Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·19 octombrie 2000
other · adoptat
Constantin Eremia Cotrutz
Discurs
Mulþumesc. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Scandalul ”medicilor pe bandã rulantãÒ este încã în prim planul presei. Descoperit tardiv ºi nu de cãtre autoritãþile române competente, cazul poate avea consecinþe incalculabile asupra învãþãmântului românesc în general, într-o perioadã când oficialii Ministerului Educaþiei se tot bat cu pumnul în piept, arãtându-ºi realizãrile reformei.
Cu toate încercãrile unora ºi altora de a arunca vina asupra universitãþii ieºene, for academic cu o îndelungatã ºi fructuoasã tradiþie, vina este, atât din punct de vedere juridic, cât ºi moral, a rectorului Universitãþii Ecologice, Dolphi Drimer, în solidar cu M.E.N. În toate analizele dedicate cazului, se uitã sã se menþioneze faptul cã Universitatea de medicinã ºi farmacie ”Grete PopaÒ din Iaºi nu avea competenþa (profesorii nu sunt detectivi) necesarã de a verifica vreun dosar al licenþiabililor, din moment ce profesorul Drimer a garantat pentru ei ºi ministerul i-a arondat la Iaºi.
Graba cu care M.E.N.-ul a depus plângere penalã împotriva unor cadre universitare este cel puþin suspectã ºi oferã argumente în plus celor care susþin cã la mijloc nu este decât un scandal politic, iar a incrimina întreg corpul profesoral de la Iaºi doar pentru cã s-a solidarizat cu rectorul Carol Stanciu denotã o tacticã nefericitã. Cine dacã nu ministerul de profil, în orice domeniu am discuta, poartã rãspunderea unor fapte juridice în care sunt implicaþi cetãþeni din propriul stat în relaþii cu strãinii?
Rechizitoriul Parchetului Curþii Supreme reþine, în atenþia rectorului ºi decanului de la Universitatea de medicinã ºi farmacie ”Grete PopaÒ din Iaºi fapte cum nici celui mai înrãit escroc nu i se pot imputa! Fals intelectual, uz de fals, fals în declaraþii, abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu în formã calificatã, neglijenþã în serviciu. Dincolo de faptul cã ultimele douã infracþiuni nu pot fi sãvârºite în acelaºi timp, deoarece sub raportul laturii subiective una prezintã intenþia directã, iar cealaltã culpa, nu este clar, nici mãcar pentru cel mai agramat student de drept, cum s-au încadrat faptele învinuiþilor în dispoziþiile Codului penal. Forþarea aceasta este mai degrabã bombasticã decât obiectivã ºi profesionistã, iar un proces corect ºi imparþial va avea darul de a scoate adevãrul la ivealã.
Dacã tot se erijeazã în apãrãtori ai unor abilitãþi ale învãþãmântului românesc, i-am putea întreba pe domnii M.E.N.: de ce tocmai acum, înaintea alegerilor generale au declanºat scandalul referitor la un examen de licenþã desfãºurat acum 2Ð3 ani? Dacã din paginile ziarelor lupta se doreºte a fi mutatã în instanþã, ar trebui sã se ºtie cã existã ºi argumente solide, din punct de vedere juridic, ce îi apãrã de rãspundere pe ”vinovaþiiÒ de la Iaºi.
Unul dintre acestea ar fi cel potrivit cãruia autonomia universitarã permite, conform Legii 84/1995, republicatã, stabilirea propriei metodologii de organizare ºi acordare a licenþelor.