Nicolae Paul Anton Pãcuraru

Mulþumesc, domnule senator. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sigur cã suntem în faþa unui proiect de maximã importanþã. Luãrile anterioare de cuvânt, numãrul de amendamente depuse la comisie, dezbaterile care urmeazã aratã importanþa problemei ºi faptul cã în jur de un milion de oameni în România sunt în bunã mãsurã dependenþi de ceea ce noi vom prevedea în acest proiect de lege.

Sigur, esenþial pentru mine... Acest proiect de lege este o sintezã a întregii legislaþii privind ºomajul ºi reducerea riscurilor de ºomaj, creºterea gradului de ocupare, începând cu Legea nr. 1/1991 încoace. S-a acuzat, cum sã spun, un anume amatorism ºi o anume politicã fãcutã la întâmplare, funcþie de situaþie, funcþie de presiunea care a venit într-un moment sau altul. Da, categoric aºa este! România n-a mai avut nici un fel de experienþã în materie de ºomaj. Dacã ne aducem aminte, înainte de 1990 era pedepsit cel care nu ocupa un loc de muncã, care i se repartiza obligatoriu ºi, practic, problema este nouã, este apãrutã, într-adevãr, o datã cu obligativitatea restructurãrii economice, cu trecerea spre economia de piaþã ºi cu disponibilizãrile individuale sau colective care au însoþit ºi care vor însoþi în continuare acest proces.

Sunt ºi eu convins cã, din anumite puncte de vedere, avem o sintezã legislativã superioarã, punctual, proiectelor

de lege cu care guvernele au venit, în timp, pentru cã, practic, se integreazã experienþa acumulatã ºi o mulþime de lucruri care, altãdatã, erau echivoce, confuze ºi produceau extrem de multe neajunsuri, mai ales la aplicare, în momentul de faþã au fost înlãturate.

Sunt, însã, absolut mirat de modul de apreciere, sã spunem,É pe de o parte, de construcþia legiiÉ ªi aici voi puncta câteva lucruri care sunt esenþiale în ceea ce priveºte fundamentarea acestei legi ºi drepturile pe care le vor avea persoanele cu risc sau persoanele aflate în ºomaj în România, cât ºi în ceea ce priveºte o serie întreagã de considerente de politicã socialã în România.

Trec peste amãnuntul uºor pitoresc cã un fost ministru al muncii atacã un fost ministru al muncii, actualmente, în partidul de guvernãmânt, trec peste acest lucru, care poate sã fie uºor amuzant, pentru cã discursul domnului preºedinte al Comisiei economice, domnul Dan-Mircea Popescu, sigur cã aduce o acuzã politicilor duse în perioada 1997Ð2000, când portofoliul de ministru al muncii ºi de politici sociale, de politici de ºomaj l-a deþinut domnul Athanasiu, atunci, ministru.

Eu voi face însã o consideraþie de altã naturã. Consideraþia de altã naturã vizeazã politicile practicate la vremea respectivã ºi dacã, într-adevãr, atunci când acuzãm plãþile compensatorii care s-au practicat ºi care au însemnat o cheltuialã importantã, de aproximativ 9.000 de miliarde de lei, dacã ele nu au avut, de fapt, nici un rezultat, pentru cãÉ

Sigur, este foarte uºor sã contabilizãm cheltuielile fondului de ºomaj ºi sã spunem: ”Da, s-au cheltuit inutil în România 9.000 de miliarde, fãrã a se crea locuri de muncã suplimentareÒ, cu alte cuvinte, fãrã a apela la mãsuri active.