Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Începem ºedinþa de astãzi dedicatã intervenþiilor. Pentru început dau cuvântul domnului deputat Victor Bercãroiu.

Mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În cadrul manifestãrilor organizate de Primãria Municipiului Câmpina cu prilejul aniversãrii a 500 de ani de atestare documentarã a municipiului, vineri, 22 noiembrie 2002, a avut loc simpozionul ”Un secol de istorie a industriei energetice în zona municipiului CâmpinaÒ. Se poate afirma cu deplinã îndreptãþire cã zona Câmpina, prin tradiþia sa de un secol în domeniul energetic, face parte din istoria acestei activitãþi. Era firesc ca bogãþia resurselor naturale sã atragã o dezvoltare a industriei de exploatare ºi prelucrare a acestora. Zorii industriei româneºti ce se arãtau la sfârºitul secolului XIX determinau apariþia zorilor activitãþilor energetice. Pentru Câmpina un rol important l-a avut apariþia Societãþii Române pentru Întreprinderi Electrice ºi Industriale, al cãrei statut a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 75 din 19 iulie 1898, considerat act constitutiv, datã ce reprezintã începutul activitãþii electroenergetice în zonã cu duratã permanentã.

Societatea nou înfiinþatã a întrevãzut posibilitãþile majore de producere ºi utilizare a energiei electrice în zona Vãii Prahovei, astfel cã în anul 1901, în acord cu Societatea ”Steaua RomânãÒ, construieºte o linie electricã de interconexiune, de 10 kW, între CTEÑSinaia, nou pusã în funcþiune, ºi CTEÑDoftana, urmând traseul Sinaia-Comarnic-Câmpina-Doftana.

O datã cu realizarea acestei linii, s-au continuat ºi s-au realizat premiere energetice, cum sunt: primul sistem zonal de interconexiune din þarã; cea mai lungã linie electricã din þarã (41 km) ºi cu tensiunea de lucru cea mai înaltã (10 kW); prima legãturã de telecomunicaþii, în scop de coordonare energeticã, montatã pe stâlpi LEA, de 10kW; utilizarea energiei electrice la forajul sondelor, ca o continuare a premierei mondiale din anul 1897.

Pe data de 11 mai 1902 Societatea Românã pentru Întreprinderi Electrice ºi Industriale îºi schimbã denumirea în ”Electrica Ñ Societate românã pe acþiuniÒ. Deoarece puterea furnizatã de cãtre CTE-Sinaia ºi CTE-Doftana nu mai putea acoperi solicitarea schelelor petroliere Buºtenari ºi Bucea, ”ElectricaÒ a construit o nouã centralã electricã la Câmpina, în anul 1906, echipatã iniþial cu trei maºini cu aburi, de 700 CP. Puterea era evacuatã prin linii de 10 kW pe schelele petroliere.

Sintetizaþi, vã rog.

De-a lungul a peste 50 de ani, societatea a parcurs mai multe etape ºi forme de dezvoltare, iar ca o recunoaºtere a tradiþiei la Câmpina se înfiinþeazã în anul 1993 Centrul propriu de instruire a personalului la nivel de þarã.

Printre cei care au servit cu deosebitã distincþie dezvoltarea energeticii pe aceste meleaguri regãsim nume importante din panteonul ºtiinþific naþional: academician doctor inginer Cristea Mateescu; academician profesor arhitect Duiliu Marcu; inginer Constantin Budeanu; inginer Elie Radu; doctor inginer Vasilescu Karpen; profesor doctor inginer Dorin Pavel; inginer Constantin Dinculescu; inginer Titus Bungãrdeanu.

Municipiul Câmpina de astãzi, ca unul din leagãnele activitãþii energetice care a format specialiºti de înaltã þinutã profesionalã, prin unitãþile sale de profil pentru exploatare, mentenanþã, activitãþi conexe, instalaþii de distribuþie ºi interconexiune, constituie o verigã în lanþul mereu dinamic al sistemului energetic naþional.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Damian Brudaºca.

Vã reamintesc cã durata intervenþiei este de 3 minute, ºi 3 minute înseamnã o paginã A4.

Este adevãrat, domnule preºedinte. Sã se consemneze, aº dori, cã s-a început cu 10 minute mai târziu, iar antevorbitorul a vorbit 7 minute.

România trãieºte încã euforia unui remarcabil succes de politicã externã: decizia Summit-ului de la Praga de a adresa invitaþia de a începe negocierile în vederea intrãrii în NATO. La aceasta se adaugã recenta vizitã a preºedintelui George Bush ºi cuvintele deosebit de calde, mãgulitoare ºi încurajatoare rostite la adresa României ºi a poporului român.

Deºi lordul George Robertson a precizat cu claritate, în auzul unei întregi þãri, cã invitaþia este adresatã României, nu vreunui partid politic, P.S.D. ºi U.D.M.R. încep acþiuni de intoxicare ºi diversiune, moºtenite de la înaintaºii lor comuniºti, ºi prezintã totul ca pe un succes personal, ca pe o recunoaºtere internaþionalã a politicii pe care o promoveazã. Însuºi primul-ministru Adrian Nãstase, în discursul sãu, sec ºi neconvingãtor, rostit ieri în faþa celor douã Camere ale Parlamentului, a adresat mulþumiri în primul rând membrilor propriului Cabinet, ca ºi cum rezoluþia de la Praga li s-ar fi datorat în primul rând ºi exclusiv acestora. Am certitudinea cã nu peste mult timp actuala putere va renunþa total la orice reþinere ºi prin aparatul de diversiune de sub comanda ministrului Dîncu îºi va aduce elogii ºi osanale ditirambice care vor confirma încã o datã, dacã mai era nevoie, cã istoria se repetã, cã spiritul triumfalist ceauºist nu a murit încã în România.

P.R.M. a salutat ºi salutã acest eveniment major. P.R.M. recunoaºte contribuþia de excepþie pe care ºi-a adus-o preºedintele George Bush, care astfel rãsplãteºte sacrificiile ºi martiriul poporului român ºi constituie un act de autenticã reparaþie istoricã pentru România, abandonatã de marile puteri la sfârºitul celui de Al Doilea Rãzboi Mondial ºi lãsatã pradã vreme de aproape 50 de ani ravagiilor comunismului.

Ca deputat al P.R.M., nu pot sã nu deplâng cã autoritãþile de la Bucureºti au rãsplãtit ajutorul excepþional al preºedintelui Bush dezinformându-l. De aceastã situaþie se face vinovatã ºi Ambasada S.U.A. de la Bucureºti, care ºi-a dat girul pentru transformarea ºefului statului nord-american în agent electoral al celui mai corupt regim politic din România postdecembristã. Cu certitudine, domnului George Bush nu i s-au adus la cunoºtinþã numeroase ºi grave fapte legate nu doar de corupþie, ci ºi de restaurarea partidului-stat, a partidului unic, de tip totalitar.

Apropo de întârzierea la care fãceaþi referire, o sã acord 10 minute în plus, nu este nici o problemã. Dar îmi reamintesc cã ieri aþi pus vreo 15 întrebãri ºi aþi lipsit. Adicã aþi lipsit nemotivat ºi miniºtrii n-au putut sã vã rãspundã.

Doamna Paula Ivãnescu, vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

S-a întâmplat în România, în luna noiembrie, ziua 19, anul de graþie 2002. Gheorghe Filofteia, o femeie amãrâtã, cu puþinã carte, din comuna Drajna, judeþul Prahova, ducându-se cu pachet la concubinul ei, aflat în arestul Poliþiei judeþene, este invitatã în biroul comandantului Ilie Ion, unde a fost insultatã ºi bãtutã, pentru a depune mãrturia doritã de acest comandant într-un dosar cu cântec, în care reclamat este primarul comunei Drajna, Ion Cãlinoiu.

Aceastã gravã încãlcare a drepturilor omului a fost precedatã ºi de altele, care ne conduc la concluzia cã este greu sã fii cetãþean în România de astãzi, cã unii dintre lucrãtorii Poliþiei sunt departe de a folosi mijloacele legale pentru a dovedi vinovãþia unor persoane bãnuite sau reclamate în diverse cauze.

În cazul de faþã, pornind de la o ceartã cu ”nãbãdãiÒ între doi foºti soþi, având în vedere cã persoana reclamatã era un primar, ºi nu oricare, unul al Partidului Democrat, s-au utilizat toate metodele de a obþine neapãrat dovezi incriminatorii, care merg de la sustragerea din dosar a unor probe, obþinerea de mãrturii prin constrângere de la persoane aflate în detenþie, arestarea abuzivã a primarului Cãlinoiu pentru 24 de ore, dar nu oricum, cu o largã mediatizare, trimiterea în beciul Poliþiei a femeii Gheorghe Filofteia, însoþitã de ameninþãri, insultãri, loviri, numai pentru cã era concubina unuia din cei cercetaþi în aceastã cauzã.

Atenþionez opinia publicã asupra acestor fapte, care ne aratã cã modul de lucru al unora dintre anchetatorii Poliþiei nu pleacã de la prezumþia de nevinovãþie, ci de la cea de vinovãþie, construind dosarele dupã verdictul stabilit a priori, care ne reîntorc la metodele de tristã amintire, dinainte de 1989.

Sunt revoltatã cã în mileniul trei o femeie dintr-un sat din România este bãtutã, ameninþatã, intimidatã, reþinutã ilegal de un poliþist pentru a da mãrturie despre fapte pe care ea nu le cunoaºte. Oare unde ajungem în acest fel? Cât de aproape suntem de momentul când frica va fi iar sentimentul dominant? Când legea este aplicatã dupã bunul plac al unora? Când dreptatea se împarte la mica învoialã?

Doamna deputat Liana Naum.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã se intituleazã: ”Oraºul Strasbourg ureazã bun venit RomânieiÒ ºi se referã la vizita pe care am efectuat-o alãturi de alþi colegi parlamentari la Strasbourg pentru a reprezenta România în cadrul lucrãrilor Parlamentului European, pentru prima datã cu reprezentanþi ai þãrilor candidate.

Apreciind în mod deosebit atât importanþa evenimentului în sine, cât ºi deosebita atenþie de care s-a bucurat delegaþia parlamentarilor români, þin sã remarc progresele recunoscute pe plan extern pe care þara noastrã le-a fãcut ºi le face în mod consecvent pentru a-ºi aduce contribuþia la dezvoltarea spaþiului comun, european, cãruia îi aparþinem ca popor.

În continuare, doresc sã vã aduc la cunoºtinþã conþinutul scrisorii pe care am primit-o din partea reprezentanþilor oraºului Strasbourg, doamna primar Fabian Keller ºi domnul preºedinte al consiliului orãºenesc Robert Grossman, pe care am avut onoarea sã-i cunoaºtem pe perioada vizitei.

”Între 18 ºi 24 noiembrie Parlamentul European de la Strasbourg va gãzdui o delegaþie din România, þarã care se numãrã printre cele 13 candidate la aderarea la Uniunea Europeanã. Cu aceastã ocazie, dorim sã le urãm românilor bun venit ºi sã le spunem cã îºi au locul lor în Europa unitã, care se consolideazã la Strasbourg.

Oraºul nostru a fost pentru mult timp simbolul tuturor sciziunilor fratricide care au zguduit Europa de-a lungul secolelor. De 50 de ani, el este simbolul pãcii ºi al reconcilierii între popoarele europene. Oraº de frontierã între Franþa ºi Germania pentru mult timp, acum oraº al reconcilierii franco-germane, Strasbourg devine o datã cu lãrgirea oraºul reconcilierii pentru întreaga Europã de Est ºi de Vest, de Nord ºi de Sud, oraºul tuturor speranþelor. Este un eveniment a cãrui importanþã istoricã dorim sã o subliniem. Niciodatã în istoria lumii nu s-au unit þãri ºi popoare atât de diferite ca ale noastre pentru a-ºi crea un destin comun. Timp de aproape 50 de ani Europa s-a consolidat în vest. Începând cu anii Õ90, o datã cu dezmembrarea Uniunii Sovietice, s-au creat toate condiþiile pentru ca Europa sã se uneascã la nivel continental ºi pentru ca Vestul ºi Estul sã înceapã sã scrie împreunã o nouã paginã de istorie europeanã.

Domnul deputat Eugen Nicolãescu.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Vã rog sã luaþi act cã declaraþia politicã pe care ar trebui s-o citesc o depun la stenogramã, ca sã las loc colegilor mei sã poatã sã facã declaraþii.

Asupra acestei probleme va trebui totuºi sã modificãm regulamentul, pentru cã nu este normal, totuºi, ca lucruri care nu se rostesc în incinta aceasta sã fie consemnate în stenogramã. Mai mult decât atât, la stenogramã cineva dintre dumneavoastrã, vorbesc prin absurd, dar nu este totuºi imposibil, ar putea depune 540 de pagini, nu? Spun, este posibil aºa ceva! Adicã vom vedea în viitor.

Declaraþie politicã.

Progresul unei þãri este legat indiscutabil de dezvoltarea democraþiei, de aplicarea principiilor economiei de piaþã, de descentralizarea serviciilor. Naþionalizarea unor instituþii autonome specifice unui stat de drept poate dãrâma tot ceea ce s-a construit timp de 12 ani.

Partidul Naþional Liberal a tras nenumãrate semnale de alarmã, dar vocea sa a fost tot de atâtea ori ignoratã.

Iatã cã trecerea Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate în subordinea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei începe sã îºi producã efectele. În prag de iarnã, când gripa atinge pe cei deja istoviþi de foame ºi mizerie, rezultate ale politicii de protecþie socialã a Guvernului P.S.D., spitalele nu pot sã mai ofere servicii minime. ªi aceasta pentru cã spitalele nu au mai beneficiat de fondurile pe care trebuia sã le aloce Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate pentru cumpãrarea substanþelor necesare realizãrii analizelor medicale.

