Stenogramă plen

2. A desfiin˛at Institutul de Criminologie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007 Noul Cod penal trebuia s„ intre Ón vigoare la 30 iunie 2005. Men˛ion„m c„ acest termen era prev„zut prin lege, acord‚ndu-se o perioad„ de un an de zile pentru asimilarea reglement„rilor noului cod de c„tre justi˛ie, popula˛ie, speciali∫tii dreptului. Un asemenea interval a fost absolut necesar pentru ca toat„ lumea s„ afle de reglement„ri, iar speciali∫tii s„ le aprofundeze pentru interpretarea ∫i aplicarea c‚t mai unitar„.

Prelu‚ndu-∫i Ónvestitura, doamna ministru Macovei a min˛it Guvernul din care face parte, sus˛in‚nd c„ noul Cod penal nu satisface exigen˛ele Uniunii Europene, Ón special Ón dou„ privin˛e: nu ar prevedea r„spunderea penal„ a persoanei juridice ∫i nu ar prevedea posibilitatea confisc„rii averii membrilor de familie Ón cazul anumitor infrac˛iuni. Cu aceast„ motivare a determinat adoptarea unei serii de ordonan˛e de urgen˛„ pentru am‚narea intr„rii Ón vigoare a noului Cod penal. Consecin˛a a fost derutarea magistra˛ilor, speciali∫tilor ∫i justi˛iabililor, nesiguran˛a defavorabil„ ordinii de drept, confuzie total„ Ón formarea viitoarelor genera˛ii de juri∫ti, afla˛i Ón perioada de formare, mediul academic nemai∫tiind ce s„ predea.

Dup„ un timp, doamna ministru a anun˛at c„ «rezolv„ restan˛ele integr„rii» — «restan˛e» care, Ón aceast„ privin˛„, existau numai prin zicerile Domniei Sale ∫i prin intoxicarea de c„tre Domnia Sa a oficialilor europeni —, modific‚nd vechiul Cod penal, Codul penal ceau∫ist.

Modific„rile au constat, Ón principal, Ón includerea Ón Codul penal vechi, ceau∫ist, exact a reglement„rilor Ón privin˛a r„spunderii persoanei juridice ∫i a confisc„rii de la membrii familiei, reglementari care existau — Ón parte, _ad litteram_ — Ón noul Cod penal a c„rui aplicare o bloca. O alt„ categorie de modific„ri a constat fie Ón dezincriminarea unor fapte, Ón scop populist, contrar ordinii de drept ∫i constitu˛ionale, fie Ón modificarea unor reglement„ri care vizau stilul de lucru infrac˛ional al ministrului, adapt‚ndu-le astfel Ónc‚t faptele Domniei Sale s„ fie dezincriminate.

Ne referim chiar la exemplul dat, const‚nd Ón dezinformarea, Ón scris, sub semn„tur„, a Guvernului ∫i a organismelor europene, privind pretinsele lacune ale Codului penal. Œmpreun„ cu alte dezinform„ri ∫i p‚r‚ciuni colportate Ón cercurile Uniunii Europene, doamna Macovei s-a f„cut susceptibil„ de inculpare pentru comunicarea de informa˛ii false «de natur„ s„ aduc„ atingere (...) rela˛iilor interna˛ionale ale Rom‚niei». Prin modific„rile operate Ón vechiul Cod penal (art. 168[1] ) ∫i prin blocarea aplic„rii noului Cod penal (art. 278), cet„˛eanul Macovei scap„ de sub inciden˛a legii penale pentru minciunile proferate.

Dezordinea total„ Ón materia legisla˛iei penale a dus la situa˛ia, unic„ prin ridicol Ón istoria dreptului universal, ca Rom‚nia s„ aib„, la un moment dat, Ón vigoare dou„ Coduri penale, Ón vreme ce ministrul justi˛iei anun˛a c„ elaboreaz„ ∫i un al treilea.

