Kerekes K‡roly

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Sâmbãtã, 26 februarie, au avut loc la Târgu Mureº manifestãrile organizate pentru aniversarea a 10 ani de la înfiinþarea Uniunii ”Vatra RomâneascãÒ.

Aceastã organizaþie, care s-a autodefinit ca o organizaþie social-culturalã ºi de atitudine civicã, ºi care a fost regizorul evenimentelor sângeroase din martie 1990 de la Târgu Mureº, se gãseºte în momentul de faþã, potrivit afirmaþiilor fãcute recent de preºedintele uniunii, într-o perioadã de revigorare, cu alte gânduri ºi alte structuri.

Cu certitudine, prin alte structuri se înþelege alianþa politicã cu P.D.S.R., concretizatã într-un protocol semnat la 30 iulie anul trecut.

Uniunea ”Vatra RomâneascãÒ, preocupatã în aceeaºi mãsurã ca ºi în trecut de problema naþionalã, considerã, prin preºedintele Zeno Opriº, cã ”toþi cetãþenii acestei þãri au dreptul sã trãiascã liber, nestingherit, cã libertatea unuia nu trebuie s-o ºtirbeascã pe a celuilaltÒ. Aceastã nouã viziune, cu totul alta decât cea din 1990, despre drepturile omului, despre convieþuire, ar putea sã fie salutatã dacã nu ar exista o totalã contradicþie între vorbe ºi fapte.

Ceea ce s-a întâmplat la Târgu Mureº la aniversare ne aminteºte însã de climatul creat de aceeaºi uniune în ajunul evenimentelor de acum 10 ani. Participanþii la manifestare, într-un numãr mare, veniþi ºi din alte judeþe, au dat dovadã de aceeaºi intoleranþã ºi urã antimaghiarã ca ºi în februarie 1990.

În plus faþã de trecut, apare ca element de revigorare furia manifestatã faþã de Executiv, putere judecãtoreascã ºi Preºedinþie.

Acest climat duºmãnos a fost alimentat în mare mãsurã de comportamentul preºedintelui Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor, care, prin afirmaþii ºi ameninþãri la adresa U.D.M.R.-ului, a personalitãþilor politice interne ºi externe, ne aminteºte de cele mai sumbre dictaturi. Faþã de aceastã manifestare duºmãnoasã, comportament politic, clasa politicã din România nu poate rãmâne indiferentã. România face eforturi mari pentru integrarea euroatlanticã, accentuând nu o datã cã statul român este un element de stabilitate în zonã. Din pãcate, aceste eforturi au fost umbrite din nou prin cele întâmplate la Târgu Mureº.

Uniunea ”Vatra RomâneascãÒ, aflatã într-o nouã alianþã politicã, cu un partener pentru care probabil nu este indiferent felul în care se apreciazã în extern imaginea þãrii, a demonstrat cã, ºi în noua sa structurã, rãmâne aceeaºi organizaþie naþional-ºovinã, constituind o frânã în procesul de integrare euro-atlanticã a României. Vã mulþumesc pentru atenþie.