Mai mult decât atât, am fost surprinºi în mod neplãcut de declaraþia preºedintelui Casei de Asigurãri de Sãnãtate a Municipiului Bucureºti, Robert ªerban, care nu numai cã nu încearcã sã gãseascã o soluþie, dar trateazã cu indiferenþã ºi dispreþ problema cu care se confruntã acum spitalele din România. Iar pentru aceasta românii Ð în marea lor majoritate pensionari Ð vor fi nevoiþi sã bage adânc mâna în buzunarul ºi aºa golit de prea multe taxe ºi impozite pentru a beneficia de serviciile unor laboratoare particulare cu care Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate nu a uitat sã încheie contracte.

Stimatã doamnã ministru, care este rezolvarea acestei dureroase probleme pentru cetãþenii României, în condiþiile în care Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate este acum total ºi exclusiv în responsabilitatea dumneavoastrã?

Domnul deputat ªtefan Baban.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În intervenþia mea este vorba despre restructurarea sistemului termic ºi cãldura românilor. Mai multe oraºe ale þãrii care primesc energie termicã de la centralele electrotermice scoase din ”TermoelectricaÒ au toate ºansele sã rãmânã în frig. Azi, în oraºe ca Iaºi, Suceava, Giurgiu, Braºov ºi altele, centralele n-au asigurate stocurile de combustibil, situaþia cea mai grea fiind la Iaºi, unde stocurile sunt la jumãtate din necesar.

Dupã cum se observã, marea majoritate a oraºelor cu probleme sunt situate fie în nordul þãrii, fie în zonele de munte, adicã acolo unde temperaturile sunt cele mai scãzute, iar iernile cele mai grele. La toate acestea se adaugã ºi faptul cã împrumutul pe care a mizat Ministerul Industriilor pentru importul de combustibil nu a fost încã semnat, deºi iarna ne-a încercat deja la începutul lunii noiembrie. Totuºi, acelaºi minister ne liniºteºte spunând cã pentru aceastã iarnã stocurile sunt importante ºi consistente, reprezentând cam 75% din capacitatea depozitatã existentã, la care se adaugã ºi gradul de umplere a lacurilor de acumulare în proporþie de 71%. Acest lucru ar trebui sã ne bucure. Dar, cum românul a devenit pe an ce trece mai sceptic, s-ar putea ca ºi anul acesta, datoritã înaintãrilor în cifre transmise de responsabilii Ministerului Industriilor, scepticismul sã fie întemeiat.

Având în vedere sãrãcia lucie în care trãieºte cea mai mare parte a populaþiei þãrii, fapt care duce la mari restanþe în achitarea datoriilor la apã caldã ºi cãldurã, coroborat cu imposibilitatea organelor locale (care au în subordine centralele electrotermice) de a asigura stocurile necesare, ca urmare a lipsei fondurilor financiare, nu este de mirare dacã ºi în acest an frigul va pãtrunde în casele românilor.

Nu cred cã ajutoarele ºi subvenþiile acordate de Guvern vor soluþiona problema acestor oraºe, pentru cã limitele financiare impuse pentru acordarea lor sunt ireale. Mult mai mulþi români sunt în imposibilitatea achitãrii lunare a datoriilor la furnizorii de agent termic, lucru confirmat ºi de mulþimea debranºãrilor solicitate în cursul acestui an ºi în special la începutul acestei toamne.

Doamna deputat Oana Manolescu.

## Domnule preºedinte,

## Stimate colege ºi colegi,

Am devansat cu douã zile informarea mea pentru cã peste douã zile Republica Albania împlineºte 90 de ani ºi doresc sã vã fac o informare în aceastã privinþã.

Ca deputat al minoritãþii albaneze din România ºi preºedintã a Asociaþiei ”Liga Albanezilor din RomâniaÒ, doresc sã vã spun cã prezenþa albanezilor pe pãmânt românesc este atestatã documentar încã de la sfârºitul secolului XVI, dar între cele douã popoare au fost în permanenþã legãturi, chiar dacã în perioada prea lungã a asupririi otomane ele s-au diminuat. Cei ce veneau aici aduceau cu ei tradiþiile, cultura, obiceiurile ºi uneori acestea erau deosebit de asemãnãtoare cu cele româneºti, datoritã marilor grupuri de aromâni din Albania, dintre care mulþi s-au stabilit în România ºi cu toþii au gãsit în România un adãpost cald ºi o primire frãþeascã. S-au distins aici ca foarte buni bijutieri, constructori, armurieri, cofetari, negustori, trupe de pazã, oameni de culturã, îmbogãþind patrimoniul cultural al României, devenitã singura lor patrie ºi cãreia ca cetãþeni români i-au fost totdeauna loiali.

Deºi lupta împotriva jugului otoman, care în orice þarã din Balcani a fost continuã, ºi formarea Ligii Albaneze a lui Skanderbeg în 1444 este una din dovezi, miºcarea de renaºtere naþionalã pentru obþinerea independenþei ºi suveranitãþii Albaniei a fost pregãtitã în special de cãtre diasporã ºi un rol important moral ºi în special material în aceastã privinþã l-a avut diaspora albanezã, la care în 5 noiembrie 1912 soseºte deputatul de Berat, Ismail Kemali, ºi pune problema în faþa albanezilor din Bucureºti, pune problema independenþei Albaniei. Lucrul acesta s-a întâmplat. La 28 noiembrie 1912, în oraºul sãu natal Vlora, Ismail Kemali, împreunã cu un grup mare de albanezi din România, soseºte la Vlora ºi în faþa unei mari adunãri populare ridicã steagul independenþei. Dar, ca stat, aceastã ultimã venitã pe harta Europei, Albania, dupã al doilea rãzboi balcanic, a fost recunoscutã abia în iulie 1913 de cãtre marile puteri.

Colaborarea culturalã româno-albanezã întãreºte civilizaþia europeanã în Balcani. În prezent nu sunt probleme în litigiu între cele douã þãri. Stadiul relaþiilor politice este foarte bun. Cel al relaþiilor economice este mai modest, dar creºte constant, existând programe de colaborare în multe domenii.

## **Domnul Grigore Emil Rãdulescu:**

## Onorat auditoriu,

Afirmaþiile lui Dan Drosu ªaguna, preºedintele Curþii de Conturi, date publicitãþii sãptãmâna trecutã sunt pur ºi simplu nãucitoare.

ªaguna spune cã în cadrul controalelor la mai multe instituþii de primã mãrime în stat Ð Ministerul Finanþelor Publice, C.N.A.S. ºi A.P.A.P.S. Ð a constatat mari nereguli. Cel mai grav fapt semnalat de preºedintele Curþii de Conturi este dispariþia de la Ministerul Finanþelor Publice a documentelor referitoare la creanþele externe ale României de dinainte de 1990.

Toatã lumea ºtie cã ”specialiºtiiÒ în comerþ exterior ”cu ochi albaºtriÒ au inventat imediat dupã Revoluþie sute de ”impexÒ-uri, prin intermediul cãrora se vindeau sãpunurile, bananele ºi jelibonurile primite din Egipt. În acest mod, unii au pus bani în bancã ºi au început afaceri prospere, iar azi au vile de lux ºi 4x4-uri care sfideazã trecãtorii.

Ne amintim cã în urmã cu câþiva ani Guvernul a emis o hotãrâre care viza recuperarea creanþelor ce se ridicau la peste patru miliarde de dolari. Între datornici se afla Irakul, cu 1,7 miliarde de dolari, Sudanul, Siria, Mozambicul, Libia, Angola, Guineea, Cuba, Coreea de

Nord ºi Mongolia. În vederea recuperãrii banilor s-au încheiat convenþii cu întreprinderile de comerþ exterior. S-au recuperat ºi au intrat în þarã 2,2 miliarde de dolari ºi un milion de ruble.

Dupã 1995, când s-au privatizat întreprinderile de comerþ exterior, banii au ajuns în posesia firmelor respective. Este incredibil, dar Ministerul Finanþelor Publice nu ºtie dacã miliardele de dolari s-au colectat la buget sau au rãmas la ”impexÒ-uri. Este clar pentru oricine cã aici este vorba de o escrocherie de proporþii. Sumele sunt astronomice, atât timp cât s-au vehiculat miliarde de dolari.

Desigur cã toate manevrele s-au petrecut cu voia ºi cu ºtiinþa autoritãþilor. Cineva trebuie sã rãspundã pentru aceastã crimã financiarã.

Presiunile care se exercitã în prezent asupra lui Dan Drosu ªaguna sunt extreme. Reprezentanþi ai unui partid care a fost la guvernare pânã în 2000 au cerut chiar demiterea preºedintelui Curþii de Conturi pe motiv cã ºi-ar fi depãºit competenþa ºi mandatul, permiþându-ºi sã facã controale asupra unei perioade în care ”ceea ce a mâncat lupul trebuie sã rãmânã bun mâncatÒ.

Domnul deputat Iliescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sesiunea solemnã comunã a Camerelor reunite ale Parlamentului României ºi adoptarea unei Declaraþii privind invitarea României de a adera la Alianþa NordAtlanticã reprezintã un moment de referinþã în istoria postdecembristã a României. Istoria se scrie însã nu numai cu declaraþii, cu aspiraþii, cu teze, cu principii ºi opþiuni extrem de generoase, istoria se scrie în special cu fapte. Fiindcã suntem la începutul unui nou drum, este momentul ca Parlamentul României, partidele politice ºi liderii lor sã facã dovada unei puternice metamorfoze, a unei schimbãri de substanþã a comportamentului ºi gândirii politice, a adoptãrii unor mãsuri ºi legi care sã schimbe din temelii percepþia ºi interesul faþã de clasa politicã româneascã.

Invitarea României de a adera la Alianþa NordAtlanticã, moment consemnat în urmã cu câteva zile la Summit-ul de la Praga, poate fi considerat finalul unei etape începute acum aproape 13 ani, etapã care îºi propunea ruperea de regimul totalitar comunist, deschiderea spre marile valori ale democraþiei ºi, implicit, parcurgerea unor importanþi paºi ai drumului spre reformã care sã aducã României stabilitate, performanþã ºi prosperitate ºi, totodatã, începutul unui nou drum. Este foarte important faptul cã astãzi românii au fost, dupã foarte multe decenii de abandon ºi uitare, bãgaþi în seamã, apreciaþi ºi implicaþi în cea mai importantã structurã politicã ºi militarã a lumii: NATO, alianþa celor puternici. Mã bucur cã românii conºtientizeazã perfect cã NATO pentru România este un pas absolut obligatoriu pentru prosperitatea ºi securitatea þãrii, elementele cele mai sfinte ºi mai dragi oricãrui popor.

Vizita preºedintelui american George W. Bush în România, imediat dupã Summit-ul de la Praga, moment care consfinþea concretizarea unui important obiectiv al politicii noastre externe, mi-a oferit prilejul de a constata mai multe motive de bucurie ºi speranþã pentru toþi românii.

În primul rând, preºedintele american a constatat atitudinea puternic proamericanã a majoritãþii românilor (oficialitãþi, lideri ai partidelor politice ºi majoritatea cetãþenilor), mult mai favorabilã decât în unele þãri vest-europene, membre mai vechi ale Alianþei Nord-Atlantice. Aceastã percepþie poate însemna în viitorul apropiat o ºi mai mare apropiere a Statelor Unite ale Americii faþã de România ºi o puternicã colaborare pe programe în cadrul Alianþei, lucru de care România ar putea beneficia foarte consistent.

Domnul deputat ªtefan Lãpãdat. Este? Poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Intervenþia mea se intituleazã ”Sviniþa, o comunã specialã a judeþului MehedinþiÒ.

Aºezatã în partea de vest a judeþului Mehedinþi, mai exact în Defileul Dunãrii, la o distanþã de 20 de kilometri de municipiul Drobeta-Turnu-Severin, comuna Sviniþa (alcãtuitã dintr-un sat) se confruntã cu o serie de probleme care sunt vitale pentru existenþa ºi continuitatea acesteia.

Cei 1.260 de locuitori, dintre care 96% sunt de etnie sârbi, suportã unele consecinþe ale amenajãrii lacului de acumulare Porþile de Fier I. Astfel, inundarea terenurilor comunei de apele Dunãrii a determinat strãmutarea localitãþii pe versanþii Munþilor Almãjului, care sunt improprii unei convieþuiri normale. Plata terenurilor expropriate în perioada 1964Ð1972 a fost numai simbolicã, doar de 18 bani/metru pãtrat, iar statul român nu ºi-a onorat angajamentele luate faþã de cetãþenii afectaþi privind alocarea unei cote de energie electricã gratuitã. Staþia ºi reþeaua de alimentare cu apã potabilã nu asigurã resursele necesare, deoarece este veche, datând din anul 1970. Suma de 2 miliarde lei alocatã de Guvern în acest an pentru înlocuirea þevilor de metal cu cele de polietilenã nu a dus la finalizarea investiþiei. Panta mare a terenurilor pe care se aflã gospodãriile favorizeazã frecventele alunecãri, precum ºi torenþii de eroziune care pericliteazã reþeaua stradalã ºi aºa aflatã în degradare.

Practicarea culturilor agricole este aproape exclusã, iar lipsa pãºunilor nu încurajeazã creºterea animalelor. Nu existã centre pentru achiziþii ºi desfacere, ceea ce determinã comerþul la negru cu produsele agricole. Localitãþile de unde se mai poate face aprovizionarea sunt doar douã: Orºova ºi Moldova Nouã, ambele situate la 50 kilometri distanþã. Mulþi tineri s-au întors în sat, nereuºind sã se angajeze, iar mina de huilã de la Baia Nouã, cu toate disponibilizãrile celor mai vârstnici, nu-i primeºte pentru cã nu au experienþã în minerit. Singura ocupaþie care mai dã speranþã de viaþã locuitorilor din Sviniþa o constituie pescuitul, numai cã taxele percepute pentru închirierea suprafeþelor de apã sunt costisitoare, variind între 7 ºi 20.000.000. ªi aici apare problema depozitãrii ºi valorificãrii produsului.