Mult„ energie a consumat ministrul justi˛iei pentru reformarea Ministerului Public, dar nu Ón conformitate cu cerin˛ele statului de drept, ci cu interesele aservirii politice. M„rturie st„ obstina˛ia cu care se opune propunerii numirii procurorului general de c„tre C.S.M., conform Constitu˛iei, ∫i diversiunea c„ propunerile legislative, Ón acest sens, ar urm„ri schimbarea conducerilor care «merg bine». F„r„ Óndoial„ c„ aducerea

legilor Ón concordan˛„ cu Constitu˛ia nu atrage schimbarea persoanelor (de altfel numirile se fac de Pre∫edintele Rom‚niei), dar cea care a schimbat procurorul general, dup„ o preg„tire perfid„, const‚nd Ón denaturarea bilan˛ului Parchetului General, a fost doamna ministru Macovei.

Reformarea Ministerului Public presupunea o lege coerent„, unitar„, bine documentat„, pe care doamna ministru s-a angajat c„ o va propune. Œn locul ei, a promovat nu mai pu˛in de 7 modific„ri ale legii existente (Legea nr. 508/2004), c‚rpeli cu petice de tabl„ t„ioas„, pentru c„ mai Óntotdeauna a introdus reglement„ri care au scandalizat speciali∫tii ∫i societatea civil„. Ultima dintre ele a fost f„cut„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2006, elaborat„ Ón stilul Macovei, adic„ Ón prip„ ∫i sub presiune. ™i acest episod a fost marcat de nesinceritate, vizibil„ pentru oricine compar„ expunerea de motive cu modific„rile propuse, precum ∫i prin absen˛a juxtapunerii reglement„rilor aflate Ón dezbatere, a∫a cum este practica de legiferare.

Œn niciun domeniu al dreptului Ministerul Justi˛iei, sub conducerea doamnei Macovei, nu ∫i-a Óndeplinit misiunea esen˛ial„ de a fi principalul laborator de legi al Guvernului. El nu a elaborat dec‚t proiecte sporadice ori spectaculare ∫i diversioniste, cum este Legea A.N.I. Acest proiect escamoteaz„ vina ministerului de a nu fi f„cut dec‚t un extrem de redus num„r — circa 30 — de sesiz„ri la institu˛iile existente ∫i competente ca s„ verifice corectitudinea declara˛iilor de avere sau de interese. Œn loc s„ propun„ reglement„ri care s„ poten˛eze cadrul institu˛ional existent, doamna ministru a procedat Ón stilul s„u ceau∫ist, cre‚nd structuri noi care s„ acopere ineficien˛a structurilor Ón func˛iune. F„c‚nd abstrac˛ie de g„l„gioasa mediatizare ∫i de cohorta de procese de inten˛ii cu care a Óncercat s„-∫i impun„ propria versiune, este de re˛inut, Ón contextul acestei mo˛iuni, Ónc„ o minciun„ a ministrului justi˛iei: preten˛ia c„ A.N.I. este cerut„ de U.E., cu toate c„ un asemenea organism nu exist„ Ón statele europene.

Œn realitate, oficialii europeni preluau un angajament al doamnei Macovei Ónse∫i. Prins„ cu minciuna, doamna ministru a oferit o scuz„ lipsit„ de demnitate ∫i Ón mare m„sur„ nesincer„: aceea c„ Rom‚nia are probleme specifice. Corup˛ie exist„ peste tot Ón lume, iar dac„ Rom‚nia are o extindere mai mare a pl„gii, aceasta se datoreaz„, dup„ mai mult de 2 ani de func˛ionare, Ón primul r‚nd, doamnei Macovei, care, except‚nd acuzele, insinu„rile, ie∫irile spectaculare, r„fuielile individuale, nu a promovat sau ini˛iat nicio m„sur„ care s„ vizeze cauzele fenomenului, Óncep‚nd cu baza de mas„ a coruptibilit„˛ii. ™i Ón acest domeniu ministrul ∫i-a canalizat discursul, ipocrit ∫i distructiv, contra autorit„˛ii judec„tore∫ti, lans‚nd ∫i Óntre˛in‚nd psihoza c„ Óntreaga justi˛ie este corupt„. Concluzia pentru popor? Œntreaga justi˛ie trebuie blamat„, sfidat„, ignorat„.

