Biroul permanent v„ propune urm„torii timpi pentru dezbatere, cei pe care i-am practicat ∫i p‚n„ acum, nu este ceva diferit.
Pentru Grupul parlamentar Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., 27 de minute; pentru Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, 25 de minute; pentru Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, 12 minute; pentru Grupul parlamentar al Partidului Conservator, 6 minute; pentru Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia, 6 minute, ∫i independen˛ii, to˛i la un loc, 3 minute.
Fac un apel, Ón primul r‚nd, s„ se respecte timpii. Sigur, cu acordul Óntre p„r˛i, este posibil, a∫a cum am f„cut totdeauna, 2, 3, 5 minute s„ treac„ de o parte ∫i de alta, dar cu respectarea total„ a celor 79 de minute.
Pentru prezentarea punctului de vedere al Guvernului, v„ propunem, stimate colege ∫i stima˛i colegi, 35 de minute pentru prezentare ∫i 15 minute, la final, pentru r„spuns.
Sunt comentarii? Nu.
Deci este o cutum„ pe care am aplicat-o dintotdeauna ∫i pe care o aplic„m ∫i acum.
V„ rog, stimate colege ∫i stima˛i colegi, s„-mi permite˛i s„ o invit pe doamna ministru Macovei, pentru a da r„spuns la mo˛iunea simpl„, r„spuns care reprezint„ punctul de vedere al Guvernului.
Doamna ministru, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007
## **Doamna Monica Luisa Macovei** — _ministrul justi˛iei_ **:**
Mo˛iunea, prin con˛inutul s„u, este total nefondat„. Con˛inutul mo˛iunii arat„ necunoa∫terea a ceea ce s-a f„cut Ón justi˛ie, necunoa∫terea legilor ∫i necunoa∫terea responsabilit„˛ilor Ón materie de reform„ a justi˛iei. Cu siguran˛„, Ón Parlament se fac abord„ri politice ∫i este de esen˛a Parlamentului s„ fac„ acest lucru. Cred, Óns„, c„ trebuie s„ discut„m ∫i din punct de vedere tehnic, din punct de vedere juridic ∫i cu argumente. Este ceea ce voi face eu ast„zi. Lucrurile nereale din aceast„ mo˛iune nu m„ duc cu g‚ndul c„ se dore∫te o dezinformare sau c„ sunt f„cute cu rea-credin˛„. Dorin˛a mea este, Ónc„ o dat„, venind Ón fa˛a dumneavoastr„, pentru c„ nu e prima oar„, Ón diverse alte situa˛ii ne-am mai v„zut, s„ purt„m o discu˛ie tehnic„, pe realitate ∫i cu argumente, iar aceast„ mo˛iune, de∫i Ómpotriva mea, este un bun prilej de a discuta ce s-a f„cut p‚n„ acum, ce se face ast„zi ∫i care sunt planurile pe care le avem, pentru c„ avem planuri.
Voi trece, pe r‚nd, prin acuzele mo˛iunii.
Prima acuz„ este lipsa unui plan. Nu avem un plan, spune mo˛iunea, de reform„. Total fals. Œn martie 2005, Guvernul Rom‚niei a adoptat dou„ Hot„r‚ri de Guvern, nr. 231 ∫i nr. 232 din 2005, publicate Ón îMonitorul Oficial“, una din ele se refer„ la strategie ∫i plan, reform„ Ón justi˛ie, iar cea de-a doua la strategie ∫i plan, m„suri anticorup˛ie. Planul este, practic, un tabel, cu m„suri concrete, institu˛ii responsabile ∫i cu sumele necesare de la bugetul statului. Planurile ∫i strategiile, Ón ambele domenii, acoper„ 2005—2007. Prin urmare, din primele trei luni ale mandatului meu, am pornit la drum pe baza unui plan. Nu mai vreau s„ comentez de ce aceste strategii ∫i planuri nu sunt cunoscute de ini˛iatorii mo˛iunii sau m„car existen˛a lor... Mai ales c„ Partidul Conservator, Ón acel moment, era Ón Guvern ∫i, Ómpreun„ cu tot Guvernul, le-a adoptat.
Cu privire la aceste strategii ∫i planuri, care — repet — exist„, sunt publicate Ón îMonitorul Oficial“, a∫ vrea s„ v„ spun c„ f„r„ ele nu eram ast„zi Ón Uniunea European„. Una dintre cerin˛ele Uniunii Europene, atunci c‚nd ne-a impus, Ón decembrie 2004, clauza de salvgardare, documentul comun de pozi˛ie, era ca, p‚n„ Ón martie 2005, Rom‚nia s„ aib„ un plan ∫i o strategie pentru reforma Ón justi˛ie, un plan ∫i o strategie pentru lupta Ómpotriva corup˛iei. Dac„ nu le f„ceam, aceast„ cerin˛„ era neÓndeplinit„, ∫i — repet — ast„zi nu eram aici. Este foarte important„ existen˛a acestor planuri ∫i strategii ∫i, iar„∫i, pentru ini˛iatorii mo˛iunii sau pentru o parte dintre ei, a∫ vrea s„ reamintesc c„ ar fi fost datoria lor demult s„ fac„ aceste planuri ∫i strategii, pentru c„ nu ar fi c„zut pe noi sarcina s„ le facem Ón numai trei luni.
Bun. Important este c„ ele exist„.