Domnul deputat Petre Moldovan.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Fac de la bun început precizarea cã aceastã declaraþie voiam sã o fac acum douã sãptãmâni, însã din motive obiective sunt în mãsurã sã o prezint doar astãzi. Ea se intituleazã: ”Comitetul parlamentar mixt Uniunea EuropeanãÐ România, opoziþia româneascã ºi interesul naþionalÒ.

Recenta reuniune a Comitetului parlamentar mixt Uniunea EuropeanãÐRomânia, organizatã la începutul lunii noiembrie la Bucureºti, a avut ca obiect dezbaterea ºi aprobarea proiectului de recomandãri privind stadiul în care se aflã România în procesul de pregãtire a aderãrii la Uniunea Europeanã.

În mod surprinzãtor, proiectul de recomandãri pus în dezbaterea comitetului a avut de aceastã datã o tentã pronunþat negativistã, fiind evidentã tendinþa de a trece sub tãcere sau de a bagateliza unele din progresele realizate de România, de a omite unele evoluþii pozitive, de a hiperboliza sau generaliza nerealizãrile sau disfuncþiile, de altfel, reale, care se manifestã în unele domenii ale vieþii economice ºi sociale din România.

Tenta negativistã a proiectului de recomandãri a fost cu atât mai surprinzãtoare cu cât raportul Comisiei Europene, abordând în general aceeaºi problematicã, conþine pe lângã critici ºi obiecþii juste ºi aprecieri fie mai pozitive, fie mai nuanþat formulate vizavi de aceleaºi subiecte.

Cum sã accepþi recomandarea ca ”Guvernul sã creeze instituþiile de bazã ale economiei de piaþãÒ, când acestea existã în totalitate ºi funcþioneazã în mod adecvat?

Cum sã accepþi recomandarea ca ”Guvernul sã fixeze un termen pentru încheierea retrocedãrii proprietãþii care sã nu depãºeascã data probabilã a încheierii negocierilor de aderare a României la Uniunea EuropeanãÒ? Este, oare, posibil sã ceri ca în doi ani, pânã în 2004 sã închei acest proces, când probabil ºi generaþiile viitoare vor trebui sã continue sã plãteascã despãgubiri?

Cum sã accepþi formularea: ”FMI este preocupat de rata înaltã a inflaþiei prevãzutã a atinge 22% la sfârºitul anului 2002, care evidenþiazã în mod nefericit slãbiciunile structurale ale economiei româneºtiÒ?

Sigur, constatarea este corectã, inflaþia prognozatã este de 22% ºi economia noastrã îºi are slãbiciunile ei, dar chiar nu vrea nimeni sã vadã cã inflaþia descreºte de la an la an, cã în 2001 mai aveam o inflaþie de 42% ºi cã pentru 2003 ne propunem o ratã de 14%? ªi astfel de exemple ar putea continua.

Domnul deputat Nicolae Leonãchescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat auditoriu,

La 21 noiembrie 2002 ºapte þãri: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia ºi Slovenia, au fost invitate sã adere ca membre cu drepturi depline la NATO. Pentru România aceastã zi reprezintã un moment de o copleºitoare importanþã, un moment cu adevãrat istoric.

În aceastã zi a dispãrut Cortina de Fier ºi pentru þara noastrã; a luat sfârºit cel de Al Doilea Rãzboi Mondial!

Pericolul perpetuãrii sub diferite forme a ocupaþiei sovietice, forma cinicã a ocupaþiilor ruse, a dispãrut. Pericolul deznaþionalizãrii ºi al rusificãrii cu mijloace faraonice a românilor a dispãrut. Pericolul generãrii unor popoare hibride, mancurtizate, în cele ºapte state a fost înlãturat definitiv.

Ieºim din cea mai neagrã noapte a relaþiilor noastre geopolitice ºi avem certitudinea integrãrii în spaþiul cultural ºi civilizat al Europei ºi perspectiva progresului ºi colaborãrii paºnice.

În Europa mileniului al treilea poporul român îºi gãseºte rostul ºi dãinuirea pe magistrala prosperitãþii viitoare, care leagã Oceanul Atlantic de Marea Neagrã prin calea navigabilã RinÐMainÐDunãre.

Prin Marea Neagrã, popoarele Europei vor avea fluxurile asigurate spre ºi dinspre Asia ºi Orientul Mijlociu.

Din aceastã perspectivã, securitatea pe care o oferã NATO reprezintã o certitudine a stabilitãþii ºi progresului.

În mod sigur ºi ultimele sechele ale ruºinosului Pact Ribbentrop-Molotov vor fi înlãturate ca anacronice, condamnate de istorie ºi de guverne.

Existenþa ”Republicii Mol-Ribb-StaÒ se apropie de sfârºit. Pentru locuitorii ei cel de Al Doilea Rãzboi Mondial se va termina în curând prin retragerea trupelor de ocupaþie ºi eliminarea Cortinei de Fier de pe Prut!

Din perspectiva zilei de 21 noiembrie 2002, ceasul istoriei se aude puternic, marcând ireversibilitatea proceselor ºi victoria forþelor active ºi creatoare ale istoriei.

România îºi scuturã fruntea ºi priveºte încrezãtoare spre curcubeul viitorului sãu, în construcþia cãruia ne-am angajat cu toþii, fãrã reþineri ºi prejudecãþi. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Haosul creat de incompetenþa ºi reaua-voinþã a celor care au obligaþia sã aplice Legea fondului funciar contribuie la deposedarea sutelor de proprietari îndreptãþiþi care trebuiau de mult sã fie puºi în posesie.

Pentru susþinerea afirmaþiilor mele aº aminti doar câteva exemple din oraºul Gheorgheni, unde primãria localã a preluat de la ocolul silvic din localitate terenurile cu vegetaþia forestierã încã în anii 1995Ð1997, pe care, conform Legii nr. 18 din 1991, trebuia sã le retrocedeze proprietarilor de drept.

Membrii comisiei, însã, în frunte cu primarul, au uitat sã punã în posesie pe cei îndreptãþiþi, fãcând posibil furtul ºi vânzarea pãdurilor care trebuiau retrocedate.

Astfel, în unitatea de amenajament 207 ºi 208, pe un teren de 14 hectare, comisia localã, fãrã ºtirea celor îndreptãþiþi, cu acte false, prin contracte nelegale a vândut terenul ºi a defriºat pãdurea, declarând cã era doborâturã de vânt.

Din cele 20 de familii nedreptãþite numai una singurã avea curajul sã lupte pentru drepturile sale, însã organele de poliþie, procuratura ºi prefectura au muºamalizat cazul, susþinând ilegalitãþile ºi hoþia.

În alte cazuri, celor îndreptãþiþi li s-au retrocedat cioate în loc de pãdure, cum era cazul renumitului sculptor din Gheorgheni, Burj‡n G‡l Emil, care conform Legii nr. 18 trebuia sã fie reîmproprietãrit pe postata V‡rbŸck. Dar pentru cã aici pãdurea încã nu era defriºatã a fost pus în posesie la postata MagasbŸck, unde hoþii de pãdure ºi-au fãcut datoria, lãsând în urma lor cioate în loc de pãdure.

La insistenþele lui, subprefectul i-a rãspuns cã nu se amestecã în probleme de amplasamente ale terenurilor revendicate. Actualmente comisia localã de fond funciar din Gheorgheni este condusã de secretarul oraºului, care în loc sã respecte legalitatea favorizeazã ilegalitãþile.

Eu am cerut în repetate rânduri intervenþia domnului ministru Octav Cozmâncã, însã controalele din partea Ministerului Administraþiei Publice au fost muºamalizate de cãtre domnul director general Cristian Ilie.

Domnul deputat Iosif Armaº.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Existã în istoria fiecãrei þãri momente decisive care marcheazã evoluþia ulterioarã. Un asemenea moment l-a constituit pentru România ziua de 21 noiembrie 2002, când la Praga, acolo unde în urmã cu 11 ani se dizolva Tratatul de la Varºovia, România a fost invitatã sã adere la Organizaþia Atlanticului de Nord.

Primul pas extrem de important a fost fãcut. El marcheazã reîntoarcerea României în marea familie a valorilor ºi democraþiilor europene, de unde cu brutalitate istoria ne-a izgonit în urmã cu mai bine de o jumãtate de veac.

O datã cu decizia de la Praga se încheie un ciclu istoric al tranziþiei de la lumea confruntãrii cãtre cea a solidaritãþii, de la Rãzboiul Rece la cooperare, iar rolul geostrategic pe care îl are România devine din ce în ce mai important, ca legãturã necesarã între nordul, centrul ºi sud-estul Europei, cu acces la Marea Neagrã ºi la rutele comerciale din Caucaz ºi Asia Centralã.

Urmeazã, desigur, procesul dificil de ratificare a deciziilor de la Praga de cãtre parlamentele statelor membre NATO.

Din acest punct de vedere þin sã precizez cã reformele necesare pentru asigurarea deplinei compatibilitãþi cu standardele NATO sunt prioritare ºi ele nu se încheie o datã cu decizia de la Praga. Summit-ul de la Praga de sãptãmâna trecutã nu reprezintã o linie de sosire ºi nici chiar momentul deplinei aderãri nu va însemna încetinirea dinamicii de stabilire a locului nostru ca partener egal ºi respectat în comunitatea euroatlanticã. Intrarea noastrã în Alianþã constituie fãrã îndoialã un demers de integrare în civilizaþia bazatã pe valorile euroatlantice. Din aceastã perspectivã trebuie înþeleasã aserþiunea potrivit cãreia nu facem reformã pentru cã aºa cere NATO sau Uniunea Europeanã, ci pentru cã reforma este necesarã unei Românii democratice, stabile ºi prospere, dupã cum nu combatem corupþia în virtutea recomandãrilor, ci pentru cã dorim o Românie civilizatã, cu un mediu de afaceri sãnãtos.

România trebuie sã demonstreze cã este un sistem democratic stabil, cu o evoluþie predictibilã ºi ireversibilã. A fi europeni ºi a ne sincroniza la ritmul de dezvoltare a Europei înseamnã reguli, înseamnã respectul legii, seriozitatea în îndeplinirea angajamentelor asumate, ºtiinþa de a negocia în interesul cetãþenilor, perseverenþã pentru a ne duce la îndeplinire obiectivele.

Domnul deputat Dan Coriolan Simedru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Declaraþia mea politicã se referã la modul în care Executivul înþelege sã se supunã controlului parlamentar.

Acum patru sãptãmâni am adresat trei întrebãri unor membri ai Cabinetului Nãstase, în baza art. 111 din Constituþia României ºi a art. 158 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, la care pânã astãzi nu am primit nici un rãspuns, mai ales în scris, aºa cum am solicitat.

Domnule prim-ministru, înþeleg cã ministrul educaþiei ºi cercetãrii, al sãnãtãþii ºi familiei, ca ºi preºedintele Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici au fost prea ocupaþi în ultima sãptãmânã cu fotografiile ºi cupele de ºampanie, la Praga ºi Bucureºti, pentru a se apleca asupra mãruntelor obligaþii constituþionale, cum ar fi aceea de a se supune controlului parlamentar. Dar cohorta de secretari de stat, în numãr de peste 170, mai mulþi decât numãrul deputaþilor din Grupul P.S.D., cu ce s-a ocupat timp de 28 de zile?

Domnule Adrian Nãstase, la baza democraþiei stã controlul Legislativului, ca reprezentant ales al poporului suveran, unic deþinãtor al puterii asupra Executivului.

În toatã aceastã legislaturã, atât dumneavoastrã personal, cât ºi membrii Guvernului care vã poartã numele aþi ignorat acest principiu de bazã al statului de drept. Sunt nenumãrate exemplele pe care le-am putea aduce în susþinerea acestei afirmaþii, de la multitudinea de ordonanþe simple ºi ordonanþe de urgenþã pânã la modul cum înþelegeþi sã daþi socotealã pentru deciziile dumneavoastrã ºi ale Guvernului în faþa Parlamentului.

În luna mai a acestui an v-am adresat, domnule primministru, interpelarea nr. 430 B referitoare la modul de stabilire a operatorului sistemului naþional unic pentru apeluri de urgenþã. Am primit în data de 6 iunie un rãspuns din partea domnului ministru Dan Nica, un rãspuns nesemnat, fãrã antet ºi fãrã ºtampilã. Deºi preºedintele de ºedinþã, care prezideazã ºi astãzi, domnul

Ovidiu Cameliu Petrescu, la solicitarea mea de a fi reprogramat pentru rãspuns, a solicitat reprezentanþilor Ministerului pentru Relaþia cu Parlamentul sã trimitã secvenþa respectivã din stenogramã pãrþilor interesate, nici pânã la aceastã datã Executivul nu a catadicsit sã rãspundã în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaþilor.

Domnul deputat Marian Ianculescu.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Declaraþia mea de astãzi se intituleazã astfel: ”Adio discursului politicianist ieftin, naþionalist, ºovin ºi extremist!Ò.

Invitarea României de aderare la NATO reprezintã un moment dintre cele mai semnificative din istoria poporului nostru. Momentul Praga înseamnã ruperea definitivã cu trecutul comunist ºi sfârºitul Rãzboiului Rece.