Nu pretindem c„ nu exist„ corup˛ie Ón justi˛ie, cum exist„, din p„cate, Ón toate domeniile, dar p‚n„ la ponderea de 70% judec„tori corup˛i pe care a colportat-o ministrul Macovei cu iresponsabilitate e cale lung„. ™i, oricum, Ón afar„ de acuza˛ii dublate de p‚r‚ciuni ∫i de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007 perversul num„r de telefon afi∫at pe u∫ile instan˛elor, n-a Óntreprins nimic. ™i cum s„ Óntreprind„ dac„ dialogul cu speciali∫tii dreptului ∫i criminologiei este inexistent?!

Cel mai d„un„tor ∫i p„gubos exemplu al inactivit„˛ii Ministerului Justi˛iei ca laborator de legi prive∫te importanta problematic„ a restituirilor imobiliare. Se ∫tie c„ la Curtea European„ a Drepturilor Omului Rom‚nia de˛ine nefericitul loc doi Ón ceea ce prive∫te num„rul de sesiz„ri. Ne Óntrece doar Rusia, dar numai datorit„ popula˛iei mult mai numeroase. Cea mai mare parte din sesiz„rile admise vizeaz„ regimul restituirilor de propriet„˛i. ™i pentru aceast„ stare s-a dat vina pe magistra˛i, pe practica lor contradictorie, de∫i contradic˛iile practicii judiciare urmeaz„ contradic˛iile ∫i sinuozit„˛ile legisla˛iei. Œn loc s„ se promoveze clarificarea, o dat„ pentru totdeauna, a legisla˛iei restituirilor, ministrul justi˛iei a cedat ini˛iativa, Ón mod stupefiant, Ministerului Agriculturii ∫i P„durilor. Mai mult, a acceptat promovarea unor modific„ri — care exprim„ mai mult interesele zonale ale fostului ministru al agriculturii — prin asumarea r„spunderii de c„tre Guvern. ™i absolut straniu ∫i descalificant pentru un ministru al justi˛iei, a˛i urcat Ón vagonul asum„rii r„spunderii ∫i modific„ri proprii la legisla˛ia din domeniul exclusiv al justi˛iei, f„r„ leg„tur„ cu retroced„rile. Rezultatul? Reglement„ri ce nu au rezolvat, ci au Ónc‚lcit ∫i mai mult raporturile juridice. Œn loc de r„spundere personal„, a˛i dat din nou vina pe autoritatea judec„toreasc„, propun‚nd, spre stupefac˛ia organiza˛iilor interna˛ionale ale magistra˛ilor, sanc˛iuni pecuniare pentru hot„r‚rile judec„tore∫ti, cu motiva˛ia num„rului mare de hot„r‚ri C.E.D.O. de condamnare a Guvernului rom‚n.

Dar vine vremea, doamn„ ministru, a unui nou val de hot„r‚ri C.E.D.O. defavorabile Rom‚niei, de data aceasta Ón favoarea noilor proprietari, n„p„stui˛i, laolalt„ cu vechii proprietari, prin legisla˛ia ambigu„ pe care a˛i perpetuat-o ∫i, ca un bonus diabolic, v„ atragem aten˛ia c„ legisla˛ia ambigu„ perpetuat„ Ón domeniul retroced„rilor a consolidat mafia retroced„rilor ∫i a turnat ap„ vie la r„d„cina corup˛iei Ón administra˛ia local„ ∫i Ón structurile aferente acestei probleme.

La Ónceputul Ónvestiturii, Ministerul Justi˛iei s-a angajat public c„ p‚n„ Ón luna martie 2005 va avea un plan pentru reducerea supraÓnc„rc„rii cu dosare a instan˛elor. Except‚nd o modificare a Codului de procedur„ civil„, prin care s-a remediat, cu pre˛ul unui al doilea val de destabilizare a rolurilor instan˛elor, o abera˛ie a ministeriatului Valeriu Stoica ∫i s-a degrevat, par˛ial, Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, nu s-a Óntreprins nimic. Rolurile instan˛elor sunt Ón continuare extrem de Ónc„rcate, Ón dauna activit„˛ii de judecat„, a intereselor cet„˛enilor ∫i a rela˛iilor justi˛ie—justi˛iabili. Tensiunilor create de aceast„ Ónc„rcare specific„ Rom‚niei li se adaug„ tensiunile create prin demonizarea sistematic„ ∫i suspiciunea Óntre˛inut„ diabolic asupra corpului magistra˛ilor de c„tre ministrul de resort ∫i prin lipsa oric„rei preocup„ri de asigurare a drepturilor solicitan˛ilor.

