Stenogramă plen

## Domnilor colegi,

Putem începe programul nostru de astãzi, ca în fiecare marþi, cu intervenþii ale parlamentarilor care s-au înscris în acest sens.

În primul rând, îl invitãm pe domnul Vetiºanu Vasile, Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D. Înþeleg cã se convine sã intervinã domnul Barbaresso, în locul domnului Vetiºanu. Poftiþi, domnule Barbaresso!

Invit, în acelaºi timp, pe secretari sã ia loc la prezidiul Camerei.

Vã rog, domnule Barbaresso, ºtiþi cã nu putem depãºi 3 minute!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am aºteptat cu nerãbdare timp de 40 de luni ca de la Preºedinþie sã vinã acest mesaj, în care Preºedintele þãrii sã nominalizeze cã în partidele din Opoziþie se gãsesc aceleaºi structuri comunisto-securisto-mafiote care ne-au asuprit ºi condiþionat viaþa ºi înainte de 1989 ºi dupã 1990. Îmi sunt vii în minte manifestãrile antidemocratice puse la cale de structurile comunisto-securiste în prima jumãtate a anului 1990, când seniorului Corneliu Coposu i se aduceau tot felul de injurii ºi calomnii, ca sã-l discrediteze în faþa naþiunii române. Au rãmas celebre cuvintele spuse de unul din acei lideri F.S.N., care a studiat la Moscova, cã: ”Nu aþi mâncat salam cu soia!Ò Da, este adevãrat cã seniorul nu a mâncat salam cu soia în puºcãrie, timp de 17 ani, nu pentru cã nu ar fi vrut, ci pentru cã nu i se dãdea, dar naþiunea românã crede cã acel membru al F.S.N.-ului, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar de Iaºi ºi Timiºoara, a mâncat vreodatã salam cu soia sau era îmbuibat cu toate bunãtãþile de la gospodãria de partid, în timp ce sute de mii de oameni se bãteau pentru alimentele tradiþionale: adidaºi de porc ºi tacâmuri de pasãre, ºi acestea, când se gãseau. S-a uitat de þãranii care umpleau trenurile cu saci de pâine, care se gãsea din ce în ce mai greu, iar la sate nu era deloc?

Acela care, în dupã-amiaza zilei de 22 decembrie 1999, credea în valorile morale ale comunismului, se simte astãzi lezat când i se spune verde în faþã cã în partidul pe care îl conduce se gãsesc adevãrate structuri criptocomuniste, adicã comunisto-securiste mafiote, care, bine ºcolite de Securitate, lanseazã zvonuri din ce în ce mai ostile la adresa Preºedinþiei ºi a partidelor de la conducere?

Dacã adevãrul nu ar fi supãrãtor, atunci, P.D.S.R.-ul ar fi votat lista cu membrii Comisiei de cercetare a dosarelor Securitãþii. Dar la o ºedinþã a plenului Camerei s-a boicotat aceasta de cãtre toþi aceia care se temeau cã, dacã aceastã comisie îºi intrã în atribuþiuni, multe partide din Opoziþie s-ar înjumãtãþi.

Situaþia actualã din þarã se datoreazã celor 7 ani de conducere a jafului programat de profitorii revoluþiei, de cei care au devalizat bãncile, de cei care ºi-au transferat averile fabuloase în bãnci strãine ºi conturi secrete.

Regretabil este cã în momentul venirii la guvernare a actualei coaliþii nu s-a fãcut un inventar public al activelor ºi pasivelor acestei þãri, în noiembrie 1996. Sã nu credeþi niciodatã cã, totuºi, acest inventar nu existã! Dar, pentru a nu arunca încã o umbrã de îndoialã asupra României ºi pentru ca sã nu avem soarta falimentarã a Bulgariei, nu s-a vorbit de jaful economic pe care l-aþi practicat timp de 7 ani, aducând România în pragul falimentului ºi în marginea prãpastiei!

Dacã se pierdea ºi picul de credibilitate a României, prin demascãri, în noiembrie 1996, în faþa lumii occidentale, aºa cum aþi reuºit dumneavoastrã ºi clica dumneavoastrã de trãdãtori de neam ºi þarã, care v-a acompaniat în toate acþiunile antidemocratice din ianuarie Õ90 ºi la mineriadele din iunie 1990 ºi septembrie 1991, ieºeam total din Europa, nu din punct de vedere geografic, ci din punct de vedere economic, social, cultural ºi moral!

Ceea ce vã doare cel mai mult la actuala guvernare este faptul cã, prin mãsuri ferme, dureroase, neþinând cont de scãderea de popularitate a partidelor din arcul guvernamental, am reuºit sã dãm un sens unic drumului viitor al României, cu sensul spre vest, spre lumea prosperitãþii, democraþiei, civilizaþiei ºi culturii, de la care s-au adãpat înaintaºii noºtri, de la paºoptiºti ºi pânã în 1944, pe când dumneavoastrã ºi acoliþii dumneavoastrã v-aþi adãpat de la Steaua Roºie de deasupra Kremlinului ºi aþi fãcut din România un gulag sovietic!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Domnule deputat, regret cã trebuie sã intervin, aþi depãºit cu un minut intervenþia, vã rog sã rezumaþi!

Prin minciuni, zvonuri, insinuãri, aþi atacat atât Preºedinþia, cât ºi P.N.Þ.C.D.-ul, ºi, în special, pe domnul preºedinte Ion Diaconescu. ªi aceasta pentru cã ºi în Õ90, Õ92, Õ96, precum ºi în 1946, am fost singurul partid istoric care nu am admis nici un compromis cu dumneavoastrã, comuniºtii ºi securiºtii! Noi, cu principiile nu tranzacþionãm niciodatã, fie cã suntem sau nu la putere, ºi în aceasta constã tãria Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat!

Noi suntem corupþii? Noi, care nu avem nici un post de radioteleviziune sau ziar? Noi, care stãm, nu în casele fãurite de moºii ºi strãmoºii noºtri, ci în celule de beton fãcute de comuniºti pe banii noºtri, iar dumneavoastrã trãiþi ºi vã lãfãiþi în casele noastre, pe care, în 1949 le-aþi luat cu japca, iar acum aþi legiferat acest jaf!

Sunteþi lipsiþi de ideaþie. Ceea ce scria un distins ”profet din DãmãroaiaÒ, în 1946, Õ47 ºi Õ48, în organul oficios al P.C.R.-ului ”ScânteiaÒ, aceleaºi teme le reluaþi ºi astãzi. Demolaþi zilnic toate instituþiile democratice, prin zvonuri ºi ºopârliþe, pe care le cereþi unora dintre frustraþii din mass-media, plãtiþi cu bani grei, murdari, sã demoleze toate instituþiile statului de drept!

Demolaþi cea mai democraticã instituþie, Parlamentul, care, cu plusurile ºi minusurile lui, fãrã el nu este democraþie! Demolaþi zilnic instituþiile fundamentale ale statului de drept, prin diverse ”ºopârliþeÒ, prin care omul neavizat sã nu mai aibã încredere în Bisericã, armatã, poliþie ºi ºcoalã!

Pentru fiecare din aceste instituþii aþi creat un scenariu. Astfel vã vedem, **domnule liber-cugetãtor** , la slujbe religioase nu pentru a vã reculege ºi a vã cere iertare în faþa lui Dumnezeu pentru miile de intelectuali...!

Domnule deputat, vã cer scuze, dar vã rog sã rezumaþi ºi sã încheiaþi, pentru cã nu putem sã oferim maximum de ºanse colegilor, care au venit sã-ºi facã ºi dânºii intervenþiile parlamentare.

...pentru miile de intelectuali ºi studenþi, pe care i-aþi mazilit din facultãþi, mulþi murind în puºcãrii...!

Deci, insist, vã mai dau 30 de secunde!

...nu pentru morþii de dupã 22 decembrie, ci pentru a vã vedea naþiunea alãturi de credincioºi ºi a vã face reclamã electoralã! Nu v-am vãzut niciodatã în timpul Sfintei Liturghii ºi al citirii Sfintei Evanghelii sã îngenuncheaþi ºi sã cereþi iertarea pãcatelor!

Totul este o murdãrie incredibilã, întinând numele Domnului, care nu ºtiu cum vã poate rãbda, ca distrugãtor al sfintelor lãcaºuri de cult, lucru pe care nu-l puteþi nega decât prin probe, cã, atunci când eraþi membru al C.C. al P.C.R., v-aþi fi opus prigoanei anticlericale a P.C.R.-ului!

Gata!

## **Domnul Emanoil-Dan Barbaresso:**

V-aþi aliat cu diverse formaþiuni politice, care ”golgãie de viermi precum carnea cangrenatãÒ, de structurile securiste, care, printr-o fiþuicã, strecoarã tot felul de abjecþii ºi obscenitãþi la adresa actualei coaliþii!

Ce este aceastã formaþiune? Din cine este formatã? Care sunt scopurile ei? De cine este finanþatã? Sunt câteva întrebãri la care rãspunsurile vin de la sine.

Cei care, în 22 Decembrie 1989, se ascundeau prin diverse cotloane, securiºtii, ºi-au creat un partid, al cãrui nume nu-l rostesc, pentru ruºinea cã se poate ca în România postdecembristã asasinii sã fie sub aceeaºi cupolã a Parlamentului cu cei asasinaþi!

Dar hidra comunisto-securistã care, prin Punctul 8 de la Timiºoara, trebuia sã fie scoasã în afara lumii politice, astãzi a mai scos la ivealã un cap Ð nu o spun eu, ci unul din partidele din Opoziþie care a guvernat alãturi de dumneavoastrã între Õ92 ºi Õ96: ”Enervarea politicã a P.D.S.R. ºi ApR este total nejustificatã, întrucât aceste partide încearcã, prin orice mijloace, sã revinã la putere, manipulând ºi intoxicând opinia publicã din România cu sondaje falsificate, pentru care plãtesc miliarde de lei. Dacã þara ºi poporul ei sunt sãrace peste mãsurã, de unde au miliarde de lei de risipit de P.D.S.R. ºi ApR?Ò

În încheiere, am un singur regret în privinþa cuvântãrii domnului Preºedinte Emil Constantinescu, acela cã a folosit sintagma ”golaniÒ, în locul sintagmei ”derbedeiÒ. Sintagma ”golanÒ este un cuvânt sacrosanct al Pieþei Universitãþii, la care dacã adera întreg poporul român eram astãzi cel puþin la nivelul Ungariei!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc, domnule deputat. ªi cu regretul cã a avea intervenþii în Parlamentul României înseamnã sã ne spunem puncte de vedere politice, ºi nu sã încercãm reluarea unui limbaj absolut nepotrivit pentru aceastã aulã.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Domnule Duvãz, dar ce l-o fi supãrat aºa de rãu de dimineaþã, cã doar a venit de acasã?!

Din partea P.D.S.R., domnul Honcescu. Vã rog sã poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Iatã, am sã prezint activitatea unuia din corupþii de care vorbea domnul Barbaresso adineauri, ca sã concretizãm ceea ce declara dânsul aici.

Prezentul demers este cel de-al treilea grav semnal pe care îl trag asupra modului în care actualul primar general al Capitalei, Viorel Lis, ºi-a exercitat ºi îºi exercitã mandatul. Anterioarele mele intervenþii se refereau la: solicitarea adresatã procurorului general Mircea Criste, la 18 octombrie 1999, de declanºare a cercetãrilor privind implicarea directã a primarului general al Capitalei în promovarea unei anume ”industriiÒ de publicitate, ce a fãcut posibilã, printr-o crasã eludare a legii, crearea unor prejudicii însemnate bugetului Capitalei Ð este vorba de vreo 11 milioane de dolari, concomitent cu realizarea unor deziderate de grup ºi a unor importante avantaje personale; a doua mea intervenþie se referea la modul în care primarul general al Capitalei a înþeles ºi înþelege sã-ºi exercite atribuþiile, prevãzute expres ºi imperativ de lege, privind autorizaþiile de construcþie, sesizare ce a avut ca urmare declanºarea unor noi cercetãri de cãtre Parchetul General.

Sunt urmate, de data aceasta, de o împrejurare deosebit de gravã, asupra cãreia mã vãd nevoit sã solicit, în virtutea dreptului constituþional de control parlamentar asupra activitãþii Executivului, intervenþia de urgenþã a tuturor factorilor competenþi, cu analiza modului în care Primãria Generalã a Capitalei a acþionat sub mandatul actualului primar general la repartizarea locuinþelor. Recenta afirmaþie a domnului Lis, reluatã pe 24 februarie de mass-media, conform cãreia acesta este hotãrât, în sfârºit, ca independent fiind, sã nu mai dea case ”pe pileÒ, are, pe lângã încãrcãtura specificã faptelor de conotaþie penalã sãvârºite de persoane aflate în exerciþiul de autoritate, ºi gravitatea demonstraþiei unui concurs de infracþiuni, cu posibili autori din structura altor instituþii reprezentative ale statului. Nu mã aºteptam ca tocmai Viorel Lis sã-mi confirme certitudinea acordãrii ilegale a locuinþelor, în condiþiile în care la sutele de petiþii ale cetãþenilor îndreptãþiþi sã primeascã casã, înregistrate la comisie în actualul mandat, primarul general a înþeles sã rãspundã, fãrã nici o excepþie, negativ.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Simiti. Vã rog, domnule deputat!

Domnule preºedinte, mulþumesc. Domnilor colegi,

Alocuþiunea mea de astãzi aº putea-o intitula ”Chestiunea valorii în politica româneascãÒ.

În sfera politicului, conceptul de valoare îºi gãseºte cea mai corectã oglindire în structura unei elite politice veritabile, capabile sã conºtientizeze sensurile fundamentale de evoluþie ale unei societãþi, pe care, apoi, sã le asimileze în modul cel mai fidel, onest ºi moral. În fapt, cele douã dimensiuni, conºtientizare-asimilare, ar putea asigura o definiþie mulþumitoare a ceea ce noi numim astãzi ”interes naþionalÒ, expresie la care, în ultimul deceniu, dupã cum foarte bine cunoaºtem, au fãcut apel numeroase personalitãþi ale vieþii politice româneºti, deºi puþine s-au arãtat dispuse sã-i digere semnificaþiile cele mai profunde.

Nu ne vom permite, aºadar, sã apreciem drept ”exemplareÒ tabieturile politice ale ultimilor 10 ani, lucru care, de altfel, s-ar putea dovedi hazardat. În schimb, ni s-ar pãrea pertinent efortul depistãrii unor modele de conduitã politicã, adaptate la nevoile curente, în experienþa precomunistã a naþiunii române, când România a beneficiat de serviciile unei elite politice extrem de exigente cu sine înseºi ºi care a fãcut posibilã Marea Unire, lansând în plus societatea româneascã într-un ambiþios proces de modernizare. Dintr-o asemenea generaþie de excepþie a politicii au fãcut parte personalitãþi de referinþã, inclusiv pentru scena politicã europeanã, precum Iuliu Maniu, I.C. Brãtianu, Gheoghe Brãtianu, Ion Mihalache, Virgil Madgearu ºi, mai târziu, Corneliu Coposu.

Instaurarea comunismului avea sã anuleze aceastã tradiþie, bazatã pe cele mai solide acumulãri, adevãrata elitã politicã a României, care lua calea gulagului stalinist, fiind substituitã cu o clasã politicã proletarizatã, rudimentarã ºi primitivã. Îmi însuºesc pentru etapa ulterioarã a anului Õ45 conceptul de ”clasã politicãÒ, pe care îl gãsesc mai adecvat, din considerente calitativ-ideologice, cât ºi din raþiuni care derivã din anturajul semantic al respectivei epoci.

Din nefericire, fracturile semantice nu au fost ºi singurele, ele fiind dublate de grave regresii calitative, care s-au menþinut pe tot parcursul celor 45 de ani de comunism, pentru noua clasã politicã transbordatã în România pe tancurile sovietice, devenind simptomatice trãsãturi ca: imoralitatea, corupþia, incapacitatea crasã, antiintelectualismul, antielitismul º.a.

ªi eu vã mulþumesc, domnule Simiti.

Are cuvântul domnul deputat Leonãchescu Nicolae. Poftiþi, domnule deputat!

Spuneþi ºi cine urmeazã!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Într-adevãr, aveþi dreptate ºi vã mulþumesc de corecturã. Urmeazã domnul Moucha

Romulus, P.D.S.R.

## **Domnul Romulus-Ion Moucha**

**:**

Se pronunþã ”MuhaÒ, dar îl pronunþaþi pentru prima oarã ºi nu aveaþi de unde sã ºtiþi!

Îmi cer scuze, e un nume pe care nu l-am mai citit ºi, poate, l-am citit în altã limbã... Îmi cer scuze încã o datã!

Vã rog, domnule deputat!

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat auditoriu,

La 1 februarie 2000, s-au împlinit zece ani de la înfiinþarea, la Târgu Mureº, a Uniunii Culturale ºi de Atitudine Civicã ”Vatra RomâneascãÒ, eveniment care nu poate sã treacã neobservat. Mâine, 1 martie 2000, se vor împlini tot atâþia ani de la înfiinþarea Filialei Bucureºti a Uniunii ”Vatra RomâneascãÒ, din al cãrei birou de conducere am fãcut ºi eu parte mulþi ani la rând.

La 20 martie 1990, s-a þinut în Sala CNIT de lângã Piaþa Amzei conferinþa despre ”Carol S. CaracioniCrãciun, model de cooperare interetnicãÒ, publicatã la câtva timp în periodicul ”TransilvaniaÒ, care apãrea la Essen, în Germania.

Momentul aniversar îndeamnã la meditaþii retrospective ºi sinteze, precum ºi la prognoze privind viitorul nostru comun. Apãrutã pe fondul revendicãrilor extremiste maghiare ºi al violenþelor duse pânã la crimã Ð asta au înþeles extremiºtii prin revoluþie Ñ, Uniunea ”Vatra RomâneascãÒ a jucat un rol deosebit în stabilirea vieþii social-politice din þarã, temperând excesele sangvinare ale unor capete înfierbântate.

Promovând dialogul interetnic pe planuri multiple ºi afirmând rãspicat punctul de vedere al patrioþilor români, aceastã organizaþie neguvernamentalã a jucat rolul unui factor de reþinere ºi a promovat consecvent valorile culturii ºi ale civilizaþiei româneºti. A opus extremismului anacronic maghiar atitudinea fermã a bunului simþ ºi a echilibrului constructiv. A învins, cu armele pãcii, ideea de colaborare dintre minoritãþile stabilite în þara noastrã de-a lungul timpului ºi populaþia româneascã majoritarã.

Festivitãþile din Sala Polivalentã de la Târgu Mureº din ziua de 26 februarie 2000 au reprezentat, pentru toþi, un prilej de a elogia activitatea desfãºuratã timp de un deceniu de reprezentanþii ”Vetrei RomâneºtiÒ. Le mulþumim tuturor vetriºtilor pentru efortul lor constant de a apãra valorile româneºti ºi de a asigura climatul de siguranþã ºi stabilitate politicã necesar tranziþiei actuale.

Delegaþia Partidului România Mare prezentã la festivitãþile amintite a fost condusã de senatorul Corneliu Vadim Tudor ºi din ea au mai fãcut parte deputaþii Ioan Iuliu Furo, Corneliu Ciontu, Ion Duþu ºi Luca ªtefãnoiu. Doctrina Partidului România Mare, denumitã sintetic ”naþionalismul luminatÒ, ºi-a gãsit expresia ºi în acþiunile desfãºurate de ”Vatra RomâneascãÒ ºi, de aici, sprijinul nostru dat celor care apãrã aceastã baricadã.

Vã mulþumesc ºi eu ºi îl invit pe domnul deputat Moucha Romulus. ªi, dacã domnul Vetiºanu s-a întors... Dacã nu, o sã urmeze domnul Baciu Mihai. Poftiþi, domnule deputat!

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

De peste 3 ani de zile asistãm la o adevãratã tornadã de ordonanþe ºi ordonanþe de urgenþã, marea lor majoritate fãrã nici o bazã legalã ºi, adeseori, nici chiar legalã, multe din ele anulându-le pe precedentele, de cu 3 zile înainte, cãlcându-se reciproc pe picioare ºi creând în ansamblu un cadru, atât de aºa-zis ”propiceÒ activitãþilor economice, încât cred cã nu greºesc când afirm cã mulþi investitori strãini, care ar putea veni la noi pentru business-uri corecte ºi reciproc avantajoase, nu vor mai folosi nici mãcar cursele de avion ce doar trec pe deasupra României.