România a ales calea libertãþii ºi a valorilor occidentale. Meritul este al întregului popor, iar începutul acestui proces, care a contribuit decisiv la realizarea nãzuinþei poporului român, l-a constituit Revoluþia din Decembrie 1989.

Toate forþele politice responsabile existente pe scena politicã dupã decembrie 1989 ºi-au adus fiecare în felul ei contribuþia la realizarea acestui ideal.

Faptul cã invitarea þãrii noastre sã adere la Alianþa Nord-Atlanticã s-a realizat în perioada guvernãrii Partidului Social Democrat nu este deloc întâmplãtoare.

Etichetat odinioarã de cãtre forþele politice aflate acum în opoziþie ca o formaþiune politicã criptocomunistã, Partidul Social Democrat s-a dovedit a fi un partid socialdemocrat modern, ancorat pe deplin la valorile democraþiei occidentale.

Politica internã ºi externã dusã pânã în prezent de Guvernul Adrian Nãstase a contribuit la luarea deciziei majore, la recentul summit de la Praga, de invitare a României sã adere la NATO. Acest lucru a devenit o realitate ºi un factor pozitiv, în sensul cã s-au îmbunãtãþit percepþia ºi imaginea României în lume.

În concepþia Partidului Social Democrat, aderarea la NATO trebuie sã se reflecte în viaþa de zi cu zi a cetãþeanului, sã însemne mai multã încredere în viitor, mai multã prosperitate ºi siguranþã. Toate acestea se pot înfãptui prin realizarea de investiþii strãine, cu investitori serioºi, de parteneriate externe în folosul þãrii, de competitivitate la standarde europene. Pe aceastã linie este angrenat Guvernul Adrian Nãstase, pentru care invitarea României la NATO înseamnã o mare provocare, prin continuarea reformelor începute.

Un indiciu foarte clar cã economia româneascã a obþinut progrese importante, care trebuie continuate postPraga, îl constituie acordarea de cãtre Fondul Monetar Internaþional, pentru prima datã în istoria þãrii, a celei de-a treia tranºe de împrumut.

ªi eu vã mulþumesc. Dimineaþa, optimismul face foarte bine...

Domnul deputat Metin Cerchez.

## Mulþumesc.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Obiectul declaraþiei politice este unul care þine de o problemã internã, ºi anume cer demiterea doamnei ministru al sãnãtãþii Daniela Bartoº. Luaþi de valul acesta al aderãrii la NATO s-a trecut prea uºor cu vederea cã în ultimele sãptãmâni zeci de oameni, poate, au decedat pentru cã nu au putut sã îºi ia acele medicamente compensate. Pe Ceauºescu l-am omorât pentru genocid, dar se pare cã nimeni nu este interesat în aceastã þarã de politica internã, de Programul de guvernare al Partidului Social Democrat.

ªi nu numai aceastã vinã este a doamnei ministru al sãnãtãþii. Pe 17 noiembrie a avut loc examenul de rezidenþiat. 7.000 de absolvenþi ai Facultãþii de Medicinã au crezut cã mãcar anul acesta acest examen va fi cinstit ºi

corect, s-au înºelat din nou. Dacã anul trecut au fost arestaþi 10 indivizi pentru cã au fãcut trafic de influenþã, iar rezultatele anchetei nici astãzi, dupã un an de zile, nu au fost date publicitãþii, iatã cã pe 17 noiembrie Ministerul Sãnãtãþii ”a comis-oÒ din nou. Despre ce este vorba? Dupã ieºirea din salã, toþi absolvenþii au primit imediat, în 5 minute, rezultatele pe calculator, era un subiect grilã. Nici la 4 zile rezultatele nu au fost afiºate ºi anumiþi absolvenþi, aceia care trebuia sã absolveascã neapãrat acest examen de rezidenþiat, deºi nu erau rezultatele afiºate, au fost obligaþi sã depunã contestaþii. Contestaþii la ce? Se ºtia de ce se depun aceste contestaþii. Dumneavoastrã, stimaþi colegi, ºtiþi ce înseamnã un examen de rezidenþiat, deci, s-au dat 200 de puncte în plus. Cum ar veni, cineva care a luat nota 6 a luat nota 8, pentru cã, vezi Doamne, calculatorul nu a citit. ªi astfel, zeci de absolvenþii ai Facultãþii de Medicinã, o facultate serioasã, care îºi puseserã mari speranþe în absolvirea acestui examen, deºi reuºiserã în prima fazã, s-au trezit ulterior respinºi.

ªi pentru faptul cã nu este prima datã, pentru faptul cã l-am informat ºi personal pe domnul premier Adrian Nãstase, pentru faptul cã am semnalat ºi Procuraturii acest caz (dar bineînþeles cã rezultatele nu vor fi cele aºteptate), pentru faptul cã pensionarii nu îºi primesc medicamentele în România ºi mor cu zile, fãrã ca ministra sãnãtãþii sã intervinã, cer demiterea doamnei ministru Daniela Bartoº.

Domnul deputat Florin Iordache.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Ziua de 21 noiembrie 2002 va rãmâne pentru totdeauna o zi istoricã pentru naþiunea românã, o zi în care la Praga, Oraºul de Aur, România a primit mult aºteptata invitaþie de aderare la NATO, ziua în care þara noastrã a încetat în mod oficial sã mai fie o þarã comunistã. Deºi am primit aceastã invitaþie mult prea târziu, o invitaþie pe care o meritãm cu prisosinþã datoritã calitãþilor ºi acþiunilor de excepþie dovedite în decursul ultimilor 50 de ani, pot afirma cã aceastã zi istoricã ne-a dat undã verde pentru lumea liberã, mult doritã de multe generaþii de români. O spun ºi acum, dupã aceastã istoricã zi, cã meritãm sã fim alãturi de ceilalþi membri ai Alianþei NordAtlantice. Calitãþile ºi talentul în arta militarã ne dau acest drept.

Invitaþia de aderare ºi vizita imediatã la Bucureºti a preºedintelui american constituie o recunoaºtere a progreselor înregistrate pe calea democraþiei ºi economiei de piaþã, deºi mai avem multe de înfãptuit. Prezenþa delegaþiei þãrii noastre la Praga, convorbirile avute cu acest prilej cu ºefi de stat ºi de guvern de preºedintele Ion Iliescu ºi premierul Adrian Nãstase, aprecierile la adresa României ºi poporului român, dar ºi discursul rostit în Piaþa Revoluþiei de preºedintele american constituie un imbold ºi mari speranþe pentru viitorul þãrii noastre, dar ºi mari obligaþii pentru politica actualã ºi viitoare a þãrii. Ca membru al Parlamentului, dar ºi cetãþean al acestei þãri, sunt fericit de aceastã mare izbândã, datatã 21 noiembrie, ºi am ferma convingere cã drumul început în aceastã zi, deºi nu va fi uºor, va fi unul de siguranþã ºi pace, de prosperitate ºi revigorare a economiei, artei ºi culturii, acela obþinut prin munca noastrã, a tuturor românilor, sprijiniþi de poporul american ºi aliaþii din NATO.

## Vã mulþumesc. Domnul deputat Emil Rus.

ªi fac apel la secretarii de ºedinþã sã îºi ia locurile la prezidiu, ca sã putem începe ºedinþa.

## Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Discursul preºedintelui þãrii, al domnului Ion Iliescu, în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului României, ieri, 25 noiembrie 2002, cu prilejul declaraþiei de susþinere a þãrii noastre în NATO de cãtre forul legislativ al României, a fost rezultatul unei analize reale ºi obiective a direcþiilor ºi tendinþelor vieþii economice, sociale ºi politice ale þãrii noastre în momentul de faþã. Astfel, domnul Iliescu a scos în evidenþã dârzenia ºi hotãrârea românilor de a se integra în NATO, a vorbit de luciditatea politicienilor, a dat importanþa cuvenitã interesului naþional, a relevat importanþa sensurilor pozitive în evoluþia administraþiei, s-a referit la mijloacele constituþionale de conducere a þãrii, la necesitatea respectãrii legilor, la eradicarea corupþiei, la conºtiinþa democraticã ºi necesitatea demnitãþii oamenilor politici.

Personal, îi sunt recunoscãtor, ca orice om ce îºi iubeºte þara, pentru cuvintele cinstite la adresa eforturilor comune în aceastã direcþie, pentru recunoaºterea României ca þarã europeanã ºi pentru primirea ei în structurile elitei militare ale lumii moderne. De asemenea, am apreciat faptul cã preºedintele þãrii a coborât în salã ºi a strâns mâna parlamentarilor la fel, ale celor din partea puterii, cât ºi ale celor din opoziþie.

## Doamnelor ºi domnilor,

Partidul România Mare a fost în toate împrejurãrile pentru intrarea României în structurile euroatlantice ºi, în acest sens, pe toate planurile s-au fãcut declaraþii, pecetluite de semnãtura preºedintelui partidului nostru, domnul Corneliu Vadim Tudor, senator al României. La audierea discursului preºedintelui în Parlamentul þãrii, subliniat cu sincere aplauze în câteva rânduri, am avut convingerea cã trece în revistã problemele pe care Partidul România Mare ºi liderul sãu le-au declarat cu perseverenþã în discursuri, uneori, ce-i drept, mai vehemente, sau le-au fãcut cunoscute maselor largi de cititori prin revista ”România MareÒ.

Cu adevãrat am rãmas uimit când am vãzut liderii politici ai opoziþiei în tribuna festivã din Piaþa Revoluþiei la întâlnirea cu George Bush Jr., preºedintele Statelor Unite ale Americii, ºi am înregistrat dureros cã noi, Partidul România Mare, am fost ca ºi inexistenþi, întrucât au lipsit invitaþiile pentru parlamentarii acestui partid. Aºadar, noi, în acele momente solemne, nu ne-am bucurat de atenþia cuvenitã.

Domnul deputat Cristian Sandache.

Încã o datã fac apel la secretarii de ºedinþã sã se prezinte la prezidiu, ca sã putem începe procesul de legiferare.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

La 26 noiembrie 2000 poporul român ºi-a exprimat în mod democratic opþiunea politicã în cadrul alegerilor parlamentare ºi prezidenþiale. Partidul Democraþiei Sociale din România, actual Partidul Social Democrat, a fost creditat cu prima poziþie, în vreme ce domnul Ion Iliescu a intrat în finala prezidenþialelor, pe care, în turul al doilea, ºi-a adjudecat-o la un scor categoric. Indiferent de comentariile mai mult sau mai puþin subiective ale unor politicieni sau analiºti politici, victoria stângii democratice în scrutinul din 2000 a fost o victorie a maturitãþii ºi a normalitãþii asupra amatorismului ºi populismului agresiv.

La 2 ani de la alegerile din 26 noiembrie 2000, România a fost invitatã sã adere în cadrul structurilor NATO, iar acuzaþiile mai vechi sau mai recente, vizând aºa-zisul antioccidentalism sau filorusism al P.D.S.R., respectiv P.S.D., apar deplasate ºi chiar groteºti. Corul de Casandre care ºi-au fãcut o profesiune de credinþã din a suspecta Partidul Social Democrat de toate relele posibile pare cã ºi-a epuizat temele principale, iar ariile sale sunã tot mai fals.

Noi credem cã eforturile ºi munca inteligentã, solidaritatea ºi lupta împotriva corupþiei reprezintã exemple de patriotism autentic, mai puternice ºi mai vii decât orice discurs. Nimic nu se poate clãdi prin discordie ºi urã, iar a fi european se conjugã cu sentimentul curat al iubirii de patrie.

Partidul Social Democrat îºi continuã actul guvernãrii având de partea sa argumentele faptelor. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul deputat ªtefan Pãºcuþ. Nu este. Domnul deputat Iulian Mincu, poftiþi.

ªi o sã încheiem aici secvenþa dedicatã intervenþiilor.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Din datele publicate foarte recent de Institutul de Statisticã reiese cã în România consumul limitã necesitã un venit, pentru o persoanã, de 1,7 milioane de lei pe lunã în mediul urban ºi 1Ð1,1 milioane de lei în mediul rural; de 3,2 milioane de lei pentru douã persoane în urban ºi 2,3 milioane de lei la sate; de 3,9 milioane de lei pentru 3 persoane în urban ºi 2,4 milioane de lei în rural; 4,1 milioane de lei în urban pentru 4 persoane ºi 2,8 milioane de lei în mediul rural. În România existã astãzi 815.505 ºomeri.

Care este situaþia pensionarilor? La sfârºitul lunii septembrie 2002 existau în România în jur de 6,2 milioane de pensionari, dintre care 4,54 milioane de pensionari de stat ºi 1,65 milioane de pensionari agricoli. Dintre aceºtia, 4,15 milioane de pensionari primesc între câteva sute de mii de lei Ð pensionarii agricoli 385.000 de lei în medie Ð ºi 2 milioane de lei pensionarii de stat.

Pentru a fi mai exact, 844.641 de pensionari au o pensie sub 1 milion de lei. O situaþie disperatã o au 13.000 de pensionari, cu pensii sub 400.000 de lei, ºi 36.000 de pensionari, cu pensii între 400.000 de lei ºi 500.000 de lei. Pensia medie pentru restul de pensionari este în prezent de 1,5 milioane de lei.

42% dintre ei suferã de boli cardiovasculare, 18% dintre ei sunt bolnavi neuropsihici, 10% dintre ei sunt bolnavi de cancer. Mulþi dintre ei au nevoie de medicamente. Plafonul de 1,8 milioane de lei medicamente compensate este total insuficient. Dispariþia a 35% dintre titlurile de medicamente compensate, începând de la 1 ianuarie 2003, face ca mulþi dintre pensionari sã renunþe la medicaþia necesarã sau la hranã ºi la întreþinere ºi aceasta va duce la creºterea mortalitãþii printre ei.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Principalele politici agricole avute în vedere în perioada viitoare.

În anul 2003 obiectivele generale ale Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor în domeniul vegetal, zootehnie ºi pescuit sunt: creºterea cantitativã ºi calitativã a producþiei agricole; asigurarea securitãþii alimentare a populaþiei cu produse agricole ºi alimentare în cantitãþi suficiente ºi la preþuri rezonabile; creºterea veniturilor proprii ºi a capacitãþii de capitalizare a producãtorilor agricoli; dezvoltarea agriculturii în concordanþã cu protejarea mediului înconjurãtor; redresarea ºi dezvoltarea zootehniei, pisciculturii, în contextul dezvoltãrii durabile a zonei rurale; atingerea parametrilor minimali de performanþã în vederea integrãrii în Uniunea Europeanã; în anul 2003 România va practica o agriculturã intensivã, bazatã pe dezvoltarea pieþelor ºi exploataþiilor agricole, urmãrindu-se creºterea producþiilor medii pe unitatea de suprafaþã, mãrirea randamentelor, restructurarea culturilor tradiþionale

ºi creºterea producþiei de plante tehnice ºi textile; suprafeþele ocupate cu cereale vor scãdea în medie cu 2-3% în favoarea unor suprafeþe ce se vor cultiva cu culturi tehnice, textile, stabilite prin programe speciale de reabilitare (exemplu: sfecla de zahãr, in ºi cânepã pentru fibrã, plante oleaginoase destinate exportului etc); creºterea suprafeþelor irigate cu 300.000 hectare, astfel ca în anul 2003 sã fie irigatã o suprafaþã de 1,5 milioane hectare, ºi asigurarea pe aceastã bazã a unor producþii medii pe hectar ºi cu indici de calitate competitivi superiori la cereale, plante oleaginoase, la legume, fructe ºi struguri; crearea condiþiilor tehnice pentru realizarea unor producþii stabile în sectorul vegetal ºi horticulturã, prin susþinerea unei pãrþi din preþul îngrãºãmintelor chimice, motorinei ºi a instalaþiilor de irigat; realizarea unei producþii de cereale, leguminoase boabe, cartof, legume, fructe ºi struguri care sã asigure în totalitate necesarul intern pentru consumul uman ºi furaje ºi sã creeze suficiente resurse de materii prime pentru industria alimentarã ºi industriile adiacente; programe speciale de reabilitare a culturii de sfeclã de zahãr, in ºi cânepã pentru fibrã, tutun, a pepinierelor pomicole ºi viticole; reducerea suprafeþelor cu vii hibride; aplicarea tratamentelor fitosanitare la culturile horticole, în vederea obþinerii unor produse sãnãtoase, cu aspect comercial; dezvoltarea unui sistem de gros pentru produse horticole ºi agricole.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de azi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 344 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 271, sunt absenþi 73, din care 26 participã la alte acþiuni parlamentare.

Intrãm în ordinea de zi ºi vã prezint informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaþilor au fost înregistrate urmãtoarele iniþiative legislative:

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 157/2002 pentru completarea Legii arendãrii nr. 16/1994, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: Comisia pentru agriculturã, în fond, urmând a elabora raport comun, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 28 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2002 privind acordarea gratuitã în anul 2003 a unui ajutor în îngrãºãminte chimice producãtorilor agricoli care au în proprietate teren arabil în extravilan, în suprafaþã totalã de pânã la 2,5 hectare, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 28 noiembrie 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Propunere legislativã pentru modificarea Legii privind acordarea tichetelor de masã nr. 142/1998, iniþiatã de un numãr de 3 deputaþi P.R.M.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 20 decembrie 2002.

4. Propunere legislativã privind manipularea cadavrelor umane ºi prelevarea organelor ºi þesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, iniþiatã de un numãr de 10 parlamentari.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru sãnãtate si familie; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 20 decembrie 2002.

5. Propunere legislativã privind modificarea ºi completarea art. 95 din Legea audiovizualului nr. 504 din 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 534 din 22 iulie 2002, iniþiatã de 2 deputaþi U.D.M.R.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 20 decembrie 2002.

6. Proiectul de Lege privind vânzarea spaþiilor aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãþilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice, primit de la Administraþia prezidenþialã pentru reexaminare.

Cu acest proiect de lege a fost sesizatã, în vederea reexaminãrii, în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 6 decembrie 2002.

7. Proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 20 decembrie 2002.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea necesitãþilor de infrastructurã de transport de interes naþional ºi european, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 28 noiembrie 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

9. Proiectul de Lege privind unele mãsuri pentru continuarea privatizãrii Societãþii Naþionale de Telecomunicaþii ”RomtelecomÒ Ñ S.A., primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 decembrie 2002.

La art. 34, care a devenit art. 26 în raportul comisiei, textul, aºa cum a fost el amendat ºi aprobat de comisie, nu era suficient de riguros ºi putea duce la unele interpretãri care ar fi ridicat unele probleme de eticã medicalã.

Luând în considerare observaþiile colegilor, comisia a reformulat articolul, pentru o mai bunã redactare, pentru o mai bunã rigurozitate ºi pentru a rezolva aceste probleme de eticã, fiind acum într-o variantã care cred cã rezolvã ºi problemele de eticã, ºi problemele de redactare ºi nu mai impune probleme, motiv pentru care vã invitãm sã îl votaþi în varianta amendatã de comisie în raportul suplimentar.

Din partea Ministerului Sãnãtãþii, poftiþi.

**Doamna Luminiþa Gheorghiu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

Domnule preºedinte, Stimaþi parlamentari,

Articolul reformulat este expres, clar, deci nu mai lasã dubii de interpretare. Suntem de acord cu aceastã reformulare.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Cine este pentru aceastã formulare? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. S-a adoptat aceastã variantã. A fost un singur articol.

Legea sã fie supusã votului final în ºedinþa specialã dedicatã votului final.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare ºi funcþionare a consiliilor locale.

La poziþia 1 sunt mai multe alineate. La primul alineat este un text al Senatului, adoptat în unanimitate de comisia de mediere.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Acest alineat a fost adoptat.

Alineatul urmãtor este textul Camerei Deputaþilor, adoptat de comisia de mediere în unanimitate. Adoptat. Poziþia 1 în integralitate. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Poziþia 2. Textul Senatului, adoptat de comisia de mediere în unanimitate.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 169/6.XII.2002

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Poziþia 2 a fost adoptatã. Poziþia 3. Textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Poziþia 3 a fost adoptatã. Poziþia 4. Textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Poziþia 4 a fost adoptatã.

Poziþia 5. Textul Senatului, adoptat de comisia de mediere în unanimitate.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Poziþia 5 a fost adoptatã. Poziþia 6. Textul Camerei Deputaþilor. Adoptatã. Poziþia 7. Textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Poziþia 7 a fost adoptatã.

Poziþia 8. Textul Senatului, adoptat de comisia de mediere în unanimitate.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptatã. Poziþia 9. Textul Camerei Deputaþilor. Adoptatã. Poziþia 10. Textul Camerei Deputaþilor. Adoptatã. Poziþia 11. Textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Poziþia 11 a fost adoptatã. Poziþia 12. Textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Poziþia 12 a fost adoptatã. Poziþia 13. Textul Senatului, adoptat în unanimitate de comisia de mediere.

## ªi eu vã mulþumesc.

Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, comisie sesizatã în fond, nu doreºte sã ia cuvântul.

Dacã cineva doreºte sã participe la dezbateri generale. Nu doreºte nimeni sã participe la dezbateri generale.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu. Adoptat.

Articolul unic.

Sunt obiecþii? Nu. Adoptat.

Am parcurs tot proiectul de lege.

Cine este pentru aceastã lege? Vã mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Reexaminarea proiectului Legii privind organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale de Presã ”RompresÒ.

Din partea comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã, comisie sesizatã în fond, este cineva care sã susþinã reexaminarea acestei legi? Dacã nu este, se amânã.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 109/2002 privind completarea

alin. 1 al art. XIII din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare.

Suntem în procedurã de urgenþã.

Rog comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci sã facã propuneri.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 109/2002 privind completarea alin. 1 al art. XIII din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, a întocmit raport favorabil ºi propune dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã de Senat.

Propunem timp total de cinci minute ºi un minut pentru fiecare intervenþie. Se propune dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã de Senat.

Vã mulþumesc.

Dacã se doreºte participarea la dezbateri? Nu se doreºte.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul în integralitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat.

A venit domnul preºedinte al Comisiei pentru culturã. Revenim la examinarea proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale de Presã ”RompresÒ. Poftiþi, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale de Presã ”RompresÒ a fost trimis spre reexaminare de cãtre Preºedinþie. Proiectul a fost supus discuþiei în comisia noastrã ºi am aprobat o sumã de amendamente propuse de Preºedinþie, având în vedere cã unele dintre ele erau absolut fireºti ºi fãceau parte, de fapt, din varianta pe care Camera Deputaþilor a propus-o.

Noi vã rugãm sã adoptaþi raportul comisiei noastre aºa cum a fost el redactat.

Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul la dezbateri generale?

Poftiþi, doamnã deputat Mona Muscã.

În primul rând, mulþumesc Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã cã s-a aplecat asupra acestui proiect cu foarte multã atenþie ºi eu personal apreciez raportul întocmit de comisie. În acelaºi timp, înþeleg ºi obiecþiile domnului preºedinte Ion Iliescu ºi unele dintre ele erau justificate ºi noi am procedat în consecinþã.

Cât priveºte însã protecþia surselor, confidenþialitatea surselor, vreau sã vã aduc câteva argumente prin care sã vã solicit sã aprobaþi raportul comisiei, pentru cã nu putem elimina din acest proiect de lege confidenþialitatea surselor ºi nu putem elimina din câteva motive. În primul rând pentru cã singurul drept solicitat de jurnaliºti, specific lor, este protecþia surselor. Celelalte drepturi, cum ar fi accesul la informaþie, este acelaºi ºi pentru oricare dintre cetãþeni. Mai mult, acest drept al jurnalistului, de confidenþialitate a surselor, este singurul lui instrument, cu ajutorul cãruia poate sã colecteze informaþia ºi sã transmitã informaþia. Trei: dacã s-ar elimina confidenþialitatea surselor, asta ar însemna obturarea liberei circulaþii a informaþiilor ºi, în acelaºi timp, ar însemna ºi obturarea accesului la informaþii al cetãþenilor.

Curtea Europeanã a Drepturilor Omului spune urmãtorul lucru: protejarea surselor de la care jurnaliºtii preiau informaþii este un mijloc esenþial de asigurare a faptului cã presa îºi poate exercita menirea de câine de pazã într-o societate democraticã. Dacã jurnaliºtii ar fi obligaþi sã-ºi dezvãluie sursele, aceasta le-ar face mult mai grea obþinerea de informaþii ºi, în consecinþã, ar împiedica informarea publicului asupra chestiunilor ce þin de interesul public.

V-aº mai spune cã în legislaþia americanã nu numai cã se protejeazã sursele, dar sunt cazuri repetate de jurnaliºti care preferã adesea sã intre în închisoare, sã plãteascã amenzi, sã presteze munci în folosul comunitãþii decât sã deconspire sursele care le-au oferit informaþii confidenþiale. Mai mult, Legea drepturilor de autor, pe care domnul preºedinte Ion Iliescu a promulgat-o în 1996, Legea nr. 8/1996, are douã articole identice cu articolele din proiectul meu de lege, ºi anume spune foarte clar, Legea drepturilor de autor, la art. 91: ”Editorul sau producãtorul, la cererea autorului, este obligat sã pãstreze secretul surselor de informaþii folosite în opere ºi sã nu publice documentele referitoare la acestea.Ò Iar la alin. 2 se spune clar: ”Dezvãluirea secretului este permisã cu consimþãmântul persoanelor care l-a încredinþat sau în baza unei hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi irevocabile.Ò, aºa cum este ºi în proiectul nostru de lege.

ªi eu vã mulþumesc.

Evident, colegii noºtri, dacã au votat acest raport, au înþeles necesitatea acesteia.

Domnul preºedinte al comisiei.

Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,

Vã sunt dator o scurtã, o succintã explicaþie. Practic, noi am revenit cu discuþia la raportul pe care comisia noastrã l-a fãcut iniþial. În procesul de mediere, din pãcate, a fost impusã soluþia Senatului ºi, iatã, noi ne vedem obligaþi sã revenim puþin.

Practic, nu suntem deloc în contradicþie cu opþiunea domnului preºedinte Iliescu. Domnia sa se temea de o posibilã discriminare între jurnaliºti privind confidenþialitatea surselor, dar eu vã semnalez cã noi deja am realizat-o, aºa cum spunea ºi doamna deputat Mona Muscã, prin Legea audiovizualului. Mai existã un segment de jurnaliºti care nu beneficiazã de aceastã reglementare, de confidenþialitatea surselor, rãmâne sã vedem cum vom reglementa ºi acest lucru.

În legãturã cu art. 28, noi am considerat necesar sã eliminãm anexele, pentru cã alin. 1 este extrem de explicit ºi este acoperitor.

În consecinþã, eu vã rog, domnule preºedinte, sã supuneþi votului plenului raportul nostru, aºa cum l-am redactat.

Vã mulþumesc.

Dacã ºi alte grupuri doresc sã intervinã?