Inac˛iunea absolut„ Ón materie procedural„ ∫i de organizare a instan˛elor este dublat„ de o politic„ a resurselor umane catastrofal„. Rezultatele ei sunt, succint, urm„toarele: renun˛area la un num„r considerabil de magistra˛i cu experien˛„, chiar dac„ ace∫tia nu erau

compromi∫i Ón perioada pre-revolu˛ionar„, ∫i mai ales c„ mul˛i dintre ei Ó∫i Óncepuser„ cariera dup„ decembrie 1989, v‚rsta medie Ón activitatea de magistrat fiind sub 17 ani. Œn vidul de resurse creat, s-a gr„bit, f„r„ suport Ón experien˛a profesional„, accesul nemotivat al unor judec„tori ∫i pre∫edin˛i la instan˛ele superioare, cu efect negativ asupra calit„˛ii actului de justi˛ie. Totodat„, se men˛ine un num„r foarte mare de posturi vacante de judec„tori ∫i procurori — peste 600—, Ón vreme ce Ministerul Justi˛iei ∫i-a umflat aparatul la peste 350 posturi, iar pentru A.N.I. se preconizeaz„ alte 200.

Ce a∫tepta popula˛ia, ce a∫tepta Rom‚nia, ce a∫tepta Uniunea European„ de la ministeriatul Macovei, ∫i nu li s-a oferit dec‚t dezinform„ri, p‚r‚ciuni, ar„tatul cu degetul spre ˛apul isp„∫itor abreviat C.S.M.?

— o justi˛ie mai performant„, sub aspectul Óntemeierii verdictelor;

— o justi˛ie mai diligent„, sub aspectul celerit„˛ii;

— o justi˛ie mai eficient„, sub aspectul aplic„rii hot„r‚rilor;

— o justi˛ie mai conving„toare, sub aspectul rezonan˛ei civice.

Ministeriatul Macovei nu a oferit nimic. Dimpotriv„: — nu s-a conturat niciun sistem sau mecanism de autoreglare profesional„;

— procesele sunt Ón continuare tergiversate ori, dac„, Ón anumite situa˛ii, cunosc o accelerare a ritmului de melc, ea se face prin m„suri administrative, Ón dauna drepturilor procesuale, pentru c„ nu s-a reformat sistemul;

— executarea hot„r‚rilor este Ón continuare cople∫it„ de interese str„ine actului de justi˛ie;

— dezideratul ca actul de justi˛ie s„ fie nu numai drept, corect, legal, ci ∫i conving„tor pentru p„r˛i, nu este nici m„car formulat. Sistemul persevereaz„ Ón ermetism, caracter scolastic, indiferen˛„ fa˛„ de propria-i imagine public„. Contrar dezideratului credibilit„˛ii, inerente respectului civic fa˛„ de autoritatea judec„toreasc„, doamna ministru Macovei a Óntre˛inut def„imarea ∫i discreditarea acestei puteri a statului.

Œn pofida num„rului mare de speciali∫ti din schema Ministerului Justi˛iei, s-au cheltuit sume uria∫e pentru audit ∫i expertize. Singurul rezultat este cointeresarea fa˛„ de politica personal„ a ministrului a c‚torva organiza˛ii neguvernamentale ∫i retribuirea c‚torva arhitec˛i de imagine Ón presa str„in„. Dar cheltuielile bugetare nu se reg„sesc Ón niciun rezultat c‚t de c‚t concludent Ón politica legislativ„ sau Ón strategia reformei.

Chiar dac„ exper˛ii scump pl„ti˛i din banii contribuabililor pentru a propune solu˛ii ar fi prezentat totu∫i idei reformatoare, efortul lor ar fi fost neavenit, deoarece doamna ministru Macovei avea alte preocup„ri dec‚t reforma real„ a justi˛iei. Œn consens cu alte tendin˛e ale politicii rom‚ne∫ti din aceast„ perioad„, Domnia Sa a urm„rit aservirea politic„ a autorit„˛ii judec„tore∫ti prin subminarea metodic„ a credibilit„˛ii acesteia.

Minciuna a stat cu ministrul justi˛iei la mas„, a fost min˛it„ presa, a fost min˛it„ popula˛ia, a fost min˛it Parlamentul, a fost min˛it Guvernul, a fost min˛it Consiliul Europei. Pe l‚ng„ minciun„, dezinform„ri, adev„ruri ascunse, principala tr„s„tur„ de stil a ministeriatului Macovei o constituie promovarea ∫i Óntre˛inerea cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007 obstina˛ie a rela˛iilor conflictuale: cu C.S.M., cu Parlamentul, cu instan˛ele, cu Asocia˛ia Magistra˛ilor din Rom‚nia, cu genera˛iile de judec„tori, iar Ón ultima perioad„, f„˛i∫, ∫i cu Guvernul.

Minciuna preferat„ — culpabilizarea C.S.M. Declara doamna Macovei Óntr-o emisiune televizat„ din noiembrie 2006 despre C.S.M.: «Au o ˛int„: Vor s„ nu schimbe nimic!». Dar ce schimbare a propus Ministerul Justi˛iei Consiliului Superior al Magistraturii, Ón afara r„fuielilor personale? Niciuna, pentru c„ s-a derobat de la bun Ónceput de misiunea Ónf„ptuirii reformei.

Este normal s„ ne Óntreb„m: iube∫te doamna ministru Macovei dreptatea? Iube∫te, pe c‚t declar„, corectitudinea?

R„spunsul Ól afl„m fie ∫i numai Ón dou„ episoade: procesul casei na˛ionalizate subdob‚ndite de p„rin˛ii Domniei Sale ∫i dispari˛ia din ˛ar„ a lui Omar Hayssam, cu concursul structurilor de care r„spundea direct: penitenciarele, respectiv cabinetul medical, ∫i Parchetul.

Textul prezentei mo˛iuni insereaz„ Ón introducerea sa declara˛ii publice ale doamnei ministru Macovei. Vom Óncheia tot cu o declara˛ie, f„cut„ recent, Ón ziua de 17 ianuarie 2007, Ón care doamna ministru Macovei anun˛„ perspectiva final„ a Ónvestiturii sale: «Œn doi ani, justi˛ia va sta mai prost dec‚t p‚n„ Ón prezent».

Parlamentul Rom‚niei, Guvernul Rom‚niei nu pot accepta o asemenea ˛int„, un asemenea program.

Domnule pre∫edinte al Senatului Rom‚niei,

Doamnelor si domnilor senatori,

Av‚nd Ón vedere motiva˛ia expus„ care demonstreaz„ caren˛ele grave din activitatea ministrului justi˛iei Monica Macovei, ca ∫i disfunc˛ionalit„˛ile din sistemul justi˛iei imputabile acesteia, privind:

1. Nepromovarea sau promovarea cu Ónt‚rziere a unor acte normative care trebuiau elaborate Ón vederea Óndeplinirii angajamentelor asumate de Rom‚nia cu ocazia Óncheierii Tratatului de aderare la Uniunea European„.

2. Am‚narea nejustificat„ a reform„rii legislative a sistemului judiciar privind Codul de procedur„ civil„, Codul de procedur„ penal„, Codul comercial, activit„˛ile de lobby etc.

3. Am‚narea succesiv„, respectiv blocarea intr„rii Ón vigoare a Codului penal, adoptat Ónc„ Ón anul 2004, p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2008, de∫i capitole importante reprezentau angajamente ale statului rom‚n, negociate Ón cadrul Capitolului al 24-lea: îJusti˛ie ∫i Afaceri Interne“, prin aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

4. Dezinteresul v„dit fa˛„ de finalizarea lucr„rilor de investi˛ii la diferite instan˛e, parchete, penitenciare ∫i alte institu˛ii, precum ∫i fa˛„ de dotarea corespunz„toare a acestora.

5. Declan∫area ∫i sus˛inerea unor conflicte sau tensiuni Ón rela˛iile cu C.S.M., Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, Curtea Constitu˛ional„ sau Asocia˛ia Magistra˛ilor, de natur„ a afecta grav buna func˛ionare a acestora, pozi˛ia lor constitu˛ional„ ∫i credibilitatea Ón societate sau Ón fa˛a cet„˛enilor.

6. Œnc„lcarea repetat„ a independen˛ei judec„torilor ∫i procurorilor prin declara˛ii cu rol de indica˛ii, referitor la anchetele penale Ón curs.

7. Favorizarea prin incompeten˛„ ∫i superficialitate a punerii Ón libertate ∫i a sustragerii de la r„spundere penal„ a inculpatului Omar Hayssam, precum ∫i avizarea favorabil„ a gra˛ierii unor trafican˛i de droguri, condamna˛i la pedepse privative de libertate de peste 10 ani Ónchisoare de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei, prin contestarea deciziei instan˛elor de judecat„.

Mul˛umesc, domnule senator.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Biroul permanent v„ propune urm„torii timpi pentru dezbatere, cei pe care i-am practicat ∫i p‚n„ acum, nu este ceva diferit.

Pentru Grupul parlamentar Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., 27 de minute; pentru Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, 25 de minute; pentru Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, 12 minute; pentru Grupul parlamentar al Partidului Conservator, 6 minute; pentru Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia, 6 minute, ∫i independen˛ii, to˛i la un loc, 3 minute.

Fac un apel, Ón primul r‚nd, s„ se respecte timpii. Sigur, cu acordul Óntre p„r˛i, este posibil, a∫a cum am f„cut totdeauna, 2, 3, 5 minute s„ treac„ de o parte ∫i de alta, dar cu respectarea total„ a celor 79 de minute.

Pentru prezentarea punctului de vedere al Guvernului, v„ propunem, stimate colege ∫i stima˛i colegi, 35 de minute pentru prezentare ∫i 15 minute, la final, pentru r„spuns.

Sunt comentarii? Nu.

Deci este o cutum„ pe care am aplicat-o dintotdeauna ∫i pe care o aplic„m ∫i acum.

V„ rog, stimate colege ∫i stima˛i colegi, s„-mi permite˛i s„ o invit pe doamna ministru Macovei, pentru a da r„spuns la mo˛iunea simpl„, r„spuns care reprezint„ punctul de vedere al Guvernului.

Doamna ministru, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007 ## **Doamna Monica Luisa Macovei** — _ministrul justi˛iei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Mo˛iunea, prin con˛inutul s„u, este total nefondat„. Con˛inutul mo˛iunii arat„ necunoa∫terea a ceea ce s-a f„cut Ón justi˛ie, necunoa∫terea legilor ∫i necunoa∫terea responsabilit„˛ilor Ón materie de reform„ a justi˛iei. Cu siguran˛„, Ón Parlament se fac abord„ri politice ∫i este de esen˛a Parlamentului s„ fac„ acest lucru. Cred, Óns„, c„ trebuie s„ discut„m ∫i din punct de vedere tehnic, din punct de vedere juridic ∫i cu argumente. Este ceea ce voi face eu ast„zi. Lucrurile nereale din aceast„ mo˛iune nu m„ duc cu g‚ndul c„ se dore∫te o dezinformare sau c„ sunt f„cute cu rea-credin˛„. Dorin˛a mea este, Ónc„ o dat„, venind Ón fa˛a dumneavoastr„, pentru c„ nu e prima oar„, Ón diverse alte situa˛ii ne-am mai v„zut, s„ purt„m o discu˛ie tehnic„, pe realitate ∫i cu argumente, iar aceast„ mo˛iune, de∫i Ómpotriva mea, este un bun prilej de a discuta ce s-a f„cut p‚n„ acum, ce se face ast„zi ∫i care sunt planurile pe care le avem, pentru c„ avem planuri.

Voi trece, pe r‚nd, prin acuzele mo˛iunii.

Prima acuz„ este lipsa unui plan. Nu avem un plan, spune mo˛iunea, de reform„. Total fals. Œn martie 2005, Guvernul Rom‚niei a adoptat dou„ Hot„r‚ri de Guvern, nr. 231 ∫i nr. 232 din 2005, publicate Ón îMonitorul Oficial“, una din ele se refer„ la strategie ∫i plan, reform„ Ón justi˛ie, iar cea de-a doua la strategie ∫i plan, m„suri anticorup˛ie. Planul este, practic, un tabel, cu m„suri concrete, institu˛ii responsabile ∫i cu sumele necesare de la bugetul statului. Planurile ∫i strategiile, Ón ambele domenii, acoper„ 2005—2007. Prin urmare, din primele trei luni ale mandatului meu, am pornit la drum pe baza unui plan. Nu mai vreau s„ comentez de ce aceste strategii ∫i planuri nu sunt cunoscute de ini˛iatorii mo˛iunii sau m„car existen˛a lor... Mai ales c„ Partidul Conservator, Ón acel moment, era Ón Guvern ∫i, Ómpreun„ cu tot Guvernul, le-a adoptat.

Cu privire la aceste strategii ∫i planuri, care — repet — exist„, sunt publicate Ón îMonitorul Oficial“, a∫ vrea s„ v„ spun c„ f„r„ ele nu eram ast„zi Ón Uniunea European„. Una dintre cerin˛ele Uniunii Europene, atunci c‚nd ne-a impus, Ón decembrie 2004, clauza de salvgardare, documentul comun de pozi˛ie, era ca, p‚n„ Ón martie 2005, Rom‚nia s„ aib„ un plan ∫i o strategie pentru reforma Ón justi˛ie, un plan ∫i o strategie pentru lupta Ómpotriva corup˛iei. Dac„ nu le f„ceam, aceast„ cerin˛„ era neÓndeplinit„, ∫i — repet — ast„zi nu eram aici. Este foarte important„ existen˛a acestor planuri ∫i strategii ∫i, iar„∫i, pentru ini˛iatorii mo˛iunii sau pentru o parte dintre ei, a∫ vrea s„ reamintesc c„ ar fi fost datoria lor demult s„ fac„ aceste planuri ∫i strategii, pentru c„ nu ar fi c„zut pe noi sarcina s„ le facem Ón numai trei luni.

Bun. Important este c„ ele exist„.

Am vrut s„ insist pe faptul c„ a fost o cerin˛„ pe clauza de salvgardare. Neredactarea ∫i neadoptarea acestor planuri puteau s„ duc„ la am‚narea integr„rii. Mai departe.

Aceste planuri, dup„ cum am spus, au fost adoptate de Guvern, prin hot„r‚ri de guvern, ceea ce a implicat semn„tura Ministerului Finan˛elor Publice, ceea ce a

implicat angajamentul acestui Guvern pentru a pl„ti reforma, fiindc„ reforma nu se face f„r„ bani. Aceste finan˛„ri au existat de-a lungul celor doi ani. Despre plan, Óns„, important este s„ spunem ce se Ónt‚mpl„ cu el, altfel dac„ r„m‚ne pe h‚rtie nu ne folose∫te la nimic. Planul se implementeaz„. De doi ani Óncoace, ceea ce fac Ministerul Justi˛iei, Consiliul Superior al Magistraturii ∫i celelalte institu˛ii implicate este s„ implementeze acel plan. Planul prevede responsabilit„˛i pentru fiecare institu˛ie: C.S.M., Ministerul Justi˛iei, Institutul de Preg„tire al Magistra˛ilor ∫i celelalte. Deci, chiar de la Ónceput, aceast„ responsabilizare a fost stabilit„ prin plan.

A doua acuz„. Am transferat prerogative neconstitu˛ionale la Consiliul Superior al Magistraturii, ca s„ m„ eschivez de responsabilitatea Óndeplinirii reformelor.

Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ v„ spun sincer c„ am preluat acest mandat nu pentru c„ mi-am dorit o carier„ politic„, ci tocmai ca s„ fac ceva. Œn al doilea r‚nd, a∫ reaminti celor care au semnat mo˛iunea c„ transferul de prerogative, de puteri, de la Ministerul Justi˛iei la Consiliul Superior al Magistraturii s-a produs prin legile adoptate Ón septembrie 2004, Ón timpul fostei guvern„ri. Eu am preluat deja acest transfer gata f„cut. Deci am r„mas cu foarte pu˛ine atribu˛ii raportat la unele chestiuni din justi˛ie, o s„ intru Ón detalii imediat. Prin modificarea legilor Ón 2005, repet, nu am transferat niciun atribut de la Ministerul Justi˛iei la C.S.M. Repet, acestea s-au f„cut Ón timpul fostei guvern„ri.

Mai departe.

Suntem mai multe institu˛ii responsabile de reform„. Asta este legea ast„zi. Practic, Consiliul Superior al Magistraturii guverneaz„ justi˛ia sau, mai bine spus, justi˛ia se autoguverneaz„ prin C.S.M. C.S.M. este cel care r„spunde de cariera magistra˛ilor, de intrarea Ón magistratur„, de cine intr„, de preg„tirea profesional„, inclusiv de preg„tirea grefierilor. De asemenea, are ∫i atribu˛ii date tot prin legile din 2004, de organizare judiciar„, r„spunderea disciplinar„, dup„ cum ∫ti˛i, pentru cei care gre∫esc revine tot Consiliului Superior al Magistraturii. Fiecare institu˛ie, evident, trebuie s„ r„spund„ pentru atribu˛iile pe care le are, de aceasta fac ∫i voi face astfel de afirma˛ii, fiecare institu˛ie s„ r„spund„: Ministerul Justi˛iei pentru ce are la el Ón curte, C.S.M. pentru ce are la el Ón curte. Asta este ce avem azi, aceast„ Ómp„r˛ire de atribu˛ii pentru justi˛ie, care este serviciu public. Poate nu e bine, poate e bine... Repet, modific„rile s-au f„cut Ón septembrie 2004.

Haide˛i s„ mai vedem. Propunerea mea tehnic„ ∫i de bun„-credin˛„ este s„ vedem cum merge a∫a ∫i, dac„ nu merge bine, atunci, evident, Ómpreun„, va trebui s„ facem ni∫te schimb„ri. Iar apropo de acel citat folosit Ón mo˛iune Ómpotriva mea, dac„ justi˛ia, Ón doi ani, va merge mai prost, a∫ vrea s„ dau Óntregul context. De altfel, acel interviu este publicat demult pe site-ul Ministerului Justi˛iei. M-am referit la practicile C.S.M., pentru c„ — repet — C.S.M. are foarte multe atribu˛ii, ∫i am spus c„, dac„ se continu„ aceste practici, Ón doi ani, justi˛ia va merge mai prost. Rela˛ia mea cu C.S.M. a˛i numit-o tensionat„ sau, Ón fine, un fel de r„zboi. Vreau s„ v„ spun, de la Ónceput, s„ v„ reamintesc, cred c„ a fost mediatizat, prima mea ∫edin˛„ la C.S.M., Ón 2005, Ón ianuarie, a Ónceput a∫a: îUn membru C.S.M. Ómi spunea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007 despre ce reform„ vorbi˛i, c„ reforma s-a terminat Ón Rom‚nia“. Au urmat momente dificile ∫i grele, pentru c„ a trebuit s„ conving aceast„ institu˛ie ∫i am convins-o c„ trebuie, Ómpreun„, s„ facem reforma. Multe lucruri, pe care le-am spus public ∫i le-am criticat atunci, ast„zi sunt Óndeplinite de C.S.M. De pild„, exist„ criterii pentru numirea judec„torilor la Œnalta Curte sau pentru numirea inspectorilor C.S.M. ∫i a∫a mai departe. Ast„zi, C.S.M. are planuri pentru unificarea jurispruden˛ei, tot a∫a, pe care le-am cerut demult, ∫i implementeaz„ m„surile pe care le are Ón sarcin„. De altfel, dac„ o s„ ave˛i curiozitatea s„ v„ uita˛i Ón decizia Comisiei Europene din decembrie 2006, care prevede exact ce m„suri mai are Rom‚nia de f„cut dup„ 1 ianuarie 2007, o s„ vede˛i c„ C.S.M., distinct, are anumite sarcini de Óndeplinit. Prin urmare, responsabilit„˛ile diferite sunt stabilite prin lege, ∫i Ón realitate a∫a se ∫i Ónt‚mpl„, fiecare institu˛ie Ó∫i duce, mai bine sau mai prost, treaba la cap„t.

## Lupta Ómpotriva corup˛iei.

Exist„ acuze c„ este partizan„ ∫i c„ rezultatele sunt sub a∫tept„ri. Partