Constantin Alexa

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate doamne ºi domni senatori,

Privatizarea activelor din agricultura României mai poate dura încã 20 de ani. Aceasta este concluzia la care am ajuns în urma constatãrilor de sãptãmâna trecutã izvorâte, deopotrivã, din economia realã ºi din cea subteranã.

Demersul meu pentru implicarea activã în procesul de privatizare din agriculturã a pornit de la ideea genialã a primului-ministru Adrian Nãstase de a face o privatizare rapidã, prin acordarea activelor în folosinþã gratuitã unor oameni gospodari, pe o perioadã determinatã de timp, cu dreptul de preemþiune al acestora pentru cumpãrarea activelor prin reinvestirea profitului obþinut.

M-am consultat în aceastã privinþã cu mai mulþi domni senatori, experþi în agriculturã, care m-au încurajat în demersul meu, iar un distins domn senator mi-a spus textual: ”Dacã faci dovada cã îl populezi, iei activul pe un leu, investeºti ºi îþi asumi riscurile aferente.Ò

Sãptãmâna trecutã am vizitat mai multe ferme agrozootehnice care erau închise, care de ani de zile nu produceau absolut nimic. În evidenþele Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor acestea figurau cã ar fi în administrarea primãriilor locale.

M-am oprit la ferma de bovine Gurbãneºti, din judeþul Cãlãraºi, situatã la 60 de kilometri de Bucureºti. La poartã am întrebat un tractorist: A cui e ferma? ªi mi-a rãspuns cã nu ºtie, dar aº putea afla de la un domn de la Banca Agricolã, Sucursala Lehliu, care se ocupã cu vânzarea de active Ñ un tractor, o remorcã, ce mai era de vânzare pe acolo.

Când am fãcut cunoºtinþã cu domnul respectiv mi-a spus cã nu este de la bancã, cã, de fapt, este reprezentantul lichidatorului. Care lichidator? am întrebat eu. ªi mi-a dat adresa ºi numãrul de telefon al lichidatorului. Am mers imediat în comuna Voluntari, la domiciliul domnului lichidator. Ce am aflat de la acesta în combinaþie cu alte informaþii pe care le deþineam?

Iniþial, ferma zootehnicã din Gurbãneºti a aparþinut unei asociaþii intercooperatiste locale ºi avea o capacitate de producþie de 15 mii de capete. Asociaþia proprietarilor a vândut în 1990 ferma pentru o sumã modicã doamnei Maricica, doamna Maricica, la rândul ei, a revîndut ferma doamnei Petronela, Petronela era soþia patronului de la magazinul ”UnicÒ de pe Bulevardul Magheru. Doamna Petronela a ipotecat ferma în favoarea Bancorex ºi a obþinut un împrumut de 3 milioane dolari.

Bineînþeles cã a supraevaluat ferma respectivã ca sã ia 3 milioane de dolari pe ea. Doamna Petronela este acum bine mersi. A sacrificat toate animalele existente în fermã ºi a uitat sã mai restituie creditul la Bancorex.

Bancorex a constituit provizioane specifice de risc de credit în valoare de 1,1 milioane dolari, astfel cã suma ce mai trebuia recuperatã era de 1,9 milioane dolari, sumã pe care încearcã sã o recupereze Agenþia pentru valorificarea activelor bancare, prescurtat A.V.A.B., în frunte cu domnul preºedinte Blãnculescu.