Domnul deputat Boc, din partea Partidului Democrat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Partidul Democrat susþine raportul Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã aºa cum a fost el prezentat, întrucât rãspunde exigenþelor democratice în legãturã cu protecþia surselor jurnalistului ºi când spun acest lucru mã refer la faptul cã, numai prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã ºi atunci când interesul public o cere, jurnalistul va putea fi obligat sã-ºi dezvãluie conþinutul surselor. Aceastã prevedere se regãseºte în toatã legislaþia þãrilor din Uniunea Europeanã, ºi anume, atunci când interesele democratice ºi când interesul public o cere, pe baza unei sentinþe motivate de judecãtor ºi rãmase definitive, pentru a putea preveni eventualele abuzuri la care ar putea recurge un jurnalist, el va fi obligat, prin sentinþã, sã-ºi dezvãluie sursele. Legea noastrã rãspunde acestor exigenþe, iar comisia a þinut cont de aceste standarde ºi, în consecinþã, noi vom susþine acest raport aºa cum a fost el redactat.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã alte grupuri parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu mai doresc. Atunci trecem la raportul comisiei.

La poziþia 1 cine este pentru raport? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Adoptatã poziþia 1. Poziþia a doua a raportului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt. Adoptatã ºi poziþia a doua a raportului. Poziþia a treia.

Sunt obiecþii faþã de textul comisiei? Nu sunt. Adoptatã.

La poziþia 4 sunt obiecþii faþã de raportul comisiei? Nu sunt.

Adoptatã.

Poziþiile 5 ºi 6, care propun eliminarea anexelor. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptate.

Votul final se dã în ºedinþã specialã de vot. Vã mulþumesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 133/2002 pentru modificarea numãrului maxim de posturi pe anul 2002 la Ministerul Justiþiei, Ministerul de Interne ºi Ministerul Public.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect urmeazã sã fie dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Invit Biroul comisiei sã ne prezinte propunerile pentru timpii de dezbatere.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune pentru dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 133/2002 timp total 10 minute, un minut pentru fiecare intervenþie. Raportul este în forma prezentatã de Guvern.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-au adoptat aceºti timpi.

Dacã grupurile doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Vom supune proiectul votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 140/2002 privind transmiterea fãrã platã a unor imobile din domeniul privat al statului ºi administrarea Autoritãþii pentru Valorificarea Activelor Bancare în proprietatea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, respectiv în domeniul public al statului ºi în administrarea Ministerului de Interne.

Suntem în procedurã de urgenþã. Vã rog sã-mi faceþi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune timp total 10 minute, un minut pentru fiecare intervenþie. Raportul propune dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã de Guvern.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Cine este pentru aceºti timpi? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. S-au adoptat aceºti timpi de dezbatere. Dacã grupurile parlamentare doresc sã-ºi exprime un punct de vedere? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. La anexã sunt obiecþii? Aveþi o problemã cu anexa? Poftiþi.

**Domnul Mircea Ursache** _Ñ vicepreºedinte al Autoritãþii pentru Valorificarea Activelor Bancare_ **:**

Societãþii Naþionalã ”Cai de RasãÒ Ñ S.A. ºi preluarea patrimoniului acesteia de cãtre Regia Naþionalã a Pãdurilor. Suntem în procedurã de urgenþã. Vã rog sã-mi faceþi propuneri pentru timpii de dezbatere.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Proiectul de ordonanþã de urgenþã are ca obiect de reglementare desfiinþarea Societãþii Naþionale ”Cai de RasãÒ Ñ S.A. ºi preluarea patrimoniului acesteia de cãtre Regia Naþionalã a Pãdurilor, în scopul redresãrii gestionãrii patrimoniului genetic naþional cabalin proprietate publicã a statului ºi al eficientizãrii ºi rentabilizãrii activitãþii de creºtere a cabalinelor. Raportul a fost adoptat cu 3 voturi împotrivã ºi restul pentru. În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificãri a proiectului de lege.

Propunem pentru discuþie 15 minute pe ansamblu, un minut pe intervenþie.

Vã mulþumesc.

Am o precizare.

Vã rog sã faceþi aceastã precizare.

## Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

O precizare din partea Autoritãþii pentru Valorificarea Activelor Bancare. Dupã cum observaþi, în anexa cu datele de identificare a imobilelor care sunt transferate la Ministerul Lucrãrilor Publice ºi, respectiv, la Ministerul de Interne, apar cinci numere de inventar ºi la un minister, ºi la celelalte. Fac precizarea cã aceste numere de inventar se referã la platformele de parcare, drumurile de sistematizare ºi împrejmuiri de gard care, din punct de vedere contabil, existã într-un singur numãr de inventar, urmând ca împãrþirea sã se facã proporþional cu suprafaþa desfãºuratã, în baza protocoalelor pe care A.V.A.B.-ul le va încheia cu Ministerul Lucrãrilor Publice, respectiv cu Ministerul de Interne. ªi, dacã sunteþi de acord, aceastã precizare sã aparã în nota de subsol la anexa cuprinzând datele de identificare a activelor care se transferã la cele douã ministere.

Da, dar trebuie ca sã formulaþi aceastã notã ºi s-o daþi la Departamentul tehnic, ca sã existe aceastã precizare, în vederea publicãrii.

Da, vã mulþumesc foarte mult.

## Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic al legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Se va supune votului într-o ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 139/2002 privind desfiinþarea

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-au adoptat aceºti timpi de dezbatere.

Dacã din partea grupurilor parlamentare se doreºte participarea?

Poftiþi, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Din punctul de vedere al Partidului Democrat, soluþia gãsitã în aceastã ordonanþã de urgenþã privind desfiinþarea Societãþii Naþionale ”Cai de RasãÒ Ñ S.A. ºi preluarea patrimoniului acesteia de cãtre Regia Naþionalã a Pãdurilor este o soluþie proastã.

Ce s-a întâmplat la Societatea Naþionalã ”Cai de RasãÒ? Probabil un management mai puþin performant ºi pierderi financiare. Soluþia pe care noi am propus-o, ºi în comisie cele 3 voturi împotrivã sunt ale reprezentanþilor Partidului Democrat, ar fi fost o menþinere, de fapt, a Societãþii Naþionale ”Cai de RasãÒ, ca ºi un pas spre ceea ce înseamnã ºi ceea ce se întâmplã ºi în alte þãri din Europa, privatizarea sau un parteneriat privat-public pe aceastã zonã deosebit de interesantã ºi care este în gestiunea Ministerului Agriculturii ºi, ca urmare, nu putem fi de acord cu mãsura pe care Ministerul Agriculturii ºi Guvernul au gãsit-o, emiþând aceastã Ordonanþã nr. 139/2002.

Pe de altã parte, vreau sã vã spun, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, cã Regia Naþionalã a Pãdurilor are cu totul ºi cu totul alt specific ºi categoric ºi alte foarte, foarte multe probleme de rezolvat.

Vã mulþumesc.

Dacã alte grupuri parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 12. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 13. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 14. Vã rog sã vedeþi în raport, la pagina 2, punc-

- tul 2, se propune o anumitã modificare.

- Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

- Art. 14, adoptat în forma modificatã de comisie.

Art. 15. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptatã.

- Anexa 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptatã.

Anexa 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptatã.

Anexa 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptatã. Anexa 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptatã. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Vã rog sã priviþi în raport, la pagina 2, punctul 1.

Sunt obiecþii faþã de forma modificatã de comisie? Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul de lege va fi supus votului dumneavoastrã în ºedinþã de vot final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/2002 privind punerea în valoare a plantaþiilor vitipomicole abandonate.

Suntem, de asemenea, în procedurã de urgenþã. Rog comisia sã propunã timpii pentru dezbatere.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

Proiectul de ordonanþã de urgenþã are ca obiect de reglementare instituirea mãsurilor corespunzãtoare pentru punerea în valoare a plantaþiilor vitipomicole abandonate.

Prin proiect se are în vedere identificarea suprafeþelor de plantaþii pomicole abandonate aflate în domeniul privat al statului ºi în proprietatea privatã a unitãþilor administrativ-teritoriale, precum ºi atribuirea în folosinþã gratuitã a acestor suprafeþe, pe o perioadã de 5 ani, asociaþiilor agricole, societãþilor agricole, asociaþiilor familiale ºi persoanelor fizice.

Raportul comisiei a fost adoptat cu douã abþineri, restul pentru.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ºedinþa din 14 octombrie 2002. În urma dezbaterilor, comisia propune admiterea cu modificãri a proiectului de lege.

Propunem 20 de minute pe ansamblu, un minut pe intervenþie.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Poftiþi.

Nu, la poziþia 1, doream.

Am zis titlul ordonanþei. La titlul ordonanþei nu aveþi. Nu are nimeni nici o obiecþie. Adoptat.

Art. 1. Vã rog sã priviþi în raport, la punctul 3 al raportului.

Dacã-mi este permis, domnule preºedinte, stimaþi colegi, la poziþia 1, la amendamente admise, s-a strecurat o eroare de tehnicã legislativã la comisie, în sensul cã nu titlul legii se va modifica, titlul ordonanþei se va modifica.

Am înþeles.

Iar la poziþia 2, unde vizeazã plantaþii viticole, trebuie tãiat ”ºi de hameiÒ ºi de asemenea ”completãriÒ, pentru cã vizeazã modificãri ºi fãrã completãri. Atât.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt obiecþii faþã de aceste informaþii aduse de domnul deputat Nicolescu? Nu sunt.

Adoptatã aceastã variantã.

Art. 1, în integralitate, cu modificãrile propuse de comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat cu modificãrile admise.

Art. 2. Sunt modificãri în raportul comisiei, la punctul 5. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat ºi art. 2.

Art. 3 la punctul 7 din raportul comisiei se va modifica. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat art. 3.

Art. 4, vã rog sã priviþi în raportul comisiei, pagina 6, punctul 8 ºi punctele 9 ºi 10.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat art. 4 aºa cum a fost modificat de comisie. Art. 5. Sunt modificãri propuse la punctul 11 al raportului.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat art. 5 aºa cum a fost modificat de comisie. La art. 6 se propun douã modificãri de cãtre comisie. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat art. 6 în forma modificatã de comisie. Art. 7. Comisia nu a avut modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat art. 7.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 169/6.XII.2002

Art. 8. Vã rog sã priviþi la punctul 15 al raportului, se propune altã modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 9. Se propun modificãri la punctul 16. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat aºa cum este în raport. Articolul unic, preambulul. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. La punctul 1 dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat, de asemenea.

Punctul 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic în integralitate, aºa cum a fost modificat de comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul în integralitate va fi supus votului în ºedinþã specialã de vot.

Stimaþi colegi,

Supun atenþiei dumneavoastrã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public ºi privat de interes local.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva? Nu doreºte, nu este.

Dacã din partea comisiei sesizate? Nu. Domnul Bara din partea comisiei.

Domnul Bara, din partea Comisiei de administraþie la acest proiect de lege, vã rog propuneþi timpii.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Având în vedere avizul Comisiei juridice ºi al Consiliului Legislativ, propun pentru fiecare articol douã minute ºi în total 10 minute, având în vedere cã avem modificãri la 4 articole.

Vã mulþumesc.

Deci în total 10 minute, douã minute pentru fiecare articol.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc.

Supun aprobãrii dumneavoastrã titlul legii. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

Supun aprobãrii dumneavoastrã articolul unic al legii. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

Din raport

Nu.

O sã mergem pe raportul comisiei.

Dacã la punctul 1 aveþi observaþii? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Punctul 2, nu sunt. Vã mulþumesc.

Punctul 3. Vã mulþumesc. Punctul 4. Vã mulþumesc. Punctul 5. Vã mulþumesc. Punctul 6. Vã mulþumesc. Punctul 7. Vã mulþumesc. Punctul 8. Vã mulþumesc. Punctul 9. Vã mulþumesc. Punctul 10. Vã mulþumesc. Punctul 11. Vã mulþumesc. Punctul 12. Vã mulþumesc. Punctul 13. Vã mulþumesc. Punctul 14. Vã mulþumesc. Punctul 15. Vã mulþumesc. Punctul 16. Vã mulþumesc. Punctul 17. Vã mulþumesc. Punctul 18. Vã mulþumesc. Punctul 19. Vã mulþumesc. Punctul 20. Vã mulþumesc. Punctul 21. Vã mulþumesc. Punctul 22. Vã mulþumesc. Punctul 23. Vã mulþumesc. Punctul 24. Vã mulþumesc. Punctul 25. Vã mulþumesc.

Domnul Haºotti, urmeazã domnul Boc.

Vã mulþumesc. O foarte scurtã declaraþie. Doamnelor, domnilor colegi,

Am votat împotriva acestei legi. De altfel, la dezbaterea ei am arãtat poziþia noastrã. Noi credem cã aceastã

lege este de-a dreptul o lege fãrã sens. Din fericire, este atât de stupidã încât nu poate fi aplicatã ºi neputând fi aplicatã nu va produce nici un rãu.

Aº mai vrea sã vã spun cã dacã un român de acum 100 de ani s-ar uita la televizor, la un jurnal de ºtiri, sã spunem, ar înþelege ºi nu ar înþelege despre ce este vorba acolo. Multe chestiuni nu le-ar înþelege de-a dreptul, pentru cã limba românã este o limbã cu foarte multe neologisme. În ciuda acestui fapt, limba românã a rãmas la fel de latinã, morfologia ºi sintaxa ei nu s-au schimbat cu toate cã în ea au pãtruns, cum este ºi firesc, o serie întreagã de neologisme.

În sfârºit, aº mai vrea sã vã spun, ca o dovadã cã aceastã lege este lipsitã de sens, faptul cã, dacã ar fi sã interpretãm corect aceastã lege, dacã nu mã înºel art. 6, România nu ar fi fost invitatã sã adere la NATO, ci ar fi fost invitatã sã adere la OTAN. De ce? Pentru cã NATO este abrevierea din englezã de la North-Atlantic Treaty Organization, este abrevierea de la Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord. Conform legii pe care aþi votat-o, prescurtat NATO, noi trebuie sã spunem OTAN ºi este, dacã nu mã înºel, art. 6. Am vrut sã vã dau un singur exemplu ca sã vedeþi cât de ridicolã, cât de stupidã este aceastã lege.

