirea în ”Electrica Ñ Societate românã pe acþiuniÒ. Deoarece puterea furnizatã de cãtre CTE-Sinaia ºi CTE-Doftana nu mai putea acoperi solicitarea schelelor petroliere Buºtenari ºi Bucea, ”ElectricaÒ a construit o nouã centralã electricã la Câmpina, în anul 1906, echipatã iniþial cu trei maºini cu aburi, de 700 CP. Puterea era evacuatã prin linii de 10 kW pe schelele petroliere.

Uzina Câmpina devine un obiectiv economic important mai ales dupã amplificãrile din 1908, 1909 ºi 1910, fiind consideratã cea mai mare din þarã. Aici s-au realizat prima staþie de transformare de interior în sistem multicelular, etajat, ºi primul sistem de transport ºi distribuþie la tensiunea de 25 kW. Tot ca premiere, la CTE-Câmpina s-au efectuat reparaþii locale, de înaltã performanþã, la echipamentele energetice, fãrã ca acestea sã mai fie transportate la producãtor.

La acest moment, datoritã multitudinii ºi importanþei instalaþiilor de distribuþie ºi producerii energiei electrice în zonã, centrul activitãþii Societãþii ”ElectricaÒ a devenit Câmpina, chiar dacã sediul social a rãmas în Bucureºti. Primãria oraºului Câmpina cunoºtea lucrãrile Societãþii ”ElectricaÒ mai ales prin viitorul principal consumator, Societatea pentru Industria Petrolului ”Steaua RomânãÒ, constituitã în 1895, cu centrul activitãþii în Câmpina.