Am vrut s„ insist pe faptul c„ a fost o cerin˛„ pe clauza de salvgardare. Neredactarea ∫i neadoptarea acestor planuri puteau s„ duc„ la am‚narea integr„rii. Mai departe.
Aceste planuri, dup„ cum am spus, au fost adoptate de Guvern, prin hot„r‚ri de guvern, ceea ce a implicat semn„tura Ministerului Finan˛elor Publice, ceea ce a
implicat angajamentul acestui Guvern pentru a pl„ti reforma, fiindc„ reforma nu se face f„r„ bani. Aceste finan˛„ri au existat de-a lungul celor doi ani. Despre plan, Óns„, important este s„ spunem ce se Ónt‚mpl„ cu el, altfel dac„ r„m‚ne pe h‚rtie nu ne folose∫te la nimic. Planul se implementeaz„. De doi ani Óncoace, ceea ce fac Ministerul Justi˛iei, Consiliul Superior al Magistraturii ∫i celelalte institu˛ii implicate este s„ implementeze acel plan. Planul prevede responsabilit„˛i pentru fiecare institu˛ie: C.S.M., Ministerul Justi˛iei, Institutul de Preg„tire al Magistra˛ilor ∫i celelalte. Deci, chiar de la Ónceput, aceast„ responsabilizare a fost stabilit„ prin plan.
A doua acuz„. Am transferat prerogative neconstitu˛ionale la Consiliul Superior al Magistraturii, ca s„ m„ eschivez de responsabilitatea Óndeplinirii reformelor.
Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ v„ spun sincer c„ am preluat acest mandat nu pentru c„ mi-am dorit o carier„ politic„, ci tocmai ca s„ fac ceva. Œn al doilea r‚nd, a∫ reaminti celor care au semnat mo˛iunea c„ transferul de prerogative, de puteri, de la Ministerul Justi˛iei la Consiliul Superior al Magistraturii s-a produs prin legile adoptate Ón septembrie 2004, Ón timpul fostei guvern„ri. Eu am preluat deja acest transfer gata f„cut. Deci am r„mas cu foarte pu˛ine atribu˛ii raportat la unele chestiuni din justi˛ie, o s„ intru Ón detalii imediat. Prin modificarea legilor Ón 2005, repet, nu am transferat niciun atribut de la Ministerul Justi˛iei la C.S.M. Repet, acestea s-au f„cut Ón timpul fostei guvern„ri.
Mai departe.
Suntem mai multe institu˛ii responsabile de reform„. Asta este legea ast„zi. Practic, Consiliul Superior al Magistraturii guverneaz„ justi˛ia sau, mai bine spus, justi˛ia se autoguverneaz„ prin C.S.M. C.S.M. este cel care r„spunde de cariera magistra˛ilor, de intrarea Ón magistratur„, de cine intr„, de preg„tirea profesional„, inclusiv de preg„tirea grefierilor. De asemenea, are ∫i atribu˛ii date tot prin legile din 2004, de organizare judiciar„, r„spunderea disciplinar„, dup„ cum ∫ti˛i, pentru cei care gre∫esc revine tot Consiliului Superior al Magistraturii. Fiecare institu˛ie, evident, trebuie s„ r„spund„ pentru atribu˛iile pe care le are, de aceasta fac ∫i voi face astfel de afirma˛ii, fiecare institu˛ie s„ r„spund„: Ministerul Justi˛iei pentru ce are la el Ón curte, C.S.M. pentru ce are la el Ón curte. Asta este ce avem azi, aceast„ Ómp„r˛ire de atribu˛ii pentru justi˛ie, care este serviciu public. Poate nu e bine, poate e bine... Repet, modific„rile s-au f„cut Ón septembrie 2004.
Haide˛i s„ mai vedem. Propunerea mea tehnic„ ∫i de bun„-credin˛„ este s„ vedem cum merge a∫a ∫i, dac„ nu merge bine, atunci, evident, Ómpreun„, va trebui s„ facem ni∫te schimb„ri. Iar apropo de acel citat folosit Ón mo˛iune Ómpotriva mea, dac„ justi˛ia, Ón doi ani, va merge mai prost, a∫ vrea s„ dau Óntregul context. De altfel, acel interviu este publicat demult pe site-ul Ministerului Justi˛iei. M-am referit la practicile C.S.M., pentru c„ — repet — C.S.M. are foarte multe atribu˛ii, ∫i am spus c„, dac„ se continu„ aceste practici, Ón doi ani, justi˛ia va merge mai prost. Rela˛ia mea cu C.S.M. a˛i numit-o tensionat„ sau, Ón fine, un fel de r„zboi. Vreau s„ v„ spun, de la Ónceput, s„ v„ reamintesc, cred c„ a fost mediatizat, prima mea ∫edin˛„ la C.S.M., Ón 2005, Ón ianuarie, a Ónceput a∫a: îUn membru C.S.M. Ómi spunea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007
despre ce reform„ vorbi˛i, c„ reforma s-a terminat Ón Rom‚nia“. Au urmat momente dificile ∫i grele, pentru c„ a trebuit s„ conving aceast„ institu˛ie ∫i am convins-o c„ trebuie, Ómpreun„, s„ facem reforma. Multe lucruri, pe care le-am spus public ∫i le-am criticat atunci, ast„zi sunt Óndeplinite de C.S.M. De pild„, exist„ criterii pentru numirea judec„torilor la Œnalta Curte sau pentru numirea inspectorilor C.S.M. ∫i a∫a mai departe. Ast„zi, C.S.M. are planuri pentru unificarea jurispruden˛ei, tot a∫a, pe care le-am cerut demult, ∫i implementeaz„ m„surile pe care le are Ón sarcin„. De altfel, dac„ o s„ ave˛i curiozitatea s„ v„ uita˛i Ón decizia Comisiei Europene din decembrie 2006, care prevede exact ce m„suri mai are Rom‚nia de f„cut dup„ 1 ianuarie 2007, o s„ vede˛i c„ C.S.M., distinct, are anumite sarcini de Óndeplinit. Prin urmare, responsabilit„˛ile diferite sunt stabilite prin lege, ∫i Ón realitate a∫a se ∫i Ónt‚mpl„, fiecare institu˛ie Ó∫i duce, mai bine sau mai prost, treaba la cap„t.
## Lupta Ómpotriva corup˛iei.
Exist„ acuze c„ este partizan„ ∫i c„ rezultatele sunt sub a∫tept„ri. Partizan„ nu este deloc. Am ajuns, Ón fine, Óntr-o stare de normalitate Ón Rom‚nia, Ón care sunt cerceta˛i ∫i, dac„ e cazul, trimi∫i Ón judecat„ oameni care fac parte din orice partid politic, inclusiv din partidele aflate la guvernare. Procurorii sunt independen˛i, deci singurul motiv pentru care se Ónt‚mpl„ acest lucru, c„ oricine este cercetabil, din orice partid ar proveni, c„ despre asta este vorba, este numai rezultatul independen˛ei. Niciodat„ nu am intervenit, Ón niciun fel, Ón aceste anchete ∫i n-am spus vreunui procuror s„-l cerceteze sau s„ nu-l cerceteze pe X. C‚teodat„, am senza˛ia c„ tocmai acest îÓnt‚mpl„tor“, care devine foarte vizibil pentru cine este de bun„-credin˛„, aduce multe temeri Ón sufletele unora. Iar ca o dovad„ c„ aceste anchete nu s-au f„cut numai pentru integrare, a∫a cum s-a sus˛inut doi ani de zile, ele continu„, dup„ cum vede˛i, ∫i continu„ tocmai pentru c„ procurorii sunt independen˛i ∫i Ó∫i fac treaba.
Mai departe, dac„ unii procurori sau judec„tori gre∫esc, repet pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„, trebuie s„ r„spund„, iar sanc˛ionarea lor este exclusiv Ón sarcina Consiliului Superior al Magistraturii. Nu am dat-o eu, ci a dat-o fosta guvernare Ón septembrie 2004, dar poate c„ este bine a∫a ∫i sistemul se va autoregla, a∫a cum am spus mai demult. Dac„ nu se va autoregla, va trebui s„ interveni˛i.
Tot la lupta Ómpotriva corup˛iei a∫ vrea s„ amintesc, totu∫i, c„ am intrat Ón acest mandat cu un cartona∫ ro∫u foarte mare pe lupta Ómpotriva corup˛iei, iar acuzele, aduse Ón documentele Uniunii Europene, nu spuse de mine verbal, sunt lipsa unei ac˛iuni anticorup˛ie, lipsa cercet„rilor Ón dosare de corup˛ie, mai ales la nivel Ónalt. ™i pot s„ v„ spun de ce mai ales la nivel Ónalt: pentru c„, Ón orice ˛ar„ din lume, acesta este testul justi˛iei. Nu vor fi interven˛iile Ón dosare mici Ón care persoana cercetat„ nu are func˛ii importante, ci interven˛iile se pot produce Ón acele dosare Ón care, evident, sunt implicate persoane importante, din diferite puncte de vedere, dar inclusiv politic.
De aceasta s-a insistat pe a∫a-zisa îmarea corup˛ie“, pentru c„ acesta este testul justi˛iei.
Pot s„ v„ citesc o foarte scurt„ afirma˛ie din raportul Comisiei Europene din mai 2006:
îComisia constat„ c„ cantitatea ∫i calitatea investiga˛iilor impar˛iale au crescut semnificativ cu perioada anterioar„.“
Foarte importante Ón lupta Ómpotriva corup˛iei au fost c‚teva elemente:
1. Introducerea declara˛iilor publice de avere ∫i interese, ∫i trebuie s„ mul˛umesc Parlamentului pentru aprobarea acestui proiect.
2. Cre∫terea transparen˛ei finan˛„rii partidelor politice, ∫i iar trebuie s„ mul˛umesc Parlamentului c„ a aprobat acest proiect de lege pe care l-am ini˛iat.
3. Rezultatele ob˛inute de Direc˛ia Na˛ional„ Anticorup˛ie, de D.N.A., Ón ultimii 2 ani, Ón principal Ón ultimul an.
V„ voi da c‚teva cifre din raportul D.N.A. care a avut loc acum scurt timp.
Œn ultimul an au fost trimise Ón judecat„ 360 de persoane, din care ∫i membri ai Guvernului — un membru al Guvernului, 2 secretari de stat, 7 parlamentari, 2 pre∫edin˛i ∫i un vicepre∫edinte de consiliu jude˛ean — peste 50 de poli˛i∫ti, peste 70 de administratori la societ„˛i comerciale, 10 persoane cu func˛ii de conducere Ón sistemul bancar, plus judec„tori, procurori, primari, viceprimari, prefect, comisar de Gard„ Financiar„, inspector financiar.
Poate nu vi se pare mult, dar eu zic c„ Óntr-un an de zile, pentru o institu˛ie care ∫i-a redob‚ndit competen˛ele normale la sf‚r∫itul lui 2005, este foarte mult. ™i, repet, au fost investiga˛ii impar˛iale, nepartizane, f„cute Óntr-un an de zile ∫i care s-au finalizat nu numai cu N.U.P.-uri, a∫a cum eram obi∫nui˛i Ón Rom‚nia, ci cu trimiteri Ón judecat„.
Sigur, nu discut„m vinov„˛ia. O va stabili instan˛a de judecat„, dar ceea ce s-a f„cut la acest nivel al investiga˛iei penale este gr„itor.
Pentru c„ iar am dat un citat din raportul Comisiei Europene ∫i pentru c„ m-am referit ∫i Ón prima parte a discursului meu la Comisia European„, a∫ vrea s„ fac o precizare care mie mi se pare subÓn˛eleas„, dar se pare c„ este nevoie s„ o fac pentru unii dintre semnatarii mo˛iunii.
De 3 ori se folose∫te cuv‚ntul îp‚r‚ciune“ la Comisia European„ — apropo, Comisia European„, nu Consiliul Europei —, cuv‚ntul îp‚r‚ciune“, ∫i se spune c„ am indus Ón eroare Comisia European„. A∫ vrea s„ v„ spun cum Ó∫i culege datele Comisia European„. Nu ascult„ numai ce-i spune ministrul justi˛iei sau prim-ministrul, sau Guvernul. Comisia European„ are exper˛i din statele membre, pe care Ói trimite Ón Rom‚nia, persoane care lucreaz„ Ón Comisia European„ la nivel tehnic vin Ón Rom‚nia, v„d cu ochii lor ∫i vorbesc cu toat„ lumea. ™i pot s„ v„ spun c„, Ón ultimii 2 ani, Ón Rom‚nia am avut 10 misiuni de monitorizare pe justi˛ie ∫i corup˛ie, adic„ Ón 24 de luni, 10 misiuni a c‚te 3 sau 7 zile, Ón care au venit exper˛i din statele membre ∫i reprezentan˛i, angaja˛i ai comisiei. Nu au vorbit numai cu mine. De fiecare dat„ s-au Ónt‚lnit cu membrii C.S.M., de fiecare dat„ au mers Ón instan˛ele de judecat„, Ón Bucure∫ti ∫i Ón ˛ar„. De fiecare dat„ au vorbit cu procurorii, s-au Ónt‚lnit cu avoca˛ii, s-au Ónt‚lnit cu organiza˛iile nonguvernamentale.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007
Deci ansamblul acestor surse reprezint„ esen˛a pe care o reg„sim Ón aceste rapoarte, nu ceea ce le spun eu celor de la comisie.
O alt„ acuz„ este blocarea Codului penal adoptat Ón 2004.
Œn primul r‚nd, vreau s„ fac o afirma˛ie clar„. Ceea ce s-a spus c„ a existat o perioad„ — nu se spune Ón mo˛iune care perioad„, dar e, a∫a, o perioad„! — Ón care au fost Ón vigoare dou„ Coduri penale nu e adev„rat, nicio secund„ nu au fost Ón vigoare dou„ Coduri penale. S-ar fi blocat tot sistemul de justi˛ie penal„. Mai departe, de ce am prorogat intrarea Ón vigoare a acestui cod?
S„ ∫ti˛i c„ mie nu Ómi pas„ cum se numesc codurile, trebuie doar s„ fie bune ∫i practicienii s„ le poat„ folosi bine.
Am Ónceput s„ lucr„m la regulile de procedur„ tocmai pentru a pune Ón aplicare acest cod. Am primit scrisori de la instan˛ele ∫i parchetele din ˛ar„ Ón care ni se cerea s„ prorog„m intrarea Ón vigoare a acestui cod, adoptat Ón 2004, pentru c„ anumite institu˛ii de drept penal din cod nu pot fi puse Ón aplicare. ™i toate aceste motive sunt prezentate Ón cele aproximativ 15 pagini de not„ de fundamentare Ón care am prorogat intrarea Ón vigoare a acestui cod.
Deci nu a fost un moft, nu a fost o r„zbunare, nimic altceva, Ón mod subiectiv, ci o imposibilitate practic„, obiectiv„, de a aplica dispozi˛iile acelui cod.
Av‚nd Ón vedere aceast„ situa˛ie, am r„mas, evident, cu codul vechi Ón vigoare, ∫i pentru c„ era necesar, iar un cartona∫ ro∫u, s„ introducem r„spunderea penal„ a persoanei juridice, atunci am modificat codul pe care Ól avem, ca s„ introducem r„spunderea penal„ a persoanei juridice.
Vreau s„ v„ spun c„, a∫a cum am anun˛at public, lucr„m la un Cod penal, ∫i tot ceea ce este bun Ón codul din 2004, Ón opinia practicienilor care Ól lucreaz„, a fost deja preluat Ón acest, s„-i spunem, nou cod, ∫i el va fi supus dezbaterii publice Ón cursul acestei luni.
Deci modul meu de lucru este urm„torul. Haide˛i s„ lu„m tot ce este bun din aceste legi ∫i s„ facem una bun„, cea mai bun„, pentru a putea fi bine aplicat„ Ón practic„. Numele codului chiar nu m„ intereseaz„. Putem s„-l numim cum dori˛i.
Desfiin˛area Institutului Na˛ional al Criminologiei.
Am procedat la restructurarea unor structuri finan˛ate din bugetul de stat, a∫a cum au f„cut to˛i colegii mei Ón Guvern. Pot s„ v„ spun, foarte pe scurt, c„ era un institut cu aproximativ 30-40 de locuri, multe neocupate, Ónfiin˛at Ón cursul guvern„rii trecute, care f„cea studii neesen˛iale pentru a schimba ceva pe baza acestora Ón justi˛ie, f„r„ relevan˛„ practic„. Nu s-a dovedit a fi eficient. Nu am luat decizia peste noapte. Œnt‚i am f„cut ni∫te verific„ri: ce studii fac, cine lucreaz„, c‚t lucreaz„, ce competen˛e exist„, la ce sunt folosite studiile.
™i a∫ mai vrea s„ v„ spun un motiv care, de altfel, este ∫i Ón nota de fundamentare din acea hot„r‚re de guvern, dar se pare c„ reproduc din lege ast„zi.
Exist„ un astfel de institut, Institutul pentru Cercetarea ∫i Prevenirea Criminalit„˛ii, Ón cadrul I.G.P. Par˛ial competen˛ele celor dou„ institute se suprapuneau, a∫a c„ am considerat c„ nu este cazul s„ continu„m s„ finan˛„m din bani publici Ónc„ un institut a c„rui eficien˛„
era absolut redus„. Nu mai spun c„ cei care lucrau acolo erau pl„ti˛i ca magistra˛ii, ceea ce iar e nepermis.
Un alt repro∫ se aduce cu privire la organizarea Ministerului Public ∫i se men˛ioneaz„ o lege — cred, Ón˛eleg, subÓn˛eleg din lipsa de argumente din mo˛iune c„ este vorba de Legea Ministerului Public — care, Óntr-adev„r, este Ón planul de ac˛iune pentru reforma justi˛iei, acel plan de care v„ spuneam la Ónceput c„ exist„, 2005—2007.
Aceast„ lege nu am f„cut-o. ™i nu am f„cut-o, discut‚nd cu practicienii din Rom‚nia ∫i cu Comisia European„, care s„ ∫ti˛i c„ ne Óntreab„ tot timpul despre acele m„suri, pentru c„ asta ar Ónsemna s„ modific„m iar legile justi˛iei, s„ lu„m tot ce ˛ine de parchete ∫i procurori ∫i s„ punem Ón Legea Ministerului Public.
Nu am considerat c„ este cazul de at‚ta instabilitatea legislativ„, a∫a c„ atunci c‚nd Ón Rom‚nia vom discuta dac„ vrem s„ schimb„m ceva Ón statutul de azi al procurorului, care este egal cu cel al judec„torului, atunci va fi cazul s„ facem o lege a Ministerului Public. Ast„zi, nu.
Ceea ce vreau s„ v„ spun este c„ e argumentat„ decizia pe care am luat-o. Œn afar„ de asta, vreau s„ spun c„ Ministerul Public nu se reformeaz„ printr-o lege, se reformeaz„ prin multe m„suri administrative care, de altfel, au Ónceput.
Dup„ cum ∫ti˛i, a Ónceput restructurarea Parchetului General. Dup„ numirea noului procuror general, s-a redus ca structuri, sec˛ii, servicii, birouri, ca num„r, ca func˛ii de conducere. Era un mastodont total nejustificat. S-a Óntocmit un nou regulament de func˛ionare al parchetelor care a primit aviz C.S.M., Ón acest moment este la Ministerul Justi˛iei, urmeaz„ a fi adoptat prin ordin.
Urmeaz„ restructurarea parchetelor, a∫a cum urmeaz„ ∫i restructurarea instan˛elor, dar pe baza unei evalu„ri, nu dup„ ureche. Trebuie s„ vedem exact de c‚˛i procurori este nevoie Óntr-o anumit„ unitate de parchet, Ón func˛ie de c‚te dosare se fac, pentru c„, a∫a cum am constatat ∫i anul trecut, ∫i anul acesta sunt unit„˛i de parchete, la parchetele de pe l‚ng„ cur˛ile de apel, unde s-au f„cut unul sau dou„ rechizitorii Óntr-un an de zile, ∫i atunci, sigur, nu se justific„ 5 procurori. Œn schimb, parchetele mai mici au pu˛ini procurori ∫i dosare multe. Exact la asta se lucreaz„ acum, la a face un echilibru, a pune Ón echilibru num„rul de procurori la toate unit„˛ile de parchet cu volumul de munc„.
S-a men˛ionat ordonan˛a D.I.I.C.O.T., c„ a fost modificat„ de 7 ori p‚n„ acum.
Ea a suferit o singur„ modificare direct„, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2006. Alte modific„ri au fost indirecte, prin modificarea cadrului general, ∫i total nesemnificative.
Doar c‚teva cuvinte cu privire la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2006 care a modificat Legea D.I.I.C.O.T. A∫a cum am spus, Ón repetate r‚nduri, dar glasul meu a fost pu˛in auzit — m„ bucur c„ pot s„ spun Ónc„ o dat„ —, Ón realitate aceast„ modificare nu a conferit atribu˛ii sporite procurorilor. Dac„ exist„ un r„u Ón ceea ce prive∫te accesul la sisteme informatice, dac„ exist„ ceva de analizat ∫i modificat, acestea exist„ Ón legisla˛ia adoptat„ Ón perioada 2000—2004, ∫i ave˛i toate aceste legi enumerate Ón materialul scris pe care vi l-am
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007
prezentat azi-diminea˛„ ∫i, Ón primul r‚nd, Ón Legea nr. 161/2003, unde se spune clar c„ nu se poate citi e-mail-ul dec‚t cu autoriza˛ie de la judec„tori, ∫i aceast„ chestiune a r„mas, Ón continuare, nemodificat„, firesc.