Mulþumim, domnule Haºotti. Domnul Boc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Partidul Democrat a votat împotriva acestui proiect de lege pentru mai multe considerente, dintre care o sã enumãr doar câteva.

În primul rând, limba românã nu se apãrã prin lege, ci se apãrã prin ºcoalã, prin educaþie.

Doi. Limba românã s-a apãrat singurã de-a lungul secolelor de alte limbi ºi, în consecinþã, limba este un organism viu care nu are nevoie de mecanisme pentru a o apãra, pentru cã ea are în interior mecanismele necesare pentru a se proteja. Au mai existat încercãri în istorie de a impune legi sau acþiuni precum cea solicitatã de domnul Pruteanu, sã amintesc doar paºoptiºtii sau latiniºtii ºi puriºtii. Toate au fost sortite eºecului.

Trei. Aceastã lege din punct de vedere juridic este un exemplu de manual cum sã nu faci o lege ºi mã refer la douã lucruri aici. În primul rând, expunerea de motive, care este formatã din 7 rânduri, nu conþine nici un fel de precizare cu privire la implicaþiile în viaþa practicã a acestei legi. Deci este pentru prima datã probabil în Parlamentul României când avem de a face cu o lege a cãrei interpretare se realizeazã prin ziare sau la televiziune, ºi nu printr-o discuþie în plenul Parlamentului. Nici acum autorul nu a reuºit sã ne convingã sau sã ne lãmureascã la ce se aplicã aceastã lege: doar la reclamele publicitare, la orice mesaj publicitar? Nici Domnia sa încã nu stãpâneºte foarte bine acest mecanism ºi mã gândesc atunci în practicã ce se va întâmpla când va fi pusã ea sã fie aplicatã.

O lege, aºa cum spune Convenþia europeanã, trebuie sã fie previzibilã, din start sã înþelegem ce urmãreºte, cum se aplicã ºi cum se sancþioneazã. În al patrulea rând, aceastã lege este inaplicabilã. Degeaba o adoptãm, doamnelor ºi domnilor, pentru cã nu va putea fi utilizatã în practicã, nu vãd cum va putea fi constituitã acea poliþie a limbii, nu vãd acei agenþi constatatori care vor trebui sã stea tot timpul cu cãºtile la urechi ºi în momentul în care vor sesiza un dezacord la radio, în Parlament, în orice altã instituþie publicã unde se foloseºte limba românã sã sesizeze imediat, sã adreseze un avertisment, dupã care, dacã avertismentul nu este luat în seamã, sã vinã sã aplice o amendã de la 1 la 10 milioane. Cum se va realiza, doamnelor ºi domnilor? Nu îmi dau seama. Probabil cã va trebui sã transformãm þara în agenþi constatatori ai limbii române. Numai aºa probabil vom reuºi sã facem, sã înlocuim vechea poliþie politicã cu actuala poliþie a limbii propusã de domnul Pruteanu. Iatã de ce Partidul Democrat a votat împotrivã.

Mulþumesc, domnule Boc. Domnul ªtefan Cazimir, un minut.

## **Domnul ªtefan Cazimir:**

Dupã lupte seculare, care s-au întins pe douã legislaturi, iatã visul nostru realizat: Legea limbii române a fost, în fine, adoptatã. Este un moment sãrbãtoresc pentru Camera Deputaþilor, care a izbutit, dupã lungi strãdanii, finalizarea laboriosului proces. Este, totodatã, o premierã legislativã ºi un legitim izvor de mândrie: pentru prima oarã statuãm printr-o lege obligaþia respectãrii unor legi anterioare. Vom vota desigur, în viitorul apropiat, un nou act normativ privind obligaþia de a respecta legea adoptatã astãzi. Sistemul legislativ în ansamblu va dobândi astfel mai multã coerenþã, iar aplicarea legilor, mai multã stricteþe.

Adoptarea legii de astãzi este o lecþie asprã, dar nu mai puþin meritatã, pentru adversarii ºi sabotorii ei: pentru

vocile ostile din rândul opoziþiei, pentru refractarii din rândul majoritãþii, pentru toþi aceia care ºi-au dovedit pe parcurs lipsa de inteligenþã, lipsa de clarviziune ºi, mai presus de toate, lipsa de patriotism.

O lecþie severã, dar meritatã, reprezintã adoptarea legii ºi pentru ”intelectualiiÒ înãcriþi ºi mediocri care ºi-au manifestat public îngustimea de spirit, pretinzând cã ar fi vorba Ñ auziþi ºi minunaþi-vã! Ñ de o pseudosoluþie pentru o pseudoproblemã. O asemenea apreciere este incalificabilã ºi de aceea mã abþin sã o calific.

O lecþie severã, dar meritatã, o constituie adoptarea legii ºi pentru acele publicaþii care încalcã nepedepsit, dupã nouã ani de la implementare, normele ortografice ale Academiei Române. Suntem convinºi cã amenzile usturãtoare prevãzute la art. 7 le vor aduce cu picioarele pe pãmânt, obligându-le sã respecte în sfârºit decizia supremului for ºtiinþific.

O lecþie severã, dar meritatã, reprezintã adoptarea legii pentru însuºi iniþiatorul ei, care ºi-a permis recent sã publice un articol intitulat ”De ce scriu cu î din iÒ, (”România literarãÒ, nr. 42 din 2002), demonstrând în acest fel o tristã recalcitranþã, sã sperãm totuºi, trecãtoare ºi remediabilã.

Nimic din cele pomenite mai sus nu poate umbri bucuria zilei de astãzi. Limba românã posedã în sfârºit zidul ei chinezesc, de care se va izbi ºi se va sparge valul imund al strãinismelor de tot felul. Limba românã va izbuti astfel sã-ºi conserve sau sã-ºi refacã puritatea virginalã ºi sã urce, împreunã cu vorbitorii ei, spre noi culmi de progres ºi civilizaþie.

Ce-i scris pe firme toþi vom înþelege, Iar ”biznisulÒ va prinde nou avânt.

O stea în frunte porþi, râvnitã lege! Te laud ºi te apãr, ºi te cânt.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Mulþumesc, domnule Cazimir. Sã vedem la urmãtorul dacã ne lãudaþi, ne apãraþi ºi ne cântaþi.

anizarea ºi finanþarea rezidenþiatului, stagiaturii ºi activitãþii de cercetare medicalã în sectorul sanitar.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Este vorba doar de a realiza o corectare a unei erori materiale apãrute în raportul de mediere ºi de aceea trebuie sã o facem înainte de votul final.

În proiectul de lege venit de la Guvern, la art. 4, dupã ce menþioneazã în alin. 1 ce condiþii trebuie sã îndeplineascã o persoanã pentru a putea fi inclusã în programul de protecþie a martorilor, la alin. 2 se spune: ”nu poate fi inclusã în program o persoanã care într-o altã cauzã are calitatea de: organizator sau conducãtor de grup sau organizaþie criminalã; instigator sau autor al infracþiunii de omor, omor calificat sau omor deosebit de gravÒ. Deci aceste persoane nu pot beneficia de programul de protecþie a martorilor.

Dintr-o eroare materialã, în raportul de mediere pe care noi l-am aprobat a rãmas forma ”poate fi inclusã în program o persoanã care într-o altã cauzã are calitatea de organizator sau conducãtor de organizaþie criminalãÒ. Din greºealã nu a fost trecutã sintagma ”nuÒ.

În concluzie, v-am ruga sã acceptaþi îndreptarea acestor erori materiale; sã se precizeze cã ”nuÒ poate fi inclusã în program o asemenea persoanã care intrã sub incidenþa prezentei legi. Este singura completare, singura îndreptare materialã care trebuie sã fie fãcutã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc.

Domnul Boc are dreptate. Am verificat înaintea ºedinþei acest lucru.

Deci

Domnule preºedinte,

Partidul Democrat a votat acest proiect de lege, întrucât, pe de o parte, reprezintã o premierã în viaþa juridicã din România, iar, pe de altã parte, este absolut necesar.

Am avut ºi ne menþinem încã douã rezerve pe care practica, probabil, ni le va confirma ºi în consecinþã va trebui sã modificãm pe parcurs legea.

Prima observaþie este cã noi apreciem în continuare cã acest oficiu de protecþia martorilor ar trebui sã se afle în subordinea Ministerului Justiþiei, ºi nu în subordinea Ministerului de Interne, ºi Ð doi Ð noi considerãm cã prin acest program de protecþie a martorilor trebuie sã fie protejatã nu numai viaþa, libertatea, siguranþa individului, ci ºi proprietatea acestuia. Sunt douã lucruri asupra cãrora vom medita în viitor ºi sunt convins cã mai devreme sau mai târziu legea va trebui sã fie modificatã pentru a include ºi aceste lucruri. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Boc.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vreau sã explic votul Partidului România Mare. Noi am votat împotriva cererii preºedintelui, pentru cã noi considerãm cã numãrul propus de domnul preºedinte, respectiv de 25.000 de membri, 21 de judeþe ºi 700 de membri în fiecare judeþ, nu va contribui la coagularea vieþii politice româneºti, nu va avea ca efect eliminarea de pe scena politicã româneascã a aºa-ziselor partide de buzunar.

Probabil, este un gest de bunãvoinþã faþã de o formaþiune politicã aflatã în fosta guvernare ºi pe care electoratul a spulberat-o, practic, de pe eºichierul politic sau poate domnul preºedinte Iliescu se gândeºte la viitorul propriului partid. Pentru cã îmi este foarte greu sã înþeleg cã un partid responsabil, care se gândeºte sã preia conducerea unei þãri atât la nivel naþional, cât ºi la nivel local, nu este capabil sã poatã sã se înscrie cu cel puþin 50.000 de voturi, cât este necesar pentru ca sã ai candidaþi în toate localitãþile din România ºi sã ai ºi reprezentanþi în secþiile de votare, pe care legea te obligã.

Deci noi considerãm cã prin aceste cifre nu se va asigura asanarea vieþii politice româneºti. Vã mulþumesc.

Domnul Boc, vã rog.

Domnule preºedinte,

Partidul Democrat a votat pentru acest raport de mediere, aºa cum a fost adoptat în Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. În forma iniþialã se prevedea ca numãrul de membri necesar sã fie de 50.000, iar preºedintele României a solicitat reexaminarea acestei legi fãrã a impune un numãr sau altul, susþinând cã ar fi nevoie de o reexaminare pentru a gãsi cifra potrivitã, pentru a satisface pe de o parte nevoia ºi exigenþele libertãþii de asociere, iar pe de altã parte de a rãspunde exigenþelor câmpului politic românesc.

Partidul Democrat a susþinut încã de atunci necesitatea coborârii acestui prag sub cel de 30.000, propus iniþial de cãtre Partidul Naþional Liberal, optând pentru 20.000Ð25.000.

Chiar dacã din punct de vedere teoretic, ºi aici va trebui sã fac o demarcaþie între persoana mea privatã, în calitate de profesor în materia de drept constituþional, ar trebui sã susþin sub orice formã libertatea de asociere, pornind de la o persoanã la douã persoane, aºa cum este în Uniunea Europeanã, totuºi, poziþia partidului ºi a grupului nostru a fost cã este nevoie sã gãsim un echilibru între varianta maximalã de tip Kazahstan, unde existau 50.000 de membri, ºi varianta occidentalã, cu doi-trei membri, pentru a constitui un partid politic. Este o necesitate a României anului 2002, pentru a realiza, aºa cum s-a spus aici, o anumitã coagulare a scenei politice ºi a elimina în acest sens de pe scenã acele partide de buzunar, al cãror unic scop de existenþã este doar acela de a obþine câºtiguri facile în urma prevederilor din legislaþia electoralã, ºi a rãmâne, în consecinþã, în viaþa publicã doar acele partide care prin programele lor, prin ideile ºi prin acþiunile pe care le fac se pot impune în conºtiinþa publicã.

Fãrã a fi perfectã aceastã soluþie cu 25.000 de membri din 18 judeþe, cu 700 de semnãturi în fiecare judeþ, ea reprezintã o soluþie a momentului ºi sunt convins cã dupã reaºezarea scenei politice româneºti vom putea reveni la modelul occidental cu douã-trei persoane în vederea constituirii de partid politic.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Vã mulþumesc, domnule Boc.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Partidul România Mare a votat acest proiect de lege, care este gândit de cãtre Guvern pe baza unui proiect de lege promovat de trei dintre deputatele Partidului România Mare.

Din pãcate, ceea ce n-a fost bine la opoziþie s-a dovedit cã este bine pentru cei de la putere.

Este un lucru lãudabil cã, totuºi, o idee provenitã din partea Partidului România Mare a inspirat la fapte bune partidul de guvernãmânt, asigurând, cel puþin cu excepþia elementelor populiste ºi de propagandã preelectoralã, asigurând o sursã de existenþã pentru mii de copii aflaþi într-o stare de pauperizare acceleratã datoritã modului în care este condusã economia naþionalã.

Atragem însã atenþia ca aceastã situaþie sã fie sub controlul, în continuare, organelor competente, pentru cã existã în foarte multe situaþii cazuri în care se ajunge la infectarea, infestarea cornului ºi de multe ori la stricarea laptelui, datoritã condiþiilor improprii ºi neigienice în care sunt pãstrate acestea.

Am foarte multe exemple din judeþul Cluj în aceastã direcþie. Acest corn ºi lapte sunt distribuite la sfârºitul sãptãmânii acesteia, spre exemplu, pentru sãptãmâna viitoare ºi sunt pãstrate în locuri la care au acces liber inclusiv rozãtoarele.