Unul din rezultatele de ”excepþieÒ ale activitãþii celor 200 de specialiºti ai actualei Puteri, care s-au pus pe treabã, ca sã ne ”fericeascãÒ în 15 mii de zile, este ºi documentul emis de Guvern, intitulat pompos: ”Ordonanþã privind organizarea activitãþilor agenþilor imobiliariÒ, respectiv O.G. nr. 3/2000. Aceastã ordonanþã, respinsã de Consiliul Economic ºi Social ºi care contravine flagrant Constituþiei României, Legii nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, Legii învãþãmântului ºi, nu în ultimul rând, chiar ºi Convenþiei europene pentru drepturile omului, instituie un monopol discreþionar al unui cvasi-ONG de bloc asupra întregii activitãþi imobiliare din întreaga þarã.

Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, entitatea guvernamentalã cea mai apropiatã de sfera imobilelor ºi a activitãþilor imobiliare, nici mãcar nu a fost consultat în elaborarea acestei ordonanþe, ca sã nu mai vorbim de faptul cã ºi cei ce urmeazã sã fie, hai sã zicem, ”organizaþiÒ, au suferit acelaºi tratament, zis demo- cratic. Nu este lipsit de interes faptul cã noile taxe ºi biruri care se instituie se duc direct la aºa-zisul ”organizatorÒ al activitãþilor imobiliare, organizator care se autointituleazã ca fiind singura organizaþie profesionalã din branºã, fãcându-se cã uitã de cei peste 10 mii de angajaþi din peste 2 mii de agenþii imobiliare, constituite deja legal, cu eforturi greu de imaginat uneori, de cãtre proprietarii acestora.

Îmi este greu sã cred cã la aceastã situaþie Guvernul a ajuns doar din nebãgare de seamã sau din vitezã. Cu pãrere de rãu pentru lipsa de normalitate ºi moralitate, este clar cã s-a ajuns aici din lipsã de bun simþ ºi respect faþã de semeni, din dorinþa de îmbogãþire, rapid ºi fãrã muncã, din sfidarea faþã de normalitate ºi din dorinþa de a mai încãrca, pe ultima sutã de metri înaintea alegerilor, conturile bancare, probabil nu tocmai curate, ale unor mai mari ai zilei.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Baciu Mihai ºi se pregãteºte domnul Pâslaru Dumitru.

## Domnule preºedinte,

## Onoraþi colegi,

Încep cu adevãrul cã viaþa politicã a lumii moderne, dar ºi gestionarea raþionalã a problemelor unei naþiuni nu sunt posibile în afara partidelor politice, a luptei democratice dintre ele pentru câºtigarea încrederii cetãþenilor în capacitatea fiecãruia de a guverna. De aceea, cetãþenii, dar ºi clasa politicã, urmãresc cu interes momentele importante din viaþa marilor partide, pentru cã aceste momente pot avea semnificaþii pentru þara întreagã. Ele constituie acele ocazii majore în care un partid îºi prezintã naþiunii oferta, în sensul bun al cuvântului, adicã: programul politic, platforma, valorile principale ºi marile principii care îi stau la bazã. De asemenea, este un moment al meditaþiei asupra propriului destin, asupra stãrii partidului, asupra locului, rolului ºi perspectivelor sale în viaþa politicã a þãrii.

Convenþia Naþionalã a Partidului Democrat, care a fost un asemenea moment, s-a desfãºurat în zilele de 18 ºi 19 februarie, iar mass-media a reflectat acest eveniment pe mãsura importanþei sale politice ºi naþionale. Au participat numeroºi oaspeþi de peste hotare, reprezentanþi ai Internaþionalei Socialiste ºi ai partidelor social-democrate din toatã lumea, unele din acestea fiind partide de guvernãmânt în þãri puternice ºi bogate. Mesajele lor au reliefat clar locul ºi rolul Partidului Democrat în familia social-democratã a lumii ºi, implicit, recunoaºterea României ca loc în care unul din marile curente politice ale lumii de azi se simte la el acasã.

Au participat ca invitaþi lideri ai unor mari organizaþii sindicale de importanþã naþionalã, care au reafirmat legãturile organice, naturale, dintre miºcarea sindicalã ºi social-democraþie.

În sfârºit, dar nu în ultimul rând, ne-a bucurat participarea invitaþilor de la partidele politice din þarã, în primul rând, a celor reprezentate aici, în aceastã salã, de dumneavoastrã, membri al Camerei Deputaþilor.

Apreciem la justa lui valoare conþinutul mesajelor celor pe care i-aþi trimis la Convenþie, la Convenþia Partidului Democrat, mesaje care toate au afirmat rolul eminent al Partidului Democrat în viaþa politicã a þãrii, au apreciat efortul nostru în gestionarea acestei perioade dificile.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Dumitru Pâslaru. Se pregãteºte domnul K‡roly Kerekes.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

A fost omul ºi nu mai este! A fost preºedinte ºi nu va mai fi!

Cine l-a vândut, cine l-a trãdat, cine l-a înfrânt! Nu ºtie, nu va afla niciodatã ce a câºtigat, ce a pierdut! Un om sfârºit, un erou al zilelor noastre, un om de prisos, un învins!

De la Spinoza ºtim cã pasiunile ne condamnã la servitute ºi la înfrângere, iar de la un clasic spaniol, cã este greu sã recunoaºtem cã am fost doborâþi de lovitura unei mori de vânt, ºi nu de un imaginat cavaler malefic.

Sigur este însã cã Emil Constantinescu a fost învins! O recunoaºte chiar el. Cã acei cavaleri ai rãului ar fi securiºti ºi P.D.S.R.-iºti rãmâne de discutat.

Dar, în definitiv, cine l-o fi învins pe Emil Constantinescu? Preºedintele României a fost învins mai întâi pentru cã a conceput relaþia sa cu poporul care l-a ales când ca un contract pe care l-a cãlcat, când ca o luptã pe care a pierdut-o, când ca o relaþie cu un partener, când ca una cu un adversar.

Duplicitatea ºi nehotãrârea l-au învins de la început! L-au învins apoi lipsa de cinste ºi sinceritate, spiritul olimpian împrumutat, senzaþia copleºitoare de travesti ºi machiaj artizanal, rolurile primite bine învãþate, dar neizbutit jucate.

Emil Constantinescu a fost învins categoric de contrastul flagrant dintre morgã, pretenþii, pozã ºi prestaþia jalnicã a gafeurului regional, elefantul într-un magazin intern de porþelanuri politice ºi aerul de rudã sãracã cu care ne-a reprezentat în reuniuni internaþionale la vârf.

Constantinescu a fost învins de ºcoala GDS-istã a mesalinei ceauºiste ce se pretinde încã vivandiera societãþii civile, cea care i-a inoculat metodic dispreþul ºi deprinderea de a-i considera pe toþi ceilalþi români drept imbecili, iar poporul însuºi calificat ca o sintagmã idioatã.

ªi nu i-a fost foarte greu, pentru cã ºtim Ñ încãperile mobilate uºor pot fi oricând lesne reamenajate.

Nu securiºtii l-au învins pe Constantinescu, ci propriul sãu aer de misionar scârbit, de predestinat trimis de la curþi înalte sã propãºeascã ºi sã emancipeze populaþiile de la gurile Dunãrii care, vai lor!, nu-l înþeleg ºi nu-l ajutã. ªi, poate mai mult decât atât, preºedintele României a fost învins de camarila odrãslitã peste mãsurã la Cotroceni care, ca orice slugã deºteaptã cu firul subþire al linguºelii, a reuºit repede sã-l încapsuleze într-o gogoaºã imensã, simbol cosmic pentru întregul sãu regim.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Poftiþi, domnule Kerekes.

Se pregãteºte domnul Ilie Neacºu de la Partidul România Mare.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Sâmbãtã, 26 februarie, au avut loc la Târgu Mureº manifestãrile organizate pentru aniversarea a 10 ani de la înfiinþarea Uniunii ”Vatra RomâneascãÒ.

Aceastã organizaþie, care s-a autodefinit ca o organizaþie social-culturalã ºi de atitudine civicã, ºi care a fost regizorul evenimentelor sângeroase din martie 1990 de la Târgu Mureº, se gãseºte în momentul de faþã, potrivit afirmaþiilor fãcute recent de preºedintele uniunii, într-o perioadã de revigorare, cu alte gânduri ºi alte structuri.

Cu certitudine, prin alte structuri se înþelege alianþa politicã cu P.D.S.R., concretizatã într-un protocol semnat la 30 iulie anul trecut.

Uniunea ”Vatra RomâneascãÒ, preocupatã în aceeaºi mãsurã ca ºi în trecut de problema naþionalã, considerã, prin preºedintele Zeno Opriº, cã ”toþi cetãþenii acestei þãri au dreptul sã trãiascã liber, nestingherit, cã libertatea unuia nu trebuie s-o ºtirbeascã pe a celuilaltÒ. Aceastã nouã viziune, cu totul alta decât cea din 1990, despre drepturile omului, despre convieþuire, ar putea sã fie salutatã dacã nu ar exista o totalã contradicþie între vorbe ºi fapte.

Ceea ce s-a întâmplat la Târgu Mureº la aniversare ne aminteºte însã de climatul creat de aceeaºi uniune în ajunul evenimentelor de acum 10 ani. Participanþii la manifestare, într-un numãr mare, veniþi ºi din alte judeþe, au dat dovadã de aceeaºi intoleranþã ºi urã antimaghiarã ca ºi în februarie 1990.

În plus faþã de trecut, apare ca element de revigorare furia manifestatã faþã de Executiv, putere judecãtoreascã ºi Preºedinþie.

Acest climat duºmãnos a fost alimentat în mare mãsurã de comportamentul preºedintelui Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor, care, prin afirmaþii ºi ameninþãri la adresa U.D.M.R.-ului, a personalitãþilor politice interne ºi externe, ne aminteºte de cele mai sumbre dictaturi. Faþã de aceastã manifestare duºmãnoasã, comportament politic, clasa politicã din România nu poate rãmâne indiferentã. România face eforturi mari pentru integrarea euroatlanticã, accentuând nu o datã cã statul român este un element de stabilitate în zonã. Din pãcate, aceste eforturi au fost umbrite din nou prin cele întâmplate la Târgu Mureº.

Uniunea ”Vatra RomâneascãÒ, aflatã într-o nouã alianþã politicã, cu un partener pentru care probabil nu este indiferent felul în care se apreciazã în extern imaginea þãrii, a demonstrat cã, ºi în noua sa structurã, rãmâne aceeaºi organizaþie naþional-ºovinã, constituind o frânã în procesul de integrare euro-atlanticã a României. Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

ªi noi vã mulþumim, domnule deputat.

Vã rugãm sã faceþi liniºte în salã. Aveþi posibilitatea sã luaþi cuvântul.

Invit pe domnul Ilie Neacºu la microfon.

Se pregãteºte domnul Mândroviceanu Vasile.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

A þinut morþiº domnul Emil Constantinescu, Preºedintele României, ca nici sfârºitul sãptãmânii trecute sã nu treacã neobservat de opinia publicã internã ºi internaþionalã.

Cunoscând cã emisiunea lui Florin Cãlinescu Ð ”Chestiunea zileiÒ Ð are pauzã în aceastã perioadã, domnul Preºedinte ne-a oferit un spectacol electrizant, cum numai regizorii ºi scenariºtii de marcã, dupã luni de zile de trudã, reuºesc sã punã la punct astfel de manifestãri cu trecere la public.

De aceastã datã, ºeful lui Dorin Marian ºi al doamnei Zoe Petre s-a întrecut pe sine. Nu este exclus ca Circul Globus din capitalã sã-l cheme pe domnul Emil Constantinescu la barã pentru desfãºurarea de activitãþi care nu intrã în atribuþiile Cotrocenilor ºi pentru concurenþã neloialã.

Stimaþi colegi,

Omul care se dorea clona lui Cuza, care poza în lichidatorul corupþiei, a fost învins! Învingãtorii domnului Emil Constantinescu sunt ”vechea clasã a activiºtilor politici ºi vechii securiºti grupaþi în Partidul România Mare ºi apoi în structurile P.D.S.R.Ò. În alte pasaje, domnul Emil Constantinescu îi atacã dur pe unii ziariºti, lideri de opinie etc., pe care îi catalogheazã drept golani, ºantajiºti, ºmecheri, inclulþi etc.

Fie cã a fãcut-o intenþionat, fie cã l-a luat gura pe dinainte, domnul Emil Constantinescu demonstreazã cã ºi-a pierdut echilibrul, cã disperarea a pus stãpânire pe întreaga lui fiinþã.

Partidul România Mare este cu adevãrat îngrijorat de starea sãnãtãþii domnului Emil Constantinescu ºi, spre binele sãu ºi al imaginii þãrii în lume, Preºedintele trebuie convins cã un control medical complex poate stopa depresia periculoasã în care acesta se aflã de o bucatã de vreme.

Dar declaraþiile care au generat atâta vâlvã pe scena politicã româneascã nu pun sub semnul întrebãrii doar persoana Preºedintelui, ci ºi a anturajului sãu. Este cunoscut faptul cã domnul Emil Constantinescu are în preajma sa sfãtuitori care s-au dovedit nu numai incompetenþi, dar ºi rãu intenþionaþi, ca sã nu mai vorbim de

cartea de vizitã a celor care încã îi mai þin trena Preºedintelui Ð mã refer aici la Patapievici ºi Liiceanu, la unii ziariºti de la ”România LiberãÒ, ”ZiuaÒ, ”Evenimentul ZileiÒ ºi ”Cronica RomânãÒ.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

ªi noi vã mulþumim, domnule deputat.

Are cuvântul, în încheierea intervenþiilor de astãzi, domnul Vasile Mândroviceanu.

Rog pe ceilalþi colegi sã înþeleagã, cu scuzele de rigoare, bineînþeles, pentru cã acesta este timpul pe care l-am avut la dispoziþie, în conformitate cu programul de lucru.

Stimaþi colegi, vã rog sã faceþi liniºte.

Acesta este timpul pe care l-am avut, conform programului. Îi rog pe ceilalþi colegi sã-ºi depunã intervenþiile la secretariatul nostru.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule Mândroviceanu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Elita naþionalã este absentã aproape în totalitate din dezbaterile politice ale actualului ceas de cumpãnã pe care îl trãieºte societatea româneascã, opinia publicã fiind dominatã, manipulatã ºi direcþionatã pe linia unor interese strãine de viaþa realã a unei adevãrate comunitãþi naþionale.

Poporul român nu s-a regãsit încã din degringolada comunistã, cãci comunismul, acest fenomen distructiv ºi morbid, nu a dispãrut din viaþa publicã. Foºtii activiºti, securiºti, propagandiºti ºi acoliþi ai organelor de propagandã bolºevicã de cea mai autenticã speþã marxistã se desfatã în faþa camerelor de luat vederi cu cele mai aberante ºi abstracte teorii, puncte de vedere ºi luãri de poziþii, subliniate de aroganþa intelectualã ºi de o aºa-zisã culturã politicã ºi þinutã moralã, dar fãrã sã aibã o pregãtire corespunzãtoare în domeniile abordate, fãrã sã fie selecþionaþi prin merite deosebite de vreo instanþã de calitate superioarã ºi fãrã nici un drept de a fi mandatarii naþiunii.

Singura soluþie de remediere a situaþiei actuale Ñ de absenþã aproape totalã a elitei naþionale Ð constã în formarea unor personalitãþi din rândurile tineretului într-un viitor nu prea îndepãrtat. Aceasta, deoarece elitei naþionale îi revine sarcina de a scoate þara din decãderea moralã de astãzi, dupã devastarea socialã ºi culturalã cauzatã de lunga dictaturã comunistã.

Numai o elitã naþionalã poate asigura un viitor demn poporului român, cãci aceastã elitã îºi are rãdãcinile în bogãþiile spirituale ºi sufleteºti ale românilor ºi va ºti sã întruchipeze ideea româneascã pe care exponenþii marxiºti de azi nu o cunosc ºi nici n-o înþeleg sub nici o formã, cãci ei poartã blestemul educaþiei comuniste.

Punând accentul pe valorile spirituale ºi culturale ale tradiþiilor a cãror pãstrãtoare este, elita naþionalã va trebui sã serveascã binele comun spritual ºi sã lupte ca sã scoatã þara din situaþia în care se gãseºte azi, contribuind la reconstrucþia moralã ºi civicã a acesteia. Vã mulþumesc pentru atenþie.

## ªi eu vã mulþumesc.

Îmi cer scuze faþã de Grupul parlamentar al Partidului Unitãþii Naþionale Române. Vã rog sã ia cuvântul unul dintre cei patru înscriºi.

Toatã lumea nu poate lua cuvântul, pentru cã sunt 28 de înscrieri pe aceastã listã, ºi cer sã aveþi aceastã înþelegere. Este al 11-lea vorbitor.

Din partea Partidului Unitãþii Naþionale Române, vã rog, domnule deputat, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

De mai bine de 7 ani nu contenesc sã atrag atenþia parlamentarilor români ºi þãrii, prin dovezile inatacabile aduse din judeþele Harghita, Covasna ºi Mureº, cã iredentismul maghiar, prin înºelãtoarea ºi adormitoarea strategie a paºilor mãrunþi, loveºte sistematic ºi fãrã milã în România.

Când atrãgeam atenþia cã acel martie negru de la Târgu Mureº, de la care în curând se împlinesc 10 ani, n-a fost întâmplãtor, ci derulat sub un scenariu abil al iredentismului maghiar, când românii îºi apãrau drepturile în propria þarã, când aduceam ca argument raportul ”Harghita Ð CovasnaÒ cu toate crimele din secuime, unii au întors capul de la un adevãr incontestabil.

Când forumurile cetãþeneºti de pe la Cernat, Valea lui Mihai, Miercurea Nirajului deveneau câmp de desfãºurare pentru iredentiºtii care doreau neapãrat înãlþat la Arad, pe pãmânt românesc, monumentul Ungariei Mari, guvernanþii închideau ochii la o realitate îngrijorãtoare.

Când Coloman Gabor clama cu obrãznicia-i ºtiutã cã în þinutul secuiesc nu va cãlca picior de român care nu vorbeºte maghiara, când Sasi Enei, primarul celui mai unguresc oraº din România, cum îi place sã spunã,

schimbã la Odorheiul Secuiesc strada ”1 decembrie 1918Ò cu ”Strada InsuleiÒ, ºi ”HoreaÒ cu ”AttilaÒ, guvernanþii se fac cã nu aud ºi nu vãd nimic.

Iatã cã, dupã o tãcere strategicã, evenimentele se precipitã din nou, iar adepþii lui Toma necredinciosul culeg roadele. Confundând România cu þara lui Papurã Vodã, grupuri de presiune conduse de preotul reformat pun pe fugã medicii români din Luna de Sus, aducând în locul lor doctori din Harghita. Decizia samavolnicã se petrecea cam în acelaºi timp în care geamurile ambasadei României de la Budapesta erau fãcute zob cu conserve de peºte congelat.

În acest timp, pe la Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Cristuru Secuiesc, pe la forumurile U.D.M.R.-iste, secretarul de stat ungar Jolt Nemen anunþã noi consulate la Mircurea Ciuc ºi Constanþa.

Tot în acest timp, tot mai departe situându-se de adevãr, de apãrarea idealurilor naþionale, în starea de cancer generalizat ajunsã, Puterea a scãpat de sub control acte intrate pe fãgaºul absurdului.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Vã mulþumesc pentru intervenþii. Vã rog sã vã predaþi materialele.

Vã anunþ cã au avut loc 11 intervenþii. Din toate grupurile parlamentare a vorbit cel puþin o persoanã. Vã mulþumesc.

## Copierea inutilului

Partidul Democraþiei Sociale din România salutã cu bucurie ºtirea clonãrii C.D.R., despre care circulau tot felul de informaþii îngrijorãtoare cum cã ar fi decedat imediat dupã alegerile din 1996. Dupã un îndelungat anonimat, aflãm cã, dimpotrivã, C.D.R. este mai viguroasã ca oricând ºi, chiar mai mult decât atât, se înmulþeºte prin butãºire!

Astfel, P.N.Þ.C.D., partidul dezastrului naþional, alcãtuit din numai 15.000 de ”specialiºtiÒ, partidul care a patronat jaful ºi corupþia la toate nivelurile, vine cu o nouã ”descoperireÒ: douã Convenþii Democratice într-una singurã!

Dupã aprige dezbateri naþionale, colocvii ºi seminarii, P.N.Þ.C.D. a gãsit soluþia de salvare a þãrii: Convenþia Democratã Românã, echipa restrânsã, alcãtuitã din P.N.Þ.C.D. ºi P.E.R., ºi Convenþia Democratã din România, ceea ce este cu totul altceva, o echipã lãrgitã care strânge sub faldurile ei pe aceiaºi de mai înainte plus Partidul Naþional Liberal ºi F.E.R.

