Nicolae Leonãchescu

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Vã mãrturisesc cã l-am ascultat cu foarte mare atenþie pe distinsul nostru coleg Asztalos, vicepreºedinte al Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, ºi m-am strãduit sã-l ºi aprob, gândind cã argumentaþia opereazã. Iatã, spre exemplu, demersul meu pe aceastã temã: faptul cã a existat în secolul al XVI-lea, la Cluj, o universitate în limba maghiarã nu reprezintã o tradiþie care sã-l ajute în argumentaþie, pentru cã existenþa unor universitãþi numai în limba maghiarã în acel secol aratã faptul cã s-a dus o politicã discriminatorie împotriva populaþiei româneºti majoritare, care avea ºi ea dreptul atunci la o universitate în limba românã. Or, n-a funcþionat acest argument în toatã tradiþia la care face dânsul apel ºi în baza cãreia reclamã un drept pe care nouã nu ni l-au acordat atunci când au avut puterea în mânã.

Din acest punct de vedere eu aº sugera sã fim foarte atenþi la o tradiþie de oprimare în raport cu tradiþia drepturilor omului, ºi voi reveni la aceastã ultimã sintagmã, dacã vreþi, a argumentãrii noastre.

Colegul nostru dã mereu exemplul finlandez. Anii trecuþi se dãdeau exemple din Glamoran, din niºte insule Seychelles, unde ar mai fi niºte modele operante acolo ºi care ar trebui neapãrat transpuse ºi în România, pentru cã ele conferã unui segment minoritar etnic anume drepturi. Eu cred cã este un contraargument, pentru cã modelele, ca postulat, de altfel, au valabilitate limitatã în spaþiu ºi timp, ºi ele sunt produsul unui anumit context socio-istoric ºi geografic.

Dacã ne referim la Finlanda, în parantezã fie spus, alãturi este Danemarca, ºi ea nu are nici un fel de universitate în limba minoritãþilor, pentru cã s-ar deschide o

cutie a Pandorei. Danemarca a zis altceva: ”Cine are nevoie de universitãþi în limba minoritãþii x sau y sã plãteascã ºi sã se înfiinþeze; noi nu împiedicãm o asemenea iniþiativãÒ.

Dar ne referim la Finlanda. Finlanda are alt context al relaþiilor sale istorice cu suedezii care, cândva, stãpâneau Finlanda. Atrag atenþia: dinastia Vasa, de origine suedezã, a stãpânit Finlanda. Dar, tot aºa, vã atrag atenþia cã celebrul vas Vasa, suedez, s-a scufundat în momentul lansãrii la apã.

Deci a merge tot timpul pe modelul în care minoritatea suedezã, cândva dominantã, acum fiind din ce în ce în restrângere, inclusiv în ceea ce priveºte solicitarea unor drepturi pe care odatã le-au avut ca putere dominantã, deci ºi în ceea ce priveºte comportamentul ºi atitudinea acestei minoritãþi suedeze în Finlanda, ca argument, astãzi, nu opereazã la noi.

Sã fim foarte atenþi asupra proceselor de sistem, ca sã putem ulterior apela la condiþii la limitã, importate pe conjuncturi care ni se par uneori favorabile.

ªi acum sã revenim la problema de fond. Noi înfiinþãm universitãþi dacã existã o solicitare autenticã din rândul populaþiei, nu dacã o vrea cu insistenþã un anume grup politic. Existã populaþie maghiarã tânãrã, capabilã sã facã funcþia viabilã a acestei universitãþi în limba maghiarã? Pentru cã segmentul maghiar de la noi este cel mai bãtrân din lume. Practic, dacã vreþi, este pe spor negativ. Mai trãim din aºa-ziºii gabori, þigani din zonã, ºi vã dau exemplul din Belin Vale, judeþul Covasna, pe care l-am vizitat. Belin Vale cere ºcoalã în limba românã, ºi acolo cea mai puþin numeroasã familie are patru copii. Eu am stat de vorbã cu o mamã cu unsprezece copii, care spunea: ”Domnule, ne-au trimis o învãþãtoare maghiarã care încearcã sã ne maghiarizeze.Ò Iatã niºte realitãþi.