Noi, însã, cei de la Partidul România Mare, nu ne vom opri la acest refuz de a ne fi luatã în considerare o idee pe care o valorificã altfel Guvernul, ci vom reveni în viitorul apropiat propunând completarea acestei legi, pentru cã apreciem cã este nevoie mai ales în localitãþile rurale, unde activitãþile se desfãºoarã în colectiv, inclusiv

cele ale copiilor de grãdiniþã, ca ºi asupra acestora sã se reverse cornul ºi abundenþa partidului de guvernãmânt.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim. Poftiþi, domnule Sassu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur cã este o lege care nu putea sã primeascã decât un vot pentru din partea unui partid social-democrat. Trebuie sã recunoaºtem cã cei mulþi ani de comunism ºi vreo 12 ani de democraþie au fãcut ca, pânã la urmã, sã fie necesarã o astfel de lege ºi o vedem, din punctul acesta de vedere, necesarã pentru cã, evident, existã o problemã la copii ºi ea se transferã ulterior la adulþi.

Chestiunea pe care o punem noi este cea care rezulta din amendamente. Era normal ca acest lucru, pe de o parte, sã se facã începând de la grãdiniþã pentru cã, de fapt, de acolo este nevoie sã fie dat acest lapte ºi un corn ºi sã fie extinsã pânã, dacã se poate, chiar pânã în clasa a XII-a sau mãcar pânã la 14 sau 15 ani, când se terminã perioada, sã zicem, de creºtere.

Ceea ce ar mai fi de subliniat este faptul cã în practicã lucrurile merg foarte prost. Pe baza acestei legi s-au fãcut tot felul de afaceri ºi cã, aºa cum se dovedeºte pânã acum, nu existã un instrument suficient de solid care sã punã capãt acestor lucruri.

Este pãcat cã existã oameni care sunt puºi sã punã în practicã acest lucru ºi care profitã, încercând sã facã tot felul de afaceri din chestiunea aceasta.

Este pãcat, pentru cã este vorba de o problemã a întregii naþii româneºti. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Partidul Democrat a votat împotriva aprobãrii Ordonanþei nr. 101/2002, din mai multe considerente.

În primul rând, îngreunãm activitatea Agenþiei Domeniilor Statului cu încã o problemã deosebit de dificil de rezolvat, preluarea redevenþei în naturã presupunând ºi depozitarea în baze ºi silozuri, obiective care nu se mai aflã în proprietatea statului ºi nici a Agenþiei Domeniilor Statului.

Deci aceastã problemã se rezolvã, probabil, cu un efort financiar deosebit de mare.

Chiar dacã puteam trece peste aceste prevederi, sigur este foarte bine ca sã primim, dacã nu altfel, inclusiv în naturã aceastã redevenþã, pentru cã aceastã redevenþã, conform Legii nr. 268, curge spre Fondul pentru dezvoltarea agriculturii româneºti.

Curios este, însã, cã în alineatele ulterioare impuse de cãtre P.S.D. ºi de cãtre iniþiator cel care poate sã dispunã discreþionar, aº putea sã spun, de aceastã redevenþã este ministrul agriculturii, printr-un simplu ordin. Deci nu se mai respectã acele prevederi cu care eram obiºnuiþi ºi în anii trecuþi. Sigur, asemenea fenomene, calamitãþi naturale se pot produce anual, chiar de mai multe ori, ºi Guvernul ºi Parlamentul sunt obligate sã intervinã pentru întrajutorarea celor care suferã datoritã acestor fenomene.

Aceste lucruri s-au fãcut pânã acum, dacã nu prin lege specialã, cel puþin prin hotãrâre de Guvern.

Faptul cã în modificarea art. 6 din Legea nr. 268 se prevede ca prin ordin al ministrului sã se stabileascã zonele care au suferit de calamitãþi ºi inclusiv cantitãþile de cereale nouã ni se pare cã transformã aceastã modificare ºi aceastã ordonanþã, îi dã un iz electoral.

Iatã lucrul pentru care Partidul Democrat a votat împotriva Ordonanþei nr. 101/2002. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Supun în continuare votului dumneavoastrã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/2002 privind unele mãsuri pentru stimularea cererii de atribuire a folosirii gratuite ºi a investiþiilor în imobile ce fac obiectul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcþiilor zootehnice dezafectate, destinate creºterii, îngrãºãrii ºi exploatãrii animalelor, precum ºi a fabricilor de nutreþuri combinate dezafectate.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Cu 20 de voturi împotrivã, proiectul de lege fost aprobat.

Vã rog, domnule Brudaºca.

Partidul România Mare a votat împotriva acestui proiect de lege pentru cã apreciazã cã, dincolo de aparenta grijã pe care partidul de guvernãmânt o are faþã de om,

respectiv faþã de oamenii proprii, ea are ºi un caracter profund imoral. Sunt ultimele rãmãºiþe, ultimele ciozvârte ce sunt împãrþite, ultima parte a osului ce este împãrþit de actuala putere.

De altfel, în timpul dezbaterii în comisia de specialitate pe marginea acestui proiect de lege au existat diverse replici între reprezentanþii mai multor partide politice, cei de la putere sesizând faptul cã ”lãsaþi-ne ºi pe noi sã mai luãm ce mai este de luatÒ.

Aþi reuºit, votând aceastã lege.

Prin votarea acestei legi cred cã mai avem încã o bilã roºie foarte importantã la cei care monitorizeazã activitatea legislativã din România.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc.

Supun, în continuare, votului dumneavoastrã proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Tãmãºeu, judeþul Bihor.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur cã pare o lege care n-are o mare importanþã, totuºi, este o problemã esenþialã cea a câinilor periculoºi.

Din pãcate Ñ am sã spun foarte pe scurt Ñ legea este proastã, nu rezolvã problema. Este fãcutã de niºte neprofesioniºti ºi impusã Parlamentului. Este pãcat cã aceastã lege a trecut în felul acesta ºi va avea, probabil, consecinþe destul de grave asupra dezvoltãrii acestei activitãþi în România. Îmi pare rãu, repet, cã este fãcutã de niºte neprofesioniºti care au trecut-o ca atare prin Guvern ºi am trecut-o ºi noi prin Parlament. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Ultimul proiect de lege adoptat se referã în principal la modificãri privind subvenþia acordatã cetãþenilor pentru cãldurã.

ªi la dezbaterea în plen pe articole a acestei legi mi-am exprimat nemulþumirea. Sigur, astãzi, în principiu, Partidul Democrat a votat pentru sau cu unele abþineri, pentru cã nu ne putem propune sã respingem o lege care acordã subvenþii unei mase destul de mari de cetãþeni ai României.

Vreau sã semnalez, totuºi, cã aceastã lege pe care am votat-o astãzi nu îmbunãtãþeºte condiþiile de viaþã ale cetãþenilor, ci le înrãutãþeºte prin faptul cã subvenþia acordatã nu acoperã o creºtere de preþuri a gigacaloriei de peste 5,5% ºi cã nu pãstreazã condiþiile de viaþã pe care le-a asigurat, din acest punct de vedere, la 1 noiembrie 2001.

Din acest motiv, am vrut sã semnalãm în faþa dumneavoastrã acest lucru, chiar dacã, în principiu, am susþinut aceastã lege, în speranþa cã veþi gãsi resursele financiare pentru ca aceste condiþii sã se îmbunãtãþeascã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu. Doamna Dobrescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Este, într-adevãr, dificil, din postura de om politic în opoziþie sã critici o astfel de lege care acordã subvenþii personale individuale familiilor care trãiesc sub un anumit nivel de venituri. Într-adevãr, este deosebit de greu.

Ceea ce colegii din Partidul Democrat au cerut este ca într-o mãsurã mai mare ºi nu care sã þinã cont numai de inflaþie, adicã 17% prognozat, sã se poatã da cu 5% mai mult acestei categorii de populaþie.

Noi am respins acest lucru: o datã cã inflaþia prognozatã este, dupã cum se vãd ºi rezultatele anului acesta, este pesimistã, cã probabil va fi sub 17%, dar, mai mult, baremul de calificare a familiilor pentru obþinerea venitului minim garantat nu a crescut cu 17 procente, ci a crescut cu 43 de procente, adicã creºterea salariului minim pe economie, ceea ce înseamnã lãrgirea acestei categorii ºi intrarea sub incidenþa legii în calificare a unei categorii mult mai largi a populaþiei.

Cu alte cuvinte, trebuie sã fim corecþi ºi sã stabilim exact care sunt datele problemei. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul Brudaºca.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

ªi Partidul România Mare a votat acest proiect de lege. El reprezintã, într-adevãr, o necesitate în contextul deosebit de sãrac, mai ales în zona ruralã ºi în zona de munte.

În judeþul Cluj existã foarte multe situaþii când aceste venituri asigurate prin Legea nr. 416/2001 sunt singurele resurse cu care existã, cu care supravieþuiesc numeroase familii.

Din pãcate, însã, modul în care se aplicã aceastã lege este la discreþia multora dintre primarii puterii, care fac separãri pe criterii politice ºi, de multe ori, acordã aceste venituri unor persoane care au destul de multe resurse personale ºi n-ar avea nevoie de ele.

Îmi însuºesc punctul de vedere susþinut de cãtre reprezentantul Partidului Democrat. Ar fi trebuit ca în aceastã modificare sã fie prevãzutã inclusiv creºterea menþionatã de 5,5% a agentului termic, pentru ca aceste venituri sã asigure, totuºi, sumele necesare pentru ieºirea din aceastã iarnã, care se anunþã destul de dificilã sub aspect financiar ºi economic.

Deci, aºa cum spuneam, Partidul România Mare susþine orice iniþiativã care are menirea sã vinã în sprijinul populaþiei. Nu este, însã, niciodatã de acord cu folosirea acestor resurse de la bugetul statului în scopuri politicianiste ºi, aºa cum am spus, ca un mijloc de ºantaj electoral. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Brudaºca.

Supun, în continuare, votului dumneavoastrã raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor.

38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 169/6.XII.2002

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Partidul Democrat considerã cã soluþia din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 139/2002 privind desfiinþarea Societãþii Naþionale ”Cai de RasãÒ ºi preluarea în patrimoniu a acesteia de Regia Naþionalã a Pãdurilor este o soluþie nefericitã, proastã într-un cuvânt, ºi cã este, de

fapt, un pas înapoi în ceea ce înseamnã gãsirea unei soluþii optime a redresãrii gestionãrii patrimoniului genetic naþional cabalin.

Sigur, am spus ºi la dezbaterea pe articole, Regia Naþionalã a Pãdurilor are probleme deosebit de multe ºi mari, iar ascunderea Societãþii Naþionale ”Cai de RasãÒ în pãdure, în Regia Naþionalã a Pãdurii, nu înseamnã altceva decât sacrificarea acestei foste regii, societãþi naþionale, încã, astãzi, care a însemnat mult în cei peste 100 de ani de existenþã în cadrul Ministerului Agriculturii.

Iatã de ce Partidul Democrat a votat împotriva aprobãrii acestei ordonanþe de urgenþã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc ºi eu.

este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu un vot împotrivã ºi douã abþineri, proiectul de lege a fost respins.

## **Domnul Alexandru Sassu**

**:**

Se menþine raportul.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

A, se menþine raportul, da.

O clipã numai. Trecem pe raportul comisiei. Dacã aveþi observaþii la punctul 1? Nu sunt. Punctul 2. Vã mulþumesc. Punctul 3. Vã mulþumesc. Punctul 4. Vã mulþumesc. Punctul 5. Vã mulþumesc. Punctul 6. Vã mulþumesc. Punctul 7. Vã mulþumesc. Punctul 8. Vã mulþumesc. Punctul 9. Vã mulþumesc. Punctul 10. Vã mulþumesc.

Punctul 11. Vã mulþumesc.

Punctul 12. Vã mulþumesc.

Punctul 13. Vã mulþumesc. Punctul 14. Vã mulþumesc. Punctul 15. Vã mulþumesc. Punctul 16. Vã mulþumesc. Punctul 17. Vã mulþumesc.

de respingere a propunerii legislative privind înfiinþarea ºi funcþionarea Gãrzii civile ºi a patrulelor cetãþeneºti.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Stimaþi colegi, vã rog sã-mi permiteþi sã citesc o notã cu privire la prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind înfiinþarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale.

S-au depus la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poºtale;

Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/1998 pentru stabilirea unor drepturi referitoare la datoria Societãþii Comerciale ”PetrotelÒ Ñ S.A. Ploieºti, prevãzutã în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 72/1997, ºi la protecþia mediului înconjurãtor din arealul petrolier Ploieºti ca urmare a declanºãrii procesului de privatizare a societãþilor comerciale din domeniul petrolier;

Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea ºi controlul integrat al poluãrii; Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/2002 pentru încheierea de cãtre Regia Naþionalã a Pãdurilor a contractelor de vânzarecumpãrare pe termen lung privind masa lemnoasã;

Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Consiliul Europei privind înfiinþarea ºi funcþionarea Biroului de Informare al Consiliului Europei la Bucureºti, semnat la Strasbourg la 23 aprilie 2002;

Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancþiunilor prestãrii unei activitãþi în folosul comunitãþii ºi închisorii contravenþionale;

Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 52/2002 privind stabilirea unui sistem de compensare de cãtre transportatorii aerieni pentru pasagerii cãrora li s-a refuzat îmbarcarea pe curse aeriene regulate;

Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 108/2002 privind achiziþionarea dintr-o singurã sursã a produselor ºi serviciilor necesare asigurãrii uniformelor, însemnelor distinctive, insignelor ºi documentelor de legitimare ale poliþiºtilor;

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 169/6.XII.2002 conþine 40 de pagini.**

Preþul 37.160 lei