O alt„ acuz„: Ministerul Justi˛iei ar trebui s„ fie laborator de legi, ∫i nu este.
S„ Ón˛eleg, Ón sens clar, ideea de laborator de legi, adic„ legile care ˛in de justi˛ie ∫i procesul de avizare pentru celelalte ministere, dar cred c„ este evident pentru toat„ lumea c„ Ministerul Justi˛iei nu face toate legile Ón ˛ara asta, ci pe cele care ˛in de justi˛ie. Fiecare minister are ini˛iativ„ legislativ„ Ón domeniul lui. Ministerul Justi˛iei d„ un aviz de legalitate.
Acest repro∫ a venit Ón contextul repro∫ului c„ nu am zis: îNoi, Ministerul Justi˛iei, vrem s„ facem legile retroced„rii“ ∫i le-a f„cut Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Óntr-o perioad„ Ón care P.C. era Ón Guvern ∫i nu a obiectat la acest lucru.
™i am s„ reamintesc c„ nici Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale nu a f„cut acel proiect pentru care ne-am asumat r„spunderea — legile propriet„˛ii ∫i ale justi˛iei. L-a f„cut un comitet interministerial, a∫a cum prevede legea c„ se poate, Ón care a fost reprezentat ∫i Ministerul Justi˛iei, a∫a Ónc‚t acest pachet reprezint„ opera comun„ a Guvernului. Deci nu am fugit de nicio responsabilitate.
Mi se repro∫eaz„ procesele pierdute la C.E.D.O. pe proprietate.
Nu mi-a venit s„ cred c‚nd am citit. Nu voi spune dec‚t at‚t, c„ aceste procese sunt pierdute de mul˛i ani de zile — ∫i ∫tim cu to˛ii de c‚nd — din cauza unei legisla˛ii ambigue, contradictorii, care nu a protejat proprietatea, care a creat foarte multe procese din cauza practicii neunitare a instan˛elor, determinate fie de opiniile diferite ale judec„torilor, fie de legisla˛ia contradictorie. ™i toate aceste legi au fost adoptate din 1990 p‚n„ Ón 2004. Deci nu pe timpul acestei guvern„ri.
™i v„ mai amintesc, de∫i nu-mi face nicio pl„cere, c„ primele procese pe proprietate pierdute la Curtea European„, acel celebru caz Brum„rescu, s-au datorat refuzului de acces Ón justi˛ie. Instan˛ele, s-a spus, Ón Rom‚nia, nu sunt competente s„ judece aceste procese.
Cam at‚t despre legile propriet„˛ii, despre procesele de la C.E.D.O. ∫i despre cine este responsabil de aceste procese pierdute.
Despre Legea A.N.I., se spune Ón mo˛iune c„ este o minciun„ c„ este cerut„ de Uniunea European„.
Voi spune, Ónc„ o dat„, cum se Ónt‚mpl„ lucrurile Ón negocierile cu Comisia European„. fiara care vrea s„ adere, spune: îEu vreau s„ ader ∫i, uite, am un plan... Asta vreau s„ fac Ón aceste domenii“.
V-am spus la Ónceput c„ a trebuit, p‚n„ Ón martie 2005, s„ elabor„m o strategie ∫i un plan de m„suri pentru lupta Ómpotriva corup˛iei. Œn acea strategie, adoptat„ prin hot„r‚re de guvern, am men˛ionat ∫i stabilirea unui organism care s„ controleze averile, posibilele conflicte de interese ∫i incompatibilit„˛ile. Guvernul a adoptat acea hot„r‚re, a fost trimis„ la Comisie — repet, era o condi˛ie sub clauz„! —, Comisia a spus c„ e foarte bun acest plan — a∫a cum a spus ∫i de cel de reform„ Ón justi˛ie — ∫i, din acel moment, a devenit angajamentul Rom‚niei. ™i, evident c„, a∫a cum
ne Óntreab„ ∫i pe alte m„suri, Comisia European„ ne Óntreab„ ∫i pe asta, iar aceasta i s-a p„rut at‚t de important„, Ónc‚t a procedat cum a procedat, mai pu˛in Ón alte cazuri, ∫i anume, pre∫edintele Comisiei Europene, acum nici 10 zile, a f„cut public„ aceast„ solicitare cu privire la adoptarea Legii A.N.I.
Comisarul pentru extindere, Olli Rehn, acela∫i lucru, a scris scrisori, a spus public. Vicepre∫edintele Comisiei Europene, ∫i el, a insistat. Œn toate discu˛iile care au loc, b„nuiesc, ∫i cu oficiali, ∫i cu dumneavoastr„, din Parlament, ∫i cu membri ai Guvernului, se ridic„ aceast„ chestiune.
Prin urmare, Ón acest moment, noi, Ón Rom‚nia, ∫i chiar aici, Ón Senat, trebuie s„ ne Óndeplinim cu onoare aceast„ obliga˛ie, care este, repet, ∫i Ón Decizia Comisiei Europene din decembrie 2006 pentru m„surile pe care Rom‚nia are s„ le Óndeplineasc„ dup„ integrare.
A∫a Ónc‚t, m„ surprinde aceast„ acuz„ continu„: de ce ai cerut legea asta? Tu ai cerut-o...
Haide˛i s„ facem legea asta. Suntem Ón aceast„ situa˛ie Ón care trebuie s„ ias„ bine cu aceste trei competen˛e pe care le-a men˛ionat acest proiect de lege.
Faptul c„ ea nu mai exist„ Ón alte state U.E. nu este un argument. Multe nu exist„ Ón alte state U.E., ∫i exist„ la noi. Ideea c„ trebuie s„ fie o agen˛ie independent„ a pornit de la faptul c„, din experien˛a noastr„, a tuturor celor care am tr„it Ón Rom‚nia, ∫tim c„ institu˛iile nu se autocontroleaz„ ∫i atunci ideea a fost s„ facem o agen˛ie independent„.
Un alt repro∫ — citez —: îinac˛iune absolut„ Ón materie procedural„ ∫i organizarea instan˛elor“.
Mi-e greu s„ Ón˛eleg aceast„ afirma˛ie, at‚ta timp c‚t Parlamentul, Ón 2005 ∫i 2006, a luat decizii ∫i a adoptat trei legi de procedur„ — deci de procedur„ numai — ini˛iate de Ministerul Justi˛iei: Legea nr. 219/2005, Legea nr. 459/2006 ∫i Legea nr. 356/2006.
Deci iar„∫i o afirma˛ie care nu are niciun fel de suport.
Pentru c„ suntem la procedur„, a∫ vrea s„ informez pe toat„ lumea c„ lucr„m la Ministerul Justi˛iei, dar cu practicieni ∫i cu exper˛i str„ini, nu cu angaja˛i ai Ministerului Justi˛iei, la noile coduri de procedur„ penal„ ∫i civil„. Acestea vor fi finalizate Ón cursul acestui an. Orice opinie din partea oric„ror speciali∫ti sau a oric„ror partide este bine-venit„ ∫i, de altfel, vor fi supuse dezbaterii publice ∫i vor veni Ón Parlament pentru adoptare.
Modific„rile pe care le-am f„cut, Ón 2005 ∫i 2006, pe procedur„ civil„ ∫i penal„ vor fi preluate Ón aceste coduri, deci nu va exista o instabilitate legislativ„ din acest punct de vedere.
Un alt repro∫ care iar„∫i mi se face mie este num„rul mic de magistra˛i. Toat„ lumea ∫tie, sper, c„ magistra˛ii, judec„tori ∫i procurori, sunt Óncadra˛i de Consiliul Superior al Magistraturii. Fie absolv„ un institut de doi ani, de preg„tire, fie dau concurs, concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii. Deci nu am nicio leg„tur„ cu intrarea Ón magistratur„. Pot doar, dac„ constat c„ lucrurile nu merg bine, s„ g„sim o alt„ modalitate de intrare Ón magistratur„, ∫i atunci s„ prevedem Ón lege a∫a ceva, dar pentru informarea dumneavoastr„ a∫ vrea s„ v„ spun c„ num„rul de judec„tori a crescut, nu a sc„zut.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007
Num„rul posturilor vacante de judec„tor era, Ón iunie 2005, de 561, iar Ón decembrie 2006 a sc„zut la 388. Deci Ón jur de 150 de judec„tori au intrat Ón profesie.
Tocmai pentru c„ am analizat Ómpreun„ cu C.S.M. motivul supraaglomer„rii unor instan˛e, am constatat c„ nu num„rul de judec„tori este problema. Œn Rom‚nia, num„rul de judec„tori este chiar un pic mai mare dec‚t media european„. Problema este Ón alt„ parte: modul de distribuire a judec„torilor pe instan˛e de judecat„. Avem instan˛e de judecat„ cu volum mic, unde sunt prea mul˛i judec„tori, ∫i instan˛e cu volum mare, unde sunt prea pu˛ini judec„tori, exact cum se Ónt‚mpl„ ∫i la parchete, ∫i atunci, asta facem acum, lucr„m cu C.S.M. pentru a regla aceast„ chestiune ∫i a stabili exact num„rul de judec„tori necesar la fiecare instan˛„, Ónc„rc„tura medie acceptabil„ pe judec„tor, a∫a Ónc‚t aceste lucruri se vor regla.
Repet, ocuparea acestor posturi este atributul C.S.M., lucr„m Ómpreun„, tocmai c„ avem responsabilit„˛i Ómp„r˛ite ∫i le exercit„m Ómpreun„, chiar dac„, public, dumneavoastr„ nu vede˛i dec‚t ceart„.
Posturi libere de procuror sunt Óngrijor„tor de multe, nu s-au ocupat prin concursurile organizate de C.S.M., au intrat c‚te doi-trei procurori la fiecare concurs, de∫i au fost c‚te trei pe an, a∫a Ónc‚t, tot Ómpreun„ cu C.S.M., am anun˛at public, de circa dou„ s„pt„m‚ni lucr„m la o modificare legislativ„, ca s„ permitem intrarea Ón profesie ∫i Óntr-un alt mod.
Pentru c„ s-a men˛ionat organizarea judiciar„, a∫ vrea s„ spun c„ acest Guvern a atribuit 200 de posturi de grefier finan˛ate ∫i 700 de posturi suplimentare, iar„∫i finan˛ate, pentru sistemul de justi˛ie.
Mi se repro∫eaz„, Óntre altele, procesele lungi sau autoreglarea profesional„, c„ nu s-a conturat Ón niciun sistem autoreglarea profesional„. B„nuiesc c„ ne referim la sistemul de justi˛ie. Tocmai din titlu rezult„ c„ e autoreglare, c„ sistemul trebuie s„ se regleze singur ∫i, a∫a cum v-am ∫i spus la Ónceput, aceste atribu˛ii sunt la C.S.M. din septembrie 2004. O s„ vedem dac„ se regleaz„ sau nu, dar autoreglarea de care vorbi˛i apar˛ine sistemului. Sistemul e cel care Ói sanc˛ioneaz„ pe cei care gre∫esc.
™i eu sunt nemul˛umit„ de inspec˛ia C.S.M. sau de deciziile luate, c„ sunt prea pu˛ini sanc˛iona˛i, ∫i eu am f„cut sesiz„ri la C.S.M. pe lungimea proceselor sau pe Ónc„lcarea legii, sau pentru faptul c„ o hot„r‚re st„ nesemnat„ de un judec„tor trei luni de zile, sau pe faptul c„ ni∫te calculatoare stau Óncuiate, Ón loc s„ stea pe birourile judec„torilor. ™i sesiz„rile mele au fost clasate. Suntem, aici, Ón aceea∫i situa˛ie, dar, repet, asta avem Ón Rom‚nia, asta ne-a˛i adus Ón 2004. Œncerc„m, vedem cum merge, evalu„m cum merge ∫i, dac„ nu merge, vom schimba.
Procesele prea lungi au foarte multe cauze — ca s„ Ón˛eleag„ toat„ lumea —, sau hot„r‚rile nemotivate, sau prost motivate. Nu motivez eu hot„r‚ri, nu dau eu termene Ón procese. Uneori, sunt de vin„ cei care nu se prezint„, uneori, poate, judec„torii, pentru c„ accept„ prea u∫or motive de am‚nare, alteori, sunt de vin„ aceste proceduri Ónc„rcate, pe care le avem, care permit am‚narea proceselor, ∫i ceea ce st„ Ón responsabilitatea ministrului justi˛iei este schimbarea normelor de
procedur„. A∫a cum v-am spus, lucr„m la acest lucru ∫i pot s„ v„ spun c„ nu va mai exista dec‚t un singur ciclu procesual, care va scurta extrem de mult procesele.
O alt„ modalitate prin care se scurteaz„ procesele este informatizarea, pentru c„ este mai pu˛in timp de documentare pentru judec„tor, care acum are toate legile Ón sistem electronic, pe calculator. ™i redactarea este altfel, nu se mai folose∫te ma∫ina de scris, ci se lucreaz„ pe calculator, ∫i ∫ti˛i c„ asta u∫ureaz„ mult ∫i scurteaz„ durata de redactare.
Alte lucruri pe care le-am f„cut din perspectiva competen˛elor ministrului justi˛iei — ini˛iativ„ legislativ„ pentru scurtarea proceselor — sunt: Legea medierii, pe care dumneavoastr„, Ón Parlament, a˛i adoptat-o, care va prelua o parte din procese, ∫i, de exemplu, noua procedur„ a insolven˛ei, care prevede o modalitate electronic„, practic, de comunicare a procedurilor ∫i de realizare a actelor procedurale. ™i acestea duc la scurtarea proceselor.
O alt„ acuz„ — citez —: îcheltuirea unor sume uria∫e pentru audit ∫i expertiz„“.
Nu ne spun autorii mo˛iunii care sunt audit„rile, care sunt expertizele ∫i care sunt sumele uria∫e. Cu toate acestea, o s„ v„ r„spund.
Œn primul r‚nd, expertizele ∫i to˛i exper˛ii care vin Ón Rom‚nia, din alte state, cei mai mul˛i dintre ei sunt pl„ti˛i de institu˛iile care Ói trimit. To˛i exper˛ii Comisiei Europene sunt pl„ti˛i de Comisia European„. Avem al˛i exper˛i care sunt pl„ti˛i de Banca Mondial„. Am avut exper˛i de la Curtea de Conturi European„, care sunt pl„ti˛i de acea institu˛ie.
Ceea ce a pl„tit Ministerul Justi˛iei, se pare c„ nu a˛i ∫tiut, dar nu e nicio problem„ s„ v„ spun, sunt dou„ audit„ri, unul cerut de Comisia European„ sub clauz„ de salvgardare. ™i iar„∫i m„ Óntorc la acea clauz„ de salvgardare, cu care ne-a˛i l„sat Ón decembrie 2004, Ón care se spunea c„ p‚n„ Ón martie 2005 Rom‚nia trebuia s„ fac„ un audit independent asupra strategiei anticorup˛ie ∫i eficien˛a luptei de p‚n„ atunci cu corup˛ia ∫i s„ fac„ noua strategie. Deci nu puteam face noua strategie dec‚t dac„ aveam ∫i un audit independent, repet, deci nu putea fi f„cut de o institu˛ie a statului. Acela a fost un audit care s-a f„cut pe baza unei proceduri de licita˛ie public„, iar al doilea audit, f„cut din banii Ministerului Justi˛iei, a fost cerut de Curtea de Conturi, care ne-a cerut s„ facem un audit pe modul de executare a lucr„rilor la Palatul de Justi˛ie.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.