Stenogramă plen

Bunã dimineaþa! Putem începe, ca sã câºtigãm timp.

Dau cuvântul domnului deputat ªtefan Baban, se pregãteºte domnul deputat Damian Brudaºca.

Bunã dimineaþa!

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Evaziunea fiscalã se modernizeazã.

În funcþie de domeniul de activitate ºi legislaþia specificã, evaziunea fiscalã îmbracã cele mai diverse forme ºi

se manifestã mult mai pregnant ºi ofensiv în domeniile în care fiscalitatea este mare.

Aceastã tendinþã se explicã prin faptul cã în domeniile cu fiscalitate ridicatã evitarea plãþii obligaþiilor bãneºti aduce profituri foarte mari ºi eliminã concurenþa agenþilor economici de bunã credinþã.

În timp, s-au conturat câteva concluzii cu caracter general privind tendinþe de evaziune fiscalã.

O primã concluzie ar fi cã s-a accentuat fenomenul de sustragere de la plata producãtorului importator pânã la unitatea de vânzare cu amãnuntul a unei societãþi-fantomã, societate care nu poate fi controlatã de organele fiscale, întrucât nu-ºi declarã corect sediul ºi nu-ºi îndeplineºte obligaþiile de a întocmi declaraþii fiscale periodice.

Pe de altã parte, se resimte puternic tendinþa nemanifestatã de majoritatea agenþilor economici de a exploata cu insistenþã neconcordanþa apãrutã în aplicarea actelor normative, aceºtia fiind susþinuþi de consilieri fiscali ºi avocaþi, buni cunoscãtori ai domeniului financiar fiscal, ceea ce asigurã o anumitã garanþie în faþa organelor de control fiscal. Totodatã, evaziunea fiscalã se manifestã ºi la nivelul relaþiilor comerciale dintre societatea româneascã ºi una strãinã, concretizatã în înregistrarea de cãtre societatea românã a unor cheltuieli nereale, aparent justificate, pentru plata unor servicii fictive cãtre partenerul strãin, prevalându-se de o interpretare neuniformã a legii privind evitarea dublei impuneri.

Prevederile fiscale ce permit amânarea plãþii obligaþiilor fiscale aferente importului de materii prime au favorizat introducerea în þarã, în scop de prelucrare sau perfecþionarea activã a unor mãrfuri, ca de exemplu: orz brut nedecorticat, þiþei brut ºi alte produse petroliere cu grad scãzut de prelucrare. Dar obligaþiile fiscale nu au fost achitate la termenul scadent în cuantumul corespunzãtor valorii importurilor prelucrate, fiind realizatã o sustragere parþialã de la plata impozitelor ºi taxelor.

Lucrul acesta este valabil ºi la achiziþionarea unor active aparþinând fostelor unitãþi de stat, la preþuri reduse, cu intenþia vãditã ºi materializatã ulterior, în dezmembrarea utilajelor ºi valorificarea acestora, îndeosebi la export, ca fier vechi.

O altã manifestare a acestui fenomen o reprezintã tendinþa agenþilor economici de a beneficia de rambursarea necuvenitã de T.V.A., prin întocmirea unor deconturi care nu oglindesc tranzacþii reale, fiind vorba în multe cazuri numai de transmitere scripticã a proprietãþii bunurilor sau de exporturi pentru care nu se cuvenea rambursarea T.V.A.

Dupã încasarea sumelor solicitate, societãþile beneficiare dispar de pe piaþã, fiind pãrãsite de acþionari prin metoda frauduloasã a cesionãrii.

Concluzia finalã o reprezintã una din celebrele legi ale lui Murphy: de îndatã ce se emite o lege restrictivã apar ºi metodele de a o încãlca.

În acest sens apare necesitatea funcþionãrii în bune condiþii a unor organisme de control care, dacã nu pot stopa fenomenul, mãcar sã-l þinã în frâu. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Damian Brudaºca, se pregãteºte domnul Negiat Sali.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

În cadrul teleconferinþei sãptãmânale din 21 septembrie a.c., premierul Adrian Nãstase, în contextul analizei fenomenului recent de la Ocnele Mari, judeþul Vâlcea, a afirmat cã în maximum o sãptãmânã se va promova un proiect de lege ºi o reglementare în domeniul serviciilor de urgenþã. A afirmat cã, de exemplu, în Franþa, pompierii sunt singurii care intervin în situaþii de urgenþe civile, lucru total inexact. În Franþa funcþioneazã cinci unitãþi militare de protecþie civilã, cu misiuni de intervenþie atât în þara respectivã, cât ºi în departamentele de peste mãri. La nivel central, Direcþia Securitãþii Civile are în componente distincte protecþia civilã ºi pompierii, ambele în structurã militarã, e adevãrat, conduse de un director civil.

În subordinea fiecãrei prefecturi, subliniez, a fiecãrei prefecturi, funcþioneazã un serviciu descentralizat de protecþie civilã de circa 10 persoane. În Franþa sunt luaþi în evidenþã ºi acþioneazã la nevoie peste 2 milioane de

voluntari sau de salvatori. Cred cã nu mai e cazul sã continu cu cele patru depozite mari, zonale, cu materiale diverse pentru intervenþie ºi ajutorarea sinistraþilor, cele 19 centre de deminare, zecile de avioane ºi elicoptere pe care le au la dispoziþie.

Având în vedere cã de la înfiinþare, în 1933, protecþia civilã a fost tratatã ca un ping-pong ministerial prin treceri succesive ºi repetate de la Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi Ministerul de Interne (ultima la Ministerul de Interne în ianuarie anul acesta), personalul din protecþia civilã, pe drept, are sentimentul cã este, pe rând, ”ruda sãracãÒ în cadrul acestor ministere, fiind de regulã dotatã cu ceea ce este atipic, uzat fizic ºi moral în cadrul acestor departamente.

Un alt exemplu în domeniu: pirotehnicienii protecþiei care neutralizeazã an de an mii ºi zeci de mii de muniþii rãmase neexplodate din timpul rãzboiului, evitând mutilarea sau moartea concetãþenilor noºtri sau imense pagube materiale, de la sporuri salariale de 200%, 100% în anii Õ49, Õ50 ºi Õ60, primeau 11 lei pe orã spor înainte de 1990, iar dupã aceea 50%, iar la trecerea din ianuarie curent la Ministerul de Interne primesc un ridicol procent de 15%.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Negiat Sali, se pregãteºte domnul deputat Adrian Moisoiu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Tragicele evenimente petrecute în ziua de 11 septembrie 2001 în Statele Unite ale Americii, la New York ºi Washington, au arãtat cã globalizarea lumii este deja foarte avansatã, încât se poate spune încã din primul an al secolului al XXI-lea cã acest secol va fi ori al pãcii ºi înþelegerii mondiale, ori al dezintegrãrii lumii.

Cu toate cã nu sunt cunoscute în mod sigur care sunt forþele care au comandat ºi realizat aceste atacuri teroriste, un singur lucru este clar: cã în prezent, în lume, existã cercuri de interese foarte puternice financiar ºi militar, care nu acceptã realitãþile actuale ºi mersul istoriei cãtre democraþie, cu reguli ºi principii general acceptate de cãtre majoritatea statelor de pe glob.

Am participat în mai 1999 ºi în mai 2001 la festivitãþile comunitãþilor turcofone care au loc în fiecare an la New York, cu tradiþionala paradã a tuturor asociaþiilor americanilor de origine turcã din Statele Unite ale Americii, cât ºi a delegaþiilor venite din întreaga lume. Toþi erau mândri cã sunt cetãþeni americani de origine turcã. În ambele ocazii am transmis mesajul cã în România minoritatea tãtarilor turco-musulmani se bucurã de drepturile conferite de Constituþia þãrii, am fãcut apel ca România sã fie sprijinitã de cãtre Statele Unite ale Americii în procesul integrãrii sale în structurile nordatlantice.

Comunitatea tãtarilor turco-musulmani susþine eforturile României în direcþia integrãrii euroatlantice ºi hotãrârea sa de a fi alãturi de NATO în lupta împotriva terorismului de orice naturã.

Terorismul nu are o singurã culoare politicã, nu are naþionalitate, nu are religie. Istoria a arãtat ºi prezentul confirmã cã existã terorism de extremã stângã ºi de extremã dreaptã, cã existã fundamentalism în toate religiile: islamicã, ortodoxã, catolicã, evreiascã, hindusã etc. Existã extremiºti aparþinând tuturor religiilor, cu toate cã toate religiile propovãduiesc pacea.

Comunitatea tãtarilor turco-musulmani din România condamnã terorismul de orice naturã, demonstrând, din 1877 încoace, turco-tãtarii dobrogeni, cã sunt cetãþeni români loiali ºi cã Islamul este o religie a pãcii ºi înþelegerii. Relaþiile interetnice din Dobrogea aratã cu prisosinþã acest lucru, iar musulmanii din România sprijinã toate eforturile þãrii pentru integrarea euroatlanticã.

## Mulþumesc.

Invit la microfon pe domnul Adrian Moisoiu, se pregãteºte domnul deputat Valeriu Stoica.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sunt consternat de hotãrârea Biroului permanent privind neînfiinþarea Comisiei de anchetã privind modul în care a fost privatizatã Staþiunea Sovata, deºi a existat o solicitare scrisã a 130 deputaþi: 51 Ñ P.S.D., 67 Ñ P.R.M., 10 Ð P.N.L., 2 Ð P.D., ceea ce reprezenta 37,8% din numãrul deputaþilor, faþã de 33,33% cât era necesar conform art. 72 din regulament.

Motivaþia prezentatã de domnul vicepreºedinte Ovidiu Cameliu Petrescu, cã la data de joi, 20 septembrie, era deja înfiinþatã o comisie similarã a Senatului ºi care funcþiona nu este pertinentã, fiindcã la acel moment comisia încã nu era nici mãcar aprobatã de Senat, ci numai stabilitã structura compoziþionalã pe partide a acesteia. ªi, în fond, ce era greºit dacã se înfiinþa o comisie mixtã Senat ºi Camera Deputaþilor?

De aceea, consider cã domnul vicepreºedinte Ovidiu Petrescu a dezinformat Camera Deputaþilor ºi, ca atare, propun sã fie discutat în Biroul permanent. Este cel puþin regretabil modul în care puterea tranzacþioneazã Transilvania, respectiv România.

Întreb: de ce nu s-a dorit înfiinþarea acestei comisii? Parþial, rãspunsul l-a dat domnul secretar de stat Marcu, de la A.P.A.P.S., luni, 17 septembrie, când a rãspuns interpelãrii mele din 10 septembrie, în care erau strecurate o serie de neexactitãþi, printre care amintesc: valoarea tranzacþiei de 6.900.000 dolari a fost de fapt 6.623.000 dolari, din care doar 1.523.143 dolari reprezintã preþul acþiunilor, restul de 5 milioane dolari reprezentând investiþii viitoare ºi 100.000 dolari investiþii în mediu.

Deºi ”Salina InvestÒ, beneficiara privatizãrii, are în componenþa sa capital strãin ungar în proporþie de 75,3658%, în România nu va intra nici mãcar un dolar, deoarece acþiunile au fost ipotecate la banca Banc Post Miercurea Ciuc contra sumei de 3.600.000 dolari.

Tratamentul discriminatoriu de acceptare la negociere, prin care atât ”EximturÒ Cluj-Napoca, cât ºi ”Nord TurismÒ Bucureºti au fost excluse.

Preþul de vânzare a fost stabilit numai pe baza ofertei unui singur ofertant, ceilalþi fiind respinºi fãrã mãcar a li se deschide plicul.

## Vã mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul Valeriu Stoica, se pregãteºte domnul Ion Mocioi.

## Domnule vicepreºedinte, Domnilor deputaþi,

În aceste zile se împlinesc 10 ani de la mineriada din septembrie 1991. Acest eveniment a adus atunci grave prejudicii României atât pe plan intern, cât ºi pe plan internaþional: pierderi de vieþi omeneºti, compromiterea procesului democratic, întârzierea reformelor ºi a procesului de integrare în structurile euroatlantice. Mineriada din 1991 a redus demarajul democraþiei în România. Aceste manipulãri politice din perioada 1990 Ð 1991 au risipit simpatia internaþionalã pe care România o câºtigase cu sânge în decembrie 1989.

Întreaga opinie publicã internã ºi internaþionalã a asistat îngrozitã la zguduirea instituþiilor statului ºi la loviturile îndreptate împotriva reprezentanþilor societãþii civile.

Fiecare dintre noi a sperat atunci ca astfel de tragedii sã nu se mai repete în România. Cu toate acestea, istoria ne-a demonstrat opt ani mai târziu cã asemenea evenimente tragice se pot întâmpla din nou. Democraþia a intrat atunci în colaps, primele luni ale anului 1999 au arãtat cã nostalgicii vechiului regim, cei care nu au dorit niciodatã ºi nu doresc nici acum reintegrarea României în structurile euroatlantice, cei care se opun sistemului democratic ocupã în continuare poziþii importante în politica româneascã. Ei sunt organizaþi ºi exploateazã cu cinism problemele oamenilor în beneficiul propriilor interese.

Acest fapt a fost demonstrat în ianuarie 1999, când preºedintele P.R.M., Corneliu Vadim Tudor, aplauda declanºarea ultimei mineriade, cerând soldaþilor ºi jandarmilor sã intre în cazarmã ºi sã nu execute ordinele primite.

În încercarea de a obþine beneficii politice de pe urma miºcãrilor sociale, liderul P.R.M. îndemna populaþia la revoltã, cerând formarea unui consiliu revoluþionar.

Mai mult decât atât, într-un interviu din 24 februarie 1999, Corneliu Vadim Tudor se solidariza cu Miron Cozma, cel care a condus mineriada din acel an, folosindu-se de nemulþumirile sociale ale minerilor pentru a scãpa de rãspunderea pentru faptele sale.

Fiecare mineriadã a însemnat, de fapt, un atac dirijat din umbrã la adresa democraþiei.

Dupã 10 ani de istorie zbuciumatã ne putem întreba ce doresc oameni precum Vadim Tudor ºi Miron Cozma. Poate cã rãspunsul se aflã în ultima campanie lansatã de liderul P.R.M. conform cãreia teroriºti palestinieni ar fi beneficiat de programe de antrenament în România.

Invit la microfon pe domnul deputat Ion Mocioi, se pregãteºte domnul Hunor Kelemen.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În scurta mea declaraþie aº vrea sã scot în evidenþã încã o datã dezastrul din industria de apãrare a României ºi aº vrea sã vã exemplific acest dezastru ºi într-o localitate din judeþul Gorj, Bumbeºti-Jiu, o localitate care, de-a lungul a 60 de ani, a creat trei platforme moderne puse în slujba industriei de apãrare a þãrii.

Dupã 1989, cele peste 10.000 de persoane care au lucrat acolo au pierdut locurile de muncã pe rând ºi astfel s-a ajuns ca astãzi oraºul sã aibã peste 45% ºomeri din forþa de muncã aptã de lucru. Acest oraº ridicã acum probleme sociale cu totul deosebite ºi mai ales cere guvernanþilor sã creeze alte locuri de muncã, în condiþiile în care industria de apãrare este acolo în scãdere continuã.

Se adaugã, totodatã, incompetenþa celor care conduc acolo destinele acestui sector. Sindicatele ºi-au fãcut în ultimii ani apariþia prin lupta lor continuã pentru o zi mai bunã ºi pentru schimbarea atitudinii faþã de industria de apãrare.

Rãmâne în continuare în atenþie ºi sperã toþi locuitorii acestui oraº ca industria de acolo, care este bine dotatã în domeniul pentru care a fost dezvoltatã, sã-ºi revinã la normalitate, întãrind, astfel, apãrarea þãrii. Vã mulþumesc.

Invit la microfon pe domnul Hunor Kelemen, se pregãteºte domnul deputat Cristian Sandache.

## Domnule vicepreºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Acum 11 ani cetãþenii români au ieºit în stradã ºi au luptat cu fermitate pentru un stat democratic de drept, caracterizat prin recunoaºterea ºi protejarea drepturilor ºi libertãþilor fundamentale ale omului ºi cetãþeanului. Printre acestea, dupã cum ºtim cu toþii, se numãrã ºi libertatea presei. De atunci avem presã scrisã ºi audiovizualã liberã, care reprezintã toate curentele de gândire, toate opiniile, o piaþã a presei în care fiecare cetãþean îºi gãseºte sursa preferatã de informare, stilul dorit ºi apropiat de personalitatea lui.

Ni se pãrea cã acest drept fundamental este considerat ca atare de cãtre tot spectrul politic responsabil, de aceea am fost extrem de surprinºi, chiar ºocaþi, aº putea spune, de recentele declaraþii ale domnului prim-ministru Adrian Nãstase, fãcute cu ocazia ultimei teleconferinþe cu reprezentanþii Guvernului în teritoriu, declaraþii relatate pe larg de presã.

Ce anume a spus Domnia sa? Citez: ”Sunt extrem de nemulþumit de ceea ce s-a scris în unele dintre aceste ziare ºi aceasta aratã cã are loc o anumitã îndoctrinare, prin astfel de mesaje care vin deformate la unii dintre concetãþenii noºtriÒ. Domnia sa se referã la unele ziare în limba maghiarã. Cu alte cuvinte, domnul Nãstase este nemulþumit de faptul cã o anumitã parte a presei, de bunã seamã manipulatã, îndrãzneºte sã nu ridice osanalele de cuviinþã Domniei sale.

Sigur, ca buni cetãþeni, ziariºtii de la acele organe de presã trebuiau sã se abþinã de la a-ºi expune propriile opinii ºi ar fi trebuit ca înainte de a strica hârtia sã se adreseze eventual domnului ministru Dâncu pentru indicaþii preþioase referitoare la modul în care trebuie tratatã vizita primului-ministru în douã judeþe din Transilvania.

Dar iatã cã aceºti ziariºti cred în preceptele eticii ºi deontologiei profesionale ºi îndrãznesc sã scrie conform convingerilor lor.

ªi atunci care este reacþia primului-ministru? Într-o þarã democraticã, îºi expune pãrerea la o conferinþã de presã ºi în orice caz acceptã cã realitatea, percepþia realitãþii poate diferi de propria lui viziune, de propria lui percepþie.

Îl invitãm la microfon pe domnul deputat Cristian Sandache, se pregãteºte deputat Ilie Neacºu.

## Domnule vicepreºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Recentele afirmaþii ale preºedintelui Partidului România Mare, domnul Corneliu Vadim Tudor, vizavi de presupusa pregãtire, în scopuri teroriste, a unor palestinieni de cãtre autoritãþile statului român în timpul primei guvernãri P.D.S.R. demonstreazã încã o datã, de mai era totuºi nevoie, lipsa de responsabilitate a senatorului peremist. Începând cu anul 1991 asistãm cu toþii la o sarabandã de intervenþii vadimiste, care mai de care mai bizare, mai ridicole ºi mai groteºti. Acum, în lipsã de subiecte, preºedintele Partidului România Mare se agaþã de anumite conjuncturi pentru a reaminti opiniei publice cã, totuºi, existã ºi cã încearcã sã ofere soluþii politice ori mãcar simulacre de rãspunsuri la unele dintre problemele ce frãmântã conºtiinþele cetãþenilor din România.

Nu cu multã vreme în urmã l-am putut auzi intervenind în cadrul unei emisiuni TV, repetându-ºi calm ºi mecanic, aidoma unui disc de patefon, unele dintre obsesii. Aºa-zisul ”furt al voturilorÒ pe care, chipurile, l-ar fi suferit în turul al doilea al prezidenþialelor anului 2000 (evident, pretinsul beneficiar, prin pretinsa fraudã, n-ar fi fost nimeni altul decât domnul Ion Iliescu) sau ironizarea vârstei actualului preºedinte al României, totul învãluit într-o mantie de patologic egocentrism.

Oare pânã când viaþa politicã româneascã va mai tolera astfel de ieºiri care nu au nimic în comun, în primul rând, cu normalitatea? Oare pânã când circul demagogic va servi drept caricaturã a stelei polare, pentru aceia dintre noi care mai vãd, încã, în Corneliu Vadim Tudor un presupus tribun al poporului?

Se va spune cã atât Vadim, cât ºi Partidul România Mare au primit votul unei pãrþi a electoratului românesc. Este adevãrat, dar sã nu uitãm cã istoria ne prezintã situaþii similiare în care, prin vot democratic, în diferite þãri, au acces în sferele puterii formaþiuni politice de un extrem radicalism.

Atacul abject la persoanã, minciuna, calomnia, sudalma groasã, xenofobia, antisemitismul, toate acestea nu au ce cãuta într-un legislativ modern, într-o societate normalã. Sã sperãm, totuºi, cã istoria, aceastã neiertãtoare sabie a timpului, va pune pe fiecare la locul care i se cuvine. Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Ilie Neacºu. ªi, cu voia dumneavoastrã, ultimul vorbitor, Corneliu Ciontu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

De câteva zile mai multe ziare centrale, dar ºi câteva publicaþii cu audienþã ridicatã din judeþul Hunedoara îºi þin cititorii în prizã prin informaþii scandaloase despre activitatea unui coleg de al nostru, deputatul macedonean-slav Vasile Savu, care este ºi liderul Ligii sindicatelor miniere din Valea Jiului.

Chiar de la validarea membrilor noului Parlament, deputaþii Partidului România Mare au avertizat cã existã tendinþa periculoasã a unor grupuri de interese de a-ºi trimite reprezentanþi în forul legislativ graþie unor prevederi legale nepermis de elastice. ªtim cu toþii cã domnul Vasile Savu a pãtruns în Parlament pe o uºã lateralã, deschisã special de cineva, care sã se foloseascã la nevoie de votul sãu, pentru cã la ultimul recensãmânt nu a fost descoperitã minoritatea macedonenilor slavi.

Vãzând tot acest tãrãboi de presã m-am gândit sã verific dacã cele semnalate de ziariºtii care l-au pus ”la colþÒ pe domnul Vasile Savu sunt reale. Stimaþi colegi, concluziile sunt cutremurãtoare! Dacã nu l-am cunoaºte, am crede cã domnul Vasile Savu este urmaºul lui Superman! El munceºte de se speteºte în Parlament, conduce Liga minerilor din Valea Jiului, de unde ridicã lunar peste 25 de milioane de lei ºi este angajat cu contract de muncã la Mina Petrila, ca maistru energetician, unde beneficiazã de: spor de vechime Ð 25%, spor de conducere Ð 30%, acord Ð 22%, spor pentru pericol, spor de muncã grea în subteran Ð 20% ºi, atenþie!, spor

sistematic peste program Ð 90%, încasând ºi de aici, în ultimele 5 luni, aproape 100 de milioane de lei.

ªi, ca sã ne demonstreze cã are mâinile curate, domnul Vasile Savu nu se deplaseazã personal la casierie pentru a-ºi ridica leafa, ci l-a împuternicit pe Ioan Tâlneanu sã semneze în locul lui. Toþi cei de la Exploatarea minierã Petrila ºtiu cã maistrul energetician Vasile Savu se face vinovat de înºelãciune calificatã, fals ºi uz de fals, pentru cã el nu a lucrat o orã în subteran de când este deputat.

Dar acestea nu sunt singurele avantaje pe care ºi le-a creat colegul nostru de Parlament în Valea Jiului. El a beneficiat, pânã acum 3-4 zile, de 4 autoturisme: douã Leganza, un Espero ºi un Opel, pentru care Compania Naþionalã a Huilei Petroºani a plãtit o chirie de 1,3 miliarde de lei.

## Stimaþi colegi,

Dupã 1989, atunci când fostele democraþii populare din centrul ºi estul continentului au pornit în regãsirea propriei identitãþi, era evident faptul cã aceastã identitate nu poate fi decât una europeanã. Iar Europa contemporanã presupune vocaþie democraticã, aderare necondiþionatã la doctrina drepturilor omului ºi, nu în ultimul rând, respect pentru statele vecine ºi pentru configuraþia consacratã a Europei.

Aceste idei sunt ºi cele care guverneazã marile organizaþii occidentale: Uniunea Europeanã ºi Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord. România, fãcând uneori sacrificii istorice, ºi-a demonstrat opþiunea autenticã pentru Comunitatea Europeanã. Totuºi, eforturile ei au fost, pânã în acest moment, aproape ignorate. Cu totul diferit a fost tratamentul obþinut de Ungaria. Aceastã þarã a fost atent menajatã ºi propulsatã rapid în structurile europene. ªi totuºi, domnilor, în lumina unor evenimente recente, devine legitimã întrebarea: a optat cu adevãrat Ungaria pentru valorile europene? Este ea capabilã sã-ºi respecte vecinii ºi sã accepte configuraþia Europei contemporane?

Mã tem cã rãspunsul la aceste întrebãri deloc retorice este nu! Mã tem cã actualul Guvern ungar este încã tributar unei viziuni anacronice, este încã halucinat de un trecut imperial, care în lumea modernã sau chiar postmodernã nu mai poate fi decât ridicol.

Sunt acuzaþii care þin, totuºi, de domeniul realitãþii. Este evident faptul cã deschiderea României faþã de Ungaria nu se bucurã de reciprocitate. Este evident faptul cã statul ungar, care pare un campion al europenismului de avangardã atunci când solicitã drepturi privilegiate pentru comunitatea maghiarã din România, devine un campion al societãþii închise atunci când îºi urmãreºte propriile interese.

I s-a cerut României sã accepte o universitate exclusiv maghiarã. Aºadar, o universitate etnicã. ªi aceasta, în numele respectului pentru identitate ºi istorie proprie. ªi, totuºi, în Ungaria se tipãresc manuale neautorizate de istorie a României!

I se cere României sã accepte o decizie unilateralã ºi arogantã privind instituirea legitimaþiilor de maghiari. ªi, totuºi, organizaþiile statului ungar subvenþioneazã apariþia unor compact-discuri cu cântece revizioniste, cântece care jignesc istoria ºi cultura românã!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Vreau sã vã relatez pe scurt cam ce s-a petrecut la Sesiunea anualã a Uniunii Interparlamentare, care a avut loc la Burkina Faso, în localitatea Ouagadougou.

În perioada 8-16 septembrie, a avut loc, la Ouagadougou, cea de a 106-a Conferinþã a Uniunii Interparlamentare, în organizarea Adunãrii Naþionale a Burkinei Faso. Au participat parlamentari din 111 þãri, din cele 138 de þãri membre ale organizaþiei, cãrora li s-au alãturat reprezentanþii celor cinci adunãri parlamentare cu statut de membru asociat: Parlamentul Andin, Parlamentul Centro-African, Parlamentul European, Parlamentul LatinoAmerican, Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei, precum ºi un numãr important de observatori din partea

Naþiunilor Unite, ai FAO, Organizaþiei Internaþionale a Muncii, UNESCO, UNICEF, OMSU ºi Comitetului Internaþional al Crucii Roºii.

Delegaþia Grupului Român al Uniunii Interparlamentare Ð G.R.U.I. Ð a fost condusã de doamna deputat Smaranda Ionescu, vicepreºedintã a Grupului parlamentar P.R.M., ºi a inclus senatori ºi deputaþi, membri ai Comitetului director, reprezentând diferite partide politice: senator Liviu Doru Bindea Ð secretar al grupului, din partea P.S.D.; deputat Valeriu ªtefan Zgonea Ð de la P.S.D.; senator Nicolae Pãtru Ð de la P.R.M.; deputat Liviu Dragoº Ð de la P.N.L. ºi deputat Slavomir Gozdenovici Ð de la Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

Sesiunea a fost deschisã oficial de Preºedintele Burkinei Faso, domnul Blase Compaore, iar în cadrul ceremoniei inaugurale au rostit alocuþiuni Preºedinta Consiliului UNIP-ului, doamna Naima Hertula, ºi Preºedintele Adunãrii Naþionale din þara gazdã, domnul Melede Draore, precum ºi reprezentantul special al Secretarului general al Naþiunilor Unite pentru copii ºi conflicte armate, domnul Otunu.

Pe ordinea de zi a sesiunii au figurat urmãtoarele teme:

Dezbaterea generalã asupra situaþiei politice, economice ºi sociale din lume, temã care este permanentã ºi care oferã participanþilor prilejul de a prezenta probleme de actualitate din viaþa politicã, economicã ºi socialã a þãrilor lor sau de a-ºi exprima puncte de vedere cu privire la evenimentele de actualitate ale scenei internaþionale.

Vã mulþumesc, doamnã deputat.

Vã mulþumesc ºi dumneavoastrã pentru participarea la prima parte a acestei întâlniri. Vã urez o zi bunã, în continuare!

Da, poftiþi! Domnul deputat Cojocaru vãd cã doreºte sã declare ceva.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Mã numesc Nicu Cojocaru ºi sunt deputat al Partidului România Mare în Circumscripþia electoralã nr. 2 Arad. Din acest motiv demisionez din Grupul parlamentar P.R.M. ºi doresc sã devin independent.

Din respect faþã de domnul Corneliu Vadim Tudor nu pot sã comentez cauzele acestei demisii. Vã mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

## Vã mulþumim.

Peste o jumãtate de orã sper sã reluãm ºedinþa de vot. La aceastã orã, la Senat, are loc o ºedinþã comunã a celor douã Birouri ºi sper sã se încheie cât mai repede.

Stimaþi colegi,

Insistent vã rog sã vã aºezaþi în salã, cã vã aºteptãm de o jumãtate de orã ºi vãd cã nu vã mai aºezaþi la locurile dumneavoastrã. Vã reamintesc cã avem o listã de vot destul de substanþialã.

Rog ºefii grupurilor parlamentare sã insiste pe lângã colegii lor sã pofteascã în salã.

Cu speranþa cã vor intra toþi colegii în salã, daþi-mi voie sã declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor ºi sã vã anunþ cã din totalul celor 345 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 263; sunt absenþi 82, dintre care 27 participã la alte acþiuni parlamentare.

Dupã prezenþa înregistratã, sperãm, necontestatã, avem cvorumul de vot ºi, în consecinþã, v-aº ruga sã începem parcurgerea ordinii de zi.

Sã începem cu constituirea unor comisii de mediere.

1. Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 8/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de bazã al personalului din învãþãmânt ºi pentru abrogarea unor dispoziþii din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã. Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. sunt propuºi: Dobrescu Smaranda, Todoran Pavel, Suditu Gheorghe; din partea Grupului parlamentar P.R.M.: Stanciu Anghel; din partea Grupului parlamentar P.D.: Baciu Mihai; Ionescu Anton Ð P.N.L.; Radan Mihai Ð Grupul parlamentar al minoritãþilor.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Vã mulþumesc.

2. Comisia de mediere pentru proiectul de Lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal ºi protecþia vieþii private în sectorul telecomunicaþiilor: Andrei

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/5.X.2001

Ioan, Fâcã Mihail, Popescu Virgil Ð P.S.D.; Buzea Valeriu, Ionescu Mihaela Ð P.R.M.; M‡rton çrp‡d Francisc Ð U.D.M.R.; Pambuccian Varujan Ð minoritãþi. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

3. Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 75/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicatã: din partea P.S.D. Ð Marin Gheorghe, Marcu Gheorghe, Spiridon Nicu; P.R.M. Ð Mocioi Ion, Rãdulescu Emil; P.D. Ð Man Mircea; P.N.L. Ð Pop Napoleon.

Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Unanimitate.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 196/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/1997 privind regularizarea datoriei fostei Companii Române de Petrol: de la P.S.D. Ð Bar Mihai, Boajã Minicã, Grigoraº Neculai; de la P.R.M. Ð Baban ªtefan, Creþ Nicoarã; de la P.N.L. Ð Anton Marin; de la U.D.M.R. Ð Winkler Iuliu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Eu am anunþat cvorumul înregistrat ºi am întrebat dacã existã contestaþii la acest cvorum care s-a declarat, la acest proiect aplicabile fiind tot prevederile art. 74 alin. 1 din Constituþie.

Cine este pentru? Vã rog sã vã exprimaþi votul. Împotrivã? Numãraþi! Abþineri?

Deci 225 voturi pentru, 38 împotrivã ºi nici o abþinere. Proiectul de Lege privind drepturile luptãtorilor din rezistenþa armatã. Se propune respingerea proiectului de lege de cãtre comisie.

Poftiþi, domnule deputat! Vã reamintesc, suntem la vot final.

Vin încã o datã în faþa dumneavoastrã sã vã solicit înþelegerea ºi respectul faþã de cei 10Ð15 supravieþuitori ai rezistenþei armate împotriva ocupantului sovietic. Vrem sã înmormântãm aceastã paginã din istoria noastrã? Este foarte simplu: ignorãm, votãm respingerea acestei legi! În alte þãri, cei care au luptat împotriva ocupantului au alt regim ºi alt statut, de omenie ºi de onoare!

Vã atrag atenþia cã cei care au gândit ºi au respins aceastã lege ºi au contopit pe matiºti, frontieriºti, auriºti ºi aºa mai departe în Legea nr. 118 nu s-au gândit sã le ofere celor 10 Ñ 15 supravieþuitori locul pe care îl meritã!

V-aº ruga, cu acordul dumneavoastrã, sã respingem aceastã lege ºi sã dãm onoarea ºi demnitatea naþionalã celor cãrora li se cuvine ºi celor care ºi-au vãrsat sângele, atunci când alþii poate îºi aveau alt loc ºi îºi aveau altã atitudine faþã de interesele noastre. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, am înþeles cã aþi propus sã respingem aceastã lege.

## **Domnul Radu Ciuceanu**

**:**

Nu legea, ci respingerea legii.

Am rugãmintea sã nu mai provocãm totuºi discuþii generale atunci când suntem la vot final. Aþi avut posibilitatea sã o faceþi în timpul dezbaterilor.

Doamna Smaranda Dobrescu, din partea comisiei. Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Nu este vorba în aceastã propunere de respingerea unui proiect de lege, de respingerea ideii, a conceptului care a stat la bazã, ci pur ºi simplu procedural. Aici a fost vorba ºi de o reexaminare cu care s-a confruntat Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã. Procedural, Senatul a preluat ideea acestui proiect de lege, prevederile sale, într-un alt act normativ cu aceeaºi temã. Deci acest proiect de lege a rãmas fãrã obiect. Acesta este motivul real al respingerii, ºi nu conceptual.

Totuºi, trebuie sã recunoaºtem cã domnul profesor Ciuceanu, distinsul nostru coleg, are o oarecare dreptate, prin faptul cã o anumitã categorie de deþinuþi politici, chiar în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 214 din 1999, a fost neglijatã, dar existã încã posibilitatea ca acest lucru sã poatã fi îndreptat în cadrul plenului, la discutarea acestei ordonanþe de urgenþã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Cu aceastã explicaþie, care demonstreazã cã problema ridicatã pe fond de distinsul nostru coleg poate fi remediatã la cealaltã ordonanþã care reglementeazã pe fond problematica,

Abþineri? O abþinere.

219 voturi pentru, 44 împotrivã ºi o abþinere.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 69/2001 pentru modificarea alin. 2 al art. 74 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, lege pentru care sunt aplicabile prevederile art. 74 alin. 1 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt. 21 împotrivã.

- Abþineri? 5 abþineri.

237 voturi pentru, 21 împotrivã, 5 abþineri.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60/2000 pentru modificarea alin. 2 al art. 74 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.

Se propune de cãtre comisie respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru propunerea de respingere? Mulþumesc. Împotrivã? 7 împotrivã. Abþineri? 10 abþineri.

- 246 de voturi pentru, 7 împotrivã, 10 abþineri.

S-a respins propunerea legislativã, aºa cum s-a propus.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 119/2000 pentru completarea alin. 2 al art. 74 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, astfel cum a fost modificatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 60/2000.

Este o lege pentru care comisia a propus aceeaºi soluþie. Sunt propuneri similare.

Cine este pentru propunerea de respingere? 253 de voturi pentru.

Împotrivã? 9 voturi împotrivã.

Abþineri? O abþinere.

Cu 253 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã, o abþinere, s-a respins ºi acest proiect de lege.

Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 121/1996 privind organizarea ºi funcþionarea Corpului Pompierilor Militari, lege ce se voteazã în condiþiile art. 74 alin. 1 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. 253 de voturi pentru.

Voturi împotrivã? 3 voturi împotrivã. Abþineri? 7 abþineri.

Cu 253 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi 7 abþineri, s-a aprobat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 99/2001 pentru modificarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, lege care trebuie adoptatã în condiþiile prevederilor art. 74 alin. 1 din Constituþie.

Da, am o problemã de procedurã.

Poftiþi!

La comisie s-a propus respingerea propunerii legislative respective.

Art. 98 din regulament prevede urmãtorul lucru: ”Dacã prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau propunerii legislative, dupã încheierea dezbaterii generale preºedintele cere Camerei sã se pronunþe prin votÒ. Lucrul acesta nu s-a fãcut în cadrul dezbaterii ºi a fost adus în ºedinþa de vot final.

Propunerea legislativã a fost cu referat de respingere din partea comisiei.

Dar noi ce facem acum? N-am supus votului? Exact acest lucru îl facem.

Dar nu în ºedinþã de vot final, ci în ºedinþa în care s-a produs dezbaterea. Aºa se spune aici ºi vã rog foarte mult sã citiþi ºi dumneavoastrã cu atenþie chestiunea aceasta, ”dupã încheierea dezbaterii generaleÒ, ceea ce înseamnã imediat în ºedinþa respectivã.

Trebuia sã se vadã cã atunci 7 voturi au fost pentru ºi 5 contra.

Se supune votului, dacã existã cvorum. Dar atunci nu exista cvorum ºi s-a amânat votul pentru ºedinþa de astãzi.

Asta cã interpretaþi dumneavoastrã, dar era normal sã fie cvorum, nu? Sau sã se supunã atunci, pentru a nu se încãrca ºedinþa de vot final. ªi sã ºtiþi cã o asemenea situaþie existã la foarte multe proiecte legislative. Vã rugãm foarte mult: fie vã consfãtuiþi cu liderii de grupuri parlamentare, fie decideþi, conform regulamentului, pentru respectarea lui. Altfel, putem cãlca pe democraþia parlamentarã cum vrem noi. Nu se poate!

Ori scoateþi articolul acesta din regulament, ori îl respectãm ca atare. Vã rog foarte mult sã conveniþi în acest sens.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, nu mai trebuie sã convenim asupra unui lucru evident ºi de notorietate.

Textul la care vã referiþi dumneavoastrã spune într-adevãr: ”Édupã încheierea dezbaterilor, se supune la votÒ. Nu se spune în câte minute, în câte ore. Noi suntem dupã dezbateri ºi acum. Exact în momentul în care s-au încheiat dezbaterile nu aveam cvorum ºi atunci, s-a amânat votul final pentru astãzi. Haideþi sã nu mai inventãm probleme acolo unde nu existã.

## **Domnul Dumitru Bãlãeþ**

**:**

Nu se supune la vot, ci se pronunþã prin vot, ceea ce este altceva.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Cu 225 de voturi pentru, 38 împotrivã, nici o abþinere, s-a respins propunerea legislativã.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 89/2000 privind unele mãsuri pentru autorizarea operatorilor ºi efectuarea înscrierilor în Arhiva electronicã de garanþii reale mobiliare, lege pentru care sunt aplicabile prevederile art. 74 alin. 2.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 106/1999 privind contractele încheiate în afara spaþiilor comerciale, lege pentru care sunt aplicabile prevederile art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Propunerea legislativã privind acordarea titlului de ”OraºÐmartirÒ municipiului Reºiþa, lege ce trebuie votatã în condiþiile art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. 258 de voturi pentru. Voturi împotrivã? 3 voturi împotrivã.

Abþineri? Douã abþineri.

258 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi douã abþineri. Poftiþi, domnule deputat! Vreþi probabil o explicare a votului.

## **Domnul Puiu Haºotti**

**:**

Declaraþie dupã vot.

Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Mi-e teamã cã, fãrã nici un fel de discriminare ºi diferenþã între noi, aºadar indiferent de partidele care au fost sau sunt în Parlamentul României, de la dreapta pânã la stânga, suferim de o demagogie pãguboasã atunci când procedãm la a atribui titluri de martir unor localitãþi, unor oraºe care nu au nimic de-a face cu martirajul. O spun cu mare regret, pentru cã, prin votul nostru, noi cãdem în desuetudine ºi aducem decizia noastrã în desuetudine, pentru cã în curând, dacã lucrurile vor mai merge în maniera în care merg acum, vom avea mai multe oraºemartir decât oraºe ºi vom avea un popor de martiri, implicit.

Putem gãsi alte raþiuni, ºi s-ar putea ca ele chiar sã existe, sã ne considerãm un popor de martiri, dar, încã o datã dãm dovadã de totalã neseriozitate, dupã pãrerea mea, ºi o spun cu tot respectul pe care vi-l port tuturor, indiferent de opþiunea dumneavoastrã politicã. Dãm dovadã de totalã neseriozitate când abordãm astfel de lucruri.

De aceastã chestiune se leagã, tot de aceastã demagogie pãguboasã, de dragul unor iluzorii voturi se leagã ºi transformarea satelor în comune, a comunelor în oraºe, a oraºelor în municipii. Chiar azi avem de votat vreo douãÐtrei, astfel încât în România, cum am mai spus ºi altã datã, vom avea mai multe municipii decât oraºe, mai multe oraºe decât comune, mai multe comune decât sate ºi mai mulþi eroi decât cetãþeni.

Eu cred cã trebuie sã dãm dovadã de mai multã condescendenþã, de mai multã reþinere atunci când, de dragul unor voturi, de dragul unor imagini care, dupã pãrerea mea, pot fi false, sã adoptãm astfel de legi. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Urmãtorul proiect înscris pe ordinea de zi este propunerea legislativã privind restituirea bunurilor preluate de stat din patrimoniul Academiei Române.

Comisia ne propune respingerea.

## **Domnul Puiu Haºotti**

**:**

Procedurã!

Poftiþi, domnule deputat!

## **Domnul Puiu Haºotti:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aceasta este o chestiune proceduralã.

Sunt convins cã ºi colegii din stânga sunt interesaþi, cu atât mai mult cu cât aceastã iniþiativã este a unui fost deputat, a distinsului domnul Petre Þurlea.

Vreau sã întreb, fiind o chestiune de procedurã, de ce discutãm noi astãzi ºi votãm acest proiect de lege, de vreme ce, la începutul legislaturii, proiectele de lege ale tuturor deputaþilor au fost clasificate, au fost îndosariate, doar deputaþii care sunt ºi în actualul mandat, deputaþi parlamentari, având posibilitatea sã redepunã vechile proiecte de lege? Acesta este un proiect de lege al unui fost coleg, un distins coleg, care nu ºtiu din ce raþiuni nu a fost îndosariat.

Nu mai discut aici o dezbatere aproape oþioasã care a avut loc în Parlamentul trecut în legãturã cu Academia Românã.

Dacã ne pãstrãm în continuare aceeaºi atitudine ºi nu gãsim soluþia pentru ca Academia Românã sã reintre cel puþin parþial în drepturile pe care le-a avut cred cã nu este un lucru bun.

## Stimate coleg,

Sunt obligat sã vã informez cã, în ceea ce aþi spus dumneavoastrã, existã o micã inexactitate, anume: Biroul permanent ºi Camera au convenit, potrivit Constituþiei, nu altminteri, cã doar acele proiecte ale unor colegi de-ai noºtri care nu mai suntÉ care nu sunt pe ordinea de zi sã nu mai fie luate în discuþie, or, acest proiect avea raport ºi era înscris pe ordinea de zi ºi, potrivit Constituþiei, suntem obligaþi sã continuãm procedura.

Domnule vicepreºedinte, doriþi sã interveniþi? Domnul vicepreºedinte Petrescu.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Intervenþia mea þine tot de procedurã într-un fel. Este vorba de fluenþa lucrãrilor noastre.

Eu cred cã ar fi extrem de util, mai ales cã a trecut ceva timp de la începerea acestei legislaturi, ca unii dintre colegii noºtri sã studieze regulamentul. Dacã ar studia regulamentul, atunci n-ar mai veni sã facã niºte propuneri lipsite de sens, neregulamentare, sau sã punã niºte întrebãri care îºi gãsesc rãspunsul în regulament.

Al doilea lucru pe care aº vrea sã-l spun: am condus lucrãrile Camerei de mai multe ori ºi am constatat cã de multe ori când solicit grupurilor parlamentare sã participe la dezbateri generale asupra unui proiect nimeni nu vrea sã intervinã. Deci la momentul în care procedura ne recomandã sã participãm, nimeni nu vrea sã participe ºi venim într-un stadiu în care aceste intervenþii într-adevãr sunt inutile. Aºa cã poate colegii din grupul liberal îi comunicã domnului Haºotti, care tot timpul a vorbit la telefonul mobil, conþinutul intervenþiei mele, pentru cã, într-un fel, îl vizeazã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Haideþi sã procedãm la vot, apropo de fluenþã.

Aº vrea sã vã reamintesc, tot aºa, pentru cã aici s-a fãcut referire ºi la nevoia de a acorda sprijin Academiei, cã propunerea de respingere nu a vizat chestiuni de fond, nu a manifestat respingerea ideii, ci faptul cã era aproape inaplicabilã ºi nu rãspundea, practic, finalitãþii pe care ºi-o propusese. Deci acesta a fost motivul propunerii de respingere.

Cu aceste precizãri,

## Domnule preºedinte,

Sunt surprins ºi ºocat de aceastã decizie pe care am luat-o, de a respinge dreptul unei biserici naþionale de a beneficia de lãcaºurile care i-au aparþinut, fie chiar ºi în condiþiile în care sã le foloseascã în comun cu reprezentanþii altor culte.

Constatãm cã noi funcþionãm în douã viteze: suntem pentru unii mumã, iar pentru alþii dovedim o exigenþã care nu s-ar justifica!

Am mai avut posibilitatea sã atrag atenþia cã aceastã situaþie s-a datorat statului român. Nu este o chestiune venitã cu scrânciobul din cer. În consecinþã, tot statul român are obligaþia sã rezolve aceastã problemã. Nu este posibil sã folosim o bisericã în acþiuni propagandistice ºi, în consecinþã, sã o folosim ºi ca un berbec în luptele pe care le avem ºi în care ne implicãm ºi în sfera religioasã.

Este dreptul credincioºilor greco-catolici, mai ales din Transilvania, sã beneficieze de lãcaºurile care au fost ridicate de moºii ºi strãmoºii lor.

Nu putem sã asigurãm retrocedarea tuturor proprietãþilor imobiliare pentru cultele aparþinând minoritãþilor etnice ºi sã sancþionãm cu drasticitate aceastã bisericã naþionalã, cu o contribuþie esenþialã la fãurirea statului naþional unitar.

În consecinþã, deplâng implicarea Parlamentului în scopuri ºi interese politice de partid, pentru cã nu vãd în aceastã soluþie ca o responsabilitate prin care statul român, vinovat de aceastã situaþie, nu este capabil sã gãseascã o soluþie sã dea satisfacþie, în conformitate cu morala ºi legea, ºi pentru cei care au fost deposedaþi de bunurile pe care le au.

Nu vorbesc în calitate de credincios greco-catolic. Sunt credincios ortodox, însã îmi este ruºine, în calitate de credincios ortodox, cã eu ºi marea majoritate a populaþiei din aceastã þarã nu gãsesc o soluþie adecvatã pentru credincioºii greco-catolici din România, în vreme ce, pentru credincioºi aparþinând bisericilor minoritare, am gãsit mai multã clemenþã decât pentru propriii cetãþeni de origine românã ai acestui spaþiu.

Aplicabile sunt prevederile art. 74, alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate de voturi.

Doamna deputat Afrãsinei doreºte ºi dumneaei sã explice votul grupului parlamentar propriu. Aveþi cuvântul, doamnã deputat!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Intervenþia anterioarã mã determinã sã vin la microfon ºi sã afirm, cu toatã convingerea, cã soluþia pe care noi am adoptat-o cu privire la acest proiect de lege nu este o atitudine globalã pe care o avem cu privire la dreptul Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolicã), ci este o decizie pe care am luat-o ca urmare a soluþiilor date de proiectul de lege, care nu sunt în concordanþã cu prevederile care sunt actuale asupra modului cum privim, la modul general, relaþiile cu Biserica Greco-Catolicã.

Aº putea sã spun cã votul nostru se datoreazã soluþiilor tehnice mai degrabã, ºi nicidecum atitudinii vizavi de bisericã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, doamnã colegã.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/2000 privind aprobarea efectuãrii unei donaþii cãtre Muzeul ”MŽmorial pour la PaixÒ din Caen, Franþa, lege care urmeazã sã se aprobe în condiþiile art. 74, alin. 1 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri?

262 voturi pentru, un vot contra, nici o abþinere. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 228/2000 privind protejarea monumentelor istorice.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri dacã sunt? Nu sunt. În unanimitate, s-a adoptat acest proiect de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 123/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric ºi al artelor plastice.

Domnule coleg, justificarea votului se acordã atunci când se justificã în numele unui grup parlamentar. Grupul dumneavoastrã parlamentar a votat disparat. Deci votul individual nu se justificã.

## **Domnul Damian Brudaºca** _(din salã):_

Bine!

Mulþumesc foarte mult pentru aprobare.

Propunerea legislativã privind constituirea ºi utilizarea

- Fondului special pentru ajutorarea teatrelor naþionale.

- Se propune respingerea acestui proiect.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 4 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

258 voturi pentru, 4 voturi contra, o abþinere. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 3/1998 pentru abrogarea art. 27 din Ordonanþa Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dezvoltare. Sunt aplicabile prevederile art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 138/2000 privind mãsuri de susþinere a învãþãmântului privat.

Sunt aplicabile prevederile art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/1998 privind înfiinþarea de extensiuni universitare ale României în strãinãtate.

Aplicabile sunt prevederile art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Unanimitate. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraþia publicã centralã.

Aplicabile sunt prevederile art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã dacã sunt? 37 voturi împotrivã.

- Abþineri dacã sunt? O abþinere.

- 225 voturi pentru, 37 voturi împotrivã, o abþinere.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor mãsuri pentru asigurarea temporarã a locuinþelor de serviciu necesare personalului ministerelor, celorlalte organe de specialitate din administraþia publicã centralã ºi instituþiilor publice.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Întrucât la dezbaterile pe acest proiect de lege au fost foarte puþini colegi în salã, am rugãmintea ca unul din colegii de la administraþia publicã sã explice puþin plenului faptul cã proiectul prevede douã probleme distincte, ºi anume schimbarea denumirii satului ºi cea de declarare a acestuia comunã.

Am vrea sã ºtim dacã pe amândouã le respingem sau dacã respingem doar declararea localitãþii Cuciulata comunã.

Vã mulþumesc.

Domnule deputat Bara, vã rog sã oferiþi explicaþia care se impune.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aºa cum a fost ºi la celelalte proiecte prin care se prevedea înfiinþarea unei comune, aici a fost o singurã iniþiativã legislativã. Deci nu au fost douã. În aceeaºi iniþiativã legislativã s-a propus ºi schimbarea denumirii satului Cuciulata ºi transformarea satului în comunã.

Datoritã faptului cã nu a avut unul dintre punctele esenþiale pentru ca sã poatã sã fie declaratã comunã, adicã referendumul, atât la comuna care se înfiinþeazã, deci satul respectiv, cât ºi la comuna de la care pleacã, iniþiativa respectivã a fost respinsã.

Mulþumesc.

## **Doamna Viorica Afrãsinei** _(din salã):_

Dar denumirea?

Denumirea a fost în aceeaºi iniþiativã, nu a fost separat, nu au fost douã iniþiative legislative. Deci nu puteam sã aprobãm jumãtate din iniþiativa legislativã, schimbarea numelui, ºi jumãtate nu. Deci dacã va veni cu schimbarea denumirii Ð cum a venit ºi la Braniºtea sau la altele Ð în Aron Pumnul, atunci vom discuta.

Vã mulþumesc.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/5.X.2001

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc. Stimaþi colegi, Comisia nu-ºi putea asuma rãspunderea sã împartã o propunere în douã ºi sã dea douã soluþii.

Mulþumesc pentru explicaþie, era necesarã, într-adevãr.

Comisia ne propune respingerea proiectului. Cine e de acord cu aceastã propunere? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere. 261 voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere. Proiectul de Lege privind declararea satului Mina Altân Tepe, judeþul Tulcea, comunã.

Comisia ne propune respingerea. Cine este pentru aceastã propunere? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Unanimitate. Proiectul de Lege privind reînfiinþarea comunei Fântânele, judeþul Teleorman.

Se propune respingerea proiectului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere. 262 voturi pentru, un vot contra, nici o abþinere. Proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Crivina, judeþul Mehedinþi. Se propune respingerea proiectului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 3 voturi împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere. 260 voturi pentru, 3 voturi împotrivã, nici o abþinere. Proiectul de Lege privind declararea satului Filia, judeþul Covasna, comunã.

Se propune respingerea proiectului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? 5 abþineri.

258 voturi pentru, 5 abþineri, nici un vot contra. Proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Hosman, judeþul Sibiu.

Se propune respingerea proiectului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Un vot împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere. 262 voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere. Proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Tãmãºeu, judeþul Bihor. Se propune respingerea proiectului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Un vot împotrivã.

Scuzaþi! 7 voturi împotrivã. Abþineri? 4 abþineri. 251 voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi 4 abþineri. Proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Boiþa, judeþul Sibiu.

Se propune respingerea proiectului.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? O abþinere. 261 voturi pentru, un vot contra, o abþinere. Proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Bistriþa, judeþul Mehedinþi. Se propune respingerea. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 4 voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri. 257 voturi pentru, 4 voturi contra, douã abþineri. Proiectul de Lege privind declararea ca oraº a comunei Murgeni, judeþul Vaslui. Se propune respingerea proiectului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu sunt. 262 voturi pentru, un vot împotriva propunerii de respingere. Proiectul de Lege pentru declararea ca oraº a comunei Dãbuleni, judeþul Dolj. Se propune respingerea proiectului de lege. Cine este pentru aceastã propunere? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Nici una. 261 voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere. Proiectul de Lege pentru declararea ca oraº a comunei Bechet, judeþul Dolj. Se propune respingerea proiectului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere. 262 voturi pentru, un vot contra. Proiectul de Lege pentru declararea ca oraº a comunei Pleniþa, judeþul Dolj. Se propune respingerea proiectului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere. 260 voturi pentru, 3 abþineri. Proiectul de Lege privind declararea ca oraº a comunei Cetate, judeþul Dolj. Se propune respingerea proiectului de lege. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? O abþinere. 261 voturi pentru, un vot contra, o abþinere. Proiectul de Lege privind declararea ca oraº a comunei Poiana Mare, judeþul Dolj. Se propune respingerea proiectului de lege. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere. 260 voturi pentru, douã voturi contra, o abþinere. Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Negreni, judeþul Cluj. Am trecut la judeþul Cluj ca sã salvãm puþin comunele judeþului Dolj, cã, dacã le fãceaþi pe toate oraºe, nu mai rãmâneau comune în Dolj!

Aveþi o problemã de procedurã sau vreþi sã explicaþi votul? Ce vreþi?

Domnul deputat Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Este vorba de urmãtoarele douã propuneri legislative care-mi aparþin ºi care, în realitate, privesc reînfiinþarea comunelor în cauzã, nu înfiinþarea lor. Ele au existat pânã în 1968 ºi realitatea social-economicã din aceste spaþii impune cu necesitate reînfiinþarea lor.

Eu am admirat rapiditatea cu care s-a trecut cu tãvãlugul peste aceste proiecte anterioare. Sã ºtiþi cã aceste proiecte sunt fãcute efectiv în conformitate cu programul de guvernare al Guvernului condus de domnul Adrian Nãstase care, între altele, îºi propunea sã realizeze un proiect de lege prin care sã se asigure o nouã împãrþire administrativ-teritorialã a României.

În virtutea acestui proiect de lege am gândit sã venim în sprijinul Guvernului, atrãgându-i atenþia asupra unor dificultãþi reale, ca urmare a distanþei faþã de actualele centre de comunã, ca urmare a lipsei mijloacelor de transport, a asistenþei medicale º.a.m.d. ºi sã propunem, sã scoatem în evidenþã câteva dintre centrele care, din acest punct de vedere, sunt vulnerabile, sperând în înþelegerea...

## Stimate coleg,

Nu suntem la dezbateri generale. Corectitudinea mã obligã sã vã spun cã, din punct de vedere juridic, între înfiinþare ºi reînfiinþare nu existã nici o distincþie ºi tot corectitudinea mã obligã sã vã spun cã respingerea acestor proiecte s-a datorat unor chestiuni tehnice: lipsa recensãmântului ºi alte impedimente de ordin procedural.

## **Doamna Viorica Afrãsinei** _(din salã):_

A referendumului!

## A referendumului!

Deci v-aº ruga sã nu mai trageþi concluzii generale din chestiuni tehnice, din impedimente procedurale, pentru cã provocãm, în timpul votului, discuþii inutile pe fond. Vã rog.

Domnul deputat Bara.

## **Domnul Radu-Liviu Bara:**

## Domnule preºedinte,

Spre neºansa colegului de la România Mare, sunt chiar din zonã ºi absolut nici iniþiativa fãcutã pentru satul Negreni, de exemplu, care spune cã datoritã faptului cã e departe de comunã, de centrul de comunã, da, e la 4 km de centrul de comunã ºi la 4 km vreau sã fac încã douã comune. Nu mai vorbesc de Valea Drãganului, cã dacã Valea Drãganului o fac comunã, cu Negrenii ºi cu Poieni vã daþi seama cã, efectiv, ce aþi spus dumneavoastrã, acum de aceea vã spun, pentru cã tot am venit la microfon. ªi hai sã vã spun cã, dacã aº avea aici ºi aº putea sã citesc colegilor modul în care aþi documentat înfiinþarea acestei comune. Eu cred cã nu aþi mai susþine nici dumneavoastrã!

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Haideþi sã nu mai facem dezbateri la vot final. Vã rog eu frumos.

Aþi avut cuvântul, domnule Damian Brudaºca. Nu vã supãraþi, facem dezbateri generale acolo unde nu este cazul, pentru cã propunerea a fost respinsã pentru neîndeplinirea condiþiilor prevãzute de lege.

- Deci

- Hemieni, comuna Pârjol, judeþul Bacãu.

- Se propune respingerea proiectului. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri?

262 voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere. Propunerea legislativã privind ridicarea la rang de oraº

- a comunei Dragalina, judeþul Cãlãraºi.

- Se propune respingerea proiectului de lege. Cine este pentru aceastã propunere? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

- 262 voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

## **Domnul Vasile Moiº** _(din salã):_

Vreau sã explic votul per total al Grupului P.R.M.

## Poftiþi!

Deci domnul deputat Moiº doreºte sã explice votul P.R.M.-ului, de respingere.

În numele Grupului Partidului România Mare doresc sã explic de ce am votat pentru respingerea propunerilor legislative ºi am adoptat soluþia propusã de cãtre comisia de specialitate.

Dupã cum aþi vãzut, grupul a votat împotriva propunerilor chiar ale unor colegi. Noi apreciem cã esenþialã este respectarea legii.

În nici unul dintre cazuri nu a fost respectatã legea ºi nu s-au fãcut referendumuri. Pentru aceste considerente, punând mai presus de toate legea, grupul nostru a votat împotriva propunerilor legislative.

Considerãm cã, indiferent de culoarea politicã a celui care propune ºi iniþiazã un proiect de lege, mai presus de toate trebuie respectate prevederile legale în materie.

Aceasta este raþiunea pentru care Grupul parlamentar al Partidului România Mare a susþinut propunerea comisiei. Acolo unde nu au fost îndeplinite condiþiile legale, nu putem sã votãm pentru. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc pentru aceastã precizare, de apreciat cu atât mai mult cu cât unii dintre colegii dumneavoastrã au trecut peste aceste impedimente procedurale ºi au vrut sã tragã foloase pe fond, spunând cã ceilalþi din celelalte grupuri parlamentare nu ar fi fost de acord pe fondul chestiunii.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 49/2001 privind acceptarea unor amendamente la Convenþia internaþionalã pentru securitatea containerelor, încheiatã la Geneva la 2 decembrie 1972, lege ce trebuie votatã în regimul art. 74 alin. 2 din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 30/2001 privind acceptarea amendamentelor la Convenþia internaþionalã asupra liniilor de încãrcare, încheiatã la Londra, 5 aprilie 1996, art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt?

Abþineri?

Votat în unanimitate.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/2001 privind acceptarea unor amendamente la Convenþia referitoare la Regulamentul internaþional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt?

Abþineri?

Votat în unanimitate.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 31/2001 pentru acceptarea Codului internaþional pentru transportul în siguranþã al cerealelor în vrac, art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt?

Abþineri?

Votat în unanimitate.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/2001 privind acceptarea Anexei III, amendatã, ºi a unor amendamente la Convenþia internaþionalã din 1973 pentru prevenirea poluãrii de cãtre nave, art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

**:**

O întrebare în numele grupului.

Cu privire la ordinea de zi în continuare? Poftiþi! Domnul deputat Vasile Moiº.

Domnule preºedinte, pe ordinea de zi era prevãzutã la punctul 55 discutarea proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrii de întârzieri aferente. Aceastã ordonanþã este din 1999, ea îºi produce efectul, comisia a propus respingerea proiectului de lege privind aprobarea. Vãd cã se tergiverseazã soluþionarea acestui proiect de lege. În numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare punem întrebarea: ce se întâmplã cu acest proiect de lege?

Deci la care proiect de lege vã referiþi, domnule deputat? Punctul 55 Ð proiect de Lege privind prevenirea ºi combaterea marginalizãrii sociale...

## **Domnul Vasile Moiº:**

Nu, eu am o ordine de zi pentru ºedinþele din 24, 25, 27; ne încurcãm în ele, cã sunt foarte multe, dar vi le arãt.

## **Doamna Viorica Afrãsinei**

**:**

Aveþi proiectul de ordine de zi, nu pe cel aprobat.

Stimate coleg, noi punem în casetele fiecãruia dintre dumneavoastrã lista exactã pentru cei prezenþi.

Stimate coleg, explicaþiile acestea nu vi le putem da acuma, pentru cã ele au fost oferite de Biroul permanent ºi de Comitetul ordinii de zi care nu a inclus acest proiect, pentru cã se amânase la data respectivã votul final pânã la soluþionarea unei probleme de procedurã. Deci nu avem ce discuta acum, pentru cã noi nu discutãm ordinea de zi în plen. Ordinea de zi se stabileºte la propunerea Biroului permanent de cãtre Comitetul ordinii de zi.

Am rugãmintea, ºeful grupului parlamentar al dumneavoastrã la prima ºedinþã a Comitetului ordinii de zi sã ridice aceastã chestiune. Mulþumesc foarte mult.

Trecem la dezbaterea proiectelor de zi înscrise în continuare.

Stimaþi colegi, începem cu punctul 23, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producþiei, circulaþiei ºi comercializãrii alimentelor.

Vã amintesc, textele proiectului de lege de aprobare ºi al ordonanþei de urgenþã au fost parcurse, a rãmas în suspensie un amendament pe care domnul secretar Mohora l-a fãcut ºi urma sã vi-l prezinte spre vot dumneavoastrã. Poftiþi, domnule secretar Mohora!

Vã mulþumesc domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, pentru rezolvarea problemei pentru care ºi iniþiatorul ºi comisia ºi-au dat acordul ieri, eu vã propun urmãtoarea soluþie, ca în legea de aprobare a ordonanþei care acum are un articol unic sã introducem un art. II care sã sune aºa: ”Reglementãrile, instrucþiunile ºi ordinele prevãzute în ordonanþã vor fi elaborate în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legiÒ ºi cu renumerotarea corespunzãtoare a celor douã articole. Deci, articolul unic va deveni art. I.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã are cineva obiecþiuni la acest amendament? Domnule ministru Gaspar, sunteþi de acord ºi dumneavoastrã, da? Mulþumesc.

Cine este de acord cu acest amendament care va alcãtui noul art. II din proiectul legii? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Unanimitate.

Stimaþi colegi, în aceste condiþii, parcurgând ºi proiectul de lege de aprobare ºi textul ordonanþei de urgenþã a Guvernului, urmeazã sã-l

## **Domnul Viorel Ghelasã** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Elaborarea actului normativ în discuþie a pornit de la necesitatea ca activitatea de asistenþã, de control sanitarveterinar sã poatã fi desfãºuratã în condiþii optime care sã asigure protecþia vieþii, a sãnãtãþii animalelor ºi a consumatorilor. Se prevede ca exercitarea inspecþiei ºi controlului sanitar-veterinar de stat în unitãþile de tãiere a animalelor, de colectare, prelucrare, procesare, depozitare ºi valorificare a produselor de origine animalã sã se efectueze de personalul sanitar-veterinar, angajat prin contract de muncã pe perioadã determinatã de cãtre direcþiile sanitar-veterinare judeþene ºi a municipiului Bucureºti. Funcþionarea unitãþilor mai sus menþionate va fi permisã numai dacã au asiguratã asistenþa sanitar-veterinarã de stat.

De asemenea, se prevede ca fondurile necesare finanþãrii activitãþii personalului sanitar-veterinar prevãzut mai sus sã se asigure din tarife stabilite pentru aceste activitãþi.

Cheltuielile organizate pentru finanþarea personalului de specialitate care efectueazã inspecþia ºi controlul sanitarveterinar se suportã de cãtre unitãþile supuse controlului, mãsurã care este în concordanþã cu prevederile comunitare.

Faþã de cele prezentate mai sus, a fost întocmit proiectul de lege alãturat, în vederea aprobãrii Ordonanþei Guvernului pentru completarea Legii sanitar-veterinare nr. 160/1974, pe care îl supunem dezbaterii ºi aprobãrii. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Stimaþi colegi, mi-aº permite sã vã anunþ cã programul de astãzi nu s-a terminat cu votul final, deci rog colegii care ºi-au luat o micã pauzã de cafea sã se reîntoarcã în salã pentru continuarea dezbaterilor.

Dau cuvântul Comisiei pentru agriculturã, care sã-ºi desemneze reprezentantul. Poftiþi, domnule deputat!

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor colegi,

Comisia pentru agriculturã a examinat în ziua de 13 septembrie raportul asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62 pentru completarea Legii sanitar-veterinare. A fost de acord în totalitate cu ordonanþa, nu a fãcut modificãri. Completez puþin pe iniþiator, amintind cã este un act reparatoriu faþã de disponibilizãrile masive fãcute în reþeaua sanitar-veterinarã a României în aceºti ani, unele fãcute fãrã noimã, cu puþinã gândire. Este clar cã nu funcþioneazã sistemul de stat cum trebuie. Avem sau cel puþin sperãm cã prin aceastã ordonanþã ºi acum proiect de lege sã reparãm cel puþin parþial, dacã nu total, aceste mecanisme care funcþioneazã cu intermitenþã.

Deci comisia susþine ºi vã propune dumneavoastrã spre aprobare proiectul de lege. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu. Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei. Vã rog sã urmãriþi ºi raportul comisiei.

La titlul legii dacã aveþi observaþii? Comisia nu a avut amendamente. Mulþumesc. Adoptat în unanimitate.

La textul articolului unic, vã rog sã observaþi amendamentul 1. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1 al comisiei? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate ºi în consecinþã, articolul unic va avea alcãtuirea rezultatã din votarea amendamentului.

La titlul ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La textul art. I vã rog sã urmãriþi amendamentul 2 al comisiei.

Poftiþi, domnule deputat, vreþi sã faceþi o precizare sau o modificare a amendamentului?

## Da, domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Sigur, pentru armonizarea cu legea de bazã am vrea sã renunþãm la aceastã modificare, la acest amendament care, de fapt nu prevede decât numerotarea textelor ºi, pentru a da cursivitate ºi omogenitate legii, renunþãm la aceastã numerotare a alineatelor. V-aº ruga sã fiþi de acord cu modificarea pe care v-o propun. Mulþumesc.

În acest sens textul din ordonanþã rãmâne în formula iniþialã? Domnul secretar Leonãchescu doreºte sã intervinã.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Eu am înþeles aceastã lege nu atât ca un gest reparatoriu, ci ca necesitate de a reflecta ºi soluþiona probleme reale din teritoriu. Poate cã aceasta este legea noastrã supremã de elaborare a legilor.

La art. I aveþi acolo un text, art. 30, dupã alin. 2, un nou alineat, cu urmãtorul cuprins: ”Funcþionarea unitãþilor de tãiere a animalelor, inclusiv a pãsãrilor...Ò. Eu vã propun ca în loc de virgulã ºi cuvântul ”inclusivÒ sã introducem ”ºiÒ, pentru cã s-ar putea interpreta cã pãsãrile fac parte din regnul animalelor.

Comisia?

Da, de acord.

Stimaþi colegi, vã rog sã luaþi act, din partea comisiei s-a renunþat la amendamentul 2 ºi, în consecinþã, vã întreb dacã dumneavoastrã aveþi vreo observaþie, alta decât cea pe care a fãcut-o domnul deputat Leonãchescu, la care ne vom referi.

Dacã aveþi alte observaþii la textul articolului cuprins în ordonanþa care vi se supune votului? Nu aveþi. Asupra propunerii de reformulare, însuºitã ºi de comisie, a domnului Leonãchescu, dacã sunteþi de acord.

Cine este pentru? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Supun atunci votului dumneavoastrã art. I în ansam-

blu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La art. II dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Dupã art. II vã rog sã observaþi cã prin amendamentul

3É

Poftiþi! Renunþaþi ºi la acesta? Poftiþi!

Pe cale de consecinþã, aº vrea sã vã aplecaþi asupra urmãtoarei reformulãri, ºi anume: art. III Ð ”Legea sanitar-veterinarã nr. 60/1974, republicatã în Monitorul Oficial nr. 266 din 30 decembrie 1991, ”cu modificãrile ºi completãrile ulterioare Ñ de aici cuvintele care sunt cad ÐÒ se va republica în Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o nouã numerotareÒ.

ªi dupã aprobarea acestuia de Parlament.

Exact.

Bun.

ªi ”cele aduse prin prezenta ordonaþãÒ Ñ aceasta cadeÉ ”ºi aprobarea acesteia de ParlamentÒ, sunt cuvinte care cad.

Am înþeles. Domnul ministru Gaspar.

**Domnul Acsinte Gaspar Ñ** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul:_

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Vã propun ca textul sã rãmânã aºa cum a fost propus prima datã de cãtre comisie. El este în concordanþã deplinã cu avizul Consiliului Legislativ, care la art. III spune urmãtorul lucru: ”Legea sanitar-veterinarã nr. 60/1974 republicatã în Monitorul OficialÒ Ñ trebuie spus aici ”al RomânieiÒ Ñ ”Partea I, nr. 266 din 30 decembrie 1991, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi cu cele aduse prin prezenta ordonanþã, se va republica dupã aprobarea acesteia de Parlament, dându-se textelor o nouã numerotareÒ. Textul astfel cum este formulat de cãtre Consiliul Legislativ este în concordanþã cu art. 13 alin. 3 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial, în care se aratã cã republicarea actelor normative modificate ºi/sau completate prin ordonanþe se face numai dupã aprobarea acestora de cãtre Parlament.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Dupã consultãrile comisiei cu domnul ministru Gaspar, vã propunem textul care îl aveþi la punctul 3 ºi care a fost preluat din avizul Consiliului Legislativ.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

Cu aceasta, constatând cã am parcurs atât proiectul legii, cât ºi textul ordonanþei,

Îngãduiþi-mi, domnule preºedinte, ca înainte de a propune timpii de dezbatere pentru acest proiect de lege sã fac precizarea cã, de fapt, urmeazã, împreunã cu ceea ce vom discuta acum, practic, patru proiecte de lege care au acelaºi fond. Ele au fost discutate în Senat ºi toate prevãd respingerea, pentru cã este vorba de o serie de prevederi care sunt caduce la ora actualã, fiind deja inserate într-o altã lege. V-aº propune ca timp de discuþie maximum 10 minute, domnule preºedinte; pentru intervenþii, douã minute sunt suficiente.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã urmãriþi proiectul de Lege de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 78/1999.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/5.X.2001

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu aveþi nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic al ordonanþei de urgenþã. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Parcurgând proiectul de lege ºi ordonanþa de urgenþã,

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei nr. 132/2000 privind prelungirea termenului pentru atribuirea în gestiune a fondurilor de vânãtoare, potrivit Legii fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103 din 1996, s-a discutat, în procedurã de urgenþã, în data de 10 septembrie a acestui an ºi, dat fiind faptul cã în forma prezentatã de Senat existã o altã prevedere, este de fapt ceea ce susþinem noi la ora actualã, este în varianta Senatului, pentru noi devine caducã.

De aceea, v-aº ruga sã fiþi de acord ca votul sã fie pentru respingere. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã intervinã?

Iniþiatorul?

De acord cu aceastã soluþie? Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Aþi auzit propunerea Comisiei de agriculturã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Pentru aceeaºi motivaþie ca ºi raportul anterior, dat fiind faptul cã prezentãrile ºi conþinutul, în esenþã, ale

actualului proiect de lege sunt prevãzute în prevederile Senatului, v-aº ruga ca ºi la acest proiect de lege sã votaþi respingerea.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã intervinã?

Iniþiatorul, de acord, da? Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Aþi ascultat propunerea de respingere a ordonanþei, cu motivele pe care le deduceþi ºi dumneavoastrã din ce am votat anterior.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În afarã de introducerea pe care am fãcut-o la susþinerea anterioarã, aº vrea sã fac precizarea cã gestionarea fondului de vânãtoare, precum ºi atribuirea de gestionare a fondurilor vor fi reglementate prin propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 103 din 1996 a fondului cinegetic care este, la ora actualã, în mediere.

De aceea v-aº propune ca ºi de aceastã datã sã vã aplecaþi asupra raportului fãcut de comisie ºi sã votaþi respingerea.

Vã mulþumesc.

## Iniþiatorul?

Iniþiatorul este de acord cu propunerea de respingere. Dacã dumneavoastrã aveþi de fãcut vreo remarcã? Nu.

Vã mulþumesc.

În consecinþa celor votate pânã în prezent, supun ºi acest proiect de lege, cãruia îi sunt aplicabile prevederile art. 74 alin. 2, votului dumneavoastrã.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Proiect de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 69/2000 privind modificarea ºi completarea Legii fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului.

Aveþi cuvântul, domnule deputat Neagu!

Comisia a luat în examinare acest proiect de Lege pentru respingerea Ordonanþei nr. 69/2000 privind modificarea ºi completarea Legii fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103/1996, în 12 septembrie, ºi, în afarã de motivaþiile anterioare, aº vrea sã vã spun cã prevederile au fost îmbunãtãþite în varianta Senatului ºi legea îmbunãtãþitã Ð Legea nr. 103/1996 Ð se gãseºte la ora actualã în mediere.

De aceea, ca ºi la celelalte justificãri anterioare, v-aº ruga sã fiþi de acord ºi sã votaþi respingerea. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Iniþiatorul?

Iniþiatorul este de acord cu aceastã propunere. Dacã dumneavoastrã doriþi sã interveniþi cu vreo precizare suplimentarã? Nu.

Având în vedere motivaþia respingerii pe care v-a prezentat-o domnul deputat Neagu, care se regãseºte ºi la celelalte proiecte adoptate ulterior,

Ne-am pus de acord cele douã comisii ºi vã propunem 30 de minute de dezbatere ºi pentru intervenþii, 3 minute.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Vã rog, dacã existã vreo luare de cuvânt prealabilã la acest proiect?

Din partea Comsiei juridice am avizat, împreunã cu Comisia pentru agriculturã, acest proiect. Existã mai multe amendamente care urmeazã sã fie discutate pe articole.

Propunem votarea acestui proiect de lege.

Bine. Vã mulþumesc.

Iniþiatorul doreºte sã intervinã? Doar la dezbaterea pe texte. Bun.

Poftiþi, domnule deputat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În expunerea de motive a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 226 din anul 2000 privind circulaþia juridicã a terenurilor cu destinaþie forestierã, printre altele se subliniazã necesitatea ”reglementãrii dreptului de proprietate privatã, precum ºi reglementarea circulaþiei juridice a terenurilor forestiere proprietate privatãÒ.

Desigur, Grupul U.D.M.R. a luat în serios aceste fraze, aceste argumente, mai ales în ceea ce priveºte Ð cum este subliniat ºi în expunerea de motive Ð reglementarea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor forestiere.

Dar, din pãcate, parcurgând textul ordonanþei de urgenþã, am gãsit ºi altceva, ºi anume am descoperit cu uimire cã Guvernul de atunci, pentru cã aº vrea sã vã reamintesc cã aceastã ordonanþã de urgenþã a fost adoptatã de Guvernul Isãrescu pe data de 24 noiembrie anul trecut, deci am descoperit cu uimire cã Guvernul de atunci a vrut sã reglementeze ca statul sã aibã drept de preempþiune exclusivã asupra vânzãrilor terenurilor proprietate privatã cu destinaþie forestierã.

Desigur, având în vedere ºi programul U.D.M.R., dar având în vedere ºi dezideratele României de a se integra în Uniunea Europeanã, nu am putut sã fim ºi nu putem sã fim de acord.

Dar, din fericire, credem cã nici Guvernul Nãstase nu a fost de acord, pentru cã, pe data de 30 decembrie, Guvernul Nãstase a suspendat aplicarea acestei ordonanþe de urgenþã emise de Guvernul Isãrescu pânã la adoptarea ca lege a acestei ordonanþe de urgenþã. Eu presupun aceastã suspendare pentru cã nici specialiºtii din Guvernul Nãstase cred cã nu au fost de acord cu conþinutul acestei ordonanþe.

Desigur, în Comisia de agriculturã ºi în Comisia juridicã, reunite, am cerut de mai multe ori de la reprezentantul Ministerului Agriculturii, un tânãr director, am cerut de mai multe ori sã ne aducã argumente ºi analize comparative, cum au fãcut alþii înaintea noastrã, care este reglementarea în Uniunea Europeanã.

Din pãcate, cel puþin eu nu am primit acest studiu, aceastã reflecþie, dar m-am dus pe cãi particulare, dacã-mi permiteþi, ºi am adunat din legislaþia altor þãri argumente, desigur în favoarea amendamentelor noastre pe care le-am întocmit ºi le-am înregistrat în comisiile respective.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Nu v-am întrerupt cã aþi depãºit termenul votat de cãtre noi, pentru cã vreau sã vã formulez rugãmintea ca, atunci când vor avea loc dezbaterile pe amendamente, sã nu mai reiteraþi aceleaºi argumente la dreptul de preempþiune.

Am înþeles.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vã rog sã urmãriþi în paralel textele votate de Senat ºi cu raportul comisiilor.

La titlul proiectului de lege de aprobare a ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni?

Poftiþi!

Aþi avut amendament respins?

Vã mulþumesc.

Desigur cã am avut amendament la titlul ordonanþei, care a fost respins.

Nu, suntem la titlul legii.

La titlul legii, da.

La titlul legii am propus ”Lege privind regimul circulaþiei juridice a terenurilor cu destinaþie forestierãÒ.

ªi nu ne-am luat numai dupã capul nostru când am formulat aceastã frazã. Ne-am luat chiar de la art.17 din Legea nr. É

Stimate coleg, Îmi cer scuze cã fac un lucru nepotrivitÉ

Poftiþi!

Nu vã supãraþi, propunerea dumneavoastrã este absolut ineditã. Nu puteþi transforma o lege de aprobare a unei ordonanþe într-o lege de sine stãtãtoare, într-o lege-cadru.

Eu sunt foarte liber la discuþii, dar ceea ce propuneþi dumneavoastrã este absolut impropriu. Deci noi suntem în faþa unei legi de aprobare a ordonanþei.

ªi atunci propunerea dumneavoastrã este absolut în distonanþã cu acest lucru.

Eu am crezut cã Parlamentul României face legi. ªi în acest sens amÉ

Nu, nu. Face legi dupã anumite reguli. Deci noi nu suntem în faþa unei legi distincte, care sã lãmureascã ea regimul juridic al terenurilor forestiere. Suntem în faþa unei ordonanþe ºi suntem în faþa legii de aprobare a acelei ordonanþe.

Bun. Am înþeles.

În nici un caz, în nici un caz legea de aprobare a ordonanþei nu poate avea un alt titlu.

Am înþeles. Atunci reformulez, dacã-mi permiteþi.

Bun.

Deci reformulez, ca sã fie Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 226/2000 privind regimul circulaþiei juridice a terenurilor cu destinaþie forestierã.

ªi aº vrea sã-mi daþi voie sã dau ºi un argument. Deci nu ne-am luat numai dupã capul nostru când am formulat aceastã frazã, ci ne-am luat dupã art. 17 din Legea nr. 54/1998 care prevede Ð ºi aº vrea sã-mi permiteþi sã citesc:Ð ”Regimul circulaþiei juridice a terenurilor cu destinaþie forestierã se stabileºte prin lege specialãÒ. Deci acest lucru presupune mai mult decât titlul iniþial care a fost formulat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, în acest sens, într-adevãr, putem pune în acest moment ºi titlul legii, pentru cã, schimbându-se titlul ordonanþei, inclusiv s-a schimbat ºi titlul legii.

Aveþi cuvântul, domnule Vasile Moiº, cu privire la propunerea de schimbare a titlului ordonanþei ºi, prin consecinþã, ºi a legii.

Comisia juridicã vã propune sã menþinem titlul ordonanþei, pentru cã este în concordanþã cu reglementãrile cuprinse în contextul ei. Aºadar, conþinutul este în concordanþã cu titlul.

Existã, într-adevãr un amendament. Ceea ce a propus colegul de la U.D.M.R. a însemnat schimbarea în totalitate a amendamentului, ceea ce nu se acceptã în aceastã fazã. Amendamentul a fost depus la Comisia juridicã ºi la Comisia pentru agriculturã ºi a fost analizat.

Astãzi se vine cu un nou amendament, sigur, pe care nu-l putem lua în considerare. Dar, pornind de la art. 17 din Legea nr. 54/1998, care a fost avut în vedere de cãtre cele douã comisii, aceastã ordonanþã reglementeazã circulaþia juridicã a terenurilor cu destinaþie forestierã. Acesta este obiectul de reglementare.

Aºadar, titlul este în perfectã concordanþã cu conþinutul, motiv pentru care Comisia juridicã îºi menþine, împreunã cu Comisia pentru agriculturã, bãnuiesc, propunerea de respingere a amendamentului ºi menþinerea titlului ordonanþei, aºa cum a fost publicat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul deputat Ianculescu.

Trecem, în continuare, la discutarea punctelor proiectului de lege adoptat de Senat.

Pe raport mergem. La punctul 1 din lege raportul n-a avut obiecþiuni.

Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La punctul 2 din raport, cel care se referã la art. 7É Domnule Moiº, cine a fãcut raportul? Veniþi puþin încoace!

-

Stimaþi colegi,

Discuþia cu cele douã comisii a pornit de la faptul cã nu urmãrim, în ordine cronologicã, întâi textul legii adoptate de Senat ºi apoi ordonanþa. Deci vã rog sã urmãriþi, la punctul 1 din legea adoptatã de Senat, cel care se referã la art. 5 din ordonanþã, nu existã obiecþiuni.

Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Existã Legea nr. 54/2000 care reglementeazã circulaþia juridicã a terenurilor agricole.

Prin sinonimie, normal cã ºi aici este vorba de circulaþia juridicã a terenurilor forestiere. Am mai explicat ºi în comisie distinsului meu coleg de la U.D.M.R. cã nu putem sã modificãm titlul, pentru cã nu este vorba de regimul circulaþiei juridice. Regimul circulaþiei juridice, regimul juridic al terenurilor fac obiectul altor legi, printre care Legea nr. 213/1998 a patrimoniului public ºi aºa mai departe.

Deci aici reglementãm circulaþia juridicã a terenurilor forestiere, aºa cum Legea nr. 54/2000 reglementeazã circulaþia juridicã a terenurilor agricole, ºi nu regimul circulaþiei juridice a terenurilor agricole.

Ca atare, domnule preºedinte, propunem sã menþinem ceea ce este prevãzut în raportul comisiei, ºi anume textul prevãzut de ordonanþã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

## Domnule preºedinte,

Doar o scurtã remarcã dacã îmi permiteþi. Mulþumesc pentru cuvânt, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Cred cã oarecum din cauza întocmirii raportului, ceea ce eu nu vãd nimic greºit în acest raport, s-a intrat într-un impas. De exemplu, acum am votat, ne-aþi întrebat dacã avem ceva împotrivã faþã de articolul 9[1 ] care a fost introdus de Senat. Aþi spus cã nu e nimic împotrivã ºi se considerã adoptat. Rãsfoim raportul întocmit de comisiile juridice ºi agriculturã ºi gãsim la poziþia 15 cã textul introdus de Senat dupã art. 9[1] se eliminã. Deci înseamnã cã noi, practic, o sã ne referim la acest text de douã ori. O datã acum n-am zis nimic ºi, dupã aceea, când dezbatem raportul, o sã-l eliminãm cã n-a fost de acord onorata comisie, dânºii introducând ºase alte articole noi dupã art. 9.

## Stimaþi colegi,

Ca sã nu mai întâmpinãm astfel de disfuncþii în discuþia noastrã, eu vã rog sã vã reîntoarceþi la legea de la Senat ºi sã vã uitaþi în paralel ºi la textele din ordonanþã.

Deci punctul 1 al legii de aprobare a ordonanþei de la Senat se referã la art. 5, în sensul cã dupã alin. 4 se introduce un nou alineat, 5. Dumneavoastrã la alin. 5, acesta pe care-l introduce Senatul, aveþi vreo problemã? ## Stimaþi colegi,

Existã propunerea mai multor colegi de-ai noºtri sã mergem pe textul ordonanþei de urgenþã ºi, implicit, la sfârºit vom reveni la textul legii adoptat de Senat.

Dumneavoastrã nu aveþi o concordanþã între dumneavoastrã?

Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Acum 10 minute sau 15 minute aþi avut un punct de vedere vizavi de ceea ce a propus domnul deputat Tam‡s. Din punct de vedere legislativ vorbeaþi cã faceþi ceva original. Cu respect faþã de dumneavoastrã, ceea ce faceþi dumneavoastrã este mai mult decât original. Este foarte simplu ceea ce trebuie fãcut, domnule preºedinte, ºi îmi cer scuze cã spun eu acest lucru.

Avem douã texte în faþã, avem proiectul de lege venit de la Senat, care are un articol unic cu urmãtoarele amendamenteÉ iar raportul comisiei noastre de specialitate la fel este, are un raport care spune, în preambulul acestui raport: ”Se aprobã proiectul de lege art. unic cu urmãtoarele modificãri ºi completãri.Ò Pe acest raport trebuie mers, care abordeazã articolul unic ºi, respectiv, toatã ordonanþa abordeazã, iar comisia noastrã nu la art. 5 intrã în textul ordonanþei, ci intrã la art. 2 alin. 3 ºi pe aceastã variantã trebuie mers. Acolo unde intervine ºi Senatul bineînþeles cã vom fi sau nu vom fi de acord cu punctul de vedere al Senatului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc pentru lecþia de tehnicã legislativã pe care mi-o daþi. Acest lucru doream ºi eu sã-l parcurg.

## **Domnul R‡duly R—bert K‡lm‡n**

:

Da. Acum mulþumesc.

Nu, nu. Deci eu am încercat sã mergem în paralel. Cred cã este mai civilizat sã discutãm la microfon ºi sã nu dãm din mâini prin salã a sfidare ºi a alte aprecieri din acest gest care nu cred cã concordã cu modul de desfãºurare ºi de apreciere dintre noi.

Logic, întâi se aprobã proiectul de lege ºi apoi cuprinsul ordonanþei, stimate coleg!

La punctul 1 din lege Senatul se referã direct la art. 4. Pentru cã pânã la acest punct Senatul n-a fãcut nici o observaþie, vã întreb pe dumneavoastrã dacã în cuprinsul ordonanþei de urgenþã aveþi de fãcut obiecþiuni ºi prima obiecþiune o aveþi de fãcut la art. 1. La art. 1 nu sunt.

La art. 2 alin. 1 iar nu sunt obiecþiuni. Sunt? Nu sunt.

La ordonanþã, dacã-mi daþi voie, se introducÉ

Senatul nu a avut obiecþiuni, dar aveþi dumneavoastrã. Poftiþi!

Ése introduc, deci, dupã alin. 2 al art. 2 din ordonanþã, douã noi alineate: alin. 3 ºi alin. 4. Alin. 3: ”în cazul dobândirii prin acte juridice între vii, proprietatea de fond forestier a dobânditorului nu poate depãºi 100 de hectare de familie. Prin noþiunea de familie se înþelege soþii ºi copiii necãsãtoriþi, dacã gospodãresc împreunã cu pãrinþii lor.Ò

Acesta este alin. 3 propus dupã alin. 2 al art. 2 de cãtre comisiile reunite.

Aveþi obiecþiuni la alin. 3? Domnul deputat R‡duly. ªi apoi poftiþi dumneavoastrã.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În primul rând, permiteþi-mi sã îmi cer iertare pentru momentele de tensiune care s-au creat adineauri. Pe fond, a fost o discuþie, zic eu, principialã ºi trebuie sã ne limitãm la aceste discuþii.

Este corect sã mergem pe raport ºi atunci spun ºi eu cã nu greºim.

În ceea ce priveºte acest alineat 3 propus de comisie, permiteþi-mi, domnule preºedinte, sã spun cã n-am fost, nu sunt ºi nu voi fi de acord cu asemenea limitare. Foarte simplu, pe de o parte, avem limitare într-adevãr în ceea ce priveºte terenurile agricole, însã acolo ºtim cu toþii cã fertilitatea, productivitatea acestor terenuri este cu totul alta decât în cadrul celor forestiere. ªi acolo avem limitãri, din câte þin eu minte, de 200 de hectare în legislaþia actualã pentru familie ºi nu avem nici o limitare pentru persoanele juridice.

În ceea ce priveºte terenurile forestiere, ºtim cã fructele aduse de acestea sunt mult mai puþine decât fructele aduse de terenurile agricole. Drept urmare, a avea o limitã mai micã de jumãtate decât la cele agricole mi se pare un nonsens.

Mergând mai departe, permiteþi-mi ca în limita de timp care mi-a fost acordatã sã aduc în memoria noastrã colectivã, cel puþin a domnului deputat Ianculescu care este prezent aici, o vizitã de lucru cu privire la gestionarea fondului forestier de stat ºi privat din Austria, la care am participat alãturi de domnul deputat Ianculescu, domnul vicepreºedinte Duvãz, domnul coleg de la P.S.D., domnul Petre Moldovan. La un moment dat, la o masã în cadrul unei discuþii despre administrarea pãdurilor private, am pus întrebarea, nu retoricã, ci foarte directã: ”Spuneþi-mi ºi mie, aici, în Austria, ca sã trãieºti din administrarea pãdurilor, fiind o familie, cam ce suprafaþã de teren forestier este necesarã?Ò Deci sã ai activitate, unicã activitate administrarea fondului forestier. Interlocutorii noºtri au rãspuns de urmãtoarea naturã: ”De la 500 la 1.000 de hectare, în funcþie de gradul de înclinaþie, de altitudine ºi aºa mai departeÓ.

Drept urmare, eu trebuie sã vã spun cã ceea ce încercãm noi astãzi sã avem ca limitãÉ este, aº spune, am învãþat un cuvânt când era P.S.D.-ul în opoziþie, ”o decizie antieconomicãÒ. Nu se va putea gestiona fondul forestier în aceastã limitã cu profit de cãtre familii ºi noi cred cã nu asta urmãrim. Deci obligãm prin aceastã limitare, practic, dacã mergem mai departe, cu ideea ca dânºii sã eludeze regimul silvic ca sã poatã sã trãiascã din pãdure. Eu mã întreb, noi, legiuitorii, ce dorim? Cred cã nu asta dorim.

## Poftiþi, domnule deputat!

Da. Mai rãmâneþi puþin! Vã reamintesc cã depãºiþi timpii de intervenþie pe care i-am votat. Vã rog sã vã încadraþi în acest termen de timpi.

## Da.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Mai întâi aº dori sã fac o precizare: nu sunt coautor la acest amendament la Ordonanþa nr. 226/2000 ºi nici nu pot sã susþin acest amendament, din mai multe considerente. Unul din acestea este chiar de ordin tehnic, chiar sub aspectul organizãrii procesului de producþie forestierã. Nu se poate face o organizare corespunzãtoare pe o suprafaþã limitatã. Cu cât suprafaþa este mai mare, cu atât se poate face o eºalonare în timp a lucrãrilor ºi a exploatãrii pãdurii respective.

Pe de altã parte, cred cã limitarea la o suprafaþã nu cred cã este bine venitãÉ Dacã legiuitorul ar dori sã limiteze asemenea suprafaþã, sigur, ar putea-o face indirect, prin impozitele pe care le-ar pune progresiv pe proprietatea silvicã. Nici eu, nici partidul meu, Partidul Democrat, nu agreãm acest amendament ºi, de aceea, vom vota împotrivã.

Vã mulþumesc.

Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Comisia juridicã menþine amendamentul propus, adoptat de cãtre cele douã comisii. Raþiunile sunt foarte simple. Fiecare stat îºi fundamenteazã propria lui politicã economicã, agrarã, forestierã. Cerinþele statului român la un moment dat, ºi discutãm acum din perspectiva emiterii acestei ordonanþe, presupun limitarea suprafeþei care poate fi deþinutã de cãtre o persoanã sau familie la 100 de hectare. Cã, de perspectivã, aceste cerinþe vor fi modificate ºi legea, fiind foarte suplã, va putea fi modificatã, este altceva. Dar acum politica economicã a statului român, agricolã ºi forestierã, asta impune.

Nu putem compara legislaþia românã cu legislaþia austriacã pentru un motiv foarte simplu: dacã le-am pune pe acelaºi plan, cele douã legislaþii, atunci ar trebui sã fim ºi cu nivelul de trai la nivelul Austriei ºi cu salariul minim la nivelul Austriei ºi cu civilizaþia la nivelul Austriei ºi cu politica de mediu la nivelul Austriei. Noi ne comparãm numai cu noi înºine. De aceea, introducerea acestui text de lege este de esenþa puterii politice, cele douã comisii apreciazã cã este necesarã aceastã limitare, fiind ºi în concordanþã cu celelalte norme referitoare la circulaþia juridicã a terenurilor agricole. Deocamdatã, acesta este comandamentul momentului. De perspectivã, vom vedea ce se va întâmpla. Nu putem compara legislaþia

românã cu legislaþia anglo-saxonã, pentru un motiv foarte simplu: ei nu au drept real, ei au common low.

Aºadar, discuþia este inutilã. Susþinem acest amendament în forma propusã de cele douã comisii.

Poftiþi!

Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Cu permisiunea dumneavoastrã, pentru cã este un act public, o sã preiau aceastã parte a stenogramei prin care din partea Comisiei juridice din Camera Deputaþilor s-a spus cã noi nu ne putem compara cu nici o legislaþie sau cu alþii decât cu noi înºine ºi o sã trimit, apropo de acquis-ul comunitar, forurilor europene, sã vadã cam care este punctul de vedere aici, în Camera Deputaþilor. Vã mulþumesc.

Nu prea era procedurã aici. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Îmi pare foarte rãu cã Grupul parlamentar U.D.M.R. are aceastã poziþie, întrucât liderul grupului parlamentar, domnul Kelemen Atilla, a cãzut personal de acord cu aceastã limitã de 100 de hectare. ªi nu înþeleg de ce Grupul U.D.M.R., în lipsa domnului Kelemen Atilla, manifestã aceastã atitutine.

Explicaþiile au fost date pentru a fi corect din punct de vedere juridic ºi pentru a fi o echitate în România s-a prevãzut în Legea nr. 54/2000 cã dreptul de a deþine în proprietate este maximum 200 de hectare de teren agricol, nu putem sã venim sã-i dãm o valoare mai mare prin circulaþia juridicã a terenurilor forestiere ºi sã mergem la chiar mai mult de 200 de hectare sau, aºa cum este prevãzut în ordonanþã, fãrã limitã de retrocedare.

Cred cã n-are nimeni intenþia ca la ora actualã în aceastã perioadã de tranziþie cineva sã cumpere latifundii forestiere de milioane de hectare. Ar fi un moment nepotrivit ºi cred cã trebuie, pentru momentul acesta, sã limitãm limita maximã de dobândire în proprietate la 100 de hectare, care reprezintã minim din punct de vedere al gestionãrii durabile a resurselor forestiere. Cât de cât se poate asigura cu continuitate resursa forestierã pentru cei care deþin în proprietate o asemenea suprafaþã.

Mergând mai departe pe criteriul cã nu se poate face pe 100 de hectare ºi cã se poate face numai pe mii de hectare, existã celãlalt criteriu, de asociere a proprietarilor, de a se organiza într-o asociaþie mare de suprafaþã de pãdure care s-o reglementeze mai bine în raport cu principiile gestiunii durabile a pãdurilor.

De aceea, domnule preºedinte, vã rog sã supuneþi la vot varianta comisiei de a se limita acest drept de dobândire prin acte juridice între vii la 100 de hectare care, din punct de vedere valoric, corespunde pe medie cu 200 de hectare teren agricol.

Vã mulþumesc.

Haideþi sã avem în vedere totuºi cã e procedurã de urgenþã. ªi eu aº putea sã spun cã sunt cel care regretã cel mai mult faptul cã purtãm aceste discuþii dupã ce în biroul meu a existat acea convenþie cu privire la 100 de hectare cu U.D.M.R.-ul, dar au dreptul sã se rãzgândeascã, este firesc.

Dupã regulament, se supune la vot amendamentul comisiei ºi, dacã acesta picã, atunci au locÉ

Ce probleme aveþi, domnule deputat? Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Evident, este o problemã de principiu ºi nu putem decât sã susþinem punctul de vedere al grupului parlamentar care a fost exprimat în dezbaterile din comisii ºi unde am susþinut aceastã limitã de 200 de hectare. Într-adevãr, a avut loc o discuþie sãptãmâna trecutã, cum aþi menþionat dumneavoastrã, asta nu înseamnã ºi din câte ºtiu, pentru cã am avut o discuþie cu domnul Kelemen Atilla, liderul grupului, cã am renunþat la cererea noastrã, eu cred legitim ca 200 de hectare sã fie limita maximã. De aceea, evident, nu renunþãm la punctul nostru de vedere, indiferent de ce discuþii au avut loc ºi unde, cu participarea unor membri ai Comisiei de agriculturã. Evident, depinde probabil de votul plenului care variantã va fi acceptatã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Da. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Împotriva amendamentului comisiei? 21 voturi împotrivã.

Abþineri dacã sunt? Nu sunt.

Cu 66 voturi pentru, 21 împotrivã, s-a adoptat amendamentul 3 al comisiei.

La art. 2 comisia propune încã un alineat, alin. 4, îl regãsiþi ºi pe acesta la punctul 2 din raport.

Dacã la alin. 4 aveþi vreo obiecþiune? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Dupã art. 2 din ordonanþã, comisia ne propune prin amendamentul 3 un art. 2[1] . Dacã la acest art. 2[1] aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Dupã art. 2[1 ] votat, la art. 3, vã rog sã urmãriþi amendamentul 4 al comisiei, care împarte art. 3 în douã. Dacã la unul din alineatele 1 ºi 2 ale art. 3, astfel cum au fost propuse prin amendamentul 4, aveþi obiecþiuni?

Ca sã nu existe discuþii, colegul nostru se întreabã dacã la art. 2[1] am votat toate alineatele. Eu v-am întrebat explicit dacã la art. 2[1 ] care alcãtuieºte amendamentul 3 aveþi obiecþiuni ºi n-aþi avut.

În consecinþã, trecem la art. 3 ºi vã întreb, la art. 3 alin. 1 dacã sunt probleme.

Poftiþi, domnule deputat!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aºa cum puteþi sã observaþi, în varianta iniþialã a ordonanþei, la art. 3, în ceea ce priveºte înstrãinarea prin vânzarea terenurilor din fondul forestier proprietate privatã, avea drept de preempþiune statul. Cum puteþi observa, în raportul comisiei de specialitate, la pct. 4, art. 3 alin. 1, este un alt text reformulat cu care în totalitate sunt de acord, întrucât am fost autorul sau coautorul acestui text.

Însã amendamentul propus de noi, în afarã de ceea ce prevede în varianta comisiei la alin. 1 am avut ºi o completare, ºi anume: ”dreptul de preempþiune se exercitã în ordinea prevãzutã la acest alineat.Ò Deci dreptul de preempþiune se exercitã în urmãtoarea ordine: coproprietar sau vecin.

Întrucât la comisie s-a introdus un alineat nou, alin. 2 la art. 3, în care se pomeneºte despre dreptul statului, ºi anume prin autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, ca în cazul în care aceastã autoritate deþine fond forestier proprietate limitrofã fondului forestier proprietate privatã, atunci la o vânzare posibilã are drept de preempþiune. Nu putem sã fim de acord cu aceastã completare care anihileazã ºi pânã la urmã desfiinþeazã sensul alin. 1 care a fost propus aici.

Susþinem în continuare ca dreptul de preempþiune pentru terenurile forestiere proprietate privatã sã fie exercitat în urmãtoarea ordine: coproprietarul, vecinul ºi statul. În acest sens, am vrea sã fie dezbãtut, bineînþeles, ºi dupã aceea aprobat întregul conþinut al art. 3, pentru cã nu putem sã-l împãrþim în diferite alineate care sunt strâns legate între ele.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Boc, domnul deputat Lãpuºan ºi pe urmã domnul deputat Moiº.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat susþine fãrã echivoc eliminarea, aºa cum s-a propus, a alin. 2 de la art. 3, în sensul cã, pe lângã argumentele menþionate deja pânã aici, foarte corecte, noi susþinem eliminarea acestui alineat ºi datoritã faptului cã încalcã în mod expres prevederile Constituþiei ºi promoveazã o concepþie etatistã cu privire la gestiunea proprietãþii private. Acest alineat încalcã în mod expres art. 134 din Constituþie, articol care defineºte economia României ca fiind economie de piaþã, iar la alin. 2 lit.a) din Constituþie se menþioneazã în mod expres faptul cã statul trebuie sã asigure libertatea comerþului, protecþia concurenþei loiale ºi aºa mai departe.

Or, în condiþiile în care se creeazã un drept de preempþiune în favoarea statului, în mod neligitim, nelegal, se încalcã în mod direct prevederile Constituþiei. Noi credem cã prevederile de la alin. 1 sunt suficiente ºi rãspund cadrului constituþional. Menþinerea unui drept de preempþiune suplimentar în favoarea statului este contrarã logicii statului de drept ºi a economiei de piaþã ºi dacã ne propunem sã facem economie de piaþã în România atunci trebuie sã tratãm cu aceeaºi monedã ºi sã situãm pe picior de egalitate atât statul, cât ºi persoana privatã. În consecinþã, susþinem eliminarea expresã a acestui alineat din conþinutul legii, lege care, repet, prin acest articol, promovazã o concepþie etatistã, centralizatoare, concepþie care este strãinã de litera ºi spiritul Constituþiei din 1991.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Lãpuºan.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am înþeles cã Grupul U.D.M.R. a convenit în cadrul comisiei ºi a agreat inclusiv acest alineat 2. Nu-mi pun întrebarea retoric dacã existã evidente distorsiuni în funcþionalitatea grupului ºi ceea ce presa remarcã este un adevãr, nu este treaba mea sau mai ales în acest moment nu cred cã este cazul sã insist în legãturã cu aceastã problemã. Însã eu nu cred cã acest alineat trebuie sã fie interpretat ca, ºtiu eu, o tendinþã a statului de a prelua sau de a restrânge dreptul cetãþenilor privaþi care doresc sã-ºi extindã aria lor forestierã.

Vreau sã vã spun cã aceastã lege o sã aibã norme de aplicat, norme care probabil cã vor fi date în cadrul unei hotãrâri de guvern. La aceastã autoritate publicã, dupã pãrerea mea nu trebuia sã fie adãugatã ºi regia naþionalã, pentru cã e posibil ca mâine sã se numeascã altfel, aceastã regie sã se transforme în societate, deci este greu de prevãzut un viitor în legãturã cu regia.

Despre atuoritatea publicã cred cã se poate vorbi în orice caz mult timp. ªtiþi foarte bine cã aceastã autoritate publicã, pentru a achiziþiona bunuri, ar trebui sã aibã niºte fonduri, fonduri care vor fi repartizate prin bugete care sunt aprobate de cãtre Camera Deputaþilor.

Or, în momentul în care prin normele metodologice ºi prin sursele care vor sta la dispoziþia acestor autoritãþi nu va exista posibilitatea sã se achiziþioneze, atunci automat suprafeþele care vor trece în domeniul statului vor fi zero sau în orice caz foarte mici. Când ar trebui sã avem în vedere o extindere a suprafeþelor forestiere, sã zicem, ale statului? În momentul în care vecinii sau coproprietarii nu manifestã interes, pentru cã este o zonã defavorizatã, este o râpã ºi aºa mai departe. E! Atunci nimeni n-o sã cumpere ºi e foarte bine sã devinã cineva acolo proprietar sã împãdureascã ºi dupã aceea eventual sã pãstreze sau sã valorifice mai departe.

Însã este posibil sã avem ºi alte cazuri de rezerve naturale, de anumite zone care trebuie protejate ºi dintr-un motiv sau altul acolo a ajuns în mijlocul rezervei respective un proprietar. A fost pus în posesie, are acte în regulã ºi aºa mai departe. Nu credeþi cã aceastã prevedere nu trebuie s-o vedem în extrema cea care pune în pericol proprietatea privatã în România, proprietate privatã pe care toate partidele o susþin în momentul acesta, ci doar sã putem gãsi rezolvare la anumite cazuri de excepþie?! Credeþi dumneavoastrã cã Ministerul Agriculturii ºi Pãdurilor va avea mii de miliarde într-un viitor apropiat pentru a-ºi achiziþiona pãdurile private ºi aºa mai departe? Cu siguranþã cã nu!

Domnul deputat Moiº ºi apoi doamna deputat Mona Muscã.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Eu voi motiva acest amendament strict prin prisma raþiunilor juridice, fãrã nici un fel de motivaþie politicã.

Aºadar, art. 3 alin. 1 introduce regula dreptului de preempþiune. Dreptul de preempþiune înseamnã cã în situaþia în care se vinde un teren are întâietate la cumpãrare la preþuri ºi condiþii egale coproprietarul. Dacã acesta nu doreºte, vecinul.

Aºadar, art. 3 alin. 1 nu face excepþie de la regula dreptului civil, instituie aceastã regulã a dreptului de preempþiune.

Care este raþiunea alin. 2? Vã rog sã observaþi cã dacã regula preempþiunii este la alin. 1, alin. 2 induce deja o diferenþã specificã. În ce situaþii are statul drept de preempþiune? În douã situaþii. Când proprietatea ce se vinde este limitrofã fondului proprietate de stat sau când aceastã proprietate este o enclavã în interiorul proprietãþii statului.

Aºadar, prin aceastã prevedere expresã de la alin. 2 nu se încalcã dreptul de preempþiune. Din contrã, atunci când statul este vecin, se aplicã regula generalã, el are drept de preempþiune prin însãºi regula preempþiunii, reglementatã de Codul civil.

ªi în a doua ipotezã, când este vorba de enclave împãdurite, care se gãsesc în interiorul terenului proprietate de stat, de asemenea, se aplicã regula.

Raþiunea introducerii acestui alineat a fost tocmai ca sã se întãreascã aceastã prevedere expresã a dreptului de preempþiune, ca, în aceste situaþii, primul care are drept de preempþiune sã fie autoritatea care rãspunde de silviculturã. De ce? Veþi vedea mai departe amendamentul propus, cu privire la exprimarea în scris a dreptului de preempþiune, pentru cã nici un contract autentic nu se va putea încheia decât dacã titularii dreptului de preempþiune îºi vor exprima acceptarea sau refuzul acestui drept în scris.

Aºadar, statul, care duce în afarã de politica forestierã ºi o politicã de protecþie a mediului, trebuie sã fie primul abilitat sã poatã sã completeze aceste terenuri, sã le îmbunãtãþeascã, sã le împãdureascã ºi, cum este ºi normal, sã intre în proprietatea lor.

Aºadar, din punct de vedere juridic, acest text nu încalcã nici Constituþia, nici principiile dreptului civil, relative la dreptul de preempþiune.

Doamna deputat Mona Muscã.

Am lãsat în mod deliberat sã depãºim termenul final, pentru cã este un text esenþial, dar v-aº ruga dupã discuþiile la acest text sã constatãm, totuºi, cã termenulghilotinã a operat.

Aveþi cuvântul, doamna deputat!

Voiam sã vã atrag atenþia cã din nici un punct de vedere nu existã douã feluri de proprietar: proprietar de gradul I ºi proprietar de gradul II. Este un singur fel de proprietar, chiar dacã pe unul îl reprezintã statul ºi pe celãlalt îl reprezintã o persoanã sau o societate privatã. Ca atare, nu putem sã facem douã alineate, unul special pentru stat ºi unul pentru ceilalþi proprietari.

În aceastã situaþie noi vã propunem eliminarea ºi vã rugãm sã supuneþi la vot eliminarea punctului 2 ºi sã rãmânem la art. 1, care este foarte bun aºa cum este el. Mulþumesc.

Domnul deputat Sassu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, mai ales pentru faptul cã sesizând cã este un punct cheie aþi lãsat sã trecem peste termenele prevãzute de procedura de urgenþã.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Existã o problemã legatã de stat, respectiv în cazul nostru regia, pentru cã aº vrea sã atrag atenþia cã aici nu este vorba de bugetul ministerului, ci este vorba de bugetul regiei, care nu este sub control parlamentar. Deci ceea ce spunea domnul Lãpuºan, cum cã putem controla ºi cã banii care sunt acolo se aprobã de cãtre Parlament nu este, din pãcate, real ºi deci aceste disponibilizãri de fonduri pentru diverse cumpãrãri nu sunt sub control parlamentar.

Statul, respectiv regia poate avea câteva calitãþi, conform situaþiei de aici. Poate avea calitatea de vecin, alãturi de alþi vecini, atunci când nu este vorba de o enclavã ºi atunci sigur cã are drept de preempþiune egal cu ceilalþi vecini care pot fi proprietari privaþi; poate avea

calitatea de coproprietar ºi atunci dacã existã mai mulþi coproprietari el are drept de preempþiune la fel ca ceilalþi coproprietari sau poate fi un proprietar de pãdure ºi care este interesat în zona respectivã, moment în care poate cumpãra fãrã nici un fel de problemã.

A da statului posibilitatea sã aibã drept, nu de preempþiune, ci are un drept în plus faþã de dreptul de preempþiune pe care îl are orice proprietar, înseamnã a crea o discriminare, a crea o ingerinþã în sistemul unei economii de piaþã.

Statul dacã are interes, respectiv regia, poate face o ofertã avantajoasã faþã de ceilalþi coproprietari, vecini sau, în cazul în care nu mai este vorba de acest lucru, ca orice alt proprietar, o ofertã avantajoasã care poate fi luatã în considerare de cãtre respectivul vânzãtor.

Pe de altã parte, dacã este nevoie ºi este o chestiune de interes naþional, existã legislaþie în domeniu care prevede clar cum poate fi achiziþionatã o astfel de suprafaþã de teren.

Repet, statul are instrumentele specifice unei economii de piaþã pe care noi încercãm sã o legiferãm pentru a putea achiziþiona astfel de suprafeþe atunci când are interes.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

- Supun, în consecinþã, votului dumneavoastrã alin. 3[1] ,

- în formularea rezultatã din amendamentul 4 al comisiei. Cine este pentru?

- Sunt voturi împotrivã? Nu. Abþineri?

- Unanimitatea celor prezenþi.

-

- Abþineri? Douã abþineri.

- Cu 59 voturi pentru, 27 împotrivã, douã abþineri, s-a

- adoptat ºi amendamentul 4.

- Stimaþi colegi,

- V-aº ruga în continuare sã fiþi de acord sã trecem

- direct la votarea celorlalteÉ

- Aveþi o problemã de procedurã?

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Problema de procedurã este urmãtoarea: am avut împreunã cu domnul deputat Tam‡s amendamente în scris depuse la comisia de specialitate, la acest art. 3 alin. 2, cum v-am pomenit la începutul intervenþiei mele anterioare. Un amendament a dispãrut. Nu a fost înglobat nici în amendamentul comisiei ºi nici la amendamentele respinse.

Acest lucru sunã în felul urmãtor: ”Dreptul de preempþiune se exercitã în ordinea prevãzutã la alin. 1Ò, deci ordine care înseamnã coproprietar ºi vecin.

## Stimate coleg,

Dumneavoastrã, în intervenþia anterioarã, aþi spus lucrul acesta. Deci atunci când am supus votului, cum îmi dã dreptul regulamentul, în primul rând amendamentul comisiei, adoptându-se acesta, implicit s-a respins ºi adãugarea dumneavoastrãÉ

La alin. 2.

Eu am supus ºi alin. 2 votului ºi am numãrat votul, dar din partea comisiei mai obþineþi un rãspuns suplimentar.

O precizare! Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate coleg,

Vreau sã vã spun cã dupã ce reprezentanþii partidelor în comisie, inclusiv domnul Kelemen Atilla, au cãzut de acord asupra amendamentelor care au fost deja votate, amendamentul la care faceþi dumneavoastrã referire a fost retras.

Deci nu existã în raportul comisiei, pentru cã a fost retras. Aceasta este toatã treaba.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Încã o datã, noi când am votat o duratã totalã a intervenþiilor am crezut cã ne þinem ºi de cuvânt. Am admis, pentru cã era un articol foarte important, depãºirea ºi a intervenþiilor ºi a timpului total. Vã propun în continuare sã trecem direct la votarea amendamentelor.

La art. 4 care cuprinde alin. 1, 2, 3, 4, 5 ºi 6.

Împotrivã? Nici un vot împotrivã.

Abþineri?

Cu 55 pentru, nici un vot împotrivã ºi 16 abþineri, s-a adoptat art. 4.

La art. 5 din ordonanþã, comisia, prin amendamentul 6, propune abrogarea acestuia.

Cine este pentru amendamentul 6, deci abrogarea textului. 65 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere. Constat cu obiectivitate cã unii n-au votat.

65 voturi pentru, nici o abþinere, nici un vot contra. La art. 6 vã rog sã urmãriþi amendamentul 8. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 8? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Amendamentul 8 era pentru art. 6 alin. 1.

Alineatul 2 al art. 6. Comisia prin amendamentul 9 propune abrogarea.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 9? Nu.

Votat în unanimitate ºi în consecinþã se abrogã alin. 2.

Articolul 7, vã rog sã urmãriþi amendamentul 10. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 10? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Articolul 7 alin. 2 prin amendamentul 11 se propune eliminarea acestuia. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 11 ºi, în consecinþã, alin. 2 al art. 17 se eliminã.

La art. 8 alin. 1 urmãriþi, vã rog, amendamentul 12. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis în unanimitate amendamentul 12 ºi în consecinþã noul text al art. 8 alin. 1.

Articolul 8 alin. 2. Comisia prin amendamentul 13 propune eliminarea acestuia. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate amendamentul 13 ºi deci se eliminã art. 8 alin. 2 care fusese propus de Senat.

La art. 9 alin. 1 urmãriþi, vã rog, amendamentul 14. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate amendamentul 14 ºi noul conþinut al art. 9 alin. 1.

Articolul 9 alin. 2, de asemenea, urmãriþi textul de la pagina 9 din raport. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate art. 9 alin. 2.

Urmãriþi, vã rog, amendamentul 15. Comisia propune eliminarea art. 9[1] pe care îl pusese Senatul în legea de adoptare. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 15? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate ºi, în consecinþã, art. 9[1] propus de Senat se eliminã.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Prin acest amendament adus de comisie se încearcã sã se reglementeze schimburile de terenuri forestiere cu terenuri agricole din judeþele în care este un procent mai redus de pãduri.

În primul rând, trebuie sã observãm cã aceastã reglementare nu este subordonatã titlului legii care se referã la circulaþia juridicã a terenurilor forestiere.

În al doilea rând, aº vrea sã vã reamintesc cã prin Legea nr. 107 privind împãdurirea terenurilor degradate sunt reglementate posibilitãþile de a intra în posesia statului suprafeþele de terenuri degradate atât prin donaþie, cât ºi prin cumpãrare. Chiar ºi prin expropriere pentru utilitate publicã în baza legii se poate face aceastã operaþiune.

Vreau sã vã spun cã în România sunt peste 7 milioane de hectare de terenuri degradate, dintre care peste 1 milion de hectare terenuri excesiv degradate care nu pot fi redate circuitului economic decât prin împãdurire.

Fãcând o analizã, am constatat cã ºi în judeþele unde procentul de împãdurire este redus, cât ºi în judeþele bântuite de secete, de viscole, existã suprafeþe imense de terenuri degradate care ar putea fi valorificate prin împãduriri. Nouã ni se pare cã aceastã mãsurã de schimb de terenuri agricole cu terenuri forestiere, cel puþin pentru etapa aceasta, se constituie într-o grijã fãrã temei, de aceea noi nu suntem de acord cu prevederea acestui articol ºi vom vota împotrivã. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

V-aº ruga foarte mult sã ne reamintim cã am epuizat timpul de dezbatere ºi trecem direct la votul art. 9[2] . Cine este pentru? Vã rog sã vã exprimaþi votul. Împotrivã?

Cu marea majoritate a voturilor s-a adoptat art. 9[2] .

Art. 9[3] . Cine este pentru? Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã. Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Art. 9[4] . Voturi pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Unanimitate.

Art. 9[5] . Voturi pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere. Cu marea majoritate a voturilor ºi o abþinere s-a votat ºi 9[5] .

Art. 9[6] . Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.

La art. 10 vã rog sã urmãriþi amendamentul 22.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate amendamentul 22, deci noua alcãtuire a art. 10.

Vã rog sã urmãriþi amendamentul 23. Comisia propune dupã art. I un articol II. Dacã aveþi obiecþiuni?

Poftiþi! Poate are o problemã de redactare.

Cu voia domnului deputat Marian Ianculescu care m-a rectificat o datã la un caz similar, aº vrea sã-mi permiteþi sã propun ca, din punct de vedere tehnic legislativ, aceastã propoziþie sã sune corect în felul urmãtor: ”Prezenta lege intrã în vigoare la 45 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea IÒ. Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Mi-aþi furat propunerea pe care voiam sã o fac eu.

Este o precizare necesarã. Dacã sunteþi de acord cu reformularea art. II, cum a propus colegul nostru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã constataþi cã am parcurs ordonanþa potrivit raportului. Rog stafful tehnic sã urmãreascã proiectul de lege de aprobare a ordonanþei, astfel cum a fost votat de cãtre noi, Camera Deputaþilor, pe texte, sã refacã proiectul legii adoptat de Senat dupã formula pe care am adoptat-o noi astãzi pe texte. Întrucât este vorba de o lege organicã ºi dupã cum au demonstrat voturile pe texte noi, nu avem cvorum pentru vot final de lege organicã. Vom supune aceastã lege votului final la prima ºedinþã de vot final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 113/2001 pentru modificarea alin. 1 al art. 7 din Legea Curþii Supreme de Justiþie; lege organicã, procedurã de urgenþã.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi dacã este? Poftiþi, domnule Vasile Moiº!

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a luat în discuþie acest proiect de lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 113/2001 pentru modificarea alin. 1 al art. 7 din Legea Curþii Supreme de Justiþie nr. 56/1993 ºi propune adoptarea lui.

Aþi propus ºi timpii de dezbatere? Bun.

Cine este pentru timpii de dezbatere propuºi de

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Unanimitate.

Dacã din partea iniþiatorilor existã dorinþa unor precizãri prealabile? Nu. Susþineþi proiectul de lege. Am înþeles.

La titlul proiectul de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Conþinutul articolului unic, care cuprinde dispoziþia de aprobare a ordonanþei. Dacã sunt obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolul I, dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul II. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Am parcurs ºi proiectul de lege ºi ordonanþa de urgenþã; fiind vorba de o lege cu caracter organic vom supune proiectul votului final în ºedinþa de vot final.

Urmãtorul proiect, cel cu privire la aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor de reintegrare socialã a infractorilor ºi de supraveghere a executãrii sancþiunilor neprivative de libertate.

Îl rog pe domnul ministru Ivanov sã-l prezinte, pentru cã este vorba de o ordonanþã simplã.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei:_

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am deosebita plãcere sã susþin în faþa dumneavoastrã legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor de reintegrare socialã a infractorilor.

Printre modificãrile aduse Codului penal dupã 1990 se numãrã ºi introducerea instituþiei suspendãrii pedepsei sub supraveghere ºi a instituþiei executãrii pedepsei la locul de muncã, precum ºi completarea dispoziþiilor privind regimul sancþiunilor aplicabile minorilor, modificãri menite sã asigure o mai bunã reintegrare socialã a persoanelor care au sãvârºit infracþiuni ºi cãrora li s-a aplicat o mãsurã educativã sau, dupã caz, o pedeapsã privativã de libertate, printr-o hotãrâre definitivã de condamnare. Aceste noi dispoziþii nu au putut fi aplicate în mod corespunzãtor, deoarece nu au fost create structurile care sã asigure efectiv supravegherea persoanelor supuse mãsurilor menþionate mai sus.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul deputat Moiº, din partea Comisiei juridice, aveþi cuvântul sã vã prezentaþi raportul.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Comisia juridicã propune adoptarea acestui proiect de lege cu majoritate de voturi. Avem ºi câteva amendamente propuse de cãtre comisie, potrivit raportului.

Mulþumesc.

La dezbateri generale dacã doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei. Vã rog sã urmãriþi, în paralel, textul ambelor ºi raportul.

Comisia, la titlul proiectului de lege, nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La articolul unic, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 1 din raport, pagina 1. Comisia ne propune transformarea articolului unic în art. I ºi modificarea acestuia prin adãugarea sintagmei: ”cu urmãtoarele modificãri ºi completãriÒ. Deci urmeazã ca ordonanþa sã fie aprobatã cu modificãri ºi completãri.

Dacã aveþi obiecþiuni la art. I din amendamentul nr. 1? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Trecem, în continuare, la titlul ordonanþei. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art. 1 dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

Dupã art. 1 comisia vã propune, prin amendamentul nr. 2, introducerea unui nou art. 1[1] . Vã rog sã-l urmãriþi la amendamentul nr. 2, pagina 3.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 2? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

În consecinþã, se adoptã ºi art. 1[1] .

La art. 2 comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art. 3 alin. 1 comisia nu a avut amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu. Votat în unanimitate.

La art. 3 alin. 2, de asemenea, comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în unanimitate.

Dupã alin. 2, comisia vã propune, prin amendamentul 2[1] , un nou alineat Ð 3. Mai multe alineate, de fapt.

3 alineate Ð alin. 3, 4 ºi 5.

Urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 2[1] de la paginile 3-4. Dupã art. 3 alin. 2 comisia ne propune încã 3 alineate.

La alin. 3 dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La alin. 4 dacã aveþi? Nu aveþi. Votat în unanimitate. La alin. 5? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Deci, prin acesta, s-a votat în unanimitate noua alcãtuire a art. 3, care are acum 5 alineate.

La art. 4 dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Poftiþi, domnule deputat Cazimir!

E un foarte mãrunt amendament redacþional. Vã propun ca, la rândul 2, în loc de: ”fãrã vreo discriminareÒ, sã spunem: ”fãrã nici o discriminareÒ.

Comisia este de acord.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mai este un amendament la art. 8 alin. 1, dupã lit. c) se introduce o literã c[1] ).

Urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 3 de la pag. 5. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament care se referã la art. 8 alin. 1 lit. c[1] )? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Dupã lit. c[1] ), la lit. d), comisia are o uºoarã intervenþie de redactare.

Feminin în loc de masculin.

De fapt, este un acord gramatical corect. Urmãriþi, vã rog, lit. d) de la amendamentul nr. 3.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. La lit. e), vã rog sã urmãriþi, la pagina 6, noua formulare propusã de comisie. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votatã în unanimitate.

Lit. f). De asemenea, vã rog sã urmãriþi noua formulare de la pagina 6. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votatã în unanimitate.

Lit. g). Comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votatã în unanimitate.

Art. 8 alin. 2 ºi 3. Comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nici dumneavoastrã. Votate în unanimitate.

Art. 9. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. 10. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Titlul capitolul III. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art. 11 alin. 1 lit. a), b) ºi c) comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La lit. d) vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 4 de la pagina 6, al comisiei. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate ºi, în consecinþã, noua structurã a lit. d).

Dupã lit. e), comisia vã propune, la pagina 7 din raport, introducerea unei lit. e[1] ). Dacã aveþi obiecþiuni la aceastã literã? Nu aveþi. Votatã în unanimitate.

Vã întreb din nou dacã la lit. f), g), h), i) ºi j), care urmeazã dupã lit. e[1] ), aveþi obiecþiuni? Nu. Votate în unanimitate.

La alin. 2 de la art. 11 dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Alin. 3? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 12, 13 ºi 14, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului IV. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 15 ºi 16, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

Art. 16 a fost ultimul. Vã rog, în consecinþã, sã constataþi cã am parcurs dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei. Urmeazã sã supunem acest proiect votului final la ºedinþa de vot care va fi stabilitã.

Trecem, în continuare, la urmãtorul proiect, cel pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138/1999 privind finanþarea unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar de stat.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia propune respingerea acestui act normativ, întrucât substanþa lui este complet depãºitã. Alte acte normative adoptate încã în cursul acestui an stabilesc clar cum se face finanþarea unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar.

Deci acesta este motivul pentru care noi propunem respingerea actului legislativ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Din partea Guvernului am înþeles cã existã propunerea de a se adopta soluþia de respingere.

Dacã dumneavoastrã doriþi sã participaþi la dezbateri? Nu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi ca în numele iniþiatorilor, deci în numele Grupului parlamentar U.D.M.R. ºi în numele celor patru colegi, tot din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul K—nya-Hamar S‡ndor, domnul Szil‡gyi Zsolt, domnul Nagy Istvan ºi domnul Matis Erno, sã vã dau câteva explicaþii, referitor la întrebarea dumneavoastrã.

Cele douã iniþiative legislative Ð ambele, deci Ð vizeazã reînfinþarea Universitãþii de stat cu limba de predare maghiarã, cu sediul la Cluj-Napoca, care constituie un element fundamental pentru pãstrarea ºi dezvoltarea limbii, culturii ºi identitãþii naþionale ale persoanelor aparþinând minoritãþii maghiare din România. La elaborarea acestor iniþiative, noi ne-am bazat pe trei elemente concrete: unul ar fi tradiþia învãþãmântului superior din Transilvania; al doilea element ar fi dreptul intern ºi dreptul internaþional ºi, nu în ultimul rând, ne-am bazat ºi pe practica internaþionalã din acest domeniu.

În ceea ce priveºte tradiþia învãþãmântului universitar din Transilvania, aº dori sã vã spun cã prima universitate cu sediul la Cluj a fost înfiinþatã în anul 1581, de Principele Ardealului ºi, pe urmã, Regele Poloniei Bathory Istvan. Aceastã universitate, de fapt, a fost coordonatã de iezuiþi. A doua universitate, tot cu sediul la Cluj, a fost înfiinþatã în anul 1698, tot de iezuiþi, cu facultãþile de filosofie ºi de drept, care au funcþionat pânã în anul 1773, anul desfiinþãrii Ordinului iezuiþilor. A treia facultate, tot cu sediul la Cluj, a fost înfiinþatã în anul 1872, cu patru facultãþi: drept, medicinã, filosofie ºi ºtiinþele naturii.

De asemenea, în acest scurt cronologic al istoricului învãþãmântului superior din Transilvania, aº dori sã menþionez anul 1945, când, prin Legea nr. 407/1945, a fost înfiinþatã Universitatea ”BolyaiÒ, cu facultãþile de litere ºi filosofie, drept ºi economie politicã, ºtiinþã ºi medicinã umanã, care a funcþionat pânã în anul 1959, când a fost unificatã, fãrã temei legal, cu Universitatea Babeº, funcþionând, în continuare, sub denumirea de Universitatea ”Babeº-BolyaiÒ.

În ceea ce priveºte temeiul legal al acestor iniþiative legislative, noi ne-am bazat pe prevederile Constituþiei, în primul rând ale art. 32 alin. 3, ºi pe Ordonanþa nr. 36 privind modificarea Legii învãþãmântului, precum ºi pe acele convenþii internaþionale care au fost ratificate de România ºi care au devenit parte a dreptului intern.

## Stimate coleg,

Am inversat puþin ordinea, pentru cã, în mod normal, trebuia sã se prezinte mai întâi raportul de respingere. Acum dumneavoastrã comentaþi ceea ce nu s-a prezentat încã.

Domnule preºedinte,

Sunt de acord cu dumneavoastrã, dar atunciÉ

Nu, luaþi cuvântul acum, aþi ºi spus cã nu vreþi sã mai reveniþi dupã prezentarea raportului. Poftiþi!

Referitor la acest raport de respingere, sincer vorbind, eu cred cã atât din punct de vedere intelectual, ºi chiar din punct de vedere moral nu face cinste acestei comisii. ªi permiteþi-mi sã argumentez aceastã afirmaþie destul de gravã, foarte scurt.

În ºedinþa comisiei se propune plenului respingerea celor douã iniþiative, pe urmãtoarele motive.

Primul motiv, permiteþi-mi sã citez: ”Propunerile legislative contravin Convenþiei privind lupta împotriva discriminãrii în domeniul învãþãmântuluiÒ. ªi pentru a argumenta aceastã afirmaþie se dau citate din art. 1 ºi 2, din pct. a) ºi c). Foarte interesant, nu se face nici o trimitere la pct. b), care spune exact ceea ce ne intereseazã în momentul de faþã. ªi permiteþi-mi sã citez acel punct care lipseºte din argumentaþia comisiei: ”În cazul când sunt admise de cãtre stat, situaþiile urmãtoare nu sunt considerate cã ar constitui discriminãri, în sensul art. 1 al prezentei convenþii: (É) pct. d) Ð Crearea sau menþinerea din motive de ordin religios sau lingvistic de sisteme sau instituþii separate, în care se predã un învãþãmânt care corespunde alegerii pãrinþilorÒ.

ªi o singurã menþiune. Sã ºtiþi cã, textual, din aceastã convenþie, aceastã frazã esate preluatã de Legea învãþãmântului ºi o veþi regãsi la art. 12. Deci nu se poate spune cã o asemenea intenþie ar fi o discriminare.

Al doilea argument de respingere al comisiei sunã în felul urmãtor: ”Aceste propuneri legislative, având ca obiect înfiinþarea unei instituþii de învãþãmânt superior, cu limba de predare a unei singure minoritãþi, invocându-se prevederile art. 123 din Legea nr. 84/1995, astfel cum a fost modificatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 36/1997 Ð atenþie! Ð ”este prematurã atât timp cât modificarea propusã prin aceastã ordonanþã nu a fost încã aprobatã de ParlamentÒ.

Nu pot crede cã distinºii mei colegi nu cunosc regulamentul, nu cunosc Constituþia României ºi, în mod concret, cã nu ar cunoaºte art. 114 din Constituþie, alin. 4! Iatã cum sunã acest alineat: ”În cazuri excepþionale, Guvernul poate adopta ordonanþe de urgenþã. Acestea intrã în vigoare numai dupã depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacã Parlamentul nu se aflã în sesiune, el se convoacã în mod obligatoriuÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc. Stimaþi colegi,

Haideþi sã intrãm în normal ºi sã dãm întâi cuvântul preºedintelui comisiei, ca sã prezinte raportul de respingere.

## **Domnul Ferenc Asztalos**

**:**

Sunt vicepreºedintele comisiei.

Eu am fãcut aceastã precizare pentru colegii din salã, nu pentru dumneavoastrã. Erau colegi din salã care doreau sã ia cuvântul înainte. Am înþeles de ce dumneavoastrã aþi luat cuvântul. Sunteþi ºi iniþiator ºi vicepreºedinte al comisiei.

Poftiþi, domnule deputat!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Doresc sã prezint argumentele prin care Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport a respins în 1999 aceastã iniþiativã legislativã ºi a reconfirmat în 2001 acelaºi verdict asupra acestei iniþiative.

Este o ciudãþenie, într-adevãr, cã eu, ca secretar al comisiei, prezint punctul de vedere al comisiei, iar domnul Asztalos, ca vicepreºedinte al comisiei, a arãtat în ce mãsurã dezaprobã soluþia care a fost datã de cãtre comisie, al cãrei vicepreºedinte dumnealui este. Inclusiv în 1999, când a fost prima discuþie, de asemenea, a deþinut aceastã funcþie.

Pe scurt, însã, comisia, ºi în 2001, a analizat cu cea mai mare atenþie aceastã propunere legislativã, întrucât eram conºtienþi cã ea urmeazã unui ºir lung de discuþii care au pornit de la o astfel de iniþiativã, au trecut prin universitatea multiculturalã ºi, în final, au ajuns la decizia de a considera neoportunã, pentru moment, o astfel de iniþiativã legislativã.

Voi prezenta doar un singur considerent, pentru a nu lungi foarte mult discuþia, în legãturã cu modul în care putem privi înfiinþarea unei universitãþi de învãþãmânt superior de stat, astãzi.

Dreptul la învãþãturã este un drept complex prin conþinutul sãu, prin semnificaþiile sale juridice ºi prin numãrul mare de subiecte de drept implicate în realizarea sa. Ceea ce trebuie remarcat în mod obligatoriu cu privire la conþinutul acestuia este nu numai multitudinea elementelor componente, ci ºi specificul juridic rezultat din îmbinarea libertãþii cu obligaþia.

Exercitarea dreptului la învãþãturã trebuie sã aibã ca finalitate educarea persoanei, pentru ca sã devinã, profesional ºi civic, capabilã de a avea un rol util în societate, prin întãrirea aspectului pentru drepturile ºi libertãþile publice, favorizarea înþelegerii, a toleranþei.

Art. 32 din Constituþie, indiferent de alineat, nu trebuie abordat izolat, ci în coroborare cu celelalte prevederi constituþionale, ºi anume cu cele din art. 13, care stabilesc cã, în România, limba oficialã este limba românã. Cu aplicaþie la învãþãmânt, aceasta înseamnã cã limba românã este limba în care se desfãºoarã învãþãmântul de toate gradele.

Mulþumesc. Poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Vã mãrturisesc cã l-am ascultat cu foarte mare atenþie pe distinsul nostru coleg Asztalos, vicepreºedinte al Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, ºi m-am strãduit sã-l ºi aprob, gândind cã argumentaþia opereazã. Iatã, spre exemplu, demersul meu pe aceastã temã: faptul cã a existat în secolul al XVI-lea, la Cluj, o universitate în limba maghiarã nu reprezintã o tradiþie care sã-l ajute în argumentaþie, pentru cã existenþa unor universitãþi numai în limba maghiarã în acel secol aratã faptul cã s-a dus o politicã discriminatorie împotriva populaþiei româneºti majoritare, care avea ºi ea dreptul atunci la o universitate în limba românã. Or, n-a funcþionat acest argument în toatã tradiþia la care face dânsul apel ºi în baza cãreia reclamã un drept pe care nouã nu ni l-au acordat atunci când au avut puterea în mânã.

Din acest punct de vedere eu aº sugera sã fim foarte atenþi la o tradiþie de oprimare în raport cu tradiþia drepturilor omului, ºi voi reveni la aceastã ultimã sintagmã, dacã vreþi, a argumentãrii noastre.

Colegul nostru dã mereu exemplul finlandez. Anii trecuþi se dãdeau exemple din Glamoran, din niºte insule Seychelles, unde ar mai fi niºte modele operante acolo ºi care ar trebui neapãrat transpuse ºi în România, pentru cã ele conferã unui segment minoritar etnic anume drepturi. Eu cred cã este un contraargument, pentru cã modelele, ca postulat, de altfel, au valabilitate limitatã în spaþiu ºi timp, ºi ele sunt produsul unui anumit context socio-istoric ºi geografic.

Dacã ne referim la Finlanda, în parantezã fie spus, alãturi este Danemarca, ºi ea nu are nici un fel de universitate în limba minoritãþilor, pentru cã s-ar deschide o

cutie a Pandorei. Danemarca a zis altceva: ”Cine are nevoie de universitãþi în limba minoritãþii x sau y sã plãteascã ºi sã se înfiinþeze; noi nu împiedicãm o asemenea iniþiativãÒ.

Dar ne referim la Finlanda. Finlanda are alt context al relaþiilor sale istorice cu suedezii care, cândva, stãpâneau Finlanda. Atrag atenþia: dinastia Vasa, de origine suedezã, a stãpânit Finlanda. Dar, tot aºa, vã atrag atenþia cã celebrul vas Vasa, suedez, s-a scufundat în momentul lansãrii la apã.

Vã ascult.

## Domnule preºedinte,

Voiam sã vã atrag atenþia cã aici s-au fãcut unele declaraþii care nu sunt la locul lor.

Când vã dau cuvântul pe fond, vã referiþi la ele.

Voi reveni.

## Stimaþi colegi,

Noi avem în faþã un raport de respingere. Atunci când am venit cu acele argumente pe care vi le-am explicat am încercat sã vã explic de ce nu stau în picioare acele motive pe baza cãrora a fost respinsã iniþiativa legislativã ºi din cele patru argumente v-am citat trei ºi am explicat de ce sunt aceste argumente slabe. Din punct de vedere juridic, chiar ºi din punct de vedere moral, se pun sub semnul întrebãrii.

## Domnilor,

Eu n-am auzit nici de la Andea, nici de la distinsul coleg de la P.R.M. cã ar fi încercat sã vinã cu alte argumente ºi sã-mi demonstreze cã cele spuse de mine, referitor la un text scris de un raport oficial, nu este valabil.

Care este problema de procedurã?

ªi atunci intru la problema de procedurã. Domnilor,

Sã discutãm despre acest raport ºi sã nu venim cu diferite informaþii eronate, ºi sã nu facem în plenul Camerei Deputaþilor, din lipsã de informaþie, un atu politic, fiindcã, dacã doriþi, putem discuta despre situaþia demograficã a populaþiei maghiare, dar cu niºte argumentaþii concrete. Dacã doriþi sã ºtiþi cifra tinerilor maghiari, a celor care în momentul de faþã învaþã în instituþii superioare din România, vã pot spune exact, dar nu asta este tema discuþiei noastre.

Deci propunerea este sã revenim la discuþii pe marginea raportului. Vã mulþumesc.

Vreau sã vã spun un lucru, stimate coleg: tot procedurã a cerut ºi colegul dumneavoastrã, ºi a vorbit pe fond cinci minute.

Domnul coleg solicitã o problemã de procedurã. V-aº ruga foarte mult sã ne încadrãm totuºi în termenii regulamentului.

## Domnule preºedinte,

Am cerut cuvântul ca preºedinte al Grupului de prietenie cu Parlamentul Finlandei.

Stimate coleg, evident cã este o problemã de fond. Vreþi sã aduceþi argumente. Vã voi da cuvântul pe fond, dar aceasta nu este o problemã de procedurã, nu vã supãraþi.

Vã rog. Domnul deputat Boc.

## Domnule preºedinte,

Prezint aici punctul de vedere al Grupului parlamentar al P.D. ºi, în subsidiar, voi vorbi ºi în calitate de cadru didactic la Universitatea ”Babeº-BolyaiÒ.

Partidul Democrat susþine raportul în forma existentã, din urmãtoarele considerente: actuala propunere încurajeazã segregaþionismul cultural ºi în materie educaþionalã, în discordanþã profundã cu documentele internaþionale în materie, unele dintre ele cu acurateþe menþionate aici, ºi, în al doilea rând, nu þin cont de o realitate a Transilvaniei, de o realitate potrivit cãreia Transilvania este un spaþiu definit prin alteritate Ð românii ºi maghiarii se definesc unii prin alþii, ºi nu prin entitãþi separate.

Nu credem cã, în secolul ºi mileniul al III-lea, românii trebuie sã trãiascã în continuare separaþi de maghiari. Cred cã Transilvania este un exemplu corect de gestionare a intereselor etnice ºi nu credem cã asemenea propuneri ar face vreun serviciu Transilvaniei ºi bunei colaborãri care existã între români ºi maghiari acolo.

Prin urmare, sub acest aspect, în condiþiile în care toate eforturile sunt spre integrare, spre unitate, ºi nu spre separare, raportul de respingere a propunerii de înfiinþare a universitãþii de stat în limba maghiarã este bine venit.

Daþi-mi voie, în al doilea rând, sã menþionez faptul, ºi aici mã voi referi ºi la realitãþile de la Universitatea ”Babeº-BolyaiÒ, cã acceptarea înfiinþãrii universitãþii de stat ar conduce de drept la desfiinþarea Universitãþii ”BabeºBolyaiÒ.

Nu cred cã este cazul sã fac aici referiri la aceastã universitate. Realizãrile ei sunt cunoscute. Doar douã lucruri menþionez aici: în primul rând, Universitatea ”Babeº-BolyaiÒ, tocmai prin modelul ei central ºi est-european de îmbinare a multiculturalismului, a reuºit sã se impunã în centrul ºi estul Europei ºi sã fie acreditatã la nivel internaþional. De altfel, comisarul Verheugen, atunci când a fost la Cluj, ºi înaltul comisar Max Van der Stšel au avut aprecieri elogioase pentru modul de cooperare de la Universitatea ”Babeº-BolyaiÒ cu privire la funcþionarea liniilor de studiu în limba românã, maghiarã ºi germanã.

Sunt optsprezece facultãþi la Universitatea ”BabeºBolyaiÒ. La ºaptesprezece dintre ele existã secþii în limba maghiarã. Nu existã, evident, la teologie ordodoxã.

## Mulþumesc. Stimaþi colegi,

Este evident cã nu vom putea vota astãzi legea, dar vã propun, pentru a asigura continuitatea dezbaterilor, sã le facem astãzi.

Mai doreºte cineva?

Poftiþi! Urmeazã, dupã aceea, domnul deputat Stanciu.

## Domnule preºedinte,

Ca deputat U.D.M.R., vorbesc ºi în numele Grupului U.D.M.R., dar vorbesc ºi în nume personal, ca preºedinte al Grupului de prietenie cu Parlamentul Finlandei, ºi aº dori ca domnul secretar sã-ºi retragã acele calificative pe care le-a fãcut la adresa legislaþiei statului finlandez, pentru cã, din punctul meu de vedere, acel paralelism fãcut între vasul care s-a scufundat ºi legea care permite unei minoritãþi din Finlanda sã aibã mai multe universitãþi proprii a fost de prost gust, ºi n-aº dori sã ajungem în situaþia sã solicitãm pe altã cale, din partea partidului dumnealui, un punct de vedere. Vã reamintesc cã, anul trecut, la summitul de la Helsinki, în decembrie, România a avut un sprijin puternic din partea Parlamentului finlandez, ºi n-ar fi de dorit ca noi, sãptãmâna viitoare, când primim o delegaþie din partea acestui stat, sã fim puºi în situaþia de a da explicaþii vizavi de aceste calificãri care au fost lansate de la aceastã tribunã.

Ca atare, solicit din nou, foarte hotãrât, sã fie retrase aceste calificative la adresa Parlamentului finlandez. Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

A existat propunerea sã vorbeascã un singur reprezentant al grupurilor parlamentare.

Domnul Stanciu am înþeles cã doreºte sã facã unele precizãri în calitate de preºedinte al comisiei ºi, cu aceasta, propun sã încheiem dezbaterile.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Întârzierea mea s-a datorat unei iniþiative deosebite a domnului ministru Sârbu de a se întâlni cu cei patru

preºedinþi de comisie Ð doi de la învãþãmânt ºi ºtiinþã, doi de la agriculturã, conducerea Academiei Agricole ºi Silvice, spre a tãia nodul gordian la un proiect de lege, singurul, de altfel, pe care P.D.S.R.-ul ºi P.R.M.-ul au reuºit sã-l treacã legislatura trecutã ºi care s-a blocat la Senat. De aceea, îmi cer scuze cã v-am lipsit poate de plãcerea de a mã audia în calitate de preºedinte.

Vreau sã precizez, domnule preºedinte, cã am dezbãtut de douã ori în comisie aceste douã proiecte de legi ºi am avut nopþi de insomnie mulþi din comisie, gândindu-ne cã am putea sã greºim ºi sã-i lipsim pe colegii noºtri de la U.D.M.R. de posibilitatea de a studia în limba maternã. Norocul nostru a fost cã dânºii, insistând, ne-au fãcut sã înþelegem cã nu-i intereseazã sã înveþe în limba maternã, pentru cã acest lucru îl au, ºi îl au chiar cu prisosinþã. Atât de mult îl au, cã nu s-au ocupat toate locurile care au fost alocate pentru linii, pentru cã secþiile sunt altã treabã. Deci au rãmas locuri vacante. Dânºii doresc de fapt sã aibã o instituþie proprie, cu portar de o anumitã etnie, cu profesori de o anumitã etnie, ºef de catedrã de o anumitã etnie, decan, prodecan ºi rector.

Evident, noi chiar am vrut sã le acordãm acest lucru, dar ne-am gândit: nu cumva aducem principiile apartheidului faþã de colegii noºtri ºi îºi vor da seama mai târziu cã i-am discriminat?! De aceea, pentru binele dânºilor, noi ne-am opus acestui separatism, gândindu-ne cã le facem un lucru bun. Constat acum cu surprindere cã domnul vicepreºedinte nu a înþeles asta nici acum. Atunci, ce sã fac?! Sã-i fac o comisie separatã, lângã comisia noastrã, în care dânsul sã fie preºedinte, ca sã se simtã bine?! Eu vãd cã de opt ani se simte bine lângã mine, acolo, ca vicepreºedinte. ªi, atunci, de ce nu s-ar simþi ºi copiii dânsului bine lângã ai mei, în acea universitate? Ce-i împiedicã sã înveþe, fiecare în limba Domniilor lor, sã facã schimb de informaþii, sã-ºi îmbogãþeascã cunoºtinþele prin patrimoniul cultural al unuia sau al altuia? Cred cã nimic, ºi cred cã dânºii vor numai sã ne încerce. Eu zic sã nu cãdem în aceastã capcanã ºi sã-i apãrãm de aceastã segregare, când toatã lumea merge pe interculturalitate, merge pe grupe comune. Pe aceasta se merge în Europa! Asta se cere în Consiliul Europei, ºi nicidecum tranºee care sã ne separe.

## Stimaþi colegi,

Pentru cã domnul preºedinte Stanciu s-a pronunþat totuºi ºi politic, în numele grupului, vã propun sã dau cuvântul ultimului vorbitor, în numele iniþiatorului, deci nu al Grupului parlamentar al U.D.M.R., ºi cu aceasta v-aº propune sã încheiem dezbaterea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Vorbesc în calitate de iniþiator.

Poftiþi!

## **Domnul Konya-Hamar S‡ndor:**

Nu vreau sã fac o interpretare celor spuse anterior de colegii mei vorbitori. Totuºi, se pare cã este vorba de un deziderat de zece ani care, practic, se pare cã necesitã, fiindcã are un aspect politic ºi are un aspect juridic în acelaºi timp, reparaþiile necesare.

Aspectul politic se pare cã îl cunoaºtem deja, pentru cã acea voinþã politicã de care avem nevoie nu existã ºi luãm act de acest fapt. Dezideratul însã rãmâne deziderat ºi aºa se fac referiri ºi la aspectul juridic, la acea reparaþie juridicã care, practic, sunt necesare ºi nu au fost reglementate nici pânã astãzi ºi se pare cã vor mai dura ºi vom avea de aºteptat în aceastã direcþie. Pentru cã este un argument ºtiinþific deja cã însuºirea profesiei se face cel mai bine în limba maternã.

Practica meseriei respective, în piaþa muncii, este un alt aspect ºi se pare cã putem insera o serie de argumente. Nu este adevãrat cã separarea s-a fãcut în regimul Ceauºescu. În Õ45, când Universitatea ”BolyaiÒ a fost înfiinþatã, conform Legii nr. 407/1945, ºtim ce regim a existat. ªi aceastã universitate a funcþionat pânã în Õ59, când, pe baza unui referat, s-a decis unificarea1, pierzând, în felul acesta, universitatea, în mod ilegal, ºi personalitatea juridicã ºi patrimoniul realizat.

Cum am început, dezideratul nostru este evident ºi vom milita pentru acest lucru, pentru cã, se pare, perspectiva politicã ºi istoricã nu este posibilã fãrã un sistem de învãþãmânt care, practic, conþine ºi asigurã toate nivelurile. Aici, practic, considerãm noi ºi daþi-ne voie sã prezentãm pretenþiile noastre ºi dreptul nostru sã fie formulat de noi, nu alþii sã ne spunã ce ne e bine sau nu ne e bine. Acesta este un aspect.

A doua problemã. Se pare cã astãzi se încheie un capitol. Poate mâine vom începe altul. Dezideratul, cum am spus, rãmâne deziderat. Consiliul Legislativ, la vremea respectivã, al cãrui preºedinte tocmai domnul preºedinte Dorneanu a fost, a argumentat împiedicarea sau neaprobarea, sau respingerea acestui proiect de lege sau a celor douã proiecte, pentru cã, probabil, înfiinþarea instituþiilor universitare minoritare este prematurã. Prematurã, pânã când?! Este o întrebare constantã ºi persistentã.

Mulþumesc, stimaþi colegi.

Deci, constatând cã s-au încheiat dezbaterile la acest proiect, vom supune propunerea fãcutã de comisie votului final la ºedinþa de vot final.

V-aº ruga sã mai aveþi rãbdare pentru a supune votului dumneavoastrã cererea Grupului parlamentar al U.D.M.R. de a înlocui pe domnul deputat M‡rton çrp‡d în comisia de mediere pentru proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 45/2000 cu domnul deputat Kelemen Hunor.

- Dacã sunteþi de acord cu aceastã înlocuire?

- Mulþumesc.

- Împotrivã? Abþineri?

- Unanimitate.

- Mulþumindu-vã pentru atenþie, declar închisã ºedinþa

- de astãzi.

- Dupã-amiazã, lucru în comisii. Mâine, ºedinþã comunã

- cu Senatul.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 14,25._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 137/5.X.2001 conþine 44 de pagini.**

Preþul 32.516 lei