Pentru a nu fi confundate de cãtre alegãtori la alegerile locale, cele douã convenþii vor pleca la cules de voturi cu cercurile: C.D.R. va beneficia de douã cercuri ºi o cheie, iar C.D.d.R. de aceeaºi cheie închisã însã într-un singur cerc. ## De ce atâta inventivitate politicã?

În primul rând, pentru cã ”principalulÒ partid al proaspãt clonatei Convenþii, P.N.Þ.C.D., este conºtient cã, datoritã ”marilor realizãriÒ ale guvernãrii din ultimii ani, nu-ºi poate permite ºi nici nu îndrãzneºte sã se prezinte de unul singur în faþa alegãtorilor. Motiv pentru care se agaþã cu ambele mâini de mânerul umbrelei a ceea ce cândva s-a numit ”convenþia democratãÒ.

Apoi, pentru þãrãniºti, fie cã sunt ei talibani sau reformiºti cu mâinile la spate, mai importantã decât guvernarea þãrii este problema preºedinþiei în cadrul C.D.R. Probabil cã pentru acest titlu þãrãniºtii înþeleg cã meritã sacrificat totul în þarã, de la economie ºi învãþãmânt, pânã la sãnãtate! Sub privirea ”echidistantãÒ a Preºedintelui Emil Constantinescu, prezent la mai toate evenimentele importante din sânul P.N.Þ.C.D., þãrãniºtii râvnesc preºedinþia Convenþiei, care li se pare cã li se cuvine.

## Scrisoare deschisã

ÇStimate domnule Dan Diaconescu,

Aflu, fãrã a fi surprins, de încercarea fãcutã de regimul Constantinescu de a desfiinþa ziarul pe care-l conduceþi, ”CotidianulÒ. Nu sunt surprins, pentru cã aici trebuia sã ajungã acest regim, în conformitate cu evoluþia sa de pânã acum. Cenzura presei este cea mai importantã manifestare a oricãrei dictaturi, domnul Emil Constantinescu ºi actuala Putere întrunind ºi celelalte caracteristici.

Ca istoric, nu mã pot împiedica de a face o comparaþie Ñ aceea între regele Carol al II-lea ºi Preºedintele Emil Constantinescu. Regimul Carlist a cenzurat ºi interzis ziare ca ”AdevãrulÒ, ”DimineaþaÒ, ”DreptateaÒ, ”ViitorulÒ, ”Neamul românescÒ ºi a subordonat Justiþia, a fãcut cel mai mare jaf de pânã atunci în avuþia statului, a patronat cele mai mari hoþii, a dus þara în pragul falimentului ºi a lãsat-o ciuntitã teritorial ºi cu armata în derivã.

Regimul Constantinescu cenzureazã presa pe care nu ºi-o poate supune; a provocat deriva armatei. De asemenea, ridicolul este apanajul ºi al unuia ºi al altuia dintre dictatori. Lui Carol al II-lea îi plãceau decoraþiile, titlurile, parãzile ºi femeile. ªi lui Emil Constantinescu îi plac cele mai de sus.

Din toate aceste motive, Carol al II-lea a fost alungat în 1940, iar Emil Constantinescu va fi alungat în 2000. Cei doi dictatori au paginile lor urâte în Istoria Românilor ºi poporul în fruntea cãruia au fost îºi va aduce mereu aminte cu dispreþ ºi urã de amândoi.

”AdevãrulÒ, ”DimineaþaÒ, ”DreptateaÒ, ”ViitorulÒ, ”Neamul RomânescÒ din perioada lui Carol al II-lea, ”CotidianulÒ din perioada lui Emil Constantinescu vor avea ºi ele o paginã în Istoria Românilor, dar o paginã de luminã.

Aceasta este rãzbunarea lor, ºi va fi a Domniei voastre. Vã rog sã primiþi expresia deplinei mele consideraþii.È

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Motodologia de aplicare a Legii nr. 1 din 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi a celor forestiere, din cauza birocraþiei, întârzie.

Aceastã tergiversare a metodologiei este folositã din plin de cãtre duºmanii reîmproprietãririi, care folosesc orice posibilitate pentru inducerea în eroare a opiniei publice. Astfel, la Vlãhiþa, bande organizate terorizeazã populaþia civilã ºi copiii aflaþi în taberele de vacanþe, ºi au sãvârºit un delict prin tãierea a 230 metri cubi în valoare de 450 milioane lei. Pentru oprirea acestei ilegalitãþi, organele silvice au constituit echipe mixte de intervenþie împreunã cu poliþiºtii din localitate ºi s-au confruntat cu aceste bande organizate, având ºi sprijinul populaþiei locale. Aceastã colaborare este de la sine înþeles, pentru cã delictele au fost produse în pãdurea care urmeazã sã fie retrocedatã proprietarilor legitimi.

Mediile scrise ºi electronice dezinformeazã însã opinia publicã, prezentându-ºi cazul în ipostaza cã aceste acte ilegale au fost sãvârºite de cãtre viitorii proprietari care au început sã defriºeze pãdurile, demonstrând astfel cât de greºitã este Legea nr. 1 din 2000.

O altã încercare de a anihila legea domnului Lupu o reprezintã studiul iniþiat de ICAS, prin care se propune o exceptare de la reconstituirea dreptului de proprietate a pãdurilor destinate ocrotirii unor specii de valoare deosebitã din fauna cinegeticã autohtonã.

Arealul vânatului ocrotit cuprinde atât zonele de reproducere, cât ºi cele habitare propriu-zise, dar acestor arborete li se aplicã regim silvic unitar. Menþinerea acestui regim este asigurat însãºi de Legea nr. 141 din 1999 ºi Legea nr. 1 din 2000 prin administrarea pãdurilor în cadrul structurilor silvice, conform Hotãrârii guvernamentale nr. 997 din 1999, indiferent de forma de proprietate.

Animalele migreazã, mai ales urºii, cerbii, mistreþii ºi lupii, deci ei nu vor respecta suprafeþele delimitate pentru ei. Aplicarea legislaþiei silvice în vigoare nu poate fi în contradicþie cu modificarea statutului juridic al pãdurilor. Aceastã manevrã a ICAS-ului este în interesul unor cercuri care vor sã beneficieze ºi în continuare de facilitãþile acordate statutului lor special.

## Stimaþi colegi,

Pentru a pune capãt unei stãri de confuzie bine dirijate de unii binefãcãtori, doresc mai întâi sã precizez cã, dupã demisia din P.E.R. în primãvara anului 1998, m-am înscris în partidul ApR, al cãrui membru sunt ºi acum.

Ca parlamentar, îmi desfãºor activitatea ca deputat independent, alãturi de ceilalþi colegi ai partidului ApR. Sunt onorat cã mai multe formaþiuni politice ar fi dorit sã mã coopteze, dar, cu pãrere de rãu, trebuie sã le dezamãgesc, precizându-le cã rãmân membru fidel al partidului ApR.

Stimaþi colegi, acum, doresc sã vã prezint o situaþie ce mie mi se pare paradoxalã.

În condiþiile în care greva profesorilor continuã pe baza unor revendicãri perfect valabile, în condiþiile în care sãnãtatea ºi cultura se îndreaptã spre faliment, când cercetarea ºtiinþificã este menþionatã ca fapt divers, mii de miliarde de lei din taxe strânse conform legii de cãtre Registrul Comerþului ajung în chimirul din ce în ce mai larg al unei asociaþii private care este Camera de Comerþ.

Trebuie fãcutã precizarea cã taxele percepute de cãtre Registrul Comerþului sunt indexate funcþie de cursul de schimb leu-dolar. În baza cãror calcule ºi hotãrâri?

Actualul prim-ministru, domnul Mugur Isãrescu, ar trebui informat de posibilitatea finanþãrii învãþãmântului, sãnãtãþii ºi culturii cu bani din taxele de la Registrul Comerþului, apelând la o formulã simplã de ordonanþã de urgenþã prin care sã hotãrascã funcþionarea Registrului Comerþului nu pe lângã Camerele de Comerþ, cum este actualmente, ci pe lângã Ministerul de Justiþie sau Ministerul Finanþelor, în aºa fel încât miile de miliarde sã poatã acoperi gãurile din buget.

ªi ar mai putea domnul prim-ministru Mugur Isãrescu sã numeascã o echipã din corpul de control sã verifice ce s-a fãcut cu fondurile adunate din taxe de cãtre Registrul Comerþului de la înfiinþarea acestuia ºi pânã în prezent.

ªi, cum ar sta bine unor gentlemani, domnii din conducerea Camerei de Comerþ ºi Industrie a României ar putea sã prezinte în media care este aportul Camerei de Comerþ la dezastrul economic al României pe parcursul celor 10 ani de tranziþie.

Sper ca acest semnal de alarmã sã aibã efectul scontat ºi ca fondurile imense adunate din taxe sã fie dirijate cãtre cei mai îndreptãþiþi a le consuma.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Fac aceastã declaraþie politicã în numele tuturor pensionarilor din þarã, existenþi sau care vor deveni pensionari în viitor, militari sau civili de toate profesiile, profitând de faptul cã Asociaþia veteranilor de rãzboi ºi rezerviºtii prahoveni din Ministerul Apãrãrii Naþionale protesteazã cu vehemenþã împotiva hotãrârii Guvernului de a impozita pensiile, hotãrâre pe care o apreciazã ca pe un scenariu repetabil, al lipsei de grijã a statului faþã de cei care l-au apãrat ºi întregit cu jertfe de sânge ºi vieþi omeneºti, iar acum se luptã sã-ºi apere drepturile în fel ºi chip pentru supravieþuire.

Protestul este susþinut de urmãtoarele argumente:

Ñ contravine Ordonanþei nr. 73 din 1999, care, la art. 5 lit. d), precizeazã cã ”pensiile de orice fel nu se impoziteazãÒ;

Ñ în acelaºi sens, au fãcut declaraþii repetate Preºedintele României ºi alþi demnitari;

Ñ motivarea aplicãrii normelor Uniunii Europene nu se justificã; atunci când ºi drepturile se vor asigura dupã aceleaºi norme, se pot aplica ºi obligaþiile;

Ñ în istoria poporului român nu se cunosc cazuri în care s-a recurs la impozitarea pensiilor, chiar ºi în perioadele critice prin care a trecut;

Ñ promisiunea actualului prim-ministru care la învestiturã a declarat cã Guvernul va lucra cu faþa spre þarã ºi care lasã sã se întrevadã în prim-planul opiniei publice acþiuni deliberate care sã asigure condiþii când de cât normale de trai;

Ñ agresarea permanentã a drepturilor legale ce se cuvin pensionarilor ºi veteranilor, drepturi câºtigate cu sacrificiul vieþii în rãzboaie ºi în cele mai grele acþiuni de reconstrucþie a þãrii, concomitent cu instruirea tinerilor pentru apãrarea statului;

Ñ majoritatea familiilor pensionarilor militari trãiesc dintr-o singurã pensie modestã, datoritã statutului de nomazi mutaþi la ordin, dintr-o localitate în alta, fãrã a-ºi putea asigura stabilitatea familiilor care au suportat statutul de militar;

Ñ schimbarea în ”bineÒ promisã la alegerile din 1996, dar care a cãpãtat conotaþii contradictorii, provocând profunde nemulþumiri întregii populaþii, în mod deosebit categoriilor defavorizate (ºi sunt suficient de multe), punându-ºi speranþa într-o nouã schimbare, previzibilã în sondajele de opinie pentru anul 2000.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Providenþa ne impune diverse situaþii în care se cere o atitudine ºi se probeazã inteligenþa ºi abilitatea clasei politice.

Îmi amintesc, de exemplu, ce primire fastuoasã i-au fãcut românii lui Petru Lucinschi pentru o carte mediocrã despre destrãmarea U.R.S.S., anume lui, care ºi-a adus tot aportul pentru consolidarea imperiului. Nici n-au visat liderii miºcãrii de eliberare ºi reîntregire naþionalã din Basarabia, G. Vieru, N. Dabija, D. Matcovschi, scriitori autentici, la o lansare de carte în chiar Hotelul ”IntercontinentalÒ. Ei, uite cã Petru Lucinschi a avut-o, cu ajutorul fraþilor români.

Altã situaþie: Partidul Liberal din Basarabia a fãcut o propunere foarte chibzuitã Ð formarea unei comunitãþi de state România Ð Republica Moldova, conform modelului Rusia Ð Belarus. A publicat apelul lor în revista ”PoliticaÒ a P.R.M., a vorbit ceva mai serios domnul I. Pop în Parlament, a cârâit ceva superficial P. Lucinschi cã, adicãtelea, mai este mult pânã la o asemenea posibilitate, integrarea în U.E. fiind încã departe.

Fireºte cã un om, purtat prin privilegiile vieþii ruseºti, cu întinse relaþii la Moscova, precum e Petru Lucinschi, e prea puþin interesat de o asemenea comunitate: România Ð Republica Moldova. Pe el nu-l intereseazã nici faptul cã, actualmente, în Basarabia e un genocid pe cale paºnicã, cã lumea moare de foame ca în anii de secetã. Pentru oameni ca el e mai convenabil sã fie preºedinte de Basarabia decât un oarecare prefect sau primar de România. La drept vorbind, aceastã comunitate de state româneºti e mai bine sã se facã pânã la intrarea în U.E., dar toþi de pe ambele maluri parcã au luat apã în gurã.

Nu mã mirã atitudinea unor bolºevici dovediþi de faptele lor. Mã mirã însã cã Preºedinþia României, Guvernul n-au luat absolut nici o atitudine în legãturã cu aceastã propunere.

Dar, mai mult ca orice, mã mirã reprezentanþii massmedia. Acum tac, iar apoi, peste un timp, te pomeneºti cã apare de pe undeva un alt Cristoiu, care sã declare cã nu ne-am sincronizat în fapte, ºi iarãºi sã-i bãlãcãreascã pe bieþii basarabeni cã reprezintã niºte diversiuni sociale, cã sint kaghebiºti, slujitori imperiali, precum a fãcut cândva la venirea mea în Patria-mamã. ªi când te gândeºti cã n-aveam altã soluþie, cã pe timpul rãzboiului în Transnistria, liderii miºcãrii erau vânaþi pe toate drumurile! Or ar fi vrut sã murim toþi sau sã împânzim toþi puºcãriile? Ipocriþi nenorociþi! Pe de o parte îi deplâng pe soþii Teodorovici, pe Ilie Ilaºcu, iar pe de alta ne batjocoresc pe noi, care am scãpat de moarte ºi de puºcãrie.

Ca ºi dumneavoastrã, am luat notã, prin intermediul presei, personal, cu stupefacþie, de jalnica prestaþie la care s-a dedat actualul Preºedinte al României, cu ocazia unei reuniuni medicale organizate de P.N.Þ.C.D.

N-aº fi crezut cã decãderea din fotoliul funcþiei supreme în stat se va produce la un nivel atât de jos. Emil Constantinescu a cãlcat în picioare, în vãzul întregii opinii publice, Constituþia þãrii, elementara probitate politicã la care îl obligã poziþia de Preºedinte al tuturor românilor, ca sã nu mai amintesc de minima moralã ºi cel mai elementar bun simþ.

O datã cu aceasta, domnul Emil Constantinescu s-a transformat singur dintr-o personalitate într-un personaj caragialesc. Nu mã intereseazã ce motive ºi interese l-au împins pe Preºedinte la o asemenea ieºire în public. Cã s-a compromis definitiv ºi integral pe sine Ñ nu mã deranjeazã deloc acest fapt. Mã deranjeazã însã, în cel mai înalt grad, cã a reuºit sã deterioreze grav funcþia de ºef al statului român.

Apreciez drept patologice frisoanele care îl încearcã pe domnul Constantinescu cu trimitere la securiºti ºi activiºti comuniºti, chit cã el însuºi a fost membru de partid, cu funcþie importantã, ºi afirmã în deplinã cunoºtinþã de cauzã cã Securitatea nu l-a deranjat deloc în regimul Ceauºescu. Totuºi, atacul violent îndreptat împotriva Opoziþiei, cu acuzele respective, trebuie sã ne punã într-o stare de alarmã maximã.

Am convingerea cã recenta declaraþie a domnului Emil Constantinescu nu este deloc intempestivã întâmplãtor, ci este rezultatul unei regii. Preºedintele ºi cercurile de interese legate de persoana sa îºi cautã acoperirea ºi justificarea prin starea jalnicã în care au adus România.

Dupã minciunile gogonate ºi promisiunile deºãnþate din campania electoralã care i-a adus la putere, ºi dupã ani de eºecuri grave pânã acum, este foarte comod sã îþi gãseºti þap ispãºitor. Este, de fapt, o tentativã disperatã a lui Emil Constantinescu ºi a echipei lui de a ieºi din corzile în care l-au bãgat presa ºi opinia publicã pentru marile greºeli ºi gafe prin care ºi-a ilustrat prestaþia de Preºedinte. Sunt sigur cã domnul Emil Constantinescu va ieºi pe uºa din dos a istoriei românilor.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Partidul ”România MareÒ a avut ºi are o atitudine raþionalã, constructivã, faþã de intenþia domnului prim-ministru Mugur Isãrescu de a restructura instituþia pe care o conduce, în sensul reducerii personalului suplimentar sau ineficient, a birocraþiei, inclusiv prin comasarea unor agenþii naþionale, oficii, departamente, ministere etc.

Orice acþiune determinatã de considerente legate de creºterea eficienþei Guvernului ºi de reducerea cheltuielilor va fi salutatã de noi, în mãsura în care nu va conduce la o situaþie mai proastã decât pânã acum sau nu va fi motivatã de interese obscure, meschine, de multe ori inavuabile.

Din pãcate, astfel stau lucrurile în cazul intenþiei Guvernului ca, la propunerea Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, acesta sã preia singurul instrument cu rol de coordonare, îndrumare, verificare ºi control la nivel naþional ºi teritorial în domeniul cadastrului general ºi al gestiunii proprietãþii.

Obiectul ascuns al acestei miºcãri preconizate Ð preluarea de cãtre Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei a atribuþiilor Oficiului Naþional de Cadastru, Geodezie ºi Cartografie Ð ar fi salvarea aparatului supradimensionat al ministerului, peste 4.500 angajaþi, iar consecinþele ar fi dezastruoase. Aceste consecinþe ar merge de la sistarea derulãrii unui împrumut acordat de Banca Mondialã ºi condiþionat la existenþa unui organism independent în structura Guvernului, pânã la perpetuarea disfuncþionalitãþilor create prin aplicarea Legii nr. 18/1991 (respectiv imposibilitatea de a se rezolva cele peste 600.000 litigii create în România).

Aceastã preconizatã miºcare s-a lovit de opoziþia tuturor organizaþiilor de profesioniºti implicaþi în cadastru ºi geodezie, care au argumentat convingãtor de ce este necesarã existenþa, la nivel naþional, a unei structuri de autoritate profesionalã recunoscutã, care sã ducã la bun sfârºit o activitate pentru care Parlamentul a elaborat ºi votat o lege organicã, Legea nr. 7/1996, respectiv Legea cadastrului ºi publicitãþii imobiliare.

Intenþiei domnului electronist care conduce în prezent destinele Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþei, influentul (în partidul Domniei sale) vicepreºedinte al P.N.Þ.C.D., Ioan Mureºan, i se opun argumentele justificate ale specialiºtilor din Asociaþia Patronalã de Cadastru ºi Geodezie ºi din Uniunea Geodezilor din România.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Subiectul intervenþiei mele de astãzi se referã la intenþia anunþatã a F.P.S.-ului de a privatiza Sidexul într-un termen foarte scurt. Aceastã intenþie presupune ca F.P.S.-ul sã-ºi asume o responsabilitate imensã, explicabilã prin înseºi dimensiunile Sidexului: cifra de afaceri de circa 1 miliard de dolari S.U.A., circa 10% din exportul României; o balanþã valutarã echilibratã, ceea ce însamnã cã importul indispensabil de materii prime necesare producþiei de oþel livrat în România este acoperit prin expert; cu cei 28 de mii de salariaþi de astãzi, societatea este un mare utilizator de forþã de muncã la nivel naþional; este furnizorul actual ºi, mai ales, potenþial de produse indispensabile pentru numeroase sectoare industriale: ºantiere navale, construcþii, industria automobilului, maºinilor agricole, echipamente electrocasnice etc.; este un consumator major de energie, echipamente, piese de schimb produse în România, de servicii de transport, de activitãþi portuare, de servicii bancare, iar în viitor va fi un important plãtitor de taxe ºi impozite.

