Stenogramă plen

Stimaþi colegi, daþi-mi voie sã declar deschisã ºedinþa plenului Senatului de astãzi.

ªedinþa va fi condusã de subsemnatul, ajutat de cei doi colegi secretari, domnul Mihai Ungheanu ºi domnul Aurel Panã.

Înainte de a trece la primul punct al ordinii de zi, daþi-mi voie, în numele meu personal ºi al Biroului permanent, în aceastã zi, de Sfinþii Mihail ºi Gavril, sã urez ”La mulþi ani!Ò, sãnãtate, bucurii tuturor celor care-ºi serbeazã astãzi ziua de nume.

Vã anunþ cã din totalul de 140 colegi senatori ºi-au anunþat prezenþa prin intermediul calculatorului 104, avem 8 absenþi motivat, la care se adaugã 4 colegi care sunt în concedii medicale.

Trecem la primul punct Ñ aprobarea ordinii de zi. Obiecþii la ordinea de zi?

Dacã nu sunt obiecþii, vã rog sã votaþi.

Cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, ordinea de zi a fost adoptatã de cãtre Senat. Stimaþi colegi,

Programul de lucru pentru astãzi este de la ora 9,00 la ora 13,00.

Programul de lucru pentru sãptãmâna viitoare este urmãtorul: luni, de la ora 15,00 la 20,00, vom intra pe procedura dezbaterii bugetului Va fi o prezentare din partea Guvernului, de cãtre primul-ministru Adrian Nãstase, care are la dispoziþie un timp de o orã pentru prezentare ºi rãspunsuri la eventuale întrebãri. Se va prezenta raportul comun al celor douã comisii pentru buget, finanþe ºi bãnci, dupã care vor urma dezbateri generale.

S-a stabilit ca timp pentru luãri de poziþie din partea grupurilor parlamentare 30 de secunde pentru fiecare parlamentar, un timp suficient. Grupurile mai restrânse vor avea la dispoziþie minimum 20 de minute, 65 de minute Grupul parlamentar România Mare, o orã ºi 10 minute Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist) ºi 4 minute independenþii, urmând ca de marþi pânã vineri, de la ora 9,00 la 20,00, sã se facã trecerea în revistã a articolelor la bugetul de stat ºi bugetul de asigurãri.

Vã informez cã se va adãuga la cele douã bugete ºi bugetul pe anul 2002 al Comisiei Naþionale de Valori Mobiliare, ca sã intrãm în normalitate ºi sã avem totalitatea bugetelor aprobate. De asemenea, la finalul adoptãrii celor trei bugete, vom discuta cele douã scrisori adresate de cãtre Preºedintele României Parlamentului. Este vorba de forþele de menþinere a pãcii ºi de stabilizare din Kosovo ºi Bosnia-Herþegovina.

Observaþii cu privire la programul de lucru? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Cu 99 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, programul de lucru pentru sãptãmâna urmãtoare a fost adoptat de cãtre Senat.

- Stimaþi colegi,

Punctul 2 din ordinea de zi Ñ constituirea unor comisii de mediere.

Proiectul de Lege privind asigurarea pentru accidente de muncã ºi boli profesionale.

Rog Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist) sã prezinte 4 propuneri.

Domnule preºedinte,

Prezentãm urmãtoarele propuneri: doamna senator ªelaru Rodica, domnul senator Bucur Dionisie, domnul senator Filipescu Cornel ºi doamna senator Sporea Elena.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, o propunere.

Domnul senator Corneliu Bichineþ.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.

economico-financiare ºi alte dispoziþii cu caracter financiar.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Propunem pe domnul senator Rahãu Dan Nicolae, domnul senator Crãciun Avram ºi domnul senator Toma Constantin.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Vasile Horga.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.

Domnul senator Dan Constantinescu.

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, douã propuneri.

Domnul senator Pusk‡s Zolt‡n.

Vã mulþumesc. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri componenþa comisiei de mediere a fost aprobatã.

A treia comisie de mediere, la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/1998 privind înfiinþarea de extensiuni universitare ale României în strãinãtate.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Domnul senator Constantin Bãlãlãu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

Vã mulþumesc. Sunt obiecþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi componenþa comisiei de mediere.

Cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, componenþa comisiei de mediere a fost votatã.

O a doua constituire de comisie de mediere o avem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/2001 privind întãrirea disciplinei

Propunem pe domnii senatori Nicolaescu Ioan, Hoha Gheorghe ºi Pruteanu George.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Bîciu Constantin ºi Mircea Nedelcu.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.

Domnul senator Otiman Pãun.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/17.XI.2001

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Domnul senator S—gor Csaba.

Vã mulþumesc. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, a fost aprobatã componenþa comisiei de mediere.

Constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 64/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 4 propuneri.

Propunem pe domnul senator Novolan Traian, domnul senator Seche Ioan, domnul senator Bindea Liviu ºi domnul senator Voinea Melu.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, o propunere.

Domnul senator Constantin Bîciu.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.

Domnul senator Romeo Hanganu.

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 101 voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, Senatul României a aprobat ºi componenþa acestei comisii de mediere.

Constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 79/2000 privind regimul navigaþiei pe Canalul DunãreÐMarea Neagrã ºi Canalul Poarta AlbãÐMidiaÐNãvodari.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Propunem pe domnii senatori Novolan Traian, Seche Ioan ºi Dinu Marin.

Domnii senatori Mircea Nedelcu ºi Bîciu Constantin.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.

Domnul senator Romeo Hanganu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 95 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri a fost aprobatã ºi componenþa acestei comisii de mediere. Trecem la punctul 3 din ordinea de zi.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 51/1999 privind investigaþia tehnicã a accidentelor ºi incidentelor din aviaþia civilã.

Vã rog, din partea comisiei de mediere, domnul senator Pãtru.

Stimaþi colegi,

Dacã vor fi întrebãri, ne va rãspunde domnul senator Pãtru.

Textele care au fost supuse medierii, în final, s-a mers pe formula cu unanimitate de voturi, ºi la articolul unic, ca ºi la art. 2 alin. 1 ºi 2, art. 7 alin. 1, art. 8, art. 16 alin. 2 ºi art. 17, cu textele primite de la Camera Deputaþilor.

Observaþii? Nu sunt.

În aceste condiþii,

Aveþi observaþii la vreunul dintre aceste puncte? Nu sunt observaþii.

Vã rog sã votaþi. Cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, raportul comisiei de mediere a fost adoptat de cãtre Senatul României.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind organizaþiile interprofesionale pe produse agroalimentare.

Din partea Senatului, la comisia de mediere, domnul senator Matei Viorel.

- Stimaþi colegi,

- La punctul 1 art. 2 alin. 2 se propune text comun. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- Cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi

- 3 abþineri, a fost adoptat textul comun propus de comisia de mediere.

- La toate celelalte puncte s-a mers pe textul Senatului.

- Nu este nevoie sã votãm.

- În consecinþã,

- 3 abþineri, raportul a fost aprobat de Senatul României. Punctul 6 din ordinea de zi Ñ raportul comisiei de

- mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului

- nr. 32/1995 privind timbrul judiciar. Domnul senator Predescu.

## Domnule preºedinte,

Au fost douã texte pentru mediere, s-au adoptat pentru amândouã varianta Senatului, astfel încât vã rog sã votãm doar raportul.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

S-a mers în totalitate pe textele propuse de Senat. Nu este necesar sã votãm.

Nu aþi fost atenþiÉ

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi!

Cu 100 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptat de cãtre Senat raportul comisiei de mediere.

Punctul 7 din ordinea de zi Ñ raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/2000 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale.

Din partea Comisiei economiceÉ

Stimaþi colegi,

Aveþi textul raportului. La art. I punctul 4 art. 5 lit. k) ºi o). Se propune text comun.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

La nr. 2, text Senat, nu trebuie sã votãm.

La punctul 3 art. I punctul 11, art. 14 alin. 15, de asemenea, text comun. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri, raportul comisiei de mediere a fost votat de Senatul României.

Punctul 8 din ordinea de zi Ñ raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 300/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/2000 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale ºi a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobatã prin Legea nr. 99/2000.

- Stimaþi colegi,

- S-a mers pe formula Senatului în unanimitate.

- abþineri, a fost adoptat raportul comisiei de mediere. Stimaþi colegi,

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi Ñ proiect de Lege pentru declararea municipiului Reºiþa ”Oraº-martir al Revoluþiei din Decembrie 1989Ò.

Din partea iniþiatorului, avem onoarea sã o avem pe doamna deputat Monica Musca.

Din partea Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, doamna senator Maria Petre. Aveþi cuvântul, doamna deputat.

## **Doamna Monica Octavia Muscã** _Ñ deputat_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Este vorba de declararea oraºului Reºiþa ”Oraº-martirÒ, având în vedere cã Reºiþa este oraºul care a rãspuns imediat apelului din Timiºoara. Pe 21 decembrie 1989, la ora 13,20 s-a format o coloanã în centrul oraºului, la care s-au adãugat ºi alþi revoltaþi.

Rog colegii, mai ales din Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist)É

Am dat o hotãrâre. Vã rog sã închideþi mobilele! Dacã aveþi o urgenþã, poftiþi afarã ºi vorbiþi acolo la telefon! Nu este politicos... Un coleg de-al nostru vorbeºte ºi noi auzim tot felul de sonerii.

Scuzaþi-mã, doamna deputat. Aveþi cuvântul.

## Vã mulþumesc.

Pe 21 decembrie 1989 la ora 13,20 reºiþenii au fãcut primii paºi spre speranþele întruchipate în viitorul de acum. Au avut loc represalii. A fost atacatã uzina de apã, spitalul judeþean, unitatea militarã ºi alte obiective din oraºul Reºiþa. Toate acestea au dus la paralizarea activitãþii economice a oraºului ºi la crearea unei stãri de teroare în rândul populaþiei. Au murit 19 persoane ºi au fost rãnite 57.

Sigur, sacrificiile oraºului Reºiþa poate nu se ridicã la nivelul celor din Bucureºti sau Timiºoara. Cred însã cã nu este important numãrul celor care se sacrificã pentru o cauzã, ci cauza însãºi, chiar dacã este vorba de o singurã persoanã.

Prin acest proiect de lege iniþiat de un numãr de 31 de parlamentari din toate grupurile parlamentare se cere declararea oraºului Reºiþa ”Oraº-martirÒ pentru respectarea adevãrului istoric al acelor zile fierbinþi din 1989. Þin sã vã aduc la cunoºtinþã cã acest proiect de lege a fost votat de Camera Deputaþilor, are avizul pozitiv al Guvernului, a fost votat de Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului din Senat ºi, ca atare, solicit din partea dumneavoastrã sã-i cinstim pe cei care au murit sau au fost rãniþi în 1989 la Reºiþa, mãcar acum, dupã 12 ani, având în vedere cã reºiþenii ºi cei din Caraº-Severin ºtiu, în fiecare an, sã-ºi cinsteascã morþii ºi pe cei care meritã sã fie cinstiþi pentru ceea ce au fãcut în 1989.

Doresc, domnule preºedinte, sã citesc articolul unic: ”ÇÎn semn de cinstire a eroismului manifestat ºi a memoriei martirilor cãzuþi în lupta pentru victoria Revoluþiei din Decembrie 1989, municipiul Reºiþa se declarã ”Oraº-martir al Revoluþiei din Decembrie 1989ÒÈ.

Grupurile parlamentare care au iniþiat aceastã cerere sunt: P.D., P.N.L., P.D.S.R. ºi P.N.Þ. Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Vã mulþumesc, stimaþi colegi.

Mulþumesc.

Doamna senator Maria Petre prezintã raportul Comisiei pentru administraþia localã ºi oranizarea teritoriului.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia noastrã a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege, aceastã iniþiativã legislativã. Am reþinut argumentele pe care, în numele iniþiatorilor, doamna deputat Mona Musca le-a prezentat deja ºi, în urma examinãrii, a hotãrât sã adopte raport favorabil, fãrã amendamente, ºi propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de Lege pentru declararea municipiului Reºiþa ”Oraº-martir al Revoluþiei din Decembrie 1989Ò, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Menþionez cã, în conformitate cu art. 72 alin. (1) din Constituþia României, legea este ordinarã ºi urmeazã sã fie votatã cu cvorumul cuvenit acestui lucru. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, Dezbateri generale. Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sigur, nu am sã vorbesc împotriva propunerii care se face astãzi în faþa plenului Senatului, dar este de datoria mea sã fac câteva observaþii, ca unul care timp de 7 ani am lucrat în Comisia pentru cercetarea evenimentelor din Decembrie 1989 ºi care, pe lângã asta, am mai scris ºi vreo 4Ð5 cãrþi despre Revoluþie.

Ceea ce trebuie sã remarc în primul rând este faptul cã dupã 12 ani se face aceastã propunere, lucru care nu pot sã spun cã nu m-ar deranja. Dacã dupã 12 ani de zile un parlamentar îºi aduce aminte cã trebuie, pentru zona pe care o reprezintã, probabil, sã prezinte o propunere de ”oraº-martirÒ pentru zona de care am vorbit, mi se pare mult prea târziu ºi chiar nepotrivit.

De ce spun nepotrivit?

În primii ani, în comisia pe care o conduceam, aveam o regulã. Sigur, ea nu era cea mai bine aleasã ºi nu spun cã era perfectã Ñ oraºele-martir trebuiau sã aibã un anumit numãr de morþi. Sigur, acest lucru dãdea o

notã destul de macabrã modului în care se fãcea aprecierea privind Revoluþia Românã, dar era, cât de cât, un criteriu. Ceea ce se petrece în ultimii ani, comisia respectivã nemaiexistând, este faptul cã, pe rând, în urmãtorii 50 de ani, toate oraºele din România vor deveni ”oraºe-martirÒ.

Orice parlamentar dintr-o anumitã zonã, reprezentând un anumit judeþ, va încerca acelaºi lucru pentru judeþul pe care-l reprezintã ºi pentru oamenii care l-au ales. Poate cã nu este rãu, dumneavoastrã decideþi, dar este de datoria mea sã vã mai atrag atenþia asupra unui al doilea aspect.

În Reºiþa au fost morþi ºi rãniþi. Eu vreau sã spun cã un numãr destul de mare dintre aceste morþi se datoreazã erorilor. Sigur, ei rãmân, totuºi, victime ale acelor evenimente pe care astãzi cu mândrie le cuprindem în Revoluþia Românã, dar, atunci când vorbim de morþi, trebuie sã fim ºi corecþi faþã de felul în care aceºtia au murit în acele zile.

Personal am o rezervã faþã de propunerea fãcutã astãzi în plenul Senatului.

Voi vota, totuºi, pentru, în memoria acelor zile în care destul de mulþi româniÉ 1.043 de români ºi-au pierdut viaþa.

Nici astãzi nu ºtim care au fãcut-o pentru Revoluþie ºi care au fãcut-o împotriva Revoluþiei.

## Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Mircea Ionescu-Quintus. Domnule preºedinte, vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

Am auzit spunându-se cã este surprinzãtor cã dupã o trecere de timp s-au gândit un numãr de parlamentari sã facã o recunoaºtere a demnitãþii, a eroismului cu care cetãþenii din Reºiþa s-au comportat în acele împrejurãri.

Eu aº spune cã, din punct de vedere istoric, niciodatã nu este prea târziu sã recunoaºtem niºte adevãruri.

Nu sunt istoric, dar câteodatã dupã secole s-au recunoscut niºte eroisme sau niºte crime împotriva umanitãþii.

Prin urmare, istoria n-are timp. Istoria, mai ales istoria noastrã care este destul de recentã, istoria de dupã 1989, îºi gãseºte încã rãgazul de a recunoaºte niºte adevãruri.

Întâmplãtor cunosc Reºiþa, cunosc oamenii din Reºiþa. Comportarea lor, chiar în ultima vreme, s-a dovedit o comportare de oameni hotãrâþi, oameni care ºtiu sã-ºi apere drepturile ºi interesele.

Este adevãrat, n-am cunoºtinþele colegului meu, distinsul meu coleg, domnul senator Nicolaescu, care a cercetat lucrurile acestea, dar nu cred cã este vorba de o atitudine subiectivã a cuiva care aratã ce s-a întâmplat în zona în care lucreazã.

Eu vã asigur cã, deºi la Ploieºti au fost evenimente importante, niciodatã n-am sã propun ca Ploieºtiul sã fie recunoscut ca oraº-martir. N-am vrut nici mãcar sã iau certificat de revoluþionar pentru cã numai anumiþi oameni au meritat în acele vremuri, dar când e vorba de o colectivitate ºi când este vorba de cetãþenii Reºiþei ºi de acest important oraº al nostru, acest simbol Ñ dacã vreþi Ñ al Banatului, al demnitãþii Banatului, cred cã aceastã recunoaºtere este bine venitã, chiar dacã se produce dupã aproape 12 ani.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Dacã mai sunt luãri de cuvânt, stimaþi colegi? Vã rog, domnul senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cred cã este normal ca astãzi sã facem un act de dreptate, chiar dacã dupã 12 ani acest eveniment este pus din nou în actualitate. Încã cei care au participat la Revoluþia din 1989 doresc adevãrul, încã solicitã sã fie prezentatã realitatea, sã fie prezentat adevãrul acþiunilor din 1989 ºi atunci mã întreb de ce este prea târziu.

Cred cã niciodatã nu este prea târziu pentru a face dreptate, pentru a prezenta o istorie realã ºi nu o istorie denaturatã.

ªtim cum s-au fãcut anchetele la Reºiþa, deoarece sunt reºiþean ºi am fost alãturi la evenimentele respective.

Nu vreau sã intru în detalii, dar cred cã este momentul sã începem sã facem dreptate pentru care eu vã mulþumesc.

Mulþumim, domnul senator Vela. Are cuvântul domnul senator Dinescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Ca participant activ la evenimentele din Timiºoara, din decembrie 1989, îmi amintesc cã una din spaimele trãite de locuitorii oraºului era aceea de a nu fi lãsaþi singuri, ºi judeþele care s-au alãturat imediat iniþiativei noastre, încã înainte de declanºarea evenimentelor de la Bucureºti, au fost Caraº-Severin ºi Arad.

În consecinþã, consultându-mã ºi cu colegii din Grupul parlamentar al Partidului România Mare, noi credem cã astãzi Reºiþa nu trebuie lãsatã singurã, la fel cum ea nu ne-a lãsat singuri atunci, ºi subscriem adoptãrii acestei legi.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Dacã mai sunt luãri de cuvânt?

Daþi-mi voie sã dau cuvântul, din partea iniþiatorilor, doamnei deputat.

Doamna deputat, aveþi cuvântul.

Le mulþumesc celor care sunt de partea acestui proiect de lege, de partea celor 31 de iniþiatori. Proiectul de lege a fost depus în 1998 ºi înþeleg acum cu tristeþe cã nu au murit destul de mulþi la Reºiþa ºi, oricum, nu aºa cum ar fi trebuit. Mai înþeleg cã, decât mai târziu, mai bine deloc...

Sper însã ca aceastã pãrere sã fie doar a unora ºi nu a dumneavoastrã, a tuturor. Oricum, eu vã mulþumesc celor care au fost de partea acestui proiect de lege, mulþumesc tuturor iniþiatorilor în numele reºiþenilor ºi printre aceºti iniþiatori, din Grupul parlamentar P.D. sunt aproape 20, din Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) sunt 7 ºi aºa mai departe. Deci, din

acest punct de vedere, pot sã spun cã toate forþele politice au fost împreunã în ideea rãsplãtirii jertfei celor care, la Reºiþa, au murit ºi au lãsat pe drumuri familii, copii ºi multã durere în sufletul reºiþenilor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

ªi eu vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, avem raport favorabil, fãrã amendamente. Ni se propune formula adoptatã de Camera Deputaþilor.

Sigur, va urma, dupã punerea în aplicare, sã facem eforturi împreunã pentru ca, în acest oraº-martir, industria Ñ cele douã mari combinate Ñ sã funcþioneze ºi ar fi cel mai mare cadou pentru reºiþeni.

Vã mulþumesc, doamna deputat.

Vã mulþumesc ºi eu pentru gândul bun. Mulþumesc pentru votul dumneavoastrã, stimaþi colegi, în numele rudelor celor morþi sau rãniþi, în numele reºiþenilor, în numele iniþiatorilor ºi, dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte, sã þinem un moment de reculegere pentru momentele acelea din 1989.

Vã mulþumesc frumos.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog, stimaþi colegi, sã pãstrãm un moment de reculegere.

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, trecem la urmãtorul punct: proiect de Lege privind reglementarea situaþiei juridice ºi a administrãrii patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist. Avem de a face cu o propunere legislativã. Vã rog, din partea iniþiatorilor.

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul secretar Predescu.

O listã!

O listã la legea anterioarã?

Da.

Grupul parlamentar P.D. a cerut o listã. Vã rog, o listã pentru Grupul parlamentar P.D.

Vã rog, vã ascultãm, stimaþi colegi.

Vã rog sã vã ºi prezentaþi ºi sã faceþi ºi o prezentare sintezã a acestui proiect de lege. Vã ascultãm.

## **Domnul Mario Ruse Ñ** _secretar de stat în Ministerul Tineretului ºi Sportului_ **:**

Suntem deja în secþiunea a II-a a proiectului, s-a fãcut o dezbatere pe fond în sesiunea anterioarã. Dacã este nevoie, o reluareÉ

Dacã dumneavoastrã Ñ pentru cã am reluat Ñ simþiþi nevoia sã aduceþi unele completãri, puteþi sã o faceþi. Dacã nuÉ

Da, pe scurt, atunci.

Prezentul proiect de lege îºi propune sã reglementeze o situaþie lãsatã, oarecum, cu anumite ambiguitãþi, urmare a Decretului-lege nr. 150/1990 ºi prin prevederile din 1990 s-au creat unele situaþii inacceptabile. Parte din patrimoniul fostei Uniuni a Tineretului Comunist nu ºi-a urmat traiectul firesc, respectiv, în administrarea fundaþiilor judeþene pentru tineret. Patrimoniul central, de asemenea, a rãmas în conservare.

Din activele patrimoniale preluate de aceste fundaþii, cazuistica este foarte diversã. Existã ºi situaþii de dezvoltare a patrimoniului, dar existã, din pãcate, ºi situaþii de dispersie a patrimoniului ºi de înstrãinare, de fapt. ªi, prin urmare, acest proiect de lege îºi propune, în primul rând, sã stopeze posibilitatea dispersiei de patrimoniu. Sunt prevãzute mãsuri clare.

De asemenea, sã asigure transparenþa actului în aceste fundaþii judeþene prin accesul neîngrãdit al structurilor asociative de tineret, prin constituirea unui cadru democratic de alegere a responsabililor ºi a factorilor de decizie care se ocupã cu administrarea patrimoniului.

De asemenea, prin accesul cu vot consultativ al reprezentanþilor direcþiilor judeþene de tineret ºi sport ºi, respectiv, ai consiliilor judeþene, prin asigurarea unui sistem de facilitãþi fiscale care sã permitã acestor fundaþii, fãrã a pune în pericol sub diverse forme de asociere activele patrimoniale, sã asigure conservarea ºi chiar dezvoltarea acestui patrimoniu.

În principiu, cam aceasta este esenþa legii ºi vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul senator PredescuÉ Deci, modificãrile aduse faþã de faza iniþialã de cãtre Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã ascultãm.

## Domnule preºedinte,

Acest proiect de lege este mult diferit de forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Senatul s-a preocupat iniþial de reconstituirea patrimoniului fostei organizaþii U.T.C., al fostelor organizaþii de tineret, ºcolari, copii. Camera Deputaþilor a dat un alt sens reglementãrii ºi, ca urmare a unei propuneri legislative, a fost adoptat proiectul de lege în forma venitã de la Camera Deputaþilor, care s-a ocupat doar de organizaþiile de tineret, reglementând înfiinþarea, structurarea, organizarea ºi funcþionarea acestora din punct de vedere al activitãþii sub toate laturile ei. A reglementat în acelaºi timp ºi fostul patrimoniu, situaþia fostului patrimoniu al organizaþiei denumite atunci U.T.C.

În multe ºedinþe s-au purtat dezbaterile la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri cu reprezentanþii subiecþilor interesaþi, persoane juridice. Îndeosebi Ministerul Tineretului ºi Sportului, Ministerul Finanþelor Publice au participat la discuþii cu aport considerabil în adoptarea textelor.

Datoritã ºi împrejurãrii cã dezbaterile s-au purtat, s-au reluat, s-au refãcut în numeroase ºedinþe, în anexa 1 la raport, cuprinzând amendamentele adoptate de comisie, s-au strecurat ºi unele repetãri, dar mai ales necorelãri îndeosebi la trimiterile de texte, motiv pentru care, profitând de pauza care a intervenit în dezbatere, am reexaminat, împreunã cu reprezentanþii Ministerului Tineretului ºi Sportului ºi staff-ul Departamentului Legislativ, anexa 1, cuprinzând amendamentele ºi, dupã cum aþi constatat, domnule preºedinte ºi domnilor senatori, am înlocuit aceastã anexã.

În forma în care am prezentat-o, ºi o aveþi, cea de a doua formã a anexei 1, cuprinzând amendamentele adoptate ºi textele adoptate de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, legea are o reglementare coerentã, completã, concordantã ºi cu trimiterile corespunzãtoare.

De aceea, vã rog, domnule preºedinte, sã continuãm dezbaterile pe anexa nouã, ultimã, care o înlocuieºte pe precedenta, iar cât priveºte textele adoptate pânã la punctul 25 din raport, într-o ºedinþã precedentã, am rugãmintea ca plenul Senatului sã fie de acord ca acele decorelãri posibile sã fie corectate potrivit anexei noi, ultima anexã la raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Este o operaþiune tehnicã, nu afecteazã fondul reglementãrii. Prin urmare, nu cerem nici o revenire la vot, nu cerem modificãri de texte, doar, în forma textelor, trimiterile ºi corelãrile de articole sã se facã în mod corect. De altfel, acestea, potrivit Legii privind tehnica ºi metodologia legiferãrii, Legea nr. 24/2000, se pot face chiar de cãtre organele tehnice de specialitate, înainte de publicarea legii, de trimiterea legii spre publicare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, a fost o muncã utilã, dupã pãrerea mea, faptul cã s-au recorelat textele.

Aveþi în faþã, din nou, aceastã anexã într-o formã mult îmbunãtãþitã.

Suntem la secþiunea a II-a, la punctul 26 numãrul curent.

Conform prevederilor regulamentului, vã întreb dacã mai sunt observaþii la anexa la raport.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Da, da. Mai sunt niºte amendamente.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Înþeleg cã dumneavoastrã, domnul senator NicolaeVlad Popa, aveþi la art. 40.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Da, la art. 40 ºi 43 existã niºte amendamenteÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Numai o secundã ºi vã dau cuvântul.

Eu am în faþã anexa nr. 2 cu amendamente respinse. Suntem, la ora actualã, la art. 19. Urmãriþi-mã, domnul senator Popa. Suntem la art. 19. Propunerea dumneavoastrã de la art. 40 se regãseºte ºi la art. 9, care deja a fost tranºat prin vot. ## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

E diferitã. Sunt douã structuri separate.

Bun.

Vã propun, stimaþi colegi, conform regulamentului, sã luãm în discuþie punctele unde avem amendamente. Art. 40. Începem cu el, domnule senator Popa.

Vã rog sã prezentaþi punctul dumneavoastrã de vedere.

## Domnule preºedinte,

Sunt, într-adevãr, asemãnãtoare prevederile din amendamentele mele, dar ele privesc o altã structurã. Este vorba de structura la nivel naþional.

Structura la nivel naþional cuprinde asociaþii de nivel naþional. Dacã la nivel judeþean poate sã fie membru în fundaþie o asociaþie judeþeanã, aici numai asociaþiile naþionale, deci, foarte importante pot fi membre ale Fundaþiei de tineret la nivel naþional.

Eu vreau sã revin în argumentele pe care le-am adus în aceastã dezbatere ºi sã vã subliniez importanþa funcþiilor celor aleºi pe mandate de 2 ani de zile, în a administra, în a hotãrî asupra unor bunuri. Ultimul raport de la Ministerul Tineretului ºi Sportului spune aºa: averea, patrimoniul, baza materialã imobiliarã cuprinde 29 de case de culturã, 36 de cluburi pentru tineret, 22 de baze de agrement, dintre care cele mai cunoscute sunt la Gura Vãii, la Buºteni, la Geoagiu-Bãi, la Roºu, la Pârâul Rece ºi la Costineºti.

În afarã de aceastã avere extraordinar de importantã, care a fost, de fapt, constituitã din acea cotizaþie de 1 leu a fiecãrui U.T.C.-ist dinainte de Revoluþie, mai existã fonduri bãneºti. Actualmente, la preluare Ñ am date precise Ñ, la preluarea fondurilor în 1989, fundaþia, fostã pentru tineret, a preluat 214 milioane de lei de la puterea din 1989. Vã daþi seama de câte miliarde vorbim acum. S-au conservat aproape 900 de milioane în bancã, prin Decretul nr. 150/1990, au intrat la conservare la stat. Aceºti bani existã, banii aceºtia au fãcut dobânzi.

Deci este vorba de o sumã foarte mare care va intra înÉ de care va rãspunde aceastã conducere. Eu am cerut un lucru ºi, reiterez, vã rog sã nu trecem foarte uºor peste aceastã chestiune. Eu am cerut sã nu fie monopolizatã aceastã funcþie. Prin actuala formã, se poate ajunge la o asemenea monopolizare.

ªi faptul cã la nivelul judeþului ministerul ºi iniþiatorii s-au zbãtut atât de tare sã nu se prevadã o limitare a mandatelor îmi dã mie ca argument ºi mã motiveazã în aceastã luptã pentru a reduce sau a limita, a plafona numãrul de mandate la 3. E vorba de 6 ani în care un tânãr poate conduce aceastã fundaþie naþionalã.

Stimate coleg, suntem la art. 40.

Da. Eu am încheiat în legãturã cuÉ

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã rog, dacã sunt luãri de cuvânt pe marginea acestei propuneri? Nu sunt.

Din partea ministerului, vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt douã aspecte: unul legat de modul în care privim aceºti tineri. Repet ceea ce s-a spus ºi la prima parte a dezbaterii. Ministerul Tineretului ºi Sportului, care aici reprezintã Guvernul la acest punct, nu poate trata tinerii dinainte cu prezumþia de iresponsabilitate într-un act administrativ. Deci, din acest punct de vedere, nu vedem necesarã o limitare.

În al doilea rând, sunt prevederi similare. Aº vrea sã spun cã noi nu recunoaºtem acele documente la care s-a fãcut apel acum ca fiind ale ministerului. Cel puþin pe perioada de la 1 ianuarie 2001, nu am fãcut noi o astfel de situaþie. Situaþia pe care o avem, legatã de activele patrimoniale, este cu totul alta ºi, probabil, colegul care este iniþiator o sã intervinã mai concret pe sumele de bani aºa-zis fabuloase care mai sunt în acest moment de administrat la nivel central. Nu credem cã este situaþia descrisã anterior.

Nu putem opera cu douã unitãþi diferite, la nivel judeþean ºi la nivel central. Adicã unii au voie sã-ºi exercite mandatele ori de câte ori vor fi realeºi, aceasta este voinþa colectivã exprimatã în acel mod asociativ care este fundaþia, iar alþii vor avea o îngrãdire. Credem cã nu este just.

În al treilea rând, am sentimentul cã lista la care s-a fãcut apel s-ar putea sã fie cea legatã de fostul B.T.T., dar, în orice caz, nu de fostul activ central U.T.C.

ªi, în al patrulea rând, nu vãd la ce schimbare putem face apel când este vorba de patrimoniul central, pentru cã o fundaþie anterioarã de nivel naþional nu a existat. Vorbim despre o viitoare structurã.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Din partea comisiei, domnul senator Ion Predescu.

## Domnule preºedinte,

S-a mai discutat problema aceasta când a fost vorba de fundaþiile judeþene. ªi acolo s-a cerut restrângerea ºi îngrãdirea numãrului de mandate. Având în vedere caracterul asociativ, în primul rând. În al doilea rând, cã, în organele de conducere, sunt aleºi, nu numiþi, în adunãrile generale în care sunt reprezentate toate asociaþiile care au caracter reprezentativ în judeþ. În al treilea rând, cã, prin forþa lucrurilor, au o limitare de vârstã cei care aparþin organizaþiilor de tineret. În al patrulea rând, cã, în orice caz, este necesarã ºi aici o experienþã în conducerea, organizarea ºi rezolvarea treburilor privind fundaþiile de tineret. Noi în comisie am conchis ºi plenul a acceptat punctul nostru de vedere la art. 9 privind fundaþiile judeþene, cã nu are raþiune îngrãdirea ºi limitarea posibilitãþilor de a fi realeºi în organele de conducere.

Acum problema este reiteratã privitor la sistemul naþional, la organele naþionale, la structurile naþionale.

Structurile naþionale, domnule preºedinte, sunt de supraveghere cum legea însãºi prevede. Prin urmare, ele nu desfãºoarã activitatea de administrare ºi de rãspundere privind patrimoniul. Cã au ºi patrimoniu propriu, este o altã problemã, dar nu de felul cum s-a prezentat situaþia.

Pentru reglementarea unitarã a legii, noi stãruim pentru reglementarea unitarã, sã fie menþinut punctul de vedere pe care deja plenul Senatului l-a exprimat, l-a adoptat privind structurile judeþene ale fundaþiilor de tineret.

Prin urmare, fãrã îngrãdire, putând fi reînvestiþi în funcþii, pentru cã este vorba de structuri de organizaþii de persoane juridice de tip asociativ, iar organele de conducere sunt alese de acele colectivitãþi.

Cele mai democratice reguli sunt înscrise ºi sunt respectate, asigurate de întreaga reglementare a acestui proiect de lege. De aceea, suntem împotriva amendamentului ºi menþinem punctul de vedere al comisiei ºi vã rugãm sã menþineþi ºi constanþa reglementãrii unitare în aceastã lege ºi la structurile naþionale de supraveghere, ca ºi la structurile directe judeþene.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi,

Aþi ascultat argumentele de o parte ºi de alta.

Deci Guvernul, reprezentantul Guvernului, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri propun aceastã formulare, ºi anume: ”Mandatul consiliului de conducere este de 2 ani, cu posibilitatea reînnoiriiÒ. Fãrã limitare.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa propunea o completare: sã nu depãºeascã mai mult de 3 mandate.

Aþi ascultat argumentele pentru care comisia a respins acest amendament.

Eu sunt obligat sã îl

Nu este cazul sã mai supunem la vot cealaltã formulã.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Domnule preºedinte, este o completare.

Domnule senator, eu cred cã am fost destul de clar. Nu e nici o completare.

Nu, s-a votat reînnoirea nelimitatã, domnule coleg.

Deci, domnule preºedinte, vã rog sã îmi permiteþi. Eu sunt jurist. Spune aºa: ”Écu posibilitatea reînnoiriiÒ. ªi eu am un alt alineat, care spune: ”Nimeni nu poate deþine o funcþie în consiliul de conducere mai mult de 3 mandateÒ. Înnoirea poate sã fie de 3 ori, dar nu nelimitat. Este un alineat nou care trebuie pus la vot. Vã rog foarte mult!

Stimate coleg, mã urmãriþi? Eu vã respect foarte mult. Nu aþi fost atent. Eu am supus votului formularea strictã, aºa cum a fost precizatã de cãtre Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, fãrã completare. ªi am spus: ”Domnul senator Nicolae-Vlad Popa doreºte o completareÒ. Deci s-a votat formula care a fost prevãzutã în raport. Sigur cã era o completare.

Domnule preºedinte, nu vã supãraþi. Este un alineat nou, care poate foarte bine sã fie integrat în textul vechi.

Stimate coleg, repetÉ

Domnule senator Predescu, sunteþi de acord sã supunem la vot?

Domnule preºedinte, supuneþi-l! Acum, vedeþi, iniþial l-a prezentat ca o completare, deci în continuare, iar acum îl prezintã ca un nou alineatÉ

Pãi, aºa figureazãÉ

Domnule preºedinte, supuneþi-l la vot, ca sã nu mai fie discuþii.

Stimate colege ºi stimaþi colegi, vã rog sã tranºãm prin vot, cã nu are rost sã continuãm acest dialog. Deci, la acest alin. 2 de la nr. 53, domnul senator Nicolae-Vlad Popa doreºte o completare, un alineat nou: ”Nimeni nu poate deþine o funcþie în consiliul de conducere mai mult de 3 mandateÒ.

Aþi ascultat argumentele pentru care comisia a respins aceastã propunere, ca ºi reprezentantul Guvernului. Dacã votaþi ”DaÒ, introducem acest amendament. Dacã votaþi ”NuÒ, se respinge.

Vã rog sã votaþi.

34 de voturi pentru mandatul domnului senator Nicolae-Vlad Popa, 62 de voturi împotrivã, 4 abþineri.

Deci a cãzut aceastã formulare prezentatã de domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Înþeleg cã mai este o propunere legatã de art. 43. ªi aici, înainte de a da cuvântul domnului senator NicolaeVlad Popa, vreau un rãspuns din partea comisiei. Deci, alin. 2 ºi 3 Ñ suntem la nr. 56É

Domnule preºedinte,

Nu aþi supus la vot art. 40 în formula prezentatã de cãtre Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãriÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mã rogÉ

Înþeleg cã nu a existat nici un amendament din partea vreunui membru al comisiei. Care e realitatea?

Adevãrul este cã, la o discuþie ulterioarã, dânsul a susþinut sã nu acceptãm posibilitatea excluderii, dar, la o discuþie ulterioarã, într-o altã ºedinþã, domnule senator Popa, vã aduceþi bine aminte, atunci când am dezbãtut textul, aºa a fost acceptat, cum scrie aici, de toþi.

Domnule senator Predescu, am înþeles. Aceeaºi problemã a fost ºi la art. 14 ºi plenul a respins prin vot propunerea domnului senator Nicolae-Vlad Popa. Însã, acum, e la nivel central. Totuºi, ca sã avem o lege bunã, haideþi sã discutãm ºi aceste douã alineate.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa propune, la art. 43, sã se elimine alin. 2 ºi 3 introduse de cãtre comisie. Vã rog sã vã susþineþi propunerea.

Domnule preºedinte, de ce am fãcut aceastã prevedere...

Revin acum într-o discuþie pe care am fãcut-o la forma judeþeanã: existã prevederea legalã cã nu orice fel de structurã asociativã de tineret poate sã intre în componenþa fundaþiei judeþene sau centrale, pentru cã Ñ se spune aici Ñ este vorba de un regulament care va prevedea ce anume, care anume asociaþii îndeplinesc aceste condiþii? Acum, fiind jurist, ºtiu cã aceste regulamente care o sã fie realizate de cãtre minister pot fi atacate în contencios. ªi, dacã o asociaþie se va simþi lezatã cã nu este primitã în fundaþie, poate sã atace în contencios ºi sã obþinã o hotãrâre favorabilã ºi sã intre în fundaþie.

Dar avem douã texte care sunt profund nedemocratice, pentru cã alin. 2 spune aºa: ”Structura de tip asociativ poate fi exclusã, cu posibilitatea reprimirii în cazul în care aduce prejudicii morale sau materialeÒ. Eu am spus: aceºtia nu sunt banii asociaþiilor care compun conducerea sau adunarea generalã respectivã, aceºtia sunt alþi bani care, în situaþia datã, au aparþinut organizaþiei respective, U.T.C.-ului. Sunt administraþi acum în scopurile declarate în lege, pentru programe, în interesul tineretului. ªi atunci, cum pot eu sã elimin, prin votul majoritãþii, de la aceastã administrare, de la informaþia ºi de la dreptul de a se manifesta public orice asociaþie de tip naþional de tineret? Cum pot sã-i înlãtur din acest vot? Mie mi se pare cã nu are ce cãuta în lege acest lucru.

Iar în alin. 3, ca sã le spun pe amândouã, este vorba de pierderea dreptului de reprezentare. Ele sunt legate. În situaþia în care nu exclud asociaþia, pot exclude pe reprezentantul asociaþiei ºi asociaþia poate trimite pe altcineva.

Încã o datã spun: oricum, toate hotãrârile în fundaþie se iau prin votul majoritãþii, dar sã nu dãm dreptul la excludere a unei asociaþii, ci, pur ºi simplu, sã îndepãrtãm, prin forþa majoritãþii, ºi la acel drept de a participa la o ºedinþã ºi de a spune nu. Pentru cã o sã avem de-a face cu structuri în care toþi o sã voteze cum voteazã preºedintele ºi consiliul de conducere. Nu se poate! Nu instituim, nu ajutãm o formã democraticã, nu instituim o regulã corectã în a se conduce ºi, aþi vãzut, e vorba, chiar dacã domnul secretar de stat mã contrazice Ñ este adevãrat, nu au avut dânºii timp sã facã o evidenþiere, o inventariere a fostului U.T.C., e problema dânºilor, dar existã dosarul averii U.T.C.-ului la Ministerul Tineretului ºi Sportului. Într-adevãr, o parte a fost preluatã de B.T.T., dar este vorba de averea U.T.C.-ului. Noi vrem prin aceastã lege sã refacem ce nu s-a ”prãpãditÒ din aceastã avere ºi, ca atare, aceste imobile trebuie revendicate de cãtre fundaþii pe plan naþional.

Vã mulþumesc, domnule senator.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/17.XI.2001

Dacã mai sunt luãri de cuvânt din salã? Nu sunt. Domnule secretar de stat, dacã doriþi sã daþi un rãspuns?

Mulþumesc.

În afara faptului cã am opera, iarãºi, cu douã principii diferite, vreau sã adaug, foarte scurt, urmãtorul lucru: orice structurã asociativã de nivel naþional participã, dacã este interesatã, la aceastã fundaþie ºi are anumite criterii, care sunt universal valabile pentru orice astfel de asociaþie interesatã, pe care ºi le asumã sau nu, dacã doreºte sã intre în fundaþie.

În momentul în care mi-am asumat niºte reguli, înseamnã cã mi-am asumat cã le respect. Deci se pune problema, evident, a unor penalitãþi legate de nerespectarea acestor reguli, care duc la Ñ aºa cum apare ºi în text Ñ aducerea de prejudicii morale sau materiale acestei fundaþii. Este o cale absolut normalã, care existã, dupã ºtiinþa mea, în multe alte cazuri de acest tip, respectiv, un sistem are ”intrareÒ ºi are ºi ”ieºireÒ, atunci când nu se respectã regula jocului.

Mulþumesc.

Doriþi sã completaþi, da? Vã ascultãm. Din partea iniþiatorului...

## **Domnul Nicolae Vasilescu** _Ñ deputat_ **:**

O scurtã completare. Aº vrea sã îi spun domnului senator cã existã o evidenþã foarte clarã a tuturor bunurilor care au aparþinut U.T.C.-ului, a existat o subcomisie specializatã a Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport din Camera Deputaþilor. Acest inventar al tuturor clãdirilor ºi imobilelor a fost predat Ministerului Tineretului ºi Sportului, iar în ceea ce priveºte fondurile, pentru a reveni ºi la acest aspect, existã 3 conturi care au funcþionat la nivelul Uniunii Tineretului Comunist, toate 3 conturile au fost supuse unei verificãri cerute de comisia noastrã guvernatorului Bãncii Naþionale a României, existã rãspunsul oficial la aceastã anchetã pe care noi am efectuat-o inclusiv din punct de vedere financiar.

Deci putem spune cã avem toatã baza de date la dispoziþie, iar în ceea ce priveºte patrimoniul central ce a aparþinut Comitetului Central al U.T.C., sunt 4 clãdiri, dintre care una este o magazie. Aºadar, nu existã nici unul dintre imobilele pe care domnul senator le-a adus aici în discuþie.

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Aceasta este o discuþie aparte ºi poate e bine sã mai discutaþi la comisie, dacã sunt eventuale probleme.

Legat de art. 43 alin. 2 ºi 3 introdus de comisie ºi acceptat împreunã cu GuvernulÉ

Domnul senator Predescu dacã doreºte sã mai facã o completare?

## Domnule preºedinte,

Noi susþinem teza pornind de la principiul cã nu existã asociere, asociaþie forþatã. Asocierea este un act de voinþã, analizat sub dublu aspect: actul de voinþã al celui care vrea sã intre într-o asociaþie, într-o societate chiar, ºi actul de voinþã de primire în acea asociaþie. Deci, un dublu act juridic.

Mai cunoaºtem foarte bine toþi principiul simetriei actului juridic: aºa cum se intrã în asociaþie, pe aceleaºi criterii se poate ºi ieºi, printr-un act de voinþã al celui care a intrat, care a cerut intrarea, sau printr-un act de voinþã al celui care a ratificat intrarea.

Dar domnul coleg senator Vlad Popa vrea sã excludã al doilea act din partea a doua: cel care a ratificat, a dat acceptul, actul de voinþã de acceptare, de primire, sã nu mai aibã posibilitatea, aceea sã fie veºnicã. Nu se poate! Încalcã principiul voluntar al asocierii. Nu se poate!

Adicã, cum?! Sã fiinþeze numai la intrare?! Chiar dacã are caracter sancþionatoriuÉ E posibil ca o asociaþie sã pãtrundã într-o fundaþie, în orice fel de organizaþie de tip asociativ ºi, cu timpul, dezvoltându-ºi activitatea, fie ea ca atare, fie reprezentantul ei, alin. 3, sã nu corespundã scopurilor fundaþiei, scopurilor asociaþiei, sã desfãºoare activitãþi contrare. Nici o asociaþie, nici o fundaþie nu are nevoie de perturbãri obligatorii.

Prin urmare, principiul trebuie sã rãmânã valabil. ªi dacã l-am acceptat la structurile judeþene, de ce nu ar fi acceptat pe întregul sistem? Care ar fi motivele de a excepta structura naþionalã? De a-i crea perturbaþii, de a pãtrunde în structurile naþionale, asocieri persoane juridice de drept interesate, formule asociative, care au alte scopuri, alte intenþii, urmãresc alte finalitãþi? Sã nu se poatã lua nici un fel de mãsurã în cadrul asociaþiei cu privire la acestea? Ca ele sã rãmânã titulare de drepturi, chiar contrare scopurilor asociaþiei în care au fost primiþi? Nu este de acceptat un asemenea punct de vedere.

Tot astfel, cu reprezentantul: dacã un reprezentant nu este demn, nu reprezintã, aºa cum se cuvine, în limitele mandatului de reprezentare pe care le are, în scopul pentru care a fost trimis, ci în alte interese, cu alte scopuri, el poate fi exclus ºi înlocuit cu un altul, care sã îºi desfãºoare activitatea comunã ºi concordantã cu toate celelalte forme asociative, unite în asociaþia de nivel naþional.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Deci aþi ascultat argumentaþia de o parte ºi de alta. Stimaþi colegi, la punctul 56, art. 43 alin. 2 ºi 3, douã alineate noi introduse de cãtre comisie, puse de acord cu reprezentanþii Guvernului, domnul senator Nicolae-Vlad Popa propune eliminarea acestor douã alineate. Argumentele pentru care comisia ºi Guvernul nu au fost de acord le-aþi ascultat.

Eu sunt obligat, conform regulamentului, sã

Stimate colege ºi stimaþi colegi, nu mai avem amendamente respinse.

Vã întreb, totuºi, dacã aveþi observaþii la anexa nr. 1 la raport? Dacã mai sunt alt fel de observaþii? Nu mai sunt observaþii.

## **Domnul Mario Ruse**

**:**

Dacã îmi permiteþi, domnule preºedinteÉ

Aveþi dumneavoastrã?

O micã scãpare. La punctul 82, pe textul de la comisie, nu este ”reintegrareÒ, ci ”integrareÒ la alin. 3, actualul art. 59, cred.

Pãi, e necesarã o corectare de dactilografiere.

”Éintegrarea se face pe bazã de protocolÉÒ

Este ”integrareaÒ, da, pentru cã nu se reintegreazã, bunurile nu au fost în proprietatea publicã a statului. Ca formulare, deci.

De redactare, domnule preºedinte. E o eroare de dactilografiere, o eroare materialã, care poate ºi trebuie sã fie corectatã.

Bun. Supun, totuºi, votului dumneavoastrã aceastã corecturã, chiar dacã e de dactilografiere, solicitatã de Guvern ºi de comun acord ºi cu comisia.

E vorba de alin. 4, nu-i aºa, domnule secretar de stat?

Alin. 4 de la nr. 83.

”ºi integrareaÒ în loc de ”reintegrareaÒ. Exact! De acord.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog sã votaþi.

Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Nu mai avem alte observaþii. În consecinþã,

Acum

E lege organicã, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Lege organicã. Vã rog sã votaþi.

Cu 90 de voturi pentru, 13 voturi împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat acest proiect de lege, cu amendamentele respective, de cãtre plenul Senatului.

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la urmãtorul punct, punctul 11: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 120/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 129/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Fondului Român de Dezvoltare Socialã.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Vã rog, din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, cine prezintã raportul?

## **Domnul Ioan Cristolovean**

**:**

Eu, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc. Domnul secretar de stat, vã rog, foarte pe scurt, o sintezã. **Domnul Ionel Fleºariu** Ñ _secretar de stat la Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

În 1998, prin Legea nr. 129/1998, a fost creat Fondul Român de Dezvoltare Socialã. Durata acestui fond era stabilitã pentru 4 ani, cu posibilitatea de prelungire, tot printr-o lege. Fondul era un organism de interes public, fãrã scop lucrativ, cu personalitate juridicã. Scopul fondului era ajutorarea colectivitãþilor locale sãrace, prin finanþarea de proiecte ºi creºterea capacitãþii de organizare la nivel local.

Sursele de finanþare, de alimentare a fondului erau constituite din alocaþii sau împrumuturi de la organismele financiare internaþionale. În acest scop, în ianuarie 1999, s-a încheiat un acord cu Banca Internaþionalã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare, prin care s-a acordat un împrumut de 10.000.000 de dolari, din donaþii ºi sponsorizãri, din venituri financiare, dobânzile obþinute din conturile curente, alocaþii de la bugetele locale ºi de la bugetul de stat, alocaþia de la acest buget fiind în sumã de 5.000.000 de dolari în echivalent lei româneºti.

Practica de aproape 2 ani de zile de aplicare a fondului a impus sã se aducã unele corecturi ºi unele modificãri în Legea nr. 129/1998, mai ales în ceea ce priveºte regimul juridic al bunurilor care se realizeazã în urma aducerii la îndeplinire a programelor finanþate din acest fond ºi, de asemenea, lucru deosebit de important, întrucât expirã termenul de 4 ani, se impune prelungirea acestuia; prin modificarea propusã se solicitã prelungirea termenului, s-a negociat un nou acord cu Banca Internaþionalã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare. De urgenþã, trebuie sã se depunã la board-ul bãncii documentul aprobat de Parlament pentru prelungirea fondului, pentru acordarea unui nou împrumut de 20.000.000 de dolari.

Proiectul este aprobat de Camera Deputaþilor.

Vã rog sã fiþi de acord cu aprobarea acestui proiect legislativ.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule secretar de stat. V-aº ruga, din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a analizat acest proiect de lege, a întocmit raport favorabil ºi propune plenului Senatului aprobarea în forma prezentatã de iniþiator.

Vã mulþumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Pãcuraru, vã rog, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Sigur, este o problemã pe care o avem în vedere, ea funcþioneazã de 4 ani în România ºi ceea ce aº vrea sã spun mai mult legat de fond, cã fondul poate este impropriu denumit Fondul Român de Dezvoltare Socialã, el este mai mult un program de dezvoltare ºi un program de susþinere a comunitãþilor sãrace. ªi cum nu ne lipsesc comunitãþile sãrace în România, ci, dimpotrivã, avem suficiente, ºi, fiindcã, deseori, acestea sunt lipsite de orice fel de perspectivã de dezvoltare, cu siguranþã, proiectele de dezvoltare, de infrastructurã, de servicii, de mici activitãþi aducãtoare de venit, adicã destinaþiile de bazã ale fondului, trebuie sã fie susþinute în continuare. El este, de fapt, un program de solidaritate socialã, susþinut cu o finanþare internaþionalã, la care are o contribuþie ºi bugetul de stat.

În acest sens, v-aº ruga, domnule secretar de stat, sã ne prezentaþi: ce cotã aveþi alocatã în proiectul de buget pe 2002 pentru susþinerea fondului? Pentru cã el nu se susþine doar de cãtre organismele financiare internaþionale, ci se susþine ºi din resurse interne: buget de stat, prin Secretariatul General al Guvernului, ca ordonator de credite, bugete locale ºi, sigur, alte contribuþii.

M-ar fi interesat foarte mult ºi cred cã mai important era, domnule secretar de stat, decât sã ne prezentaþi fondul, pentru cã toþi citim documentele pe care le avem. Sã prezentaþi realitãþile fondului, adicã ce s-a întâmplat pânã acum în România, în aceºti 4 ani, ºi puteaþi sã prezentaþi o situaþie sinteticã în care sã ne spuneþi: ”Uitaþi, F.R.D.S., pânã acum, a finanþat atâtea sute de programe, aceste sute de programe au avut urmãtoarea structurã pe urmãtoarele domenii, atâþia bani au fost cheltuiþi pentru administraþia fondului, atâþia pentru salarizarea personalului, atâþia, într-adevãr, au ajuns în comunitãþile localeÉÒ

Eu cred cã o astfel de informare ar fi fost mult mai utilã Parlamentului ºi Senatului, decât o descriere, pe care toþi o citim, în ceea ce priveºte structura, compoziþia, funcþionarea ºi aºa mai departe.

În ceea ce priveºte comisia, sunt obligat sã subliniez o micã inadvertenþã tehnicã: raportul comisiei, sigur, este favorabil, dar rog staff-ul comisiei sã corecteze formularea din amendamentul nr. 1, pentru cã, dacã citesc ce scrie, iese o babilonie de neînþeles.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Domnul secretar de stat.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În ceea ce priveºte suma care este alocatã pentru bugetul pe 2002, o sã îi dau cuvântul domnului profesor Ioanid, preºedintele fondului, care este în mãsurã sã rãspundã mai bine decât mine la aceastã întrebare.

Vã ascultãm.

## **Domnul Virgil Ioanid** Ñ _preºedintele Fondului Român de Dezvoltare Socialã_ **:**

Numele meu este Virgil Ioanid, sunt profesor la Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti ºi, din aprilie 2001, sunt preºedintele a ceea ce se cheamã Consiliul Director al Fondului Român de Dezvoltare Socialã.

E foarte greu sã prezint foarte pe scurt, pentru a nu vã rãpi timpul dumneavoastrã. Vreau sã mulþumesc foarte mult pentru invitaþia pe care am primit-o ca sã particip la aceastã ºedinþã ºi îmi face o deosebitã plãcere sã rãspund la întrebãrile ºi comentariile fãcute de domnul senator.

Fondul are o activitate practicã de 2 ani ºi jumãtate, timp în care a finanþat 476 de proiecte, dintre care circa 82% sunt proiecte de micã infrastructurã ruralã, ºi anume: drumuri, drumuri de legãturã între reþeaua de drumuri sãteºti, de drumuri comunale, pânã la drumurile judeþene, care nu intrã în prevederile acestui fond.

Criteriul principal, în afarã de lucrurile de micã infrastructurã, de drumuri, mai sunt ºi lucrãri de alimentare cu apã, ºtiut fiind cã aceste sate, foarte multe, din pãcate, din satele noastre sunt lipsite de alimentare cu apã, în condiþii igienice ºi în condiþii de apã potabilã corespunzãtoare normelor sanitare în vigoare.

Un al doilea grup de proiecte, mai puþin numeros, sunt proiecte de pregãtire de activitãþi generatoare de venituri pentru mici întreprinderi, mici activitãþi, cum ar fi: pe baza colectãrii laptelui care prisoseºte ºi nu este utilizat, în legãturã cu lucrãri de artizanat, meºteºuguri locale ºi alte tipuri de activitãþi.

Un al treilea grup de proiecte care au fost finanþate se referã la grupuri sociale defavorizate, mã refer la persoane în vârstã, fãrã legãturi de rudenie ºi cu posibilitãþi extrem de limitate, pensii foarte reduse, ºi la copii abandonaþi, ºi în câteva lucruri, grupuri minoritare, care au probleme deosebite în legãturã cu desfãºurarea unei vieþi normale. Pentru anul 2002, se încheie acum, la 31 decembrie, aceastã primã perioadã. Pe baza rezultatelor obþinute, daþi-mi voie sã spun o singurã propoziþie: acest fond este apreciat în ierarhia fondurilor Bãncii Mondiale, Bãncii Internaþionale pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, în ierarhia lor, ca foarte satisfãcãtor, ”highly satisfactionÒ. Este unul din puþinele proiecte de acest fel care se bucurã de recunoaºtere internaþionalã în acest domeniu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte. Satisfãcut, domnule Pãcuraru?

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru**

**:**

Foarte satisfãcut.

Mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi,

Deci avem un raport favorabil, fãrã amendamente. Propun votului dumneavoastrã aprobarea proiectului de Lege referitor la Ordonanþa nr. 120/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 129/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Fondului Român de Dezvoltare Socialã, în formula pe care am primit-o de la Camera Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

Cu 103 voturi pentru, 5 voturi împotrivã, nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Vã mulþumim foarte mult, domnule profesor, domnule secretar de stat.

Stimaþi colegi, mergem la urmãtorul punct: proiect de Lege privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã.

Domnul senator Badea, vã rog.

V-aº ruga sã aprobaþi ca Grupul parlamentar al Partidului România Mare sã se retragã înainte de votul final la acest act normativ, pentru 10 minute. Înainte de votul final.

## Bun. Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, avem în faþã un nou raport. Dupã cum cunoaºteþi, s-a reîntors aceastã problemã la comisie, s-a analizat împreunã cu domnul ministru Sârbu ºi cu specialiºtii

din Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, s-a fãcut un nou raport. Aveþi în faþã o nouã anexã 1 ºi 2, da, actualizatã ºi pusã de comun acord între Comisia de muncã ºi protecþie socialã ºi minister. Dacã domnul ministru Marian Sârbu doreºte sã adauge ceva legat de acest nou raport? Vã rog.

## **Domnul Marian Sârbu** Ñ _ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este adevãrat, dupã ce acest proiect de lege a trecut prin Camera Deputaþilor în forma prezentatã de iniþiator, în cadrul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialãÉ

Poate ne puneþi ”Sârba în cãruþãÒ... Ne daþi altã melodie, vã rog frumosÉ

É a Senatului, au fost aduse unele amendamente cu care noi am fost de acord, pentru cã, în esenþã, ele nu modificã principiile fundamentale de la care am pornit atunci când am fundamentat noul proiect de lege, proiect care reglementeazã mãsurile pentru realizarea strategiilor ºi politicilor elaborate în vederea protecþiei persoanelor pentru riscul de ºomaj, asigurarea unui nivel ridicat al ocupãrii ºi adaptãrii forþei de muncã la cerinþele pieþei. În esenþã, vreau sã vã spun cã noi am început schimbarea acestor politici încã de anul acesta, având în vedere faptul cã am renunþat la plãþile compensatorii, acea mãsurã care în ultimii 4 ani a consumat aproape un întreg buget de ºomaj, având, în opinia noastrã, efecte destul de nefavorabile pe piaþa muncii. Schimbând fundamental aceste politici ºi acordând sume mult mai importante mãsurilor active pe piaþa muncii, încercând sã transformãm ºomerul într-un agent activ pe aceastã piaþã, care se cautã, sã-ºi gãseascã ºi el însuºi un loc de muncã, inclusiv în acest an, aºa dupã cum ºtiþi, dacã am preluat o ratã a ºomajului de 10,5%, în acest moment, pe piaþa muncii se înregistreazã o ratã de numai 7,8%.

În orice caz, mãsurile prevãzute de prezenta lege au ca scop realizarea urmãtoarelor obiective pe piaþa muncii: prevenirea ºomajului ºi combaterea efectelor sociale ale acestuia, încadrearea sau reîncadrarea în muncã a persoanelor în cãutarea unui loc de muncã, sprijinirea persoanelor aparþinând unor categorii defavorizate ale populaþiei, asigurarea egalitãþii ºanselor pe piaþa muncii, stimularea ºomerilor în vederea ocupãrii unui loc de muncã, precum ºi protecþia persoanelor în cadrul sistemului asigurãrilor pentru ºomaj.

Prin proiectul de lege se instituie sistemul asigurãrilor pentru ºomaj, se stabilesc categoriile de persoane care intrã în sistemul obligatoriu de asigurare pentru riscul de ºomaj ºi a celor care se asigurã facultativ ºi se stabilesc mãsurile de protecþie a ºomerilor, alãturi de mãsurile pentru stimularea ocupãrii forþei de muncã. Faþã de cele pe care le-am prezentat, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale vã roagã sã aprobaþi proiectul de Lege privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj aºa cum a fost amendat în cadrul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã a Senatului.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul preºedinte Constantin Bãlãlãu prezintã raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Întrunitã în ºedinþele din 25, 27.09.2001, precum ºi din 5.11.2001, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a examinat proiectul de lege precizat ºi a hotãrât avizarea lui favorabilã, cu amendamentele din anexele la raport. În comisie s-au primit ºi s-au discutat amendamentele din partea grupului senatorial al Partidului Social Democrat, a domnilor senatori Constantin Bãlãlãu, Ioan Seche, NŽmeth Csaba, Ionel Alexandru ºi Paul Pãcuraru. Unele din aceste amendamente au fost acceptate ºi se regãsesc în cuprinsul anexei nr. 1, altele au fost retrase de iniþiatori, iar altele au fost respinse, iar acestea se regãsesc în anexa 2. Proiectul de lege la care facem referire face parte din categoria legilor organice ºi menþionãm cã prezentul raport înlocuieºte raportul ºi anexa 1 ale comisiei noastre cu nr. 540/28.09.2001, ca urmare a dezbaterii din plenul Senatului din 8.10.2001, când s-a aprobat scoaterea lui de pe ordinea de zi, drept pentru care îl înaintãm plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare.

Vã mulþumim.

Vã mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi, dezbateri generale.

Domnul senator Dan Mircea Popescu, domnul senator PãcuraruÉ

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Dupã mai bine de un deceniu de tranziþie la o economie de piaþã funcþionalã, suntem, cred, în mãsurã sã evaluãm cu mai multã rigoare ceea ce s-a întâmplat în România ºi în ceea ce priveºte politica socialã ºi protecþia socialã. Dacã aceastã evaluare porneºte, aºa cum este ºi firesc, de la rezultatele înregistrate ºi de la nivelul de trai al românilor, este clar pentru noi toþi cã politica socialã ºi de protecþie socialã desfãºuratã de-a lungul acestor ani a fost una greºitã sau în orice caz ineficientã, pe de o parte, costuri foarte mari, de cealaltã parte, rezultatul concret: 42% din populaþia þãrii trãieºte în sãrãcie, aceasta dupã datele oficiale din anul 2000.

Ce a fost greºit? O întrebare grea, dar risc un rãspuns. Cred cã, în primul rând, a fost greºitã însãºi conceperea ºi orientarea acestei politici. Ea a fost ºi a rãmas subordonatã altor politici publice, economice, fiscale, financiare, monetare, comerciale, având numai rolul de a corecta anomaliile sociale produse prin aplicarea acestora. Cu alte cuvinte, rolul politicii sociale a fost numai acela de a repara eºecurile altor politici. Acest lucru a fost ºi este, desigur, util, dar cu totul insuficient pentru ceea ce trebuie sã fie o adevãratã politicã socialã într-o asemenea perioadã de mari transformãri pe care o parcurge.

În al doilea rând, cred cã a fost greºit faptul cã politica socialã promovatã în toþi aceºti ani a fost cu precãdere ceea ce se numeºte o politicã de tip reactiv. În fapt, mai mult am reacþionat la diferiþi stimuli, interni sau externi, proveniþi dintr-o realitate extrem de dinamicã ºi de dramaticã, în acelaºi timp, este adevãrat, dar

ne-am mãrginit, repet, numai sã reacþionãm ºi, deci, am construit mai puþin. A lipsit viziunea, a lipsit coerenþa, a lipsit strategia minimalã ºi, în egalã mãsurã, continuitatea în aplicarea unor mãsuri chiar ºi atunci când cu eforturi considerabile s-a putut articula câte ceva în domeniu. Dacã aº spune cã am acþionat pompieristic, poate aº fi cel mai aproape de adevãr, cãci am încercat sã reacþionãm cu promptitudine acolo unde, în societate ºi în segmentul de populaþie, a ars cel mai tare, dacã mã pot exprima astfel, ºi a ars în foarte multe locuri în aceºti ani, dupã cum bine ºtiþi, ºi, implicit, am avut timp mult mai puþin pentru a construi în liniºte un sistem coerent ºi, mai ales, eficient.

Mulþumesc, domnule senator. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sigur cã suntem în faþa unui proiect de maximã importanþã. Luãrile anterioare de cuvânt, numãrul de amendamente depuse la comisie, dezbaterile care urmeazã aratã importanþa problemei ºi faptul cã în jur de un milion de oameni în România sunt în bunã mãsurã dependenþi de ceea ce noi vom prevedea în acest proiect de lege.

Sigur, esenþial pentru mine... Acest proiect de lege este o sintezã a întregii legislaþii privind ºomajul ºi reducerea riscurilor de ºomaj, creºterea gradului de ocupare, începând cu Legea nr. 1/1991 încoace. S-a acuzat, cum sã spun, un anume amatorism ºi o anume politicã fãcutã la întâmplare, funcþie de situaþie, funcþie de presiunea care a venit într-un moment sau altul. Da, categoric aºa este! România n-a mai avut nici un fel de experienþã în materie de ºomaj. Dacã ne aducem aminte, înainte de 1990 era pedepsit cel care nu ocupa un loc de muncã, care i se repartiza obligatoriu ºi, practic, problema este nouã, este apãrutã, într-adevãr, o datã cu obligativitatea restructurãrii economice, cu trecerea spre economia de piaþã ºi cu disponibilizãrile individuale sau colective care au însoþit ºi care vor însoþi în continuare acest proces.

Sunt ºi eu convins cã, din anumite puncte de vedere, avem o sintezã legislativã superioarã, punctual, proiectelor

de lege cu care guvernele au venit, în timp, pentru cã, practic, se integreazã experienþa acumulatã ºi o mulþime de lucruri care, altãdatã, erau echivoce, confuze ºi produceau extrem de multe neajunsuri, mai ales la aplicare, în momentul de faþã au fost înlãturate.

Sunt, însã, absolut mirat de modul de apreciere, sã spunem,É pe de o parte, de construcþia legiiÉ ªi aici voi puncta câteva lucruri care sunt esenþiale în ceea ce priveºte fundamentarea acestei legi ºi drepturile pe care le vor avea persoanele cu risc sau persoanele aflate în ºomaj în România, cât ºi în ceea ce priveºte o serie întreagã de considerente de politicã socialã în România.

Trec peste amãnuntul uºor pitoresc cã un fost ministru al muncii atacã un fost ministru al muncii, actualmente, în partidul de guvernãmânt, trec peste acest lucru, care poate sã fie uºor amuzant, pentru cã discursul domnului preºedinte al Comisiei economice, domnul Dan-Mircea Popescu, sigur cã aduce o acuzã politicilor duse în perioada 1997Ð2000, când portofoliul de ministru al muncii ºi de politici sociale, de politici de ºomaj l-a deþinut domnul Athanasiu, atunci, ministru.

În continuareÉ

É în continuare, în 2002. Bun, am înþeles, dar, totuºi, cele douã drepturi, practic, dispar.

O problemã care a fost sesizatã ºi anterior este nivelul idemnizaþiei de ºomaj, o problemã absolut importantã.

Era de aºteptatÉ ºi domnul senator Dan-Mircea Popescu a subliniat aici, cumva, lucrul pe care îl am ºi eu a-l spune, pentru cã am ºi amendament pe acest proiect de lege. Era de aºteptat sã avem nu o indemnizaþie fixã, indiferent de cine, ce ai muncit, ce contribuþie ai avut, ce suport ai avut ºi aºa mai departe, era de aºteptat, în baza unor principii de normalitate, ca, cu cât contribuþia a fost mai mare, cu atât ºi indemnizaþia sã fie corespunzãtoare. Nu. Avem o indemnizaþie fixã Ñ ºi, atenþie, 60%! Vã amintesc cã legislaþia anterioarã era mai generoasã, mergea pânã la 70% pe susþinerea acestei indemnizaþii de ºomaj, dar ºi aici am mai gãsit loc sã reducem. Motiv pentru care, considerÉ Sigur cã nu este o licitaþie ieftinã, dar aceastã indemnizaþie este obligatoriu sã fie majoratã, pentru cã ea înseamnã extrem de puþin, dacã se raporteazã, punct fix, la salariul minim brut pe economie.

Deci, o primã problemã importantã.

O a doua problemã importantã este în cea care priveºte, sã spunem, nivelul contribuþiei la sistemul de asigurãri pentru ºomaj, ºi anume la venituri.

Considerãm ºi noi cã, în condiþiile în care avem un excedent bugetar pe acest an de peste 4.800 de miliarde lei ºi în condiþiile în care anul viitor avem, din nou, preconizat un excedent bugetar, ar trebui sã nu mai utilizãm acest excedent bugetar pentru consolidarea bugetului, ci sã redimensionãm, practic, contribuþia agenþilor economici.

Vorbiþi ºi dumneavoastrã, ca partid de guvernãmânt, de obligativitatea reducerii fiscalitãþii în România. Aveþi posibilitatea reducerii fiscalitãþii, dimensionând acest buget, reducând contribuþia, în propunerea noastrã, de la 5% la 1,5%. Mie mi se pare extrem de important dacã acest lucru se adoptã, pentru cã, atunci, probabil cã vom avea o dimensionare corectã, o fundamentare ºi pe venituri, ºi pe cheltuieli. Existã posibilitatea sã reducem fiscalitatea ºi iatã cã, la mãsuri pe care dumneavoastrã va trebui sã le luaþi, în sensul creºterii fiscalitãþii, datoritã acordului cu Fondul Monetar Internaþional, aveþi un palier de compensare, prin reducerea contribuþiei angajatorilor la fondul de ºomaj, reducere pe care noi am propus-o de la 5% la 3,5%, pe care o vom regãsi ºi în buget.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule senator Pãcuraru, lumea n-a stat pe loc. În 11 ani, pot sã vã spun cã s-au fãcut progrese de cãtre toate guvernele. Sunt centre de plasamente care funcþioneazã, avem ºi zone în care avem locuri de muncã ºi nu are cine sã le ocupe, cã nu le acceptã. Deci lucrurile s-au mai schimbat, cu toate guvernele care s-au parcurs în aceastã perioadã.

Daþi-mi voie sã dau cuvântul domnului senator Constantinescu Marius.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Fac precizarea cã eu am de pus doar o întrebare, deci nu epuizez dreptul Grupului P.R.M. de a participa la dezbaterile generale.

Întrebarea mea porneºte de la afirmaþia domnului ministru Sârbu conform cãreia ºomajul a scãzut de la 10,5% la 7%, în mai puþin de 10 luni. Din informaþiile pe care le am eu, aceastã scãdere se datoreazã în cea mai mare parte faptului cã un numãr foarte mare, zeci de mii spre câteva sute de mii de ºomeri, au ieºit din perioada în care beneficiazã de ajutorul de ºomaj.

Întrebarea de bazã este dacã sunt ºi alþi factori care au contribuit la reducerea acestui procentaj ºi, adiacent la aceasta, dacã, în rândul ºomerilor în evidenþa la zi, sunt cuprinse ºi cadrele care au fost disponibilizate din armatã, evident, cu acordarea unor sume consistente, la momentul disponibilizãrii, dar rãmase tot fãrã un loc de muncã. ªi, dacã este posibil, sã precizaþi, domnule ministru, cât este posibil, cam ce numãr reprezintã persoanele care au ieºit din perioada de acordare a ajutorului de ºomaj ºi nu au nici un fel de loc de muncã, nu sunt pensionabile, nu beneficiazã de nici un alt mijloc sau de sprijin social.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Athanasiu Alexandru.

Domnule preºedinte, Distinºi colegi,

Aº vrea sã fac câteva menþiuni legate de aceastã lege.

Este în firea politicianului român, ºi chiar a individului, de a crede cã singur face totul. Or, lucrurile, într-adevãr, nu stau aºa ºi mã bucur cã preºedintele Senatului nostru a fãcut o remarcã ce pune, în bunã mãsurã, lucrurile la punct, ºi anume cã o legislaþie socialã nu este nici monopolul, dar nici privilegiul unei guvernãri. Este povara, responsabilitatea ºi ºtafeta pe care fiecare guvernare o predã la finele ei.

Pe de altã parte, o construcþie socialã, o legislaþie socialã ºi o instituþie socialã care decurge din ea sunt lucruri care trebuie sã devinã durabile. Ele nici nu se pot schimba radical de la o zi la alta. Nu ar fi bine, nu ar fi inteligent.

Aºadar, trãgând o primã concluzie, am putea spune, în legãturã cu acest proiect de lege, astãzi, urmãtoarele. El este, pe cât de nou, pe atât de cunoscut. Pe cât de nou, pentru cã, e adevãrat, accentele la care mã voi referi în continuare, aspectele de detaliu ºi de principiu, chiar, care o ilustreazã, sunt din zona noului. Dar tot atât de adevãrat este cã aceastã lege nu s-a construit pe nisip. Ea s-a construit pe merite ºi pe erori. Pe meritele tuturor celor care, începând cu 8 ianuarie 1991, când prima lege a ºomajului în România a fost adoptatã Ñ România interbelicã nu a cunoscut o legislaþie de ºomaj Ñ ºi cu toate guvernãrile, care au încercat sã adapteze, ce?, puþinãtatea resurselor economice la nevoile din ce în ce mai mari ale socialului, care a încercat sã adapteze o mentalitate asistenþialã a cetãþeanului român, care aºtepta de la stat tot ceea ce prin proprii forþe nu reuºea sã realizeze, ºi statul care, încet, mai mult sau mai puþin discret, se retrãgea de pe scena economicã.

O legislaþie care dorea sã mãreascã responsabilitatea individului, într-un moment în care individul se adresa, tot mai mult, la comunitate. O legislaþie care voia sã solidarizeze, într-un moment de individualism crescut. Iatã care erau capcanele economice, sociale, de mentalitate, de psihologie colectivã care au împins lucrurile înainte, au adus permanente îmbunãtãþiri. ªi memoria Senatului României cred cã este foarte bine ancoratã în toþi aceºti paºi care s-au fãcut, pentru cã, iniþial, legislaþia avea numai mãsuri pasive, avea numai indemnizaþii ºi numai pentru o categorie restrânsã de beneficiari, ºomerii propriu-zis, foºtii salariaþi sau foºtii membrii cooperatori. În 1994, sub guvernarea P.D.S.R., s-a introdus, pentru prima datã, creditarea întreprinderilor care angajeazã ºomeri.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului senator Petre Roman.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Precizez de la bun început cã iniþiativa Guvernului de a veni în faþa Parlamentului cu o modificare de ansamblu a legii ºi a tuturor reglementãrilor care privesc indemnizaþiile sociale este bine venitã.

De altfel, cred cã este bine cã aici s-a spus Ñ ºi nu o datã Ñ cã, în fond, este vorba sã preluãm o ºtafetã, un guvern de la altul, ºi sã ducem lucrurile mai departe, nu printr-o simplã adaptare la trecut, fiindcã atunci nu avem nici o speranþã sã facem faþã de viitor, ci, mai mult decât atât, o reglementare, acte normative care sã vinã în întâmpinarea a ceea ce vrem sã fie viitorul.

Cu toate acestea, din pãcate, prima susþinere fãcutã a fost politicã ºi destul de polemicã. Prin urmare, acest consens care a apãrut ulterior, de fapt, nu a existat în faza iniþialã, în care Guvernul a angajat aceastã iniþiativã legislativã, fiindcã multe erau de corectat, multe erau criticabile pentru ceea ce s-a fãcut în trecut, nu numai unele lucruri. Iar acelea care au fost criticate puteau fi criticate ºi din mai multe unghiuri de vedere. De exemplu, plãþile compensatorii, este adevãrat, este ºi pãrerea mea Ñ a fost pãrerea mea ºi în momentul când ele au fost lansate, în septembrie 1997 Ñ, plãþile compensatorii nu au fost soluþia cea mai fericitã pentru a declanºa, altminteri, o reformã structuralã extraordinar de grea ºi de importantã, ºi anume reducerea subvenþiilor pentru activitãþile în pierdere.

Sigur cã plãþile compensatorii au cheltuit foarte mulþi bani, dar nu au servit la relansarea muncii, cum s-a spus aici, dar plãþile compensatorii au relansat acel proces de reformã în industria mineritului, unde am moºtenit Ñ vorbesc de noi, cei de dupã Revoluþie Ñ o situaþie de circa 400 de milioane de dolari anual subvenþii în pierdere, ºi astãzi, dupã câte ºtiu eu, sunt la mai puþin de 100 de milioane. Un câºtig însemnat pentru toatã þarã. Este o realitate care nu avea rost sã fie ocolitã.

Cã banii pentru plãþile compensatorii ar fi putut fi gândiþi într-un plan mai coerent, un plan strategic, aº spune, o planificare strategicã, în aºa fel încât aceºti bani sã serveascã, cum s-a spus aici, activ, este adevãrat. Spre exemplu, aceºti bani ar fi putut fi investiþi în construcþia de drumuri forestiere, de care România are mare nevoie, ºi minerii care au fost disponibilizaþi ar fi muncit într-o zonã mai curatã decât în minã, dar în condiþii de calificare aproximativ aceleaºi. Iatã doar un exemplu, ca sã înþelegeþi cã vorbesc nu numai pe deasupra, ci absolut, direct, în concret.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, s-au mai înscris la cuvânt domnul senator NŽmeth Csaba, doamna senator Norica Nicolai ºi domnul senator Corneliu Bichineþ. Vã propun sã sistãm discuþiile dupã aceste luãri de cuvânt.

Dau cuvântul domnului senator NŽmeth Csaba.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Procesul de reformã în domeniul asigurãrilor sociale din România prefigureazã urmãtoarele 4 componente: asigurãri de sãnãtate, constituite prin Legea asigurãrilor de sãnãtate nr. 145/1997, asigurãrile de pensii ºi alte drepturi de asigurare socialã reglementate prin Legea nr. 19/2000, asigurãrile pentru ºomaj pentru care existã Legea nr. 1/1991 privind protecþia socialã a ºomerilor ºi reintegrarea lor profesionalã.

Prin Legea privind asigurarea pentru accidente de muncã ºi boli profesionale, lege adoptatã de Senat sãptãmâna trecutã, se creeazã ºi cea de-a patra componentã a asigurãrilor sociale.

Elaboratã într-o perioadã de început a funcþionãrii pe baze noi a pieþei muncii, în Legea nr. 1 din 1991 nu a putut fi cuprinsã întreaga amploare ºi complexitate a problematicii ºomajului ºi ºomerilor.

În consecinþã, a fost necesarã elaborarea unei noi legi care sã reglementeze mãsurile pentru realizarea strategiilor ºi politicilor, elaborate în vederea unui nivel ridicat al ocupãrii ºi adaptãrii forþei de muncã la cerinþele pieþei muncii.

Grupul parlamentar U.D.M.R. constatã cu satisfacþie inserarea, din nou, în proiect, a articolelor privind acordarea, în continuare, a ajutorului de integrare profesionalã tot din fondul de asigurare pentru ºomaj.

În opinia noastrã, însã, nu numai durata acordãrii indemnizaþiei de ºomaj trebuie stabilitã diferenþiat, în funcþie de stagiul de cotizare, dar ºi cuantumul acesteia. El trebuie diferenþiat în funcþie de contribuþii, de stagiul de cotizare. Sistemul de asigurare socialã pentru ºomaj este un sistem contributiv, având la bazã concepþia solidaritãþii între activi ºi ºomeri, contribuþie diferenþiatã în funcþie de veniturile realizate.

Indiferent de sprijinul acordat prin sistemul de ajutor social plãtit la nivel local, persoanele de pe piaþa muncii sunt îndreptãþite la alocaþii de ºomaj, diferenþiat, în funcþie de contribuþie, adicã vechime ºi grad de calificare. Societatea, în ansamblul ei, investeºte în pregãtirea ºi calificarea persoanelor active de pe piaþa muncii. Investiþia creºte cu gradul de calificare, adicã vechime ºi nivel de pregãtire. Legislaþia europeanã este extrem de atentã cu investiþiile care privesc clasa de mijloc, în mod special, în cazul tinerilor. Este un argument în plus, pentru diferenþierea alocaþiilor de ºomaj, astfel încât o situaþie tranzitorie, de dificultate socialã, sã nu aducã atingere gravã investiþiei iniþiate ºi celei fãcute în copiii ºomerului. Nu se poate concepe ca un pãrinte ajuns în situaþia de ºomer sã trebuiascã sã întrerupã pregãtirea copiilor, pregãtire în care, repet, a investit întreaga societate.

Vã mulþumesc. Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, se spune, adesea, cã sistemele de protecþie socialã reflectã conþinutul democraþiei unei naþiuni.

Fãrã îndoialã, dacã în 10 ani protecþia socialã, indiferent de culoarea ei politicã, de baza ei ideologicã, este ineficientã, trebuie sã punem în discuþie ºi sistemul democratic românesc în tranziþie. Aceasta este o primã chestiune.

De principiu, din 4 în 4 ani, clasa politicã româneascã descoperã adevãrul, uitã de continuitate, începe de la început, ºi acest nou pas înainte pe care îl facem din 4 în 4 ani ne aduce la acest sistem ineficient de protecþie socialã.

Eu consider, în primul rând, cã aceastã lege nu este o lege de protecþie socialã sau nu ar trebui sã fie o lege de protecþie socialã. Legea ocupãrii este o lege fundamental economicã, de sistem economic, pentru cã dorim sã punem munca drept factor de creºtere a productivitãþii, de creºtere a avuþiei, de creºtere a nivelului de trai.

Daþi-mi voie sã mã îndoiesc cã prevederile art. 40, aºa cum este formulat în conþinutul acestei legi, reflectã ceea ce, de fapt, dorim cu toþii: sã punem munca la locul ei ºi sã facem din aceastã lege o lege a responsabilitãþii individului la locul de muncã. Nu numai a lui, ci ºi a angajatorului, pentru cã nimeni nu a vorbit aici de aceastã dublã responsabilitate.

Aceastã lege, de fapt, asigurã individul la un risc social, risc social generat de conjunctura economicã, de conjunctura individualã a capitalului, deci de managementul intern. De acest lucru nu s-a þinut cont. Poate cã am fi fãcut o revoluþie în sistemele de ocupare, în politicile sociale, dacã ne-am fi gândit cã angajatorul trebuie sã plãteascã 2% pentru ca sã-ºi menþinã locurile de muncã pe care le are. Problema pentru România este incapacitatea de a crea locuri de muncã, dar nu numai ea, ci ºi posibilitatea de a menþine locurile de muncã. ªi, pe economia de stat româneascã, în aceºti 10 ani, lucrul este absolut vizibil.

Nu suntem în stare, din punct de vedere economic, sã þinem locurile de muncã. Atunci despre ce protecþie socialã mai vorbim?!

În aceste condiþii, cred cã toþi avem o foarte mare responsabilitate: sã gândim acest articol în aºa fel încât el sã stimuleze ºi sã-ºi producã efectele ºi pe termen scurt, ºi pe termen lung, în beneficiul creºterii economiei româneºti.

Vã mulþumesc foarte mult.

Sã nu facem o confuzie, doamna senator Norica Nicolai. Aveþi bugetul la îndemânã, deci nu faceþi afirmaþii nefondate. 5.000 de miliarde reprezintã nimic pentru... Deci, nu constituie sursã de protecþie socialã, iar deficitul se ridicã la vreo 70.000 miliarde.

Deci, nu vorbiþi de 80%, când aveþi toate elementele la îndemânã...

Are cuvântul domnul senator Bichineþ Corneliu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, dacã aº fi ºomer ºi mi-ar fi foame...

Nu se ºtie...

...ºi spre searã aº primi o masã caldã, dupã ascultarea cu mare atenþie a discursurilor colegilor mei, cred cã aº adormi fericit ºi aº visa toatã noaptea cã sunt un om împlinit ºi a doua zi totul mi-ar merge bine. Însã eu nu sunt ºomer. Lucrez la zbuciumata Comisie pentru muncã ºi protecþie socialã care, iatã, a ajuns sã fie coordonatã de colegul Bãlãlãu... ºi facem o treabã serioasã acolo... În teritoriu, fac parte din categoria celor care nu produc ºomeri, ci angajeazã oameni. Firma mea are peste o sutã de angajaþi care, sãracii de ei, nu se sperie cã, într-o zi, descarcã 50Ñ60 de tone, ci se gândesc cu groazã cã, într-o zi, s-ar putea sã-ºi piardã locul de muncã. Aºa cã, aceastã lege, pe care cu toþii am luat-o foarte în serios, a beneficiat la comisie de dezbateri îndelungi. Am studiat amendamentele, însã, dacã legea, domnule ministru, are virtuþii, dumneavoastrã trebuie sã înþelegeþi cã nu este perfectã, ci este perfectibilã, ºi amendamentele pe care le-am propus acolo sã le luaþi în seamã.

Problema nr. 1 a celor care conduc astãzi þara Ñ într-o situaþie dificilã se alfã aceastã þarã, ºi nu este numai meritul dumneavoastrã în legãturã cu realitatea pe care o trãim, sunt ºi colegi care, astãzi, au vorbit, ºi aº fi preferat sã-i ascult peste doiÐtrei ani, cel puþin o perioadã puteau sã tacã, dar, mã rog, asta este... Deci, problema nr. 1 este problema locurilor de muncã. Atunci când dumneavoastrã veþi reuºi acest lucru, fiþi convinºi cã o sã aveþi o guvernare liniºtitã, ceea ce nu se va întâmpla nici în aceastã iarnã, nici mai departe. Oricum, sloganul generos cu care aþi pornit în alegeri Ñ ”Aproape de oameni, împreunã cu ei!Ò Ñ este realizat pe jumãtate. Sunteþi aproape de oameni, dar mai aveþi foarte mult pânã ajungeþi la ei. ªi veþi ajunge ºi prin ceea ce întreprindeþi astãzi, dar mai ales prin crearea locurilor de muncã. În þara aceasta ºi leneºii vor sã munceascã. Vã mulþumesc. ( _Aplauze_ .)

Vã mulþumesc foarte mult.

Trebuie sã fac o remarcã, stimate coleg. Nimeni în lume nu a rezolvat problema locurilor de muncã. Peste tot este o problemã, începând de la Statele Unite pânã unde vreþi dumneavoastrã. ªi este o problemã care dureazã toatã viaþa, cât dureazã societatea.

Mã bucur, însã, aºa cum aþi spus la început, glumesc, bineînþeles, cã sunteþi acum într-o formã de protecþie socialã activã, înþeleg...

Stimaþi colegi, vã propun sã ne oprim aici cu discuþiile.

Dupã cum observaþi, în mapa dumneavoastrã aveþi anexa la raport, Anexa 1, cu amendamente ale comisiei, puse de acord cu reprezentantul Guvernului, domnul ministru Marian Sârbu, unde toþi colegii din comisie au fãcut amendamente care au fost acceptate Ñ apropo de ceea ce spunea domnul Pãcuraru.

Deci sunt amendamentele acceptate de comisie ºi de toþi colegii, din tot spectrul politic... chiar cu asta începe, autor, numãr, amendamentele care le-au fãcut. A fost o conlucrare bunã, pentru cã ºi legea este cu totul deosebitã.

În acelaºi timp, sunt ºi amendamente respinse care, bineînþeles, conform regulamentului, ar trebui sã le parcurgem. Înainte însã de a trece la aceste amendamente respinse, sã dãm cuvântul domnului ministru Marian Sârbu pentru a da o serie de rãspunsuri la problemele care s-au ridicat ºi, dacã doresc ºi colegii din comisie sã facã o serie de precizãri, le aºteptãm cu interes. Domnule ministru, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mai întâi vreau sã mulþumesc celor care au luat cuvântul, domnilor senatori, doamnei senator Norica Nicolai, pentru faptul cã s-au aplecat cu foarte multã atenþie asupra acestui proiect de lege care încearcã sã schimbe multe lucruri din ceea ce se întâmplã în acest moment pe piaþa muncii, dacã nu sã revoluþioneze.

Probabil cã termenii întotdeauna comportã discuþii. De aceea, eu aº vrea mai întâi sã fac o precizare cu caracter general în legãturã cu ceea ce, în general, mi s-a pãrut cã toþi vorbitorii au reliefat, ºi anume faptul cã acest proiect de lege încearcã sã echilibreze, încearcã sã punã dupã alte criterii felul în care se alocã resursele din bugetul privind asigurãrile pentru ºomaj, încercând sã dea în continuare o atenþie deosebitã acestor tipuri de mãsuri

active, practic, singurele tipuri care încurajeazã ocuparea, pentru cã, într-adevãr, legea, aºa cum rezultã ºi din titlul ei, nu este numai o lege privind asigurãrile pentru ºomaj, ci este ºi una privind stimularea forþei de muncã. ªi atunci, acele precizãri care au fost fãcute de colegii vorbitori, atunci când s-au referit în ce constã schimbarea de politici, eu le-aº rãspunde, în mod foarte clar, cã aceastã schimbare constã în felul în care se alocã, în primul rând, resursele.

Este adevãrat ceea ce a spus domnul senator Paul Pãcuraru, cã se vorbeºte de 10 ani de mãsuri active. Problema este cã, în aceºti 10 ani, acestor mãsuri active nu le-au fost destinate decât sume reprezentând 1Ñ2 procente. Numai în anul acesta, pentru aceste mãsuri active, din bugetul de ºomaj, noi am alocat 13%, iar în proiectul de buget pe anul viitor suma alocatã reprezintã mai mult de 22%.

Pânã la urmã, felul în care se face politicã pe un anumit domeniu este reflectat de sumele care se alocã destinaþiilor pe care, din punct de vedere politic, le anvizajãm.

De aceea, eu cred cã, prin aceastã lege, noi nu rãspundem, de fapt, la ceea ce am prevãzut clar în programul de guvernare, aceea de a crea un model social bazat pe echilibrul dintre competiþie ºi solidaritate, pe echilibrul între garanþiile colective, care sunt prevãzute în mare mãsurã în acest proiect de lege, ºi responsabilitatea individualã.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã din partea comisiei doriþi sã mai completaþi? Rugãminte: dacã vreþi sã mai stãm pânã la sfârºitul anului... haideþi sã faceþi o sintezã.

Domnul preºedinte Constantin Bãlãlãu.

Domnule preºedinte, îmi permiteþi sã vin cu o rugãminte. E o lege mult prea importantã ºi cu dezbateri prea...

Tocmai de aia am lãsat liber, dar, totuºi, discutãm de 3 ore.

## **Domnul Constantin Bãlãlãu:**

Cred cã mai avem doar 30 de minute, timp în care amendamentele propuse de colegii senatori nu cred cã pot fi susþinute corect ºi în timp util. Drept urmare, solicit amânarea dezbaterii amendamentelor pentru ºedinþa urmãtoare, având în vedere cã ele trebuie gândite unitar.

E doar o propunere.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnule preºedinte, rugãmintea a fost dacã doriþi sã daþi un rãspuns la problemele ridicate. Asta hotãrãsc eu ºi

De acord. Lucrãm pânã la terminarea...

Pentru cã legea este extraordinar de importantã, dar nu o mai putem ”plimbaÒ la infinit. Dumneavoastrã, la comisie, v-am lãsat timp ºi v-am amânat de 10 ori termenele, tocmai ca sã iasã o lege bunã.

Stimaþi colegi, permiteþi-mi sã începem cu amendamentele care au fost respinse, aºa cum prevede, de altfel, regulamentul.

Deci, deschideþi anexa nr. 2 la raport Ñ amendamente respinse.

Legat de titlul legii a existat o propunere de modificare a titlului. Se menþine acest amendament? Domnul senator Constantin Bãlãlãu. Vã rog! Intrãm pe regulã: un singur reprezentant din grup susþine amendamentul, cel care l-a propus, ºi din partea grupurilor, câte un singur reprezentant dacã doreºte sã-ºi spunã punctul de vedere. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Da. Propun modificarea titlului în sensul ”Lege privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi reintegrare profesionalã a ºomerilorÒ. Motivaþia ar fi cã în titlul unei legi privind un sistem de asigurare nu-ºi are locul una din metodele reducerii riscului asigurat. Asta ar fi o motivaþie. ªi a doua ar fi cã tocmai obiectul acestei legi este reintegrarea profesionalã a ºomerilor.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã rog. Dacã sunt luãri de cuvânt din partea celorlalþi colegi din grupuri? Înþeleg cã nu sunt. Rog iniþiatorul sã-ºi spunã punctul de vedere. Poftiþi, domnule ministru.

Domnule preºedinte,

Ne menþinem punctul de vedere. Credem cã titlul: ”Lege privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncãÒ este mult mai aproape de conþinut. Nu este vorba numai de o reintegrare profesionalã a ºomerilor, atunci când vorbim de ocupare, dar ºi de posibilitãþi prin care agenþii economici pot sã menþinã locurile de muncã în contextul general al stimulãrii ocupãrii.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Comisia a respins acest amendament.

Comisia a respins acest amendament, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, ni s-a propus un amendament. În comisie a fost respins, nu este susþinut ºi aþi ascultat ºi argumentul reprezentanþilor Guvernului. Deci

La articolul 1. Existã un amendament al domnului senator Ionel Alexandru.

Vã ascultãm, domnule senator.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Amendamentul este urmãtorul, ºi anume, articolul 1 ar trebui sã sune în felul urmãtor: ”În România fiecãrei persoane îi sunt garantate dreptul la muncã ºi la un loc de muncã, precum ºi dreptul la asigurãrile pentru ºomajÒ. De ce am redactat astfel acest amendament? Aºa cum aþi subliniat ºi dumneavoastrã, ca aceastã lege sã fie bunã sau aproape perfectã, ar fi ca ea sã asigure tuturor oamenilor muncii un loc de muncã. În acest sens, dacã s-ar aproba acest amendament, bineînþeles cã Ñ aºa cum a subliniat ºi un coleg de-al meu Ñ ar fi sensul Programului P.D.S.R., a lozincii acestuia, ”Aproape de oameni, împreunã cu ei!Ò. S-ar câºtiga un mare avantaj electoral, toatã lumea ar avea un loc de muncã asigurat, prin aprobarea acestui amendament. De aceea, vã rog sã-l supuneþi la vot.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã ceilalþi colegi mai doresc? Domnul senator Predescu, vã ascultãm!

În forma propusã amendamentul este confuz ºi contradictoriu. Nu se pot garanta în acelaºi timp dreptul la muncã ºi locul de muncã.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã celelalte grupuri parlamentare doresc sã se exprime la acest punct? Nu.

Domnul ministru Marian Sârbu, vã ascultãm.

Domnule preºedinte, credem cã textul iniþial, în care se vorbeºte despre garantarea dreptului de a-ºi alege liber profesia ºi locul de muncã, este mult mai acoperitor, inclusiv din punct de vedere al Programului P.D.S.R. ”Aproape de oameni, împreunã cu ei!Ò.

Mulþumesc. Domnule preºedinte Constantin Bãlãlãu.

Comisia a respins amendamentul ºi îºi menþine punctul de vedere.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi,

Art. 2. Mai susþineþi amendamentul, domnule senator Ionel Alexandru?

Domnule preºedinte, tot la art. 2 am ºi eu un amendament. Mie îmi pare rãu cã atunci când s-a întocmit raportul comisiei Ñ varianta care o discutãm astãzi Ñ nu am fost invitat pentru a-mi susþine amendamentul.

La art. 2 aveþi amendament?

Da. Am amendament la art. 2.

Vã ascultãm!

Evident, faptul cã existã încã un amendament introdus, cã îl am ºi eu pe al meu aratã, cumva, cã textul în formularea ministerului ºi în redactarea Camerei Deputaþilor este ºi confuz ºi contradictoriu. O lege nu are cum sã definitiveze mãsurile de strategie ºi de politici. Deci, ºi termenul ”strategieÒ ºi termenul ”politiciÒ eu solicit sã fie eliminate, pentru cã practic, în formularea mea: ”Prezenta lege reglementeazã mãsurile de protecþie a persoanelor cu risc de ºomaj sau intrate în ºomaj ºi de creºtere a gradului de ocupareÒ. Pentru cã introducerea termenilor ”strategieÒ, ”politiciÒ ºi aºa mai departe indiscutabil creeazã confuzie. Pentru cã ºi la capitolul ”strategiiÒ ºi la capitolul ”politiciÒ poþi sã ai infinit de multe mãsuri, nu neapãrat cele incluse în text. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Nu sunt. Domnule ministru Sârbu, vã ascultãm.

Domnule preºedinte, v-aº propune un text de compromis în legãturã cu ceea ce a spus domnul senator Ionel Alexandru. Într-adevãr, imediat dupã sintagma ”în vederea protecþieiÒ, sã introducem ºi ”socialeÒ, aºa cum s-a propus, pãstrând însã pânã la acel moment textul iniþial al Guvernului.

De data aceasta amendamentul e pentru reformularea textului, pentru a fi mai clar ºi sper cã domnul ministru va fi de acord cu aceastã propunere. ”Prezenta lege are ca scop principal stabilirea ºi reglementarea mãsurilor Ñ am introdus eu Ñ Ð pentru realizarea strategiilor ºi politicilor în vederea protecþiei Ñ s-a sãrit cuvântul ”socialeÒ; e vorba de o lege socialã Ñ sociale a persoanelor pentru riscul de ºomaj ºi asigurarea unui nivel ridicat al ocupãrii ºi adaptãrii forþei de muncã neocupate la cerinþele pieþei munciiÒ.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Dacã mai doreºte cineva? La acest articol, da? Vã ascultãm, domnule senator Pãcuraru Paul!

Comisia?

Suntem de acord.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, aþi auzit cele douã amendamente. Comisia ºi Guvernul propun textul venit de la Camera Deputaþilor, cu o completare, ºi anume: ”Prevederile prezentei legi reglementeazã mãsurile pentru realizarea strategiilor ºi politicilor elaborate în vederea protecþiei sociale...Ò ºi continuã textul.

Art. 3 lit. g).

Domnul senator Ionel Alexandru, susþineþi amendamentul?

În acelaºi sens, tot pentru îmbunãtãþirea textului. Se referã la ”îmbunãtãþirea structurii ocupãrii Ñ a cui? Ñ a forþei de muncã, pe ramuri economice ºi zone geograficeÒ. Îl susþin, deci.

Guvernul e de acord?

Domnule preºedinte, în tot cuprinsul legii ocuparea se referã la forþa de muncã. Deºi poate cã nu ar mai fi necesarã, aceastã sintagmã e un lucru pe care îl putem accepta: ”ocuparea forþei de muncãÒ.

Bun. Tot aici avem un alt amendament. Domnul senator Pãcuraru, aveþi la lit. g)?

ªi la lit. g ºi la lit. d).

Vorbim de lit. g) acum.

La lit. g) eu am cerut eliminarea. Pentru cã legea nu rezolvã nici îmbunãtãþirea structurii ocupaþionale, nici îmbunãtãþirea structurii pe ramuri. Asta este o problemã a pieþei, a cerinþelor de piaþã ºi în nici un caz a unei prevederi de lege. Putem noi sã propunem deziderate sau lucruri frumoase, dar nu e problema legii.

Mulþumesc foarte mult. Deci se propune, iatã, eliminarea. Domnule ministru Sârbu, ...

Nu suntem de acord. Sunt obiective esenþiale legate de sensul acestei legi. Dacã piaþa ar regla chiar totul nu ar mai fi nevoie de nici un fel de lege în domeniu. Nu suntem de acord.

Dar aþi fi de acord la litera g) cu introducerea ”ocupãrii forþei de muncãÒ?

Da.

Comisia?

De acord.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi, la art. 3 lit. g) avem, întâi, o propunere de eliminare. Conform regulamentului se supune la vot în

primul rând amendamentul de eliminare. Cu care eliminare nu este de acord nici comisia, nici Guvernul. Dacã votaþi ”DaÒ, eliminãm, dacã votaþi ”NuÒ, nu eliminãm.

Vã rog sã votaþi art. 3 lit. g).

Cu 31 de voturi pentru, 79 voturi împotrivã, douã abþineri, nu s-a acceptat eliminarea.

Vã

La art. 3 lit. d), domnul senator Pãcuraru propune eliminarea.

Doriþi sã susþineþi?

Da. Am cerut eliminarea, domnule preºedinte, pentru cã, iarãºi, repet, ori facem literaturã, ori facem legi.

Dacã facem literaturã putem sã scriem, dar în nici un caz legea aceasta nu asigurã egalitatea de ºanse pe piaþa muncii, pentru cã nu avem mijloacele. Nu pot asigura egalitate de ºanse pe piaþa muncii între problema ocupãrii unui loc de muncã printr-o mãsurã Ñ una sau alta Ñ la Giurgiu, la Botoºani sau la Constanþa. Sunt probleme complet diferite care nici mãcar nu-ºi gãsesc suportul aici.

Bine, e pus principiul: egalitatea ºanselor. Mijloacele sunt diferite.

Vã rog, domnule ministru Sârbu.

Nu suntem de acord cu eliminarea.

Comisia?

Comisia a respins-o.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Bun. Deci comisia ºi Guvernul nu sunt de acord cu eliminarea.

Stimaþi colegi, vã

Vã

La art. 4 avem un amendament al domnului senator Constantin Bãlãlãu. Vã rog sã-l susþineþi.

Doar înlocuirea categoriei de ”persoane defavorizateÒ cu ”persoane asigurateÒ. Sistemele de asigurare se instituie pentru toate persoanele de pe piaþa muncii. Faptul de a beneficia de prevederile distributive ale sistemului nu fac din persoana beneficiarã automat un cetãþean defavorizat. ªi consider cã este bine de a fi înlocuitã ideea de ”persoanã defavorizatãÒ Ñ ceea ce nu este sau nu se vrea a fi Ñ cu ”persoanele asigurateÒ.

Da, am reþinut. Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Nu mai sunt. Domnule ministru Sârbu...

Domnule preºedinte, nu suntem de acord cu propunerea, întrucât prevederile art. 4 alin. 2 se referã la drepturile speciale ale unor categorii defavorizate ºi nu la asiguraþi, în general.

Adicã s-ar interpreta cã ar intra toþi asiguraþii aici. Asta e problema de fond.

Exact.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi,

La art. 14 alin. 2 se propune eliminarea, iar la alin. 1 domnul Constantin Bãlãlãu are o propunere.

La art. 14 alin. 1 ºi 2 Ñ în ideea cã va dispãrea alin. 2 Ñ prevederile acestui alineat vor fi prinse în alin. 1, ideea de a lãsa prin hotãrâre de guvern înscrierea de noi ocupaþii, ºi nu la îndemâna Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. Amendamentul este în felul urmãtor: ”Modificarea conþinutului clasificãrii ocupaþiilor din România, inclusiv a înscrierii de noi ocupaþii rezultate din reglementãri specialeÒ. Modificarea înseamnã fie radierea, fie înscrierea de noi ocupaþii, ceea ce cred cã alin. 2 ar fi bine de prins în alin. 1 ºi eliminarea alin. 2.

Da. Vã mulþumesc foarte mult. Acelaºi punct de vedere l-a susþinut ºi comisia. Sincer, ar fi o încãrcãturã enormã pentru Guvern sã intre în detalii. Când faci o clasificare este una, dar când intri pe posturi în cadrul clasificãrii lucrurile devin extrem de complicate.

Deci, stimaþi colegi, vã propun sã votãm art. 14 alin. 1 ºi 2, în formularea venitã de la Camera Deputaþilor, care e susþinutã de comisie ºi de Guvern. Vã rog sã votaþi.

Cu 90 de voturi pentru, 18 voturi împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

La numãrul curent 16 este vorba de art. 14 lit. f), da? Domnul senator Ion Seche are un amendament. Dacã îl susþine? A renunþat. Îi mulþumim cã a renunþat.

Trecem la art. 16 punctul c). Domnul senator Constantin Bãlãlãu are un amendament. Vã rog!

Da. Punctul c) în formularea Camerei Deputaþilor: ”...ocupã un loc de muncã ºi din diferite motive doresc schimbarea acestuiaÒ. Este vorba de beneficiarii alocaþiei de ºomaj. Propun eliminarea acestui punct c), datoritã faptului cã mobilitatea pieþei muncii este reglementatã de Codul muncii, ºi nu printr-o lege de asigurare. Deci ei pot...

S-a înþeles. Domnul senator Pãcuraru.

Am ºi eu acelaºi amendament. El, din pãcate, cred cã la comisie a fost pierdut. Nu este posibil sã definim ca beneficiari ai prezentei legi persoane care ocupã un loc de muncã ºi din diferite motive doresc schimbarea acestuia. Eu nu cred cã ministerul sau agenþia, sau cineva, face un interviu sau un chestionar de opinie cu toþi cei din România care doresc schimbarea locului de muncã din diverse motive ºi pentru asta devin beneficiari ai legii. Este obligatorie eliminarea, pentru cã este de neînþeles. Toþi cei care sunt nesatisfãcuþi de locul lor de muncã pot sã se ducã direct la agenþie sã solicite îndemnizaþia de ºomaj, cã nu le mai place lor de ºef, de muncã, de... orice alt motiv.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Nu mai sunt. Domnul ministru Sârbu.

## S-a înþeles. ªi dispare alin. 2.

Vã rog, dacã sunt comentarii aici? Nu sunt. Domnule ministru Sârbu...

## Domnule preºedinte,

Ne menþinem formularea iniþialã, întrucât modificarea conþinutului clasificãrii ocupaþiilor este, într-adevãr, de competenþa Guvernului, dar înscrierea noilor ocupaþii în aceastã clasificaþie constituie o operaþiune tehnicã de încadrare în grupe de bazã ºi de codificare care se poate aproba Ñ considerãm noi Ñ prin ordin al ministrului.

## Domnule preºedinte,

Persoanele asigurate în condiþiile prezentei legi au dreptul Ñ în opinia noastrã Ñ sã beneficieze de servicii care le ajutã nu numai sã obþinã un loc de muncã, dar ºi sã-l schimbe atunci când din motive diverse sunt în situaþia sã facã aceastã schimbare. Nu uitaþi cã pe piaþa muncii a intervenit Ñ cel puþin în ultima perioadã Ñ o mare flexibilitate ºi vreau sã vã spun cã acest text este un text perfect armonizat cu tot ceea ce include legislaþia europeanã în materie. ªi aceste agenþii de ocupare oferã servicii, în acelaºi timp, de consiliere, de mediere ºi aºa mai departe. Cunoaºteþi foarte bine acest lucru.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/17.XI.2001

Este vorba de a beneficia de prestare. Adicã îi dã consultanþã.

Exact. La asta se referã.

Domnule preºedinte, daþi-mi voie! Prin aceastã lege, în România, se va înþelege cine beneficiazã de indemnizaþie de ºomaj. Asta este esenþialmente perceperea ºi înþelegerea. În nici un caz, cine beneficiazã de consiliere, de mediere ºi aºa mai departe. Reglementeazã dreptul privind indemnizaþia de ºomaj. Deci populaþia din România asta va înþelege. Dacã dumneavoastrã vreþi sã menþineþi aceastã prevedere conformã cu reglementãrile europene, precizaþi de ce beneficiazã din aceastã lege. În nici un caz, de tot.

Da. Domnul ministru Sârbu.

Domnule preºedinte, beneficiarii acestor prevederi nu sunt pasibili doar de indemnizaþii de ºomaj, doar de alocaþii ºi aºa mai departe, ci ºi de servicii care nu implicã automat existenþa unor prestaþii financiare. Legea se referã atât la acest tip de alocaþie, de care vorbeaþi dumneavoastrã, ci ºi la prestaþii pe care agenþiile acestea de ocupare le oferã pe piaþa muncii: consiliere, mediere, consultanþã ºi aºa mai departe.

E treabã de interpretare. Secþiunea a IV-a Ñ ”Categorii de beneficiariÒ Ñ se referã la conþinutul întregii legi. Unii beneficiazã de ajutor de ºomaj, dar dacã ai un loc de muncã ºi vrei sã iei unul mai bun, sigur cã nu ai cum sã beneficiezi de ajutor de ºomaj. Pentru cã nu pleci pur ºi simplu. Te duci ºi ceri un sprijin, o consultanþã. Deci ideea a fost cã beneficiarii întregii legi sunt aceste categorii.

De acord, domnuÕ ministru?

De acord.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Bine. Dar, oricum, eu

De acord.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi,

La art. 17 lit. a) existã un amendament al domnului senator NŽmeth Csaba.

Domnule preºedinte, nu îl mai susþin. Îl voi susþine numai pe cel de la art. 40.

Vã mulþumesc foarte mult.

La art. 17 lit. f), domnul senator Ionel Alexandru mai susþine?

Aº vrea sã-l consult pe domnul ministru. Am impresia cã aceastã situaþie a fost omisã din lege. Adicã existã posibilitatea sã se gãseascã în situaþia încadrãrii la gradul 0 de invaliditate ºi sã fie de pensionat.

Oricum, textul precizat de comisie este îmbunãtãþit ºi a fost acceptat, în funcþie ºi de ceea ce aþi spus dumneavoastrã. Deci textul pe care l-a prezentat comisia a þinut cont de propunerile dumneavoastrã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci ne referim la art. 17 lit. g) în formularea propusã de comisie, care înþeleg cã a preluat amendamentul dumneavoastrã.

## **Domnul Ionel Alexandru**

**:**

O parte.

O parte din propunerea dumneavoastrã. Deci ne menþinem punctul de vedere.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Am înþeles. Stimaþi colegi,

Art. 17 lit. h), i), j).

Domnul Constantin Bãlãlãu.

Art. 17 se referã la persoanele care se pot gãsi în una din urmãtoarele situaþii Ñ ºomerii prevãzuþi la art. 16 lit. a) sunt persoanele care se pot gãsi în una din urmãtoarele situaþii... Acum, la lit. h) este vorba, în principal, de mamele care îºi cresc copiii pânã la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap. În momentul în care aceste mame, femei, se duc înapoi la serviciu ºi gãsesc activitatea angajatorului întreruptã definitiv, pot fi încadrate la una din urmãtoarele situaþii... ºomerii prevãzuþi...

Eu am venit cu un amendament care mãreºte sfera de aplicabilitate a acestui articol în sensul cã pot fi ºomeri aceste mame care nu-ºi pot... sau din lipsa unui post vacant de natura celui ocupat anterior.

Ce se întâmplã?! În momentul în care, totuºi, întreprinderea existã ºi postul pe care l-a ocupat anterior nu mai este, nu poate sã rãmânã acolo, lucrând într-o meserie inferioarã pregãtirii pe care o are.

Drept urmare, susþin amendamentul. Chiar ar fi o discriminare, conform art. 4 din prezenta lege.

Îmi cer scuze cã vorbesc de aici, dar fac asta pentru operativitate.

## Stimate coleg,

Ca sã clarificãm, înþeleg cã printr-o hotãrâre judecãtoreascã a fost reîncadratã în muncã. Se duce la societate, societatea nu mai existã, dar existã la 20 de km o altã societate care are un post vacant. Acea societate nu este obligatã sã punã în aplicare hotãrârea judecãtoreascã, pentru cã angajeazã pe cine vrea sau îºi pãstreazã postul vacant. Nu pot sã oblig altã societate sã-l angajeze. Aceasta este problema. Eu nu pot reglementa, pentru cã nu am cum. O hotãrâre judecãtoreascã de reîncadrare este pentru societatea care l-a dat afarã. Dacã societatea a dispãrut... Aici juriºtii ne pot lãmuri.

Aici nu este vorba de dat afarã, este vorba de revenirea la muncã dupã...

Nu mai existã societatea!

Nu mai existã, este reglementat la alin h). Adaug la acest alin. h) ºi posibilitatea sã fie ºomer din lipsa unui post vacant de natura celui ocupat anterior. Dacã societatea încã mai existã ºi postul respectiv a fost vacantat, ea sã beneficieze de ajutorul de ºomaj.

În cadrul aceleiaºi societãþi?!

Sigur cã da! Societatea existã, dar postul ei a fost desfiinþat...

Domnul ministru Sârbu.

## Domnule preºedinte,

Amendamentul propus ar lipsi de protecþie femeile care-ºi întrerup activitatea pentru creºterea copilului, deoarece, în situaþia prevãzutã de iniþiator, ºi anume ”lipsa unui post vacant de natura celui ocupat anteriorÒ, dã posibilitatea angajatorului sã poatã invoca oricând desfiinþarea postului. Or, aceastã mãsurã este una de protecþie pentru femeile care beneficiazã de concediu plãtit pentru creºterea copilului pânã la împlinirea vârstei de 2, respectiv 3 ani, ºi care au dreptul, conform legii, sã se întoarcã în aceeaºi întreprindere pe postul pe care l-au ocupat anterior.

Da, domnule ministru, sunt de acord cu dumneavoastrã, numai cã eu extind aria.

Nu!

Ba da, o extind!

Am pãstrat toatã formularea articolului...

Dacã-mi permiteþi...

Dumneavoastrã nu extindeþi aria, dumneavoastrã daþi posibilitatea ca femeia respectivã sã beneficieze de ºomaj în condiþiile în care angajatorul spune cã a desfiinþat locul de muncã respectiv.

Exact!

Pãi, nu este normal aºa ceva, pentru cã noi, ceea ce protejãm prin textul.... nu numai acesta, prin drepturile pe care le au femeile care rãmân acasã sã îngrijeascã copiii, înseamnã tocmai pãstrarea locului de muncã respectiv, ºi nu posibilitatea ca femeia sã rãmânã în ºomaj, doar dacã angajatorul desfiinþeazã, de multe ori...

O face cu intenþie, ca sã nu angajeze... Degeaba existã hotãrâre judecãtoreascã, desfiinþeazã postul.

Totuºi, mergem pe prezumþia de nevinovãþie. Nu intrãm în ideea cã îl desfiinþeazã numai pentru a nu o angaja.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Cred cã am comentat destul. Colegii au înþeles toatã treaba asta.

Stimaþi colegi,

Se dorea o completare. Din argumentele...

Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul?

Art. 19. Avem un amendament. Îl mai susþine domnul senator Athanasiu Alexandru? Aþi renunþat... Vã mulþumesc.

## **Domnul Frunda Gyšrgy**

**:**

Este ora 13,00!

Am zis sã ajungem la art. 20, ca sã ºtim de unde plecãm.

Domnul senator Csaba, aþi renunþat? Vã mulþumesc. Stimaþi colegi, ne oprim aici, vom continua în ºedinþa urmãtoare cu art. 24 la amendamentele respinse.

Vã rog sã votaþi art. 19 în formularea propusã de comisie.

Vã rog sã votaþi.

Cu 92 de voturi pentru, 16 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat art. 19.

Stimaþi colegi,

Avem douã probleme.

Nota pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale. Vã facem cunoscut cã în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale s-a depus la secretarul general al Senatului Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 120/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 129/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi gestionarea Fondului Român de Dezvoltare.

Prezenta notã se aduce la cunoºtinþa senatorilor în ºedinþa în plen din 8 noiembrie 2001.

A doua problemã. Domnul senator Badea vrea sã îmi înmâneze un material extrem de important pentru binele Grupului social-democrat ºi umanist, o moþiune. Vã ascultãm, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

În conformitate cu prevederile art. 148 din Regulamentul de funcþionare al Senatului, depunem astãzi, 8 noiembrie 2001, Moþiunea privind criza actualã a sistemului de învãþãmânt românesc, preuniversitar, iniþiatã de 36 de senatori.

## Stimaþi colegi,

Avem o problemã. Conform art. 150 ”preºedintele Senatului este obligat sã programeze dezbaterea moþiunii în termen de maximum 6 zileÒ.

Având în vedere acest lucru, solicit o dezlegare prin votul dumneavoastrã, ca termenul de 6 zile sã se stabileascã de preºedintele Senatului dupã adoptarea... Vã ascultãm, domnule senator!

Existã, însã, o variantã subsidiarã Ñ sã rugãm iniþiatorii acestei moþiuni sã o depunã mai târziu, cu 6 zile înainte de terminarea dezbaterii bugetului.

Dacã nu, înseamnã cã acest grup parlamentar aºa înþelege sã suþinã bugetul, pe româneºte spus, sã nu vã traduc în ungureºte, boicoteazã dezbaterea bugetului. Hotãrâþi cum vreþi!

## Stimate coleg,

Colegii de la Grupul parlamentar al Partidului România Mare doresc sã depunã aceastã moþiune ºi faptul cã nu ne mai întâlnim decât în ºedinþele celor douã Camere ºi cã regulamentul prevede cã depunerea moþiunii se face în plenul Senatului, iatã, sunt niºte probleme, vom merge cu o îmbinare a celor douã, dacã colegii de la Partidul România Mare sunt de acord sã considerãm cã aceastã moþiune este depusã în ziua când am terminat bugetele, ºi dumneavoastrã aþi fost martorii ei, ºi, de acolo, sã decurgã termenul de 6 zile.

Mai mult, domnule preºedinte. Am constatat cã a fost depusã dupã programul de lucru ºi, potrivit regulamentului, nu o puteþi lua în considerare.

## Domnule preºedinte,

Cu simpatia ºi respectul pe care vi-l port, acest lucru nu este posibil.

Regulamentul este procedura de funcþionare a Senatului. Nu putem modifica acest lucru, nu putem face derogare, decât dacã modificãm regulamentul însuºi.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mergem pe formula aceasta. Vã mulþumesc foarte mult.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 165/17.XI.2001 conþine 32 de pagini.**

Preþul 23.648 lei