În aceste condiþii, poziþia **Sidex** -ului în economia României nu este de neglijat. Ea va deveni primordialã, societatea contribuind la dezvoltarea acesteia prin îmbunãtãþirea calitãþii produselor ºi a rentabilitãþii sale. O privatizare inoportunã, pripitã, neprofesionistã, iresponsabilã, prin tentaþia F.P.S.-ului de a vinde acþiunile Sidex primului care se oferã, fãrã sã cunoascã bine strategia acestuia, va transforma societatea, în cel mai bun caz, într-un producãtor de semifabricate, puþin utilizate în România (în special sleburi) ºi de dimensiune redusã, deoarece exportul de semifabricate va fi întotdeauna limitat. Iar aceastã intenþie este datã de termenul scurt impus de Fondul Monetar Internaþional ºi creditorii Sidex, care se fac cã ignorã datoriile clienþilor faþã de Sidex.

O gândire profesionistã, orientatã pe termen lung, respectiv, o politicã industrialã, ar conduce la o altã atitudine a F.P.S.-ului. O astfel de politicã prespune: o analizã a nevoilor de oþel pe plan naþional pe 5-10 ani, cu privire la volum ºi cantitate; o comparare a valorii adãugate prin intermediul producþiei naþionale, cu valoarea adãugatã provenind din importul care ar înlocui-o; luarea în considerare a impactului social adus de o producþie naþionalã.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Falimentele bancare ºi crizele financiare din sistemul bancar au adus statului român cheltuieli de miliarde de dolari, prin preluarea pierderilor la datoria publicã ºi imobilizarea de resurse în bãnci aflate în incapacitate de platã. Numai sumele necesare acoperirii pagubelor din **Bancorex** ºi **Banca Agricolã** reprezintã aproape jumãtate din datoria externã a României.

De pe urma declarãrii falimentelor bancare câºtigã lichidatorii, dar pierd depunãtorii ºi contribuabilii la bugetul statului ce vãd cum banii din impozite ºi taxe se duc sã acopere golurile lãsate de administratorii de bãnci, care ºi-au pus pe roate afaceri cu credite nerambursate. Perdante sunt bãncile corecte care au aplicat ºi respectat politica financiar bancarã, dar care au pierdut încrederea populaþiei pentru cã fac parte ºi ele din sistemul bancar românesc.

În prezent, în România, în categoria bãncilor cu probleme sunt unele bãnci scoase din tribunal ºi repuse în funcþiune în baza unor sentinþe ºi altele care tergiverseazã prin procese sentinþa de faliment.

O scurtã radiografie a bãncilor cu probleme va scoate în relief cauzele cît ºi urmãririle practicãrii unei politici manageriale bancare neconcordante cu realitãþile româneºti.

**Banca Dacia Felix** revine, dupã 3 ani de procese, pe scena sistemului bancar din România sub supravegherea unui administrator. Situaþia actualã a bãncii: are creanþe de 7.000 miliarde lei, rezultate în urma reevaluãrii activelor neperformante în valutã; datoriile, reeºalonate pînã în anul 2004, sunt de aproape 2.000 miliarde lei; speranþele de recuperare a banilor de la datornici sunt reduse, deoarece procesele de executare silitã merg foarte greu; conducerea bãncii nu este autorizatã de B.N.R., astfel cã licenþa de funcþionare îi poate fi oricînd ridicatã.

Credit Banc a derulat o poveste similarã cu cea a **Bãncii Dacia Felix** , cu o singurã deosebire: s-a opus cererii de introducere a procedurilor de reorganizare sau lichidare judiciarã de cãtre B.N.R. pînã în anul 1999, cînd a repus singurã pe rol aceastã cerere.

Rezultatul acestei amânãri: depunãtorii persoane fizice nu ºi-au primit nici pânã astãzi sumele depuse.

## Peste 10 minute începem ºedinþa în plen.

Rog liderii grupurilor parlamentare sã invite colegii deputaþi în salã.

În acelaºi timp, îi rog pe secretarii desemnaþi pentru ºedinþa de astãzi, domnul Miclãuº ºi domnul K—nya, sã

pofteascã în 10 minute la conducerea ºedinþei, pentru a începe lucrãrile noastre de astãzi.

Domnul secretar K—nya sã se prezinte, pentru a putea sã începem ºedinþa.

- Vã mulþumesc.

Rog Secretariatul Camerei Deputaþilor sã ia legãtura la Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D. ºi sã-i invite în salã.

Pãi, nu mai vin. Ce sã mai caute?!

Salutãm prezenþa doamnei ministru Smaranda Dobrescu ºi o invitãm în banca Guvernului.

Stimaþi colegi,

Declarãm deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor. Vã anunþ cã din totalul de 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 284. Sunt absenþi 59, din care participã la alte acþiuni parlamentare 20 de deputaþi, ºi cvorumul legal pentru adoptare, din 172 de deputaþi, cvorumul de lucru de astãzi este de 152.

ªi o sã intrãm, în consecinþã, pe ordinea de zi a ºedinþei noastre de astãzi, ºi anume la pct. 1 de pe ordinea de zi, unde figureazã dezbaterea obiecþiei de neconstituþionalitate a art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, ca urmare a Deciziei Curþii Constituþionale nr. 20 din 2 februarie 2000.

În consecinþã, stimaþi colegi, invit pe preºedintele Comisiei juridice, domnul deputat Emil Popescu.

Cvorumul!

Chestiune de procedurã? Da. Vã rog, domnule deputat.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Dupã pãrerea mea, nu pot fi reluate lucrãrile în acest moment, pentru cã, la o simplã privire, deci de la tribuna la care sunteþi, domnule preºedinte, veþi putea constata cã nu existã cvorumul necesar. Sigur, nu sunt îndreptãþit sã vã cer acest cvorum, totuºi, pentru dezbaterea unui act normativ de o asemenea importanþã, pentru care se cere ºi o prezenþã specialã, eu cred cã trebuie sã luaþi unele mãsuri care sunt de competenþele dumneavoastrã regulamentare: sã stabiliþi dacã este cvorumul necesar, sã luaþi mãsuri pentru asigurarea acestui cvorum ºi abia dupã ce acest lucru se va întâmpla, sã deschidem aceastã dezbatere, pentru ca toþi cei care vor trebui la un moment dat sã se pronunþe în legãturã cu obiecþia de neconstituþionalitate sã ºtie despre ce este vorba ºi la ce moment al dezbaterilor ne aflãm.

Vã mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc ºi eu.

Este o sugestie corectã, însã intenþia mea este de a deschide ºedinþa.

Ne aflãm la ora 10,15, am trecut de 10,15, programul nostru de lucru este prevãzut ºi eu cred cã cei interesaþi pentru a intra în dezbaterile generale au venit ºi sunt prezenþi. Insist încã, secretariatul biroului sã invite de la Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D. pe domnii deputaþi în salã, inclusiv preºedintele Comisiei juridice, domnul Emil Popescu, ºi vã cer îngãduinþa sã mai aºteptãm ca ºi colegii noºtri, ºi preºedintele Comisiei juridice sã soseascã în salã.

De ce nu continuãm cu declaraþiile politice?

Rog secretariatul ca imediat sã invite preºedintele Comisiei juridice, întrucât nu putem începe dezbaterile.

Imediat, domnule Gaspar, o sã vã dau cuvântul. Probabil dumneavoastrã vreþi sã interveniþi pe procedurã. Sã fie invitat preºedintele Comisiei juridice. Nu putem începe dezbaterile!

Domnule Gaspar, vã rog.

Domnule preºedinte,

Primul punct de pe ordinea de zi, pe care ar urma sã-l luãm în discuþie, comportã o situaþie cu totul specialã.

Constituþia prevede cã în cazurile când se dezbat obiecþiunile de neconstituþionalitate a unor texte din legi, se cere ca votul sã se exprime în prezenþa a cel puþin 2/3 din numãrul membrilor fiecãrei Camere. Deci ne gãsim în faþa unei majoritãþi calificate.

Dumneavoastrã nu puteþi sã declanºaþi procedura pânã în momentul în care nu v-aþi asigurat cã în salã sunt 229 de deputaþi, ceea ce reprezintã 2/3 din 343 ºi, ca sã nu pierdem timpul, cã suntem la ora 10,25, v-aº propune sã supuneþi plenului trecerea ºi luarea în discuþie a celorlalte rapoarte de mediere, pentru ca, totuºi, sã avansãm cu lucrãrile pe ziua de astãzi.

Vom vedea pânã la ora prânzului dacã în salã se va aduna numãrul de deputaþi la care m-am referit, adicã cei 229 necesari pentru a putea declanºa procedura de examinare a deciziei Curþii Constituþionale.

Vã mulþumesc, domnule Gaspar. Domnule deputat Gavra, vã rog...

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Sigur cã sunt de acord cu propunerea fãcutã de domnul deputat Gaspar, pentru cã altfel nu ne putem desfãºura activitatea pânã la ora la care ar trebui sã votãm primul raport al comisiei de mediere.

O sã ridic însã o altã chestiune: joi am întrerupt lucrãrile în Camera Deputaþilor, în plen, pentru o consultare a liderilor grupurilor parlamentare, la care a participat ºi preºedintele Camerei Deputaþilor, domnul Ion Diaconescu. Atunci se punea problema sã discutãm ºi sã adoptãm raportul comisiei de mediere la acea iniþiativã legislativã privind pensionarea anticipatã. Între timp, primisem o scrisoare din partea domnului prim-ministru Mugur Isãrescu, care ne cerea sã nu adoptãm acest act normativ, întrucât n-ar exista resurse bugetare pentru a acoperi plata pensiilor ºi a persoanelor care vor beneficia de o asemenea pensionare anticipatã.

La acea ºedinþã, noi am cerut, liderii grupurilor parlamentare din Opoziþie, ca astãzi, la dezbaterea acestui act

normativ, pentru a ne convinge cã nu existã resurse bugetare pentru a acoperi ºi acest nivel al pensiilor, sã fie prezent primul-ministru, domnul Mugur Isãrescu, pentru cã Domnia sa ne-a adresat scrisoarea.

Sigur, este prezentã doamna ministru Smaranda Dobrescu. Domnia sa însã a dezinformat Camera Deputaþilor, întrucât Legea pensiilor, pe care noi am adoptat-o în Parlamentul României ºi pentru care astãzi va trebui sã dãm un vot în legãturã cu o decizie a Curþii Constituþionale, intrã în vigoare, aºa dupã cum am scris noi acolo, de la 1 ianuarie anul 2001.

Deci partea în care domnul prim-ministru, cât dânsul numai a semnat solicitarea, cred cã dânsul nu a citit-o, cã va greva bugetul ºi anul viitor cu 2.000 de miliarde lei este fals. De la 1 ianuarie 2001 legea aceasta îºi înceteazã efectele pe care le-ar avea asupra bugetului.

2. De la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale sunt douã categorii de poziþii: doamna ministru Dobrescu ne spune cã sunt 140.000 de posibili pensionari care s-ar încadra la acest proiect de lege ºi cã ar fi nevoie de o mie ºi ceva de miliarde pentru cheltuielile de acoperire.

Domnule deputat Gavra, avem acest lucru la pct. 8 pe ordinea de zi, nu intraþi pe fond. Am crezut cã este o chestiune de procedurã.

De procedurã este, pentru cã, dacã nu pregãtim pct. 8, domnule vicepreºedinte, ne pierdem vremea astãzi. Adicã, sã se ºtie: pentru pct. 8, domnul Diaconescu s-a angajat cã-l cheamã pe primul-ministru aici. Dacã nu vine, nu votãm pct. 8. Îl amânãm iarãºi ºi nu este bine.

Am înþeles, domnule deputat.

Þinând cont de propunerea, care mi se pare cã ne scoate oarecum din impas, a domnului secretar al Camerei Deputaþilor, domnul Acsinte Gaspar, vreau sã vã exprimaþi prin vot dacã sunteþi de acord sã trecem la pct. 2, la urmãtorul raport de mediere.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Dacã este cineva împotrivã?

Dacã se abþine cineva?

Cu 3 abþineri, trecem la pct. 2 de pe ordinea de zi, ºi anume la ”raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aplicarea Acordului dintre statele-pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace, cu privire la statutul forþelor lor, încheiat la Bucureºti, la 19 iunie 1995.Ò

Invit pe colegii noºtri din comisia de mediere, ºi anume: domnul deputat Nicã Mihail, domnul deputat Ioniþã Mihai Gabriel, domnul deputat Popa Virgil, domnul deputat Stãnescu Alexandru-Octavian, domnul deputat Vãsioiu, domnul deputat R‡koczi Ludovic ºi domnul deputat Dorian Dorel, deci cel puþin reprezentanþii comisiei de mediere sã ia loc în banca comisiei.

Stimaþi colegi,

Invit pe domnul Nicã Mihail sau pe unul dintre deputaþii: Ioniþã Gabriel, Popa Virgil, Stãnescu Octavian, Vãsioiu Horia, R‡koczi Ludovic, Dorian Dorel sã ia loc în banca comisiei, pentru a putea începe lucrãrile de adoptare a raportului de mediere.

Vã rog, domnule deputat Gaspar.

Domnule preºedinte,

Comisiile de mediere ºi-au încetat activitatea o datã cu depunerea raportului, deci noi trebuie sã trecem acum sã luãm în discuþie textele care au fost adoptate în redactãri diferite de cele douã Camere. ªi v-aº ruga sã observaþi, domnule preºedinte, cã din cele 53 de texte care au fost adoptate în redactãri diferite, comisiile de mediere au propus, în unanimitate, la 51 de poziþii Ð textul Camerei Deputaþilor, la o poziþie Ð textul Sentului ºi la o poziþie Ð un text comun.

Cred cã lucrurile sunt simplificate din acest punct de vedere ºi urmeazã ca sã dãm votul pe fiecare poziþie, cu atât mai mult cu cât, repet, 51 de poziþii sunt ale Camerei Deputaþilor.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc, domnule Gaspar, ºi vã sunt recunoscãtor pentru sprijinul pe care mi-l daþi în conducerea ºedinþei.

În opinia mea, cel care a condus ºedinþa comisiei de mediere ar fi putut sã fie de faþã, din partea comisiei, dar dacã ne aflãm în aceastã situaþie, aveþi perfectã dreptate ºi atunci o sã trec direct la votarea soluþiilor propuse de comisia de mediere. ªi anume, poz. 1 privind medierea la art. 1 Ð textul adoptat de comisie este textul Camerei Deputaþilor. Dacã sunt comentarii? Dacã nu sunt comentarii, cine este pentru acest text? Vã mulþumesc.

Dacã este cineva împotrivã? Dacã se abþine cineva?

A fost votat.

La poziþia a doua, se referã tot la art. 1, textul adoptat este textul Camerei Deputaþilor. Dacã sunt comentarii? Dacã nu sunt comentarii, cine este pentru? Vã mulþumesc.

Dacã existã voturi împotrivã? Dacã se abþine cineva? Text adoptat.

La poz. 3, de asemenea, textul este cel al Camerei Deputaþilor. Dacã sunt comentarii?

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Dacã se abþine cineva?

Dacã este cineva împotrivã?

La poz. 4, de asemenea, textul adoptat de comisie este textul Camerei Deputaþilor. Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Dacã este cineva împotrivã sau dacã se abþine cineva?

La poz. 5 din raportul de mediere, textul Camerei Deputaþilor. Sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Dacã cineva este împotrivã?

Dacã se abþine cineva? Vã mulþumesc.

Text votat.

Poziþia 6, text Camera Deputaþilor. Dacã sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Dacã cineva este împotrivã? Dacã se abþine cineva? Text adoptat.

Poziþia 7 privind art. 2 Ð text Camera Deputaþilor. Sunt comentarii?

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Dacã cineva este împotrivã? Nu este.

Dacã se abþine cineva? Text adoptat. Poziþia 8. Text Camera Deputaþilor. Comentarii? Nu sunt.

þine cineva? Raport adoptat.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind restituirea sumelor cu titlu de penalizãri de 2% pentru nerealizarea parametrilor garantaþi ºi de 5% garanþie de bunã execuþie pentru blocul energetic nr. 1 la Centrala termoelectricã de 2x330 Mw Pucheng Ñ Republica Popularã Chinezã.

Dacã, din partea Camerei Deputaþilor, dintre domnii deputaþi Naidin Petre, Popescu Dumitru, Irimescu Haralambie, Piþigoi Barbu, Radu Alexandru Dumitru, Antal Istv‡n sau ªtefãnoiu Luca, cineva vrea sã ia cuvântul? Nu. Vã mulþumesc.

Atunci, trecem direct la dezbaterea raportului.

La poziþia nr. 1 privind modificarea art. 2, textul adoptat este textul Senatului.

Sunt comentarii? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Cine este pentru? Cine este împotrivã? Dacã se abþine cineva? Text adoptat.

Vã

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Personal, consider cã, în acest moment, þinând seama de faza proceduralã în care ne gãsim, intervenþia primului-ministru, explicaþiile pe care le va da vor avea numai o relevanþã informativã ºi nicidecum pe procesul legislativ, ºi fac aceastã afirmaþie þinând seama de faptul cã deja Senatul României a dezbãtut ºi a aprobat raportul comisiei de mediere.

Haideþi sã spunem cã, în urma explicaþiilor pe care noi le vom primi aici, Camera ajunge la concluzia sã respingã raportul de mediere. Ce se va întâmpla pe mai departe? Pe mai departe, þinând seama de aceastã situaþie, potrivit art. 75 din Constituþie, aceastã divergenþã urmeazã sã fie supusã plenului celor douã Camere. Plenul celor douã Camere se va pronunþa, ºi el, pe textul efectiv în divergenþã ºi, dacã se respinge, sigur cã acela se eliminã din lege.

Eu cred cã demersul Guvernului, demersul primuluiministru trebuia fãcut anterior acestor faze în care ne gãsim. Noi ºtim cã, potrivit Constituþiei, ori de câte ori o iniþiativã legislativã angajeazã bugetul, se cere punctul de vedere al Guvernului. Reprezentanþii Guvernului au fost ºi la comisia sesizatã în fond, ºi în plen ºi acolo trebuiau sã învedereze toate aceste elemente ºi, atunci, probabil cã orientarea de vot a Parlamentului ar fi fost de respingere a propunerii legislative. Dar, în momentul de faþã, la stadiul în care ne gãsim, vã spun cã nu se rezolvã ceea ce se doreºte de cãtre primul-ministru. Sigur cã plenul este suveran ºi va decide amânarea dezbaterii acestui raport, dar vã spun cã finalitatea nu poate fi decât cea pe care v-am învederat-o.

Ca întotdeauna, domnul secretar Acsinte Gaspar, redutabil în ceea ce priveºte explicaþiile ºi desfãºurarea acþiunii, activitãþii noastre prin proceduri.

Da, vã rog. Vã rog, domnule Gheciu.

Într-adevãr, aceastã iniþiativã legislativã a avut un traseu mai special, a existat iniþial o variantã mai radicalã, faþã de care Guvernul s-a pronunþat negativ. În aceastã situaþie, iniþiatorul ºi-a moderat puþin viziunea ºi nu a existat, nu a fost, din pãcate, solicitat un nou punct de vedere al Guvernului. Acest punct de vedere al Guvernului a sosit, unii dintre dumneavoastrã îl cunosc, ºi el nu poate fi ignorat. El nu poate fi ignorat, pentru cã ne obligã în primul rând propriul nostru regulament. Punctul acesta de vedere nu reprezintã o opinie consultativã, ºi art. 84 al regulamentului, detaliind, dar nu adãugând, dar nu adãugând la Constituþie, precizeazã cã: ”Propunerile legislative formulate de deputaþi, care implicã modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurãrilor sociale...Ò Ð or aceastã propunere legislativã are implicaþii adânci asupra bugetului asigurãrilor sociale de stat ºi acesta este motivul pentru care unii dintre noi ne-am abþinut sau am votat contra, dar am rãmas în minoritate, Ð ei, bine, aceste propuneri legislative ”trebuie sã se fundamenteze pe informarea cerutã, în mod obligatoriu, GuvernuluiÒ.

Art. 110 din Constituþie, cu prevederea în cauzã, este cunoscut de fiecare dintre noi, dar cred cã este interesant sã facem ºi un scurt comentariu, de numai câteva rânduri, cu privire la nerespectarea acestei obligaþii, care are, dacã are, ca efect încãlcarea interdicþiei prevãzute la art. 137 alin. 5 din Constituþie, referitoare la aprobarea unor cheltuieli bugetare, fãrã stabilirea sursei de finanþare, are drept consecinþã neconstituþionalitatea mãsurii astfel adoptate care, sub aspect strict economic ºi financiar, tocmai pentru cã nu poate fi executatã, este pur demagogicã. ªi vã asigur cã nu o spun eu aceasta, nu este textul pregãtit de mine, o spune pãrintele Constituþiei.

Prin urmare, doamnelor ºi domnilor, cred cã singura soluþie corectã, pentru a nu intra într-o situaþie în care raportul de mediere ºi, o datã cu el, legea ar fi votate, pentru a nu ajunge în situaþia ca acest text sã fie supus unui atac posibil, ºi posibil cu ºanse mari de a fi acceptat la Curtea Constituþionalã, soluþia corectã cred cã este ca raportul de mediere, implicit ºi propunerea legislativã sã fie returnate la comisie ºi sã fie discutate corelat cu punctul de vedere al Guvernului, care acum existã, dar atunci nu a existat.

ªi eu vã mulþumesc.

Iertaþi-mã, s-a înscris domnul deputat Ana Gheorghe, dupã care dumneavoastrã.

Este preºedintele comisiei!

Da, da, imediat, dar vã rog sã luaþi loc în bancã, domnule preºedinte, sã luaþi loc în banca comisiei. Vã rog, domnule deputat.

**Domnul Gheorghe Ana** _Ñ Circumscripþia electoralã nr. 22, Hunedoara:_

Domnule preºedinte, Stimate doamne, Stimaþi domni,

Ne aflãm astãzi în faþa raportului comisiei de mediere, ºi nu a Comisiei permanente a Camerei Deputaþilor, iar, conform regulamentului nostru ºi a prevederilor Constituþiei, Camera are de aprobat sau de infirmat acest raport ºi nimic altceva. Pe de altã parte, trebuie sã-mi permiteþi sã fac un comentariu: Constituþia României, la art. 110 alin. 1 partea finalã, stabileºte cã: ”În cazul în care o iniþiativã legislativã implicã modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurãrilor sociale de stat, solicitarea informãrii Ñ ºi accentuez a informãrii Ñ este obligatorie.Ò

Evident cã, în aceste condiþii, autoritatea care elaboreazã ºi executã, ºi aici vã rog sã acceptaþi sublinierea pe care o fac ”elaboreazã ºi executãÒ, deci Guvernul va trebui sã informeze Parlamentul, respectiv Comisia permanentã, asupra implicaþiilor pe care le are acea iniþiativã în sfera bugetului. Dar aceastã informare pentru Parlamentul României este o informare, ºi nu este o interdicþie. Noi ne-am obiºnuit pânã acum sã luãm în considerare aceste informãri sub forma unor puncte de vedere ºi chiar aºa le primim de la Guvern, impropriu numite, în loc de informare, punct de vedere, cu alte cuvinte punerea piciorului în prag.

Aprobarea bugetului de stat, aprobarea bugetului asigurãrilor sociale de stat o face Parlamentul, ºi nu altcineva. Tot Parlamentul este cel care are capacitatea deplinã sã producã modificãri în plus sau în minus în acest buget, respectând, evident, principiul asigurãrii surselor pentru orice fel de cheltuialã. Dar revenim la ceea ce discutãm: ne aflãm în faza finalã a elaborãrii unui act normativ, la raportul comisiei de mediere, traseu care implicã epuizarea tuturor procedurilor de divergenþe, de aplanare a divergenþelor º.a.m.d.

## Domnule preºedinte,

Sunt convins cã noi trebuie sã respectãm atât prevederile Constituþiei, cât ºi prevederile propriului regulament, ºi dumneavoastrã aveþi capacitatea ºi obligaþia, evident, în acelaºi timp, de a supune acest raport, spre aprobare sau infirmare, Camerei Deputaþilor.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul preºedinte al comisiei, domnul deputat Pop Leon.

Vã rog.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi îngãduiþi sã-mi prezint punctul de vedere în legãturã cu o aºa-zisã excepþie ce a fost ridicatã aici de cãtre un coleg de-al nostru. În acest domeniu funcþioneazã cel puþin trei texte, douã din Constituþie ºi unul din Legea finanþelor publice, în speþã, din Constituþie, art. 110 ºi 137, iar din Legea finanþelor, art. 10, care se referã la sursele de finanþare ºi la obligativitatea, nota bene, obligativitatea de a solicita o informare Guvernului. Deci Constituþia înscrie aceastã obligativitate de a cere informarea. Cã informarea aceasta o sã spunã cã se poate supune spre dezbatere, în Parlament, legea, cã sunt resurse, cã Guvernul va putea onora, prin buget, cheltuielile pe care aceastã lege le presupune sau cã informarea Guvernului spune cã nu este oportun sã se punã în discuþia Parlamentului aceastã lege, pentru cã nu existã finanþare la aceastã lege, nu are importanþã. Deci obligativitatea constã în aceea de a cere aceastã informare. Parlamentul, care este factorul legislativ suprem, nu poate decât sã punã în discuþie aceastã lege ºi sã voteze. Noi nu suntem subordonaþi Executivului, Guvernului, suntem deasupra lor. Voinþa pe care le-o cerem lor, informarea este pur ºi simplu consultativã, pur ºi simplu formalã. Adevãratul decident este Parlamentul României care, în aceastã situaþie, votând în cunoºtinþã de cauzã, a adoptat aceastã Lege privind pensionarea anticipatã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamna ministru Smaranda Dobrescu. Vã rog.

## **Doamna Smaranda Dobrescu** _Ñ ministrul muncii ºi protecþiei sociale:_

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Deocamdatã, am sã-mi permit sã vorbesc în calitate de deputat, iar dacã dumneavoastrã ºi colegii îmi vor permite ºi vor dori informaþii ºi date suplimentare, o s-o fac ºi în altã calitate. Deocamdatã, aº vrea sã comunic colegilor care doresc sã-ºi pãstreze o conduitã consecventã faþã de aceastã lege cã, între momentul în care s-a judecat chestiunea, începând cu luna septembrie ºi mai apoi, ºi momentul februarie Ð martie 2000, sunt diferenþe mari ºi nu aº vrea sã vin cu fundamentãri, decât dacã îmi veþi permite, într-un capitol special, ci doar sã vã spun cã, în aceastã perioadã, s-au întâmplat mai multe lucruri: s-au pronunþat cei 4.200.000 de pensionari de asigurãri sociale împotriva acestei legi, s-a pronunþat CES-ul, adicã patronatul, Guvernul ºi sindicatele, împotriva acestei legi ºi s-a pronunþat noul Guvern Isãrescu, la fel, printr-un punct de vedere pe care l-a trimis ºi Parlamentului, tot împotriva acestei legi.

Ce s-a întâmplat între timp? S-a întâmplat cã resursele sunt considerate în alt fel, fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale este alta ºi, în acest an, în 2000, se prevede o creºtere economicã. Deci, datele fiind schimbate, îi rog ºi pe colegii care doresc, ºi e normal sã fie aºa, sã-ºi pãstreze o linie egalã, sã ia în considerare aceastã dinamicã a gândirii ºi a datelor ºi a parametrilor ºi sã accepte cel puþin amânarea discuþiei raportului pânã când Legea bugetului asigurãrilor sociale va trece prin Parlament.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Marþian Dan**

**:**

Vã mulþumim, doamnã ministru. Domnule Gavra, vã rog.

## Domnule vicepreºedinte,

Impresia pe care o lasã reprezentanta Executivului, doamna ministru Dobrescu, este cã trebuie sã amânãm votul la acest raport de mediere. Deci se doreºte, de fapt, amânarea, pentru cã sunt, probabil, multe motive, din acest punct de vedere.

Doamnã ministru ºi domnule vicepreºedinte, dacã doriþi sã-l invitãm ºi pe domnul Diaconescu, pentru cã este prezent la Camera Deputaþilor, solicitarea noastrã, a liderilor, la întâlnirea de joi, a fost sã vinã primul-ministru Mugur Isãrescu. Eu, dimineaþã, v-am anunþat, dumneavoastrã eraþi obligat sã luaþi mãsuri sã vinã primul-ministru. Dacã nu, nu discutãm chestiunea. De ce? ªi acum intru pe fond, pentru cã suntem la acest raport de mediere. Doamna ministru Dobrescu a transmis un material Camerei Deputaþilor, sub semnãtura domnului prim-ministru, care l-a semnat fãrã sã ºtie ce semneazã, prin care suntem dezinformaþi, Camera Deputaþilor. ªi scrisoarea respectivã (îmi pare rãu cã doamna Dobrescu a fost vicepreºedinte la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã) ne spune cã vor fi costuri mari ºi anul viitor, dacã se aplicã aceastã lege. Nu, doamnã ministru, aþi fost prezentã când am votat în Parlamentul României Legea pensiilor, care se aplicã aºa cum este înscris, de fapt, într-un articol, de la 1 ianuarie 2001. Deci acest act normativ este tranzitoriu pânã atunci. În acest an se aplicã.

Doamna secretar de stat, cu care am ºi discutat, are altã opinie, în raport cu dumneavoastrã, ºi mai ales sub raportul cifrelor, al persoanelor care urmeazã sã beneficieze de prevederile acestei legi ºi, mai ales, a sumelor. Domnia sa a spus cã sunt 45.000 de persoane ºi a spus cã are toate datele, a apãrut ºi la Televiziune, deci ºi mass-media a preluat acest lucru, nu 140.000. Discuþiile dintre dumneavoastrã ne intereseazã foarte puþin, dar vrem sã ºtim care este adevãrul: sunt 140.000, cum spuneþi dumneavoastrã, sau sunt 45.000, cum spune Domnia sa?! În acest context, costurile sunt cu totul altele. Deci grefarea bugetului la 45.000 de persoane este nesemnificativã. La 140.000 de persoane, pe acest an, despre acest buget vorbesc, sigur cã este o grefare, probabil, imposibilã pentru dumneavoastrã. Numai cã, conform procedurilor noastre parlamentare, noi nu avem ce face. Dacã dumneavoastrã, Guvernul nu aþi fost prezenþi la dezbateri, e treaba dumneavoastrã, nu ne intereseazã.

## Doamna ministru Smaranda Dobrescu.

Domnule preºedinte, sigur cã putem chema toate persoanele cu care eu, în timpul, sã spun, zbuciumat al istoriei mele politice, am avut temporare conflicte. Putem sã le chemãm pe toate, aceasta nu înseamnã cã ministrul nu are date corecte. Ceea ce vreau sã spun, pentru exactitate, este cã domnul prim-ministru Mugur Isãrescu nu a trimis aici o hârtie pe care am fãcut-o eu ºi ºi-a însuºit-o ºi a trimis-o pur ºi simplu. Nu. Este vorba despre un punct de vedere al Guvernului, discutat în urmã cu cel puþin o sãptãmânã, semnat în numele Guvernului de prim-ministru ºi trimis Parlamentului. Aceasta, pentru corectitudine.

Iar în privinþa ideii pe care o are distinsul coleg, domnul deputat Gavra, cã la 1 ianuarie nu a intrat în funcþiune noua lege, vreau sã-l contrazic. Legea spune cã la un an de la promulgare ºi, deci, de la publicarea în Monitorul Oficial, intrã în funcþiune aceastã lege. Suntem la 1 martie, dupã cum vedeþi, noi nu am avut nici astãzi posibilitatea de a discuta prezumþia de neconstituþionalitate venitã de la Curtea Constituþionalã, din lipsã de cvorum; ea este amânatã deja de douã luni, deci, în cazul fericit în care noi totuºi, sãptãmâna aceasta, o vom vota ºi o vom vota în aceeaºi variantã cu Senatul, ea ar urma sã fie pusã în funcþiune peste fix un an de zile. Ce se poate întâmpla în acest timp, distinse coleg, domnule deputat Gavra? Se poate întâmpla ca foarte multã lume care se calificã în zona aceasta de vârstã, tentatã de mirajul certitudinii pensiei în contrapartida incertitudinii zilei ºi a alternativei ºomajului, sã se înscrie imediat în ºomaj Ñ cã ºtiþi cã se poate face ºomaj ºi la cerere ºi, chiar dacã nu este la cerere, se poate face un mic aranjament Ñ ºi peste fix 9 luni sã vinã cu un presing puternic asupra sistemului abia înfiripat, al noului sistem public de pensii, ºi sunt în termenii legii. Deci, începând de acum 9 luni, plus încã pânã în aprilie viitor, este tot timpul sã intre anticipat la pensie.

Domnule preºedinte, dacã îmi veþi da voie sã vorbesc despre cifre ºi fundamentãri, o voi face în numele Guvernului.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu ºi invit pe domnul deputat Buzatu pentru a lua cuvântul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Fiindcã doamna ministru Smaranda Dobrescu a adus vorba de istorie aici, am sã încerc ºi eu sã vã fac o

scurtã istorie, deºi nu este locul potrivit, a acestei iniþiative legislative al cãrei semnatar am fost ºi eu.

Deci iniþiativa a avut un cu totul alt conþinut atunci când a fost introdusã în dezbaterea comisiei, dar, pe parcursul dezbaterii, ea s-a transformat în aºa fel încât în mod practic ea a vizat numai modificarea Legii nr. 2/1995, acordând un beneficiu minor celor care sunt în aceastã situaþie, deci posibili pensionari, în acelaºi timp introducând niºte restricþii mult mai severe în ceea ce priveºte cuantumul pensiei. Deci, practic, ceea ce se pierde, sã spunem cã prin creºterea numãrului de pensionari, se câºtigã sau se echilibreazã prin faptul cã aceste penalizãri sunt extraordinar de mari în raport cu ceea ce exista în Legea nr. 2/1995.

Acest lucru ne aratã nouã cã, de fapt, multe din argumentaþiile acestea care au fost aduse în faþa dumneavoastrã în ultima vreme sunt false. În primul rând, s-a discutat foarte mult asupra numãrului de pensionari, or, din datele expuse cu multã certitudine chiar de doamna ministru secretar de stat, doamna Simona Marinescu, rezultã cã acest numãr nu este cel care a fost menþionat în scrisoarea primului-ministru ºi cã numãrul acesta a fost pur ºi simplu preluat din câteva interviuri ale doamnei ministru Smaranda Dobrescu, publicate în diverse ziare sau la diverse posturi de televiziune.

Ceea ce este important de ºtiut pentru noi în momentul în care vom lua aceastã decizieÉ pentru cã eu cred cã nici nu mai poate fi vorba de nici un fel de amânare din moment ce acest lucru nu s-a petrecut la Senat, din moment ce noi avem înscrisã pe ordinea de zi aceastã chestiune, este clar cã trebuie sã luãm o decizie, fie în favoarea iniþiativei legislative, fie în defavoarea acesteia. Trebuie sã avem puterea sã ne exprimãm poziþia faþã de aceastã propunere ºi faþã de oamenii care sunt posibili beneficiari, fie cã acceptãm, fie cã nu acceptãm acest raport de mediere.

Ceea ce este clar însã ºi foarte important este cã se ascunde ceva. O mare parte din acei oameni care sunt menþionaþi în numãrul din scrisoare sau din intervenþiile doamnei ministru Smaranda Dobrescu pot sã se pensioneze pe Legea nr. 2/1995, nu-i poate împiedica nimeni, decât dacã doamna ministru sau Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale ar veni acum cu o iniþiativã legislativã prin care sã cearã abrogarea Legii nr. 2/1995. Numãrul care rãmâne, numãrul suplimentar este un numãr infim în raport cu ceea ce se poate întâmpla pe baza cadrului legal existent în acest moment.

ªi eu vã mulþumesc. Ar trebui sã ne asumãm ºi responsabilitatea fondurilor. Vã rog, domnul R—bert R‡duly.

## **Domnul R‡duly R—bert K‡lm‡n:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Vreau sã vã aduc aminte, în special membrilor Biroului permanent, respectiv liderilor grupurilor parlamentare, cã joi, înainte sã se dezbatã aceastã procedurã în plenul Camerei, un grup parlamentar a cerut o pauzã pentru consultãri ºi în acest rãstimp au avut loc consultãri cu privire la aceastã problemã. Atunci, joi, în sala Biroului permanent, la propunerea domnului deputat Sassu, liderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, cei care am fost prezenþi, membri ai Biroului permanent, respectiv reprezentanþii grupurilor, lideri sau vicelideri, am adoptat ca soluþie proceduralã pentru problema care o dezbatem acum urmãtoarea: în primul rând sã invitãm primul-ministru al României, pe domnul Mugur Isãrescu pentru a ne explica în amãnunt poziþia dumnealui vizavi de aceastã problemã, dincolo de solicitarea aceea care ne-a fost adresatã în scris, ºi acest lucru, din câte îmi aduc aminte ºi putem sã vedem stenograma ºedinþei respective, a fost agreat chiar ºi de domnul vicepreºedinte Mitrea, iar apoi, dacã reuºeºte sã convingã domnul prim-ministru Camera sau nu reuºeºte, deci dupã aceastã prezentare a domnului prim-ministru vizavi de aceastã problemã, sã aibã loc votul cu privire la problematica în cauzã. Eu cred cã este momentul ca, în plenul Camerei, aceastã propunere venitã cu consensul celor care au participat joi la acea ºedinþã sã fie supusã votului ºi dacã Camera agreeazã aceastã procedurã, sã procedãm ca atare.

Consider cã faptul cã ieri am putut sã pierdem o zi întreagã de dezbateri parlamentare pe o problemã care era caducã din punct de vedere al ei...

## **Domnul Marþian Dan**

**:**

Este pãrerea dumneavoastrã cã am pierdut timpul.

...astãzi am putea sã avem o discuþie deschisã, bãrbãteascã ºi sincerã vizavi de aceastã problemã ºi nu sã o rezolvãm pentru cã avem în idee 50.000 sau 150.000 sau 250.000 de potenþiali alegãtori de o parte sau alta a baricadei, ci, într-adevãr, sã o rezolvãm în deplinã cunoºtinþã de cauzã ºi sã fie o rezolvare doritã de toatã lumea.

Mulþumesc domnule preºedinte.

ªi eu vã mulþumesc ºi trebuie luat în considerare cã, dacã, într-adevãr, ea intrã în funcþiune de abia dupã un an de zile, atât actuala Putere, cât ºi Opoziþia trebuie sã fie foarte atente cu ce voteazã în raport cu aceste posibilitãþi oferite oamenilor, de pensionare anticipatã.

Domnule preºedinte, vã rog, poftiþi. O sã dau cuvântul apoi ultimului vorbitor înscris pe lista mea pânã acum pentru a tranºa pânã la urmã problema procedural. Vã rog, domnule preºedinte!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În ultima vreme vorbim mult, extrem de mult despre aceastã pensionare anticipatã. Vreau sã menþionez cã aceastã instituþie a pensionãrii anticipate, mai bine zis a pre-pensionãrii, existã de mai multã vreme, respectiv din primii ani de dupã Revoluþia din Õ89. Un exemplu în speþã este Legea nr. 2 din 1995 care, de asemenea, prevede, este încã în vigoare, cã se poate face pensionare anticipatã în anumite condiþii.

În virtutea acestui principiu, precum ºi a statuãrii constituþionale cã România este un stat social ºi are

obligaþia în calitate de stat social sã întreprindã prin legislaþia pe care o adoptã demersuri sociale, eu doresc sã aduc în faþa plenului o situaþie care s-ar putea întâmpla în cazul în care aceastã lege nu ar fi adoptatã. Sã pornim de la cifra cel mai des vehiculatã, de 150.000 de persoane care s-ar putea încadra în dispoziþiile acestei virtuale legi.

Deci înseamnã 150.000 de cetãþeni ai României, bãrbaþi ºi femei, care au 50 de ani, respectiv 55, 25-30 care au depãºit perioada de ºomaj ºi pe care, dacã nu adoptãm aceastã lege, noi, în calitate de stat social, îi aruncãm în stradã, îi facem muritori de foame. Ei nu mai au nici un fel de posibilitate. Cine mai recalificã sau angajeazã o femeie sau un bãrbat care are peste 50 sau 55 de ani? Nimeni. Deci aceºti oameni vor augmenta, vor înmulþi numãrul celor care stau la colþ de stradã sã cerºeascã, care stau în metrou sau în gãri ºi care se duc în alte locuri ca sã-ºi facã rost de o bucatã de pâine. Este nepermis, este de neconceput ca un stat social, cum suntem definiþi prin Constituþie, sã luãm o asemenea mãsurã. Aceºti 150.000 de oameni trebuie sã aibã pensie, nu sã fie muritori de rând pe strãzile României.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Domnule preºedinte, ºi noi vã mulþumim, dar, vã rog...

## **Domnul Dumitru Buzatu**

**:**

Doresc un drept la replicã.

Nu, nu. Este domnul Petru ªteolea înscris la cuvânt. Îmi pare foarte rãu, este înscris mai de mult. Vã rog.

Deci puteþi sã faceþi intervenþii, dacã o sã convenim, dupã pauzã. Am rugãmintea, domnul ªteolea, ca ºi ceilalþi deputaþi, n-am intervenit asupra cuvântului; noi suntem în fazã, nu de dezbatere pe fond, ci de a adopta sau nu o procedurã. Noi n-am intrat încã în discutarea acestui raport. Evident cã prilejul este foarte bun pentru discursul de substanþã politicã, dar acestea cred cã s-au fãcut pe fond la data respectivã ºi nici mãcar n-am discutat sau n-am deschis dezbaterile acestui raport.

Deci vã rog sã vã referiþi la procedurã. Vã mulþumesc. Poftim!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Logic, normal, în aceastã ipostazã, trebuia sã fie prezent aici, aºa cum s-a solicitat cu mult timp în urmã, domnul prim-ministru al României. De ce? Fiindcã prin ceea ce s-a exprimat ºi s-a indus în opinia publicã, de la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale, a creat o stare totalã de ambiguitate, o stare de a se pune semne de întrebare asupra acestui proiect de lege. Cine ºi de ce a indus aceastã stare?

Eu zic cã s-a indus aceastã stare din momentul în care doamna ministru al muncii ºi protecþiei sociale, împreunã cu anumite asociaþii ale pensionarilor au cãutat sã inducã în toatã masa pensionarilor din România starea de nesiguranþã în ceea ce înseamnã viitorul pensiilor lor. Adicã, dacã aceºti 140.000 Ñ aceasta era cifra care era trecutã în acea scrisoare pe care am primit-o de la Domnia sa, semnatã de unii preºedinþi de asociaþii de pensionari Ñ ar intra în drepturi, deci ar fi pensionaþi, de fapt, fondurile din bugetul de asigurãri sociale nu s-ar mai ajunge ºi atunci ar suferi întreaga masã de pensionari din România. Este un lucru anormal, nu s-a venit în acea scrisoare cu cifre concrete, nu s-a venit cu analizã concretã economicã la aceastã acþiune. De fapt, eu îmi pun întrebarea, dacã totuºi se gândeºte în sensul acesta, atunci de ce nu s-a acþionat în altã manierã atunci când unei pãrþi din pensionarii României li s-au recalculat pensiile în mod normal ºi drept ºi au beneficiat de niºte avantaje logice ºi normale, iar o parte n-au beneficiat, nerecorelându-li-se pensiile, nerecalculându-li-se pensiile, atunci de ce n-au fost chemaþi aceºti preºedinþi de asociaþii de pensionari la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale sau la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã când era doamna ministru membru acolo, în aºa fel încât sã fi avut proteste ºi atunci?

Adicã, ce vreau sã spun: a induce ºi a incita o categorie socialã, pensionarii actuali din România, împotriva altei categorii sociale, acei viitori pensionari pe aceastã lege, este un lucru anormal. Tocmai aceastã chestiune face ca sã fie nevoie de prezenþa domnului prim-ministru pentru a-ºi exprima un punct de vedere clar în aceastã chestiune.

Bun. Deci vã rog sã sistãm aceste discuþii, mai ales cã ele nu au atins latura de procedurã, ci, în special, s-a intrat pe fond. În aceste condiþii, doamna ministru Smaranda Dobrescu dacã are ceva de adãugat ºi vã voi supune, pânã la urmã, dumneavoastrã, pentru cã altã soluþie nu este, nu se contureazã alternativa insistentã de a invita pe primul-ministru aici. Dacã opinia majoritãþii va fi aceasta, va trebui sã adoptãm aceastã soluþie aºa cum ea, de fapt, a fost adoptatã ºi în Birouri.

Doamna ministru, vã rog.

## **Doamna Smaranda Dobrescu:**

Repet, domnule preºedinte, vã mulþumesc cã mi-aþi dat cuvântul. În continuare, voi vorbi tot în calitate de deputat, pânã când veþi considera, dacã veþi considera, cã pot vorbi în numele Guvernului.

Deocamdatã aº vrea sã-i rãspund domnului coleg ªteolea, care probabil cã nu cunoaºte, deºi domnul preºedinte Pop cunoaºte, pentru cã am fost ºi am vorbit despre politica în domeniul ocupãrii forþei de muncã în cadrul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã a Camerei Deputaþilor, acum douã sãptãmâni. ªi în aceastã propunere pe care noi o avem, de modificare a Legii ºomajului ºi vorbim aici de Legea privind ocuparea în muncã, reconversie profesionalã ºi protecþia socialã a persoanelor în cãutarea unui loc de muncã, avem stipulat clar cã aceastã categorie de persoane defavorizate care se aflã în dificultate de a-ºi gãsi un loc pe piaþa muncii vor avea salariul subvenþionat într-un procent pe care îl vom discuta, în momentul de faþã chiar îl discutãm cu CES-ul, cu partenerii sociali în cadrul CES-ului, din cadrul fondului de ºomaj.

Fondul de ºomaj, în momentul de faþã, deºi este uºor slãbit, nu are slãbiciunea actualului buget al pensiilor. ªi dacã noi, în timp, ºi aceasta dorim sã o facem, vom transforma politicile asistenþiale pasive de ajutorare a

ºomerilor, din ce în ce mai mult le vom transforma în mãsuri active de cãutare a unui loc de muncã ºi de favorizare a celor care angajeazã, atunci, cu aceºti bani, vom putea sã subvenþionãm parte din salariile acestor persoane care, într-adevãr, recunoaºtem cã se aflã într-o situaþie grea.

Vã rog, stimaþi colegi, sã nu preluaþi aceastã idee pãguboasã ºi incorectã, cã Ministerul Muncii incitã categorii, sã zicem categoria ºomerilor împotriva pensionarilor ºi invers. Este o realitate, vã rog sã þineþi cont de ea. Este adevãrat cã Legea nr. 2 din 1995 funcþioneazã ºi acum, a funcþionat, dar ea s-a nãscut într-un moment cu totul ºi cu totul diferit. În 1995, bugetul asigurãrilor sociale înregistra mari excedente. În momentul de faþã nu mai putem sã ne acoperim deficitele din 1998, 1999, iar în acest moment noi nu avem încã subvenþii, poate le vom avea, poate nu le vom avea.

**:**

De ce? Care este motivul?

Deci, daþi-mi voie, eu, în calitate de deputat, de om responsabil în cadrul Comisiei de muncã ºi protecþie socialã, sã mã gândesc cã nu putem periclita promisa recalculare a pensiilor pentru pensionarii care se aflã din 1970, din 1980 în platã ºi care au încã pensii de 600.000, nu o putem periclita prin intrarea intempestivã ºi Ñ despre numãr va vorbi poate premierul sau eu, dacã îmi veþi permite Ñ din cauza intrãrii în zona pensionarilor a unor oameni încã capabili sã munceascã, încã capabili sã se bucure de rezultatele muncii lor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumim, doamnã ministru.

Am hotãrât cã sistãm discuþiile. Dacã este nevoie, supunem la vot.

## **Domnul Valentin-Adrian Iliescu**

**:**

Cine a hotãrât?!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

La replicã, în legãturã cu ce, domnule deputat? Nu, nu, cine v-a nominalizat ca sã cereþi drept la replicã?

## **Domnul Dumitru Buzatu**

**:**

Domnule preºedinte, dumneavoastrã aþi fãcut o afirmaþie cãreia trebuie sã-i dau o replicã.

Nu, domnule deputat, puteþi sã o faceþi dumneavoastrã într-un moment cuvenit în ceea ce priveºte declaraþiile politice, nu o puteþi face acum, conform procedurii! Nu v-am nominalizat, dumneavoastrã vã simþiþi atins de ceea ce eu am fãcut în legãturã cu unele consideraþii. Iertaþi-mã, domnule deputat, în aceste condiþii, domnule vicepreºedinte Mitrea, vã cer permisiunea sã consult Camera dacã sistãm sau nu aceste discuþii, care, repet, au început înainte de... Pe procedurã, domnule Mitrea? Vã rog sã poftiþi!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am dezbãtut într-o ºedinþã, cum s-a ºi spus, cu liderii de grupuri parlamentare ºi Biroul permanent, aceastã chestiune a cererii primului-ministru, cerere pe care dânsul a formulat-o foarte clar, de a se renunþa la aceastã lege. A formulat-o într-un moment în care colegii noºtri din diferite grupuri parlamentare au arãtat cã este dificil din punct de vedere procedural sã discutãm aceastã chestiune. Am cãzut în acel moment de acord cu toþii cã suntem dispuºi sã-l ascultãm pe primul-ministru, sã vedem ce argumente solide are ºi împreunã cu Domnia sa sau dupã ce Domnia sa vorbeºte în salã, fiecare grup parlamentar sã ia o decizie.

Nu vreau sã intru pe discuþia pe fond, când a fost ºi cum a fost deficitar bugetul de asigurãri sociale, care vor fi politicile care vor fi aplicate, pentru cã am foarte puþinã încredere.

Eu constat doar ceea ce constatã toatã þara, cã în ultimii câþiva ani de zile toate bugetele excedentare au devenit bugete cu probleme; a scãpat unul, bugetul ºomajului, ºi înþeleg de la doamna ministru cã avem sarcinã, în 9 luni de zile, sã-l terminãm ºi pe acesta.

De aceea, singurul cu care putem sta de vorbã este primul-ministru, sã vedem cum gândeºte Domnia sa aceastã chestiune din punct de vedere al fondului problemei, urmând ca noi, Parlamentul, sã decidem din punct de vedere al procedurii, dacã Domnia sa ne convinge.

Apare însã, domnule preºedinte de ºedinþã, o problemã. Nu putem sã-l aºteptãm pe primul-ministru 6 luni sau 3 luni, putem sã-l aºteptãm în aceastã sãptãmânã sau sã cãdem de acord cã, pânã marþi, vom stabili cu dânsul o prezenþã în salã. Nu vine ca sã-ºi prezinte punctul de vedere, marþea viitoare votãm raportul, aºa cum conºtiinþa fiecãrui parlamentar, voinþa fiecãrui parlamentar decide.

Deci propunerea mea este ca sã stabilim un termen în care primul-ministru poate sã vinã în faþa Parlamentului, sã-l ascultãm, mi se pare firesc, ºi dupã aceea sã decidem dacã au apãrut alte elemente decât cele care erau în momentul în care legea a fost aprobatã, nota bene, cu acordul Guvernului. ªi chiar dacã era alt ministru la Muncã în momentul respectiv, era acelaºi ministru Remeº la Ministerul de Finanþe care a fost de acord cu legea acum o lunã jumate ºi nu mai este de acord cu legea astãzi. Sunt foarte multe probleme ciudate referitor la acest proiect de lege. Nu, este mult douã sãptãmâni; îl aºteptãm deja de o sãptãmânã. Discuþia a fost sãptãmâna trecutã, miercuri. Eu cred cã pânã marþi putem sã-l aºteptãm pe primul-ministru, sã vinã în faþa Parlamentului, sã ne explice ce s-a schimbat atât de grav în poziþia Guvernului referitor la aceastã lege, încât trebuie sã o regândim.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte. Deci s-a conturat aceastã ipotezã, mie mi se pare ºi un lucru corect, nu putem da termen marþi, pentru cã marþi probabil avem ºedinþã comunã, ci în cursul sãptãmânii, deci în cursul dezbaterilor din sãptãmâna viitoare, când aceastã lege va fi pe ordinea de zi. ªi supun, pânã la urmã, acest punct de vedere privind procedura dezbaterii legii în prezenþa primului-ministru consultãrii Camerei.

Cine este pentru aceastã variantã propusã ºi de domnul Mitrea? Vã mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Dacã sunt abþineri? Deci 6 voturi împotrivã. Abþineri? Vã mulþumesc.

În aceste condiþii, amânãm discutarea punctului 8 de pe ordinea de zi.

Ne aflãm în faþa situaþiei de a reveni asupra ordinii de zi la pct. 1, nu înainte însã de a da un vot final pe care trebuia de fapt sã-l dãm la ora 11,30, conform programului nostru. Se referã la un vot final privind proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/Õ99 privind scutirea de plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente.

## **Domnul Acsinte Gaspar**

**:**

Este o problemã aici.

Domnilor, iertaþi-mã! Este un lucru de care nu am fost informat la timp, îmi cer scuze în faþa dumneavoastrã, trebuia sã se punã la punct o procedurã care nu a fost pusã la punct, dar ea era sesizatã a fi pe ordinea de zi astãzi. Bun!

În aceste condiþii, vã propun o pauzã de 10 minute, dupã care ne întoarcem la pct. 1 de pe ordinea de zi care a fost amânat în lipsã de cvorum ºi în lipsa preºedintelui de ºedinþã.

Vã mulþumesc.

## DUPÃ PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

Invit secretarii de ºedinþã sã se prezinte pentru a conduce lucrãrile în continuare ºi ºefii grupurilor parlamentare sã invite pe toþi colegii în Camerã.

Deci insist: ºefii grupurilor parlamentare sã invite pe colegi sã ia loc în Camerã, sã continuãm lucrãrile în plen. Invit pe domnii secretari sã ia loc, sã ia loc la conducerea acestei ºedinþe, ºi ºefii grupurilor parlamentare sã invite parlamentarii în salã. Invit pe colegii noºtri care se aflã în alte sãli ale Camerei Deputaþilor sã revinã în salã pentru a intra în discuþiile punctului 1 care l-am amânat la începerea lucrãrilor.

## Stimaþi colegi,

Vã propun ca discuþia pct. 1, cu acordul domnului preºedinte Popescu, pentru a putea sã mobilizãm, pentru cã îmi dau seama cã în acest moment chestiunea este incertã ºi noi nici nu putem discuta mãcar problema raportului Curþii Constituþionale în legãturã cu legea, cu acel art. 28 din Legea pensiilor decât în mãsura în care avem o reprezentare de 229 de deputaþi în salã.

În aceste condiþii, vã propun sã trecem la punctul urmãtor de pe ordinea de zi ºi sã fixãm ora 14,30 pentru a dezbate acest punct.

Deci am acordul dumneavoastrã. Vã mulþumesc.

În aceste condiþii, trecem în continuare la dezbaterea pct. 9 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative. Rog iniþiatorii sã pofteascã în banca iniþiatorilor. Domnul secretar Acsinte Gaspar ºi domnul Csaba. Domnul Gaspar a luat loc. Comisia juridicã, în banca comisiei.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Domnul deputat Gaspar. Vã rog.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Proiectul de lege pe care-l supunem dezbaterii ºi adoptãrii plenului Camerei Deputaþilor are ca obiect normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative.

Este un principiu ca legea sã convingã deopotrivã cetãþenii, autoritãþile publice, precum ºi toate instituþiile ºi celelalte componente ale unei societãþi. Pentru a putea fi corect aplicatã ºi bine înþeleasã, ea trebuie sã întruneascã unele exigenþe de formã, conþinut, calitate ºi stil, care numai ei îi sunt specifice.

Legea se integreazã într-un sistem legislativ care trebuie sã constituie un corp unitar, coerent, concordant ºi funcþional. Pentru aceasta, este necesar ca fiecare act normativ sã se prezinte într-o structurã adecvatã normelor juridice ºi într-o formã prescriptivã corespunzãtoare, cu un limbaj simplu, clar, precis ºi concis, iar soluþiile lor sã fie obiective, bine fundamentate, convingãtoare ºi armonioase.

Respectarea prescripþiilor impuse de tehnica elaborãrii actelor normative, folosirea unui limbaj juridic adecvat reglementãrii, clar, sobru ºi concis sunt elemente indispensabile construirii unui sistem legislativ coerent, accesibil tuturor utilizatorilor dreptului ºi, prin aceasta, rãspunzând cerinþelor de decriptare a normelor juridice, de democratizare a acestora, fãrã renunþarea la ceea ce le conferã specificaþia, nota caracteristicã.

Regulile de tehnicã legislativã prevãzute în proiect au fost fundamentate atât pe experienþa naþionalã în acest domeniu, cât ºi pe normele general acceptate în þãrile europene din cadrul familiilor de drept latino-german: Franþa, Germania, Italia, Austria, Spania, Belgia ºi Ungaria.

Pentru conturarea ºi structurarea acestor reguli a fost analizatã experienþa legislativã din ultimii ani, practica parlamentarã ºi guvernamentalã ºi s-au valorificat observaþiile ºi concluziile Consiliului Legislativ desprinse din practica sa de avizare.

Normele de tehnicã legislativã ce se supun spre dezbatere prin proiectul de lege alãturat au fost elaborate într-o viziune sistemicã, în raport cu etapele procesului legislativ ºi categoriile de acte normative ce se adoptã de cãtre autoritãþile publice care, potrivit legii, au o asemenea competenþã.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumim ºi noi, domnule deputat. Din partea comisiei, domnul preºedinte Popescu.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu**

**:**

Avem aceeaºi poziþie ºi cerem aprobarea.

Am înþeles. Comisia are aceeaºi poziþie ca iniþiatorul, un fericit consens. În aceste condiþii, la dezbaterile generale dacã vrea cineva sã ia cuvântul?

Da. Domnul preºedinte Pop Leon. Vã rog sã poftiþi!

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Avem plãcuta surprizã sã facem constatarea cã, de data aceasta, printr-o iniþiativã legislativã constând dintr-o propunere legislativã, se vine cu un text de lege menit sã asigure în viitor elaborarea actelor normative în condiþii de tehnicã legislativã deosebitã care sã þinã cont atât de fondul lor, cât ºi de forma de exprimare a acestor acte normative.

Ceea ce spuneam noi pânã acum de la aceastã tribunã, cã este nevoie de acribie ºi acurateþe legislativã, sper cã de data aceasta vom reuºi ca, prin adoptarea acestui act normativ, acestei iniþiative legislative, legile sã aibã mai multã rigoare, sã fie mai clare, mai sintetice, mai concise, adicã sã beneficieze de ceea ce se cheamã, aºa cum spuneam înainte, acurateþe legislativã, acurateþe la care se þinea mult, în special în perioada interbelicã, când Consiliul Legislativ avea un cuvânt hotãrâtor în acest domeniu.

De aceea, sunt pentru adoptarea acestei iniþiative legislative care este beneficã pentru viitorul actelor normative, al legilor din România.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumim ºi noi, domnule deputat Leon Pop. Dacã din partea celorlalte grupuri parlamentare existã intenþia de a participa la dezbaterile generale? Nu.

În aceste condiþii, vom trece direct la dezbaterea legii în varianta adoptatã de Senat, aºa cum s-a propus aici, aºa cum a propus ºi Biroul permanent.

Vã supun spre aprobare, stimaþi colegi, titlul legii: Lege privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Cine este împotrivã?

Dacã se abþine cineva?

În aceste condiþii, titlul a fost adoptat.

La cap. I, titlul: ”Dispoziþii generaleÒ. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. În aceste condiþii, cine este pentru? Cine este împotrivã? Dacã se abþine cineva? Vã mulþumesc. Titlul cap. I este adoptat. Art. 1. Sunt observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Dacã este cineva împotrivã? Dacã se abþine cineva? Art. 1, adoptat. Art. 2. Sunt observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Dacã se abþine cineva? Vã mulþumesc. Art. 2 Ð adoptat. Art. 3. Observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Se abþine cineva? Art. 3, adoptat. Art. 4. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Dacã se abþine cineva? Art. 4, adoptat. Art. 5. Observaþii? Nu sunt. Cine este pentru art. 5? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Art. 5, adoptat. Art. 6. Observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Art. 6, adoptat. Art. 7. Observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Art. 7, adoptat. Art. 8. Observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Art. 8, adoptat. Art. 9. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Art. 9, adoptat. Art. 10. Observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Dacã se abþine cineva? Art. 10, adoptat. Cap. II. Titlul. Vi-l supun dezbaterii ºi aprobãrii: ”Sistematizarea ºi unificarea legislaþieiÒ. Dacã sunt observaþii la titlu? Nu sunt. Cine este pentru titlu? Vã mulþumesc.

ine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. În aceste condiþii, titlul este adoptat. Art. 32. Comentarii? Nu sunt comentarii. Cine este pentru? Cine este împotrivã? Dacã se abþine cineva? Art. 32, adoptat. Art. 33. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Art. 33, adoptat. Art. 34. Comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Dacã se abþine cineva? Nu sunt abþineri. Art. 34 este adoptat. Art. 35. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu. Abþineri? Nu. Art. 35, adoptat. Art. 36. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Art. 36, adoptat. Cap. V. Titlul: ”Structura actului normativÒ. Sunt comentarii la titlu? Nu. Vã

c. Împotrivã? Nu. Abþineri? Nu. Art. 48, adoptat. Art. 49. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu. Art. 49, adoptat. Art. 50. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Art. 50, adoptat. Art. 51. Dacã sunt comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu. Art. 51, adoptat. Art. 52. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Art. 52, adoptat. Art. 53. Dacã sunt comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu.

Abþineri? Nu. Art. 53, adoptat. Cap. VI. Titlul: ”Modificarea, completarea, abrogarea ºi alte evenimente legislativeÒ. Dacã este o opinie care vrea sã fie exprimatã în legãturã cu titlul? Nu. Dacã nu, vã

nt comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Dacã este cineva împotrivã? Nu este. Dacã se abþine cineva? Vã mulþumesc. Art. 67, adoptat. Cap. VII. Vã supun titlul: ”Norme privind pregãtirea ºi elaborarea proiectelor de acte normative prin care se ratificã sau se aprobã înþelegeri internaþionaleÒ. Dacã la titlu cineva are vreo intervenþie? Nu. În aceste condiþii, vã

Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Art. 76 a fost adoptat. Art. 77. Dacã sunt comentarii la acest articol? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Art. 77 a fost adoptat. Art. 78. Dacã sunt comentarii? Nu sunt. Vi-l supun spre aprobare. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 78 a fost votat. Art. 79. Dacã sunt comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Art. 79 este adoptat. Capitolul X Ð ”Dispoziþii finaleÒ. La titlul capitolului cineva are de fãcut vreo intervenþie? Nu. În aceste condiþii, vi-l

Doamnelor ºi domnilor colegi,

În special domnule Gaspar, vã rog sã reþineþi cã, atunci când existã bunãvoinþã, 80 de articole s-au fãcut într-o orã ºi fãrã un cvorum clar. Aºa cã atunci când vrem noi, vedeþi cum se procedeazã, alteori ne agãþãm de cvorum.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte, ºi am rugãmintea sã aveþi încã câteva minute disponibilitate. Îl invitãm pe domnul Valer Dorneanu, preºedintele Consiliului Legislativ, pentru a lua cuvântul în încheierea acestui moment, care e foarte important, cã avem, într-adevãr, o lege foarte bunã.

Vã rog, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu** _Ñ preºedintele Consiliului Legislativ_ **:**

Îmi cer scuze cã vã întrerup pauza, dar doresc sã vã mulþumesc foarte mult pentru faptul cã aþi luat în dezbatere aceastã lege, pentru cã i-aþi acordat importanþã, sã vã mulþumesc pentru cã, prin aceasta, Consiliul Legislativ a putut sã-ºi îndeplineascã mandatul primit prin Legea nr. 73/1993, de a elabora normele de tehnicã legislativã. Îmi exprim speranþa cã acest instrument de lucru, tehnic, ne va folosi ºi nouã, putând, prin intermediul lui, sã impunem mai multã rigoare, disciplinã în activitatea de legiferare ºi oferindu-vã ºi dumneavoastrã, iniþiatorilor de legi, cât ºi Guvernului, posibilitatea de a întocmi proiectele de legi în forma normativã adecvatã, de a folosi normele care sunt cuprinse, acestea atât pentru elaborarea legilor, pentru elaborarea soluþiilor, cât ºi pentru fluidizarea procedurilor de promovare a actelor normative.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã mulþumim ºi noi, domnule preºedinte, ºi suntem siguri cã este un instrument nu numai pentru dumneavoastrã, ci ºi pentru administaþia centralã ºi pentru toatã lumea.

Vã mulþumim, poftiþi în pauzã, aºtept o mobilizare foarte bunã pentru... Vã rog, domnule deputat Marþian Dan. Vã cer scuze, încã douã minute.

Domnule Marþian Dan, poftiþi.

## **Domnul Marþian Dan:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi, Stimaþi invitaþi,

Eu cred cã trebuie sã exprim un protest faþã de poziþia pe care a exprimat-o aici domnul Popescu, spunând urmãtoarele lucruri: adicã încãlcarea dispoziþiilor constituþionale ºi regulamentare devin dupã acum virtuþi care trebuie etalate public.

În al doilea rând, vreau sã vã spun urmãtorul lucru. Da, a fost elaboratã aceastã lege bine de cãtre iniþiatori, aþi vãzut cã ºi comisia care a fost sesizatã în fond n-a avut nici un fel de amendament, ºi eu cred cã în acest sens trebuie lucrat, nu în sensul de a face încã o datã virtute din încãlcarea regulamentului ºi a Constituþiei.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu**

**:**

De ce nu aþi cerut cvorum?

## **Domnul Marþian Dan**

**:**

Dacã nu respectaþi Constituþia...

Vã cer scuze, dar deja pauza era declaratã ºi în acest moment sigur cã nu ne mai putem referi la cvorum.

Vã mulþumesc.

Ne revedem dupã pauzã, la 14,30.

PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Invit secretarii de ºedinþã sã se aºeze la aceastã onorantã tribunã ºi sã putem începe lucrãrile. Rog liderii sã invite pe parlamentari în salã. Trebuie sã avem o prezenþã foarte susþinutã. Sunt convins cã s-au fãcut ºi convocãrile necesare ºi suplimentare pentru a reuºi sã ne pronunþãm prin vot privind obiecþia de neconstituþionalitate la art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale. Da? Eu încerc de fiecare datã sã nu recurg la acest instrument, care mi se pare neparlamentar, ºi anume catalogul, decât pentru vot.

Din nou rog liderii grupurilor parlamentare sã invite parlamentarii în salã, sã putem sã reluãm lucrãrile, cum invit ºi pe domnul preºedinte al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi sã ia loc în banca comisiei.

Stimaþi colegi,

Existã sugestia, pentru cã nu reuºim încã sã avem un cvorum constituþional pentru a discuta subiectul pentru care ne-am adunat, sã discutãm, în pregãtirea lui, sã spun aºa, poziþia nr. 10 din ordinea de zi, care nu comportã decât modificarea a douã articole, de fapt, la proiectul de Lege privind regimul strãinilor în România. ªi, în raport cu aceasta, vã consult dacã sunteþi de acord sã discutãm, pânã când reuºim sã avem o prezenþã mai solidã, acest proiect de lege. Vã consult prin vot, evident.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Douã abþineri.

Vã mulþumesc.

Putem discuta pct. 10. La pct. 10 este proiectul de Lege privind regimul strãinilor în România. Existã un raport comun suplimentar, fãcut de Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, potrivit hotãrârii plenului Camerei Deputaþilor din ziua de 9 febuarie 2000, hotãrâre care a fost luatã în sensul de a reanaliza textul art. 16, la care s-au fãcut noi amendamente. Acest articol 16, revizuit de comisiile reunite, a ajuns la soluþia adoptatã de comisie, ºi anume amendamentul adoptat de comisie, al domnului deputat Vilãu, care sunã în felul urmãtor. Comisiile au aprobat un nou alineat 1 al art. 16, cu urmãtorul cuprins: ”În cazul unei ºederi neîntrerupte mai mari de 15 zile, strãinul care nu s-a cazat într-un loc de cazare deþinut de persoane fizice sau juridice prestatoare de servicii turistice are obligaþia de a-ºi anunþa ºederea, în termen de 3 zile, personal sau prin intermediul gazdei sale, organului de poliþie din localitatea de ºedere.Ò

de zi.

Stimaþi colegi,

Urmãtoarele douã puncte de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 48/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii audiovizualului nr. 48/1992, ca ºi pct. 13, propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 48 a audiovizualului sunt legi organice.

În acest moment, cvorumul de lucru îl avem asigurat, dar nu avem cvorum pentru o lege organicã.

Vã propun sã începem dezbaterea ºi insist cãtre liderii grupurilor parlamentare sã încerce sã adune parlamentari în salã, în aºa fel încât sã putem adopta prin votul final aceste legi. Dacã nu, sigur cã votul final va trebui transferat.

Rog pe de o parte comisia, domnul preºedinte Þepelea ºi-a ocupat locul în bancã, ºi vom începe dezbaterea acestor legi.

Acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã, potrivit art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor. Conform articolelor 105 ºi 106 din regulament, urmeazã sã aprobãm timpul afectat luãrilor de cuvânt pe articole, cât ºi durata de timp afectatã dezbaterii acestui proiect de lege.

Domnule preºedinte, dacã aveþi propuneri în acest sens?

Da. 15 minute.

Dezbaterea integralã a legii 15 minute, domnule preºedinte? ªi, timpul alocat fiecãrui vorbitor, atunci?

Sunt 3 amendamente, înseamnã 5 minute de vorbitor. Nu comportã probleme, veþi vedea. Dacã-mi daþi voie sã expun problema?

Vã rog, domnule preºedinte.

Deci Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 48/1999 pentru modificarea ºi pentru completarea Legii audiovizualului nr. 48/1992 a fost emisã pentru rezolvarea unei probleme punctuale, problemã creatã de schimbarea cadrului internaþional în care se desfãºoarã activitatea de emisie a operatorilor de radiodifuziune din România.

Astfel, prin planul de la Geneva, elaborat ºi acceptat ºi de România dupã promulgarea Legii audiovizualului, spectrul frecvenþelor utilizabile de cãtre operatorii de radiodifuziune din România s-a mutat de pe aºa numita bandã est pe banda vest, fapt ce a necesitat modificarea unor licenþe deja acordate. Pentru a putea rezolva aceastã situaþie, a fost necesarã modificarea de urgenþã a Legii audiovizualului, fapt ce s-a realizat prin ordonanþa pe care o dezbatem acum.

Având în vedere faptul cã proiectul de lege este unul strict tehnic, vã rog sã aprobaþi proiectul de lege, cu amendamentele votate de comisie. Comisia a þinut seama de avizele Comisiei pentru industrii ºi servicii ºi Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 48/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 48/1992 face parte, aºa cum aþi menþionat ºi dumneavoastrã, din legile organice.

## Da. Iniþiatorul.

Deci, dacã nu aveþi ceva special de adãugat, dacã se vor cere explicaþii, o sã vi le solicitãm. Dacã doriþi sã spuneþi ceva, vã invitãm acum, din partea Consiliului Naþional al Audiovizualului. ## **Domnul Sergiu Iliescu** _Ñ preºedintele Agenþiei Naþionale pentru Comunicaþii ºi Informaticã_ **:**

Ca preºedinte al Agenþiei Naþionale pentru Comunicaþii ºi Informaticã, mi-aº permite sã aduc aminte cã acest organism este reprezentativ pentru Guvernul României în domeniul telecomunicaþiilor ºi informaticii ºi, luând în considerare documentele ce ne-au fost puse la dispoziþie privind stãrile conflictuale ce pot sã aparã din articolele ºi din amendamentele la aceastã lege, inclusiv stãri de neadecvare cu tratatele internaþionale la care România este parte în domeniul telecomunicaþiilor, vã rog sã aveþi amabilitatea sã-mi exprim punctul de vedere, anume acela cã având în vedere aspectele tehnice, în special de terminologie ºi, sub toate aspectele, acestea tehnice, sã vã solicit retrimiterea la Comisia pentru industrii ºi servicii ºi la Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã pentru a fi rediscutate aceste puncte de vedere ale noastre.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, domnule Iliescu. Da, vã rog. Procedurã. Doamna Musca.

Procedurã. Este o eroare ºi o sã vã rog s-o luaþi în calcul, domnule preºedinte. Ceea ce a spus domnul Sergiu Iliescu se referã la Legea audiovizualului, nu la ordonanþã.

Am sesizat. Vã mulþumesc.

Deci acum se discutã mai întâi ordonanþa ºi pe urmã se discutã Legea audiovizualului ºi trebuie luat în calcul ce spune dânsul, dar la Legea audiovizualului, nu la ordonanþã.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc ºi eu pentru cã aþi sesizat aceastã eroare.

Deci, având în vedere cã avem procedurã de urgenþã, vom trece direct la discutarea ordonanþei pe articole ºi anume, titlul: ”Ordonanþã de urgenþã privind modificarea ºi completarea Legii audiovizualului nr. 48/1992Ò.

Cine este pentru adoptarea acestui titlu? Vã mulþumesc.

Cine este împotrivã?

Dacã se abþine cineva?

Titlul a fost adoptat.

Art. 1 din ordonanþa de urgenþã care modificã art. 14 din lege.

Cine este pentru adoptarea acestui articol din ordonanþã? Vã mulþumesc.

Cine este împotrivã?

Dacã se abþine cineva?

Art. 1 este adoptat.

Art. 2. Cine este pentru adoptarea acestui art. 2? Vã mulþumesc. Împotrivã? Vã mulþumesc. Abþineri? O abþinere. Deci se adoptã art. 2, cu o abþinere.

Art. 3. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã?

Cine se abþine? Vã mulþumesc.

Art. 3 este adoptat.

În consecinþã, am adoptat ordonanþa cu modificãrile, cu amendamentele propuse de comisie, aºa cum au fost ele stipulate în raport. În aceste condiþii, vã rog sã votãm ordonanþa în ansamblul ei. Nu! Nu putem, pentru cã e vorba de un vot organic ºi nu avem în acest moment cvorumul de vot organic. Votul final atât asupra ordonanþei în ansamblul ei, cât ºi asupra legii de adoptare a acestei ordonanþe, îl amânãm pentru marþea viitoare.

Vã mulþumesc.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi. La punctul 13, propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 48/1992 a audiovizualului.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Vã rog, domnule preºedinte Þepelea, sã poftiþi. Da. Din partea iniþiatorului, am înþeles.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aºa cum am mai precizat în precedenta ºedinþã în care s-a pus problema acestei modificãri, este vorba de o serie de modificãri la Legea audiovizualului, care au apãrut ca necesare din practica celor mai bine de patru, cinci ani care au trecut de la adoptarea legii ºi, în acelaºi timp, pentru punerea în concordanþã cu cerinþele în domeniu ale integrãrii europene. Aºa cum vã este cunoscut, acesta este un domeniu cu care vor începe de la 1 aprilie negocierile României cu Comunitatea Europeanã.

Amendamentele care s-au adus legii au fost discutate cu iniþiatorul, cu Consiliul Naþional al Audiovizualului, în cadrul Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã, unele dintre ele au provocat dezbateri de substanþã, iar textul rezultat este cel care v-a fost înfãþiºat Domniilor voastre la casete ºi care urmeazã sã fie supus aprobãrii plenului.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Da. Mulþumim iniþiatorului.

Din partea comisiei. Domnule preºedinte Þepelea, dacã ne spuneþi punctul de vedere al comisiei. Vã rog.

Stimaþi colegi,

Domnul Badea v-a prezentat în calitate de iniþiator legea în linii mari. Îmi permit sã fac urmãtoarele completãri care sã ne apropie de lege.

Propunerea legislativã s-a concentrat în principal asupra urmãtoarelor aspecte: o structurã mai logicã ºi mai coerentã faþã de cea anterioarã; libertatea ºi responsabilitatea actului de informare, ca ºi drepturile ºi rãspunderile jurnaliºtilor din domeniul audiovizualului, care au fost clarificate; reglementarea riguroasã a problemelor referitoare la publicitate ºi la sponsorizare, aceasta în spiritul recomandãrilor în materie ale Uniunii Europene, precum ºi introducerea în lege a unor capitole speciale dedicate acestor teme, fapt ce constituie un sprijin pentru eforturile Consiliului Naþional al Audiovizualului; probleme privind protejarea dezvoltãrii personalitãþii minorilor. Exprimarea vagã ºi generalizatoare din vechea lege a nãscut interpretãri diferite, de la cele mai restrictive la cele mai permisive.

Aceastã iniþiativã legislativã propune înlocuirea unor enunþãri de principii cu desemnarea efectivã a genurilor de producþie audiovizuale periculoase pentru evoluþia moralei publice ºi periculoase pentru educaþia minorilor. Sunt precizate genurile complet interzise, cele cu grad de periculozitate mai redus, tronsoanele orare în care pot fi difuzate acestea din urmã, precum ºi mãsurile obligatorii de avertizare a pãrinþilor.

Totodatã, se creeazã în cadrul Consiliului Naþional al Audiovizualului Departamentul pentru protecþia minorilor, departament format din specialiºti în psihologia copilului, în sociologia educaþiei ºi arta cinematograficã, având drept atribuþii principale oferirea de consultanþã difuzorilor de programe, în aplicarea prevederilor legale în materie.

O mai mare libertate de circulaþie a capitalului pentru a oferi ºanse de revigorare financiarã ºi calitativã posturilor de radio ºi televiziuine aflate în suferinþã. Pe de altã parte, o prea mare concentrare monomedia sau multimedia poate limita libera concurenþã ºi, îndeosebi, poate afecta pluralismul opiniilor ºi chiar fundamentele democratice ale statului. De aceea, propunerea legislativã de faþã liberalizeazã concentrarea capitalului în domeniul audiovizualului, dar stabileºte ºi mãsuri antimonopol, dupã modelul statelor civilizate, care au domeniul audiovizualului foarte bine dezvoltat.

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Din acest moment, intrãm în procedura de dezbateri generale. Vã rog, grupurile parlamentare, sã îºi desemneze câte un parlamentar care sã ia cuvântul la dezbaterile generale.

Domnul Sassu, de la Partidul Democrat. Vã rog!

Legea audiovizualului este una dintre cele mai vechi legi, care a deschis o cale foarte importantã la vremea respectivã, fãcând ca în România sã existe în momentul acesta poate cele mai multe posturi de radio, de televiziune, de televiziune prin cablu din toatã partea aceasta a Europei, ºi cred cã din punct de vedere al libertãþii presei, lucrul acesta este extrem de important.

Este evident cã dupã foarte multã vreme era necesar ca aceastã lege sã fie revãzutã ºi sã se aducã unele îmbunãtãþiri, sã se aducã la zi acest proiect de lege. Din pãcate, însã, existã unele lucruri care credem cã nu au ajuns încã în stadiul în care sã ne mulþumeascã foarte tare ºi e vorba, în primul rând, de o centralizare foarte mare, o creºtere foarte puternicã a atribuþiilor Consiliului Naþional al Audiovizualului care, dupã pãrerea noastrã, nu era cazul sã fie promovate în acest moment.

Sigur cã existã însã ºi foarte multe lucruri bune în aceste propuneri care s-au fãcut pentru amendarea legii ºi, de aceea, în funcþie de ceea ce va ieºi din dezbaterile respective, vom aprecia care va fi poziþia noastrã finalã.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului U.D.M.R., domnul deputat M‡rton.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Într-adevãr, era nevoie de o revizuire a acestei legi care, aºa cum a spus ºi antevorbitorul meu, a fost, la vremea respectivã, una dintre primele legi de acest gen ºi a avut, într-adevãr, un efect benefic. Însã, în primul rând, au început sã aparã niºte tendinþe monopoliste prin care, la un moment dat, s-ar fi putut ajunge ca banul sã fie acela care sã impunã iarãºi o singurã voce în aceastã þarã. Ca atare, a trebuit sã vinã aceastã lege prin care încercãm sã stopãm asemenea fenomene.

Sunt ºi alte amendãri ale legii, în puncte destul de importante care, iarãºi, zicem noi cã erau bine sã se facã. ªi una dintre aceste intervenþii a fost tocmai în sensul de a încerca sã stopãm tendinþele monopolului decizional; deci nu numai monopolului anumitor posturi, ci ºi unele tendinþe de monopolizare manifestate de cãtre unii sau de alþii dintre forurile de reglementare.

Zic eu cã s-a reuºit, cât de cât, sã se menþinã un echilibru în aceastã lege. Au fost multe încercãri, din ambele categorii, deci din cele douã foruri de reglementare, la care noi, zic eu, am reuºit sã facem faþã ºi n-am cãzut în capcana care a fost destul de tentantã la momentul respectiv. Ca atare, eu zic sã încercãm sã dezbatem aceastã lege aºa cum vã propune comisia, care s-a aplecat destul de atent asupra acestei modificãri de lege, o sã vedeþi, prin multiplele amendamente care au fost acceptate de comisie ºi, evident, dacã vor fi articole unde vor fi divergenþe, sã le dezbatem atunci aici, pe faþã, ºi sã decidem prin vot.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Dacã de la alt grup parlamentar este cineva mandatat? Doamna deputat Mona Musca, de la P.N.L. Vã rog.

## Stimaþi colegi,

Având în vedere cã atunci când a fost fãcutã Legea audiovizualului, în 1992, nu exista aceastã explozie de posturi de radio ºi televiziune, cum este acum Ñ sunt 300 de posturi de radio ºi 70 ºi ceva de posturi de televiziune Ñ e normal ca fosta lege sã fie amendatã ºi ea a fost amendatã în mare, mare parte. Ceea ce este important pentru noi e sã facem în aºa fel încât aceastã lege sã fie în acelaºi timp în acord cu legile europene, în aºa fel încât sã se poatã, în acest domeniu, sã se facã, sã spunem, mãcar apropierea de Uniunea Europeanã, dacã nu chiar integrarea.

Drept urmare, marele merit al Comisiei pentru culturã a constat în faptul cã a lucrat destul de repede pentru a pune la dispoziþia plenului aceastã lege. Sigur cã mai sunt multe lucruri de rezolvat, sperãm cã le va mai rezolva ºi Senatul, sperãm ºi în ajutorul dumneavoastrã, la Camerã, pentru unele amendamente care sunt strict necesare ºi care, uneori, au avut o explicaþie mult mai bunã din partea celor rãspunzãtori de-abia dupã ce legea a trecut prin comisie. Deci vom expune aceste amendamente plenului ºi vã rugãm sã ne ajutaþi.

Pe de altã parte, este aici ºi domnul Sergiu Iliescu care v-a solicitat înainte de ordonanþã, crezând cã este vorba de Legea audiovizualului, v-a solicitat unele modificãri, în acord cu securitatea ºi cu domeniul Domniei sale ºi securitatea acestui domeniu.

Ca atare, existã douã posibilitãþi: ori ca Domnia sa sã rãmânã cu aceste amendamente pentru Senat ºi sã se discute acolo, pentru cã legea de aici va merge la Comisia pentru culturã a Senatului, ori sã acceptaþi dumneavoastrã sã aibã aceste intervenþii pe parcursul discutãrii legii.

Vã mulþumim anticipat pentru colaborare când vom discuta pe articole aceastã lege.

ªi noi vã mulþumim. Am o rugãminte însã: pentru precizãrile procedurale sã-mi permiteþi sã fac aceste precizãri eu. Domnul Iliescu, preºedinte al Agenþiei de comunicaþii din România, nu are nimic în legãturã cu aceastã lege. Dânsul are, într-adevãr, tangenþial cu suportul de comunicaþii pe care dânsul îl are, o anume atingere cu domeniul pe care Legea audiovizualului îl reglementeazã. E vorba de suportul, hai sã-i zicem ”materialÒ. În aceste condiþii, ceea ce noi putem sã facem, dar dânsul a expus în faþa dumneavoastrã, fãrã sã-ºi dea seama, înainte deci cu un pas punctul de vedere, singurii care pot face amendamente la Senat sunt senatorii sau, eventual, C.N.A., dacã acesta ar putea sã fie socotit ca autoritate centralã care poate interveni în procesul legislativ.

Deci, în ceea ce priveºte autoritatea de reglementare în domeniul comunicaþiilor, dânsul nu are, încã o datã fac precizarea colegilor noºtri, pentru cã aceste intervenþii nu pot fi fãcute neavând în domeniu cãderea de a o face. O sã-l invitãm, dacã dânsul, repet, doreºte, sã ne spunã câteva cuvinte în finalul dezbaterilor generale.

Dacã de la alt grup parlamentar existã cineva desemnat pentru dezbaterile generale? Da. Vã mulþumesc. Domnule Stanca, poftiþi!

Doar o precizare aº vrea sã fac, pe care, din pãcate, colegii de la comisie au omis sã o sublinieze. Aceastã iniþiativã legislativã este în cea mai mare parte meritul ºi

efortul depus de regretatul nostru coleg, George ªerban. Dacã dânsul nu mai este astãzi printre noi, ca sã susþinã aceastã iniþiativã legislativã, este cazul ca noi, în memoria dânsului, sã reþinem acest lucru. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumim.

Dacã mai existã ºi altcineva care doreºte sã ia cuvântul? Domnul deputat Ana Gheorghe. Vã rog sã poftiþi, din partea P.D.S.R. Nu. Pe procedurã. Vã rog.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Dacã distinsul preºedinte, invitatul nostru, domnul Iliescu, are amendamente pertinente, care pot fi însuºite ºi de comisie, ºi de plen, dânsul neavând calitatea de iniþiator, sigur cã nu le poate prezenta în nume propriu, ci ele pot fi preluate de oricare dintre noi, cei prezenþi aici, sau de unul dintre membrii comisiei, analizate, dezbãtute ºi adoptate fãrã a mai lungi lucrurile trimiþându-le la Senat ºi aºa mai departe.

Este o procedurã pe care o consider destul de acceptabilã, de simplã ºi poate fi pusã în aplicare.

Vã mulþumim, domnule Ana, ºi cred cã este un lucru important ºi înþelept pe care ni l-aþi propus.

Dacã sunt, la dezbateri generale, alte intervenþii din partea grupurilor parlamentare?

Dacã nu, vã cer îngãduinþa, totuºi, sã-i dãm cuvântul domnului preºedinte al autoritãþii, domnul Iliescu, sã ne spunã punctul dumnealui de vedere, ca sã înþelegem unde de altfel se aflã problemele la care dânsul se referã.

Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule Iliescu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În scurta mea intervenþie, aº vrea sã menþionez cã documentele care ne-au fost puse la dispoziþie, legea în sine, amendamentele din comisii ne aratã cã o serie de elemente sunt în contradicþie cu legislaþia europeanã, terminologia nu este respectatã ºi sunt o serie de lucruri care, pe fond, în special, de exemplu, în procesul de atribuire a licenþelor din domeniul audiovizualului, nu corespund legislaþiei europene.

Din acest motiv, solicit, domnule preºedinte, ºi dumneavoastrã, stimaþi deputaþi, îngãduinþa ca aceste amendamente ale noastre sã fie discutate în comisiile respective.

Vã mulþumesc.

Deci existã o solicitare... Da. Domnul Sassu. Procedurã. Probabil procedurã, pe fond aþi intervenit.

Ceea ce spunea domnul Iliescu aici, dupã pãrerea mea, este extrem de important ºi este evident cã în acest domeniu existã câteva necorelãri ºi ar fi pãcat ca ele sã nu fie lãmurite foarte rapid. De aceea, tocmai pentru cã dânsul nu-ºi poate susþine punctele de vedere ºi este tardiv ºi destul de dificil sã ne trimitem amendamentele dintr-o parte în alta, eu cred cã mâine, având loc ºedinþa comisiei, se pot transmite aceste amendamente, poate avea loc o întâlnire a comisiei cu reprezentanþii Agenþiei Naþionale de Comunicaþii ºi Informaticã ºi, sãptãmâna viitoare, imediat, putem veni cu un raport suplimentar, putem discuta toate lucrurile respective, tocmai în ideea de a face o lege rotundã ºi bunã. Eu vã mulþumesc.

Am înþeles, domnule preºedinte Sassu, cã aþi propus returnarea cãtre comisie, în aºa fel încât agenþia, autoritatea sã poatã sã îºi introducã punctele de vedere ºi expertiza sa, evident, tot cu sprijinul parlamentarilor, pentru cã dânsul, prin procedurile noastre, nu ar avea cum sã facã altfel acest lucru.

Vã rog, domnule M‡rton.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Într-adevãr, singura posibilitate de a discuta aceste observaþii este ca unul dintre colegii noºtri sã accepte sã propunã amendamentele respective ºi propun ca amendamentele respective sã se facã la articolul respectiv, cu textul respectiv. Pentru cã, cel puþin, trebuie sã vã spun cã eu cunosc cât de cât toatã legislaþia internaþionalã ºi tratatele internaþionale ºi în legãturã cu ceea ce s-a spus de la acest microfon, faþã de aceste afirmaþii, am rezerve, sã spun aºa. Adicã sã faci o astfel de afirmaþie, în mare, cã modul de atribuire al licenþelor este contrar uzanþelor europene, mi se pare cam deplasat, din moment ce, la vremea respectivã, aceastã lege, care a avut acest procedeu deja în sânul sãu, deci noi n-am modificat prea mult acest procedeu, a fost salutatã de mediile internaþionale, de forurile internaþionale din domeniu.

Ca atare, propun sã se facã de cineva care acceptã amendamentele de rigoare la articolele respective, sã discutãm ºi, dacã se constatã cã sunt niºte probleme de fond care trebuie sã fie rezolvate, doar la acele momente, acele probleme sã fie retrimise la comisie ºi sã începem dezbaterea legilor, cum s-a fãcut ori de câte ori am avut astfel de probleme.

Vã mulþumesc, domnule deputat. ªi, cu toate acestea, avem o propunere... Domnule preºedinte Þepelea, vã rog.

## Doamnelor ºi domnilor,

## Stimaþi colegi,

Îmi închipui cã domnul ministru, secretar de stat Iliescu are de fãcut observaþii interesante.

Vreau sã spun însã cã avea suficient timp la dispoziþie sã le facã ºi aºteptam sã le facã, pentru cã, dacã vã uitaþi pe textele pe care le aveþi în faþã, la data trimiterii raportului, observaþi cã unul este trimis la 9.XII.1999 ºi celãlalt este trimis la 3.XII.1999. De atunci au trecut douã luni ºi, dacã cineva era atât de preocupat ºi este preocupat de soarta audiovizualului, putea ºi poate sã facã propuneri. Eu am venit aici sã vã spun cã nu este vina comisiei cã domnul Iliescu a venit astãzi la ora

13,00 aici ºi vrea sã facã propuneri. Foarte bine! Dar cum se pot face toate aceste propuneri? Se pot face improvizat?! Dacã, într-adevãr, ceea ce noi am lucrat timp de câteva luni este nevoie sã fie completat, suntem de acord, dar nu într-un cadru improvizat.

Deci douã lucruri am þinut sã subliniez: cã nu este comisia prin nimic vinovatã de întârzierea cu care se fac propunerile; acceptãm îmbunãtãþirea, dar nu, cum s-ar spune popular, pe picior. Aceasta trebuie fãcutã într-un cadru organizat ºi probabil cã nu aducând niºte amendamente pe parcursul discuþiilor, ci în momentul în care se va discuta problema la Senat. Altfel, dacã ne luãm dupã terminologia pe care o utilizeazã unii sau alþii, dintr-un domeniu sau altul, tehnic, evident cã noi vom fi restanþi în permanenþã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Pânã în finalul discursului dumneavoastrã eram convins cã susþineþi întoarcerea la comisie, pentru cã argumentele erau solide privind returnarea la comisie. Existã, totuºi, aceastã propunere ºi nu poate sã decidã decât plenul, care suveran va decide asupra acestei... În aceste condiþii, este decizia preºedintelui de ºedinþã de returnare cãtre... Vã cer scuze! Numai o secundã, nu pot sã am acoperirea pe care o au cei cu exerciþiu, în legãturã cu regulamentul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Orice preºedinte de ºedinþã are dreptul, conform regulamentului, ca în momentul în care, la discutarea unui articol se ridicã amendamente de fond, acea problemã sã fie retrimisã comisiei, nu întregul raport. Aceasta se face doar cu acordul Camerei Deputaþilor ºi la propunerea a cel puþin unui grup parlamentar.

Am înþeles. Existã o propunere a grupului parlamentar ºi cred cã pânã a studia ºi a încerca sã desluºim, sã zic aºa, subtilitãþile regulamentare, votul Camerei oricum este suveran; pânã atunci, pe procedurã, doamna Musca.

## Domnule preºedinte,

Vã propun încã o datã ceea ce am spus de prima datã, sã lãsãm, eventual, aceste amendamente pentru Senat, ºi atunci se rezolvã problema la Senat, dacã nu s-a rezolvat aici. Ca sã nu fie o discuþie în mod inutil ºi sã þinem legea pe loc. ªi în momentul în care intrã la Senat, acolo se poate îndrepta ºi spre Comisia pentru apãrare.

Eu o sunt obligat sã supun la vot ºi am procedat aºa... Vãd cã, în fine, existã opinii care se schimbã de la un minut la altul, ceea ce nu mã mobilizeazã.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot dacã sunteþi de acord... Dacã va fi decizia mea, aceasta va fi în decursul dezbaterii pe articole a legii ºi, evident, în faþa amendamentelor respective. Deocamdatã, vã supun la vot dacã sunteþi de acord sã returnãm aceastã lege, pentru a fi coerent ºi cu ceea ce a expus autoritatea.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Vã rog sã numãraþi. 45 împotrivã.

Abþineri, vã rog?

Cu 45 de voturi împotrivã ºi 5 abþineri, s-a aprobat returnarea la comisie a acestei legi, pentru a se pune de acord, inclusiv cu problemele relevate de cãtre autoritatea de comunicaþii în legãturã cu ceea ce reprezintã suportul tehnic, evident, ºi aceste propuneri vor fi fãcute prin intermediul parlamentarilor membri ai comisiei. Vã rog, poftiþi!

Mulþumesc. Domnule preºedinte, În numele Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D., vã rog sã procedaþi la verificarea cvorumului.

Vã mulþumesc. Vã rog, secretarii, sã verifice cvorumul. În acest moment cvorumul de ºedinþã nu este acoperit, dar votul a fost exprimat înaintea cererii de cvorum. Deci, din acest punct de vedere, votul este valabil. S-a exercitat un vot pe cvorumul de lucru.

La cererea de cvorum care a urmat votului, constatãm cã nu existã cvorum. Rog liderii grupurilor parlamentare sã asigure cvorumul, chemând deputaþii în salã.

Vã rog, domnule deputat.

Dacã a fost cvorum, vã rugãm sã ne comunicaþi câte voturi au fost pentru.

Cvorumul de lucru a fost 152. Dumneavoastrã notaþi, prin scãderea din 152, 45 împotrivã ºi 5 abþineri, deci minus 50 de voturi, 102 pentru.

Vã rog!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am urmãtoarea rugãminte, în numele Grupului parlamentar al U.D.M.R., ca sã comunice cei doi secretari, de pe partea Opoziþiei ºi de pe partea Puterii, câte au fost voturile numãrate de dumnealor pe partea cu Puterea, respectiv pe partea cu Opoziþia, la voturile pentru. Vã mulþumesc.

Iertaþi-mã. Nu putem întoarce procedura parlamentarã pe care am desfãºurat-o. S-a exercitat un vot, acesta a fost depãºit pe cvorumul de ºedinþã de 152, pe care vi l-am comunicat ºi care a funcþionat pânã în momentul acesta. La numãrarea cvorumului, ulterior votului, s-a constatat un numãr mai mic de 152 de parlamentari în salã, în acest moment, ºi nu în momentul votului.

Deci vã rog foarte mult sã nu încercãm sã deplasãm lucrurile.

Constatând, în acest moment, cã nu avem cvorum de ºedinþã, pentru a nu suspenda ºedinþa, stimaþi colegi, insist ca liderii grupurilor parlamentare sã facã tot ce este necesar pentru a aduce pe colegii noºtri în salã. Pânã atunci, pregãtesc materialul urmãtor, pe care urmeazã sã-l discutãm.

Vã rog, domnule. Procedurã, evident.

Iertaþi-mã, domnule preºedinte, dar în momentul în care, la votul precedent rezultatul voturilor pentru a fost anunþat prin scãdere, treaba nu mai este de nici o culoare regulamentarã, aºa încât, în momentul urmãtor, constatând o substanþialã lipsã de cvorum ºi nefiind anunþate decât o parte a voturilor, nu putem sã mergem la licenþa pe care o constituie validarea unui vot prin scãdere.

Domnule deputat, nu intru în aceastã dezbatere proceduralã. În principiu, nu pot sã presupun un cvorum pe care nu l-am verificat înaintea votului, pentru cã n-aþi cerut acest lucru.

Deci, din acest punct de vedere, am lucrat în cvorum legal. În acest moment ne aflãm în situaþia unui cvorum care nu acoperã cvorumul nostru de lucru, de 152 de voturi.

În aceste condiþii, insist, grupurile parlamentare sã-ºi adune deputaþii în salã. Chiar dacã existã riscul de a suspenda ºedinþa, eu în câteva minute prepar materialul urmãtor de pe ordinea de zi.

În acelaºi timp, am rugãmintea, dat fiindcã s-a returnat acest proiect de lege la comisie, comisia sã încerce sã coroboreze rapoartele ºi sã prezinte elementele din raport ºi din raportul suplimentar într-un singur exemplar, astfel încât sã putem... evident, cu modificãrile, dacã ele vor apãrea ca fiind necesare, altele din punct de vedere tehnic, ale autoritãþii sau a nu ºtiu cui, în aºa fel încât aceste rapoarte sã fie uºor de transferat ºi de discutat în plen.

Vã mulþumesc. Procedurã, doamna Musca?

Avem o propunere.

Vã rog!

Vã rugãm, dacã este posibil, având în vedere cã noi am venit ºi în timpul vacanþei pentru aceastã lege, cei de la Comisia pentru culturã, vã rugãm foarte mult, dacã este posibil, sã dãm un termen de 10 zile Comisiei pentru apãrare, pentru cã ea nu se va uita pe toate articolele, ci numai pe acelea care o intereseazã. Deci vã rugãm, dacã poate fi dat un asemenea termen, ca sã putem merge mai departe cu legea.

În ceea ce priveºte autoritatea preºedintelui de ºedinþã, nu sunt în mãsurã sã dau termene, dar vom sugera ca acest termen sã nu depãºeascã douã sãptãmâni.

Vã mulþumesc.

Cu termenul de douã sãptãmâni ne-am putea declara de acord. În schimb, trimiterea la Comisia pentru apãrare nu este nici necesarã, nici conformã regulamentului, pentru cã nu a fost sesizatã de la început ºi nu i s-a cerut nici un fel de...

Doamna deputat Filipescu, în primul rând, iertaþi-mã, dar nu cred cã v-am dat cuvântul. În acelaºi timp, vreau sã... Deci trebuie sã vã nominalizez.

În al doilea rând, eu n-am returnat Comisiei pentru apãrare, deci trebuie sã ne înþelegem, ci comisiei dumneavoastrã, care a elaborat raportul ºi a fost sesizatã în fond, sã coroboreze textul cu alte amendamente, dacã este cazul, care au incidenþã inclusiv asupra sistemelor de apãrare. Este problema autoritãþii sã vi le transfere, printr-un parlamentar. De altfel, este o neînþelegere care pare cã începe sã ne bruieze lucrãrile astãzi, cu toate cã din sânul aceluiaºi grup parlamentar am primit, sã zic aºa, solicitarea ºi amânãrii ºi continuãrii lucrãrilor.

Deci eu vã mulþumesc pentru cã am reuºit sã ducem lucrurile pânã aici.

Vã rog, pe procedurã, doamna Filipescu!

Tot pe procedurã. Menþionez, pentru stimaþii noºtri colegi parlamentari, cã am fãcut acea precizare legatã de trimiterea la Comisia pentru apãrare, în replicã la ceea ce a spus doamna Mona Musca. A fost o neînþelegere din partea dumneaei.

Mulþumesc.

Bine. Vã mulþumesc ºi eu. Procedurã, domnule deputat. Vã rog.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Articolele finale privind stabilirea unor contravenþii ºi infracþiuni, eu cred cã trebuie sã se întoarcã ºi la Comisia juridicã, întrucât am constatat de dimineaþã, recitind proiectul de lege, cã sunt contraziceri atunci când se stabilesc niveluri de amenzi, cu cele prevãzute în Codul penal ºi, în al doilea rând, nefãcând trimitere expresã la Legea nr. 32 din 1968, practic, câteva procedee privind stabilirea contravenþiilor nu sunt cuprinse în aceastã

iniþiativã legislativã. Deci este obligatoriu, pentru a nu ne trezi data viitoare în plen cu corecþii, trebuie sã primeascã avizul ºi din partea Comisiei juridice. Vã mulþumesc.

Vreau doar sã fac menþiunea, dacã-mi permiteþi, un minut. În legãturã cu intervenþia dinainte, nu este cazul ca noi sã decidem pentru a sesiza ºi alte comisii în acest moment. Noi putem sã o returnãm comisiei care a fost sesizatã în fond, este atribuþia Biroului permanent sã sesizeze comisiile în fond sau pentru avize. Vã rog, domnul deputat R‡duly.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu constat urmãtorul lucru: cã acest raport a fost retrimis la comisie ºi, în acelaºi timp, constat cã aceastã comisie care este sesizatã în fond este interesatã ca acest raport sã fie dezbãtut cât mai repede de plenul Camerei Deputaþilor. Am mai avut asemenea situaþii ºi vin cu urmãtoarea propunere: mâine este zi de comisii, ºi plenul sã decidã ca mâine comisia sesizatã în fond sã elaboreze raportul suplimenar, astfel ca poimâine, joi, când este zi din nou pentru dezbateri, sau cel târziu în urmãtoarea ºedinþã a plenului Camerei Deputaþilor, sã putem sã continuãm dezbaterea acestui raport, pentru a finaliza cât mai urgent dezbaterea propunerii legislative. Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Cred cã, într-adevãr, este o situaþie în care trebuie sã procedãm cu o oarecare rapiditate ºi într-o oarecare urgenþã.

Vã mulþumesc ºi eu.

Rog secretarii sã constate dacã s-a refãcut cvorumul. Constatând, din nou, cã nu este cvorumul de ºedinþã, de 152, închid ºedinþa de astãzi. Vã mulþumesc.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 25/2000 conþine 40 de pagini.**

Preþul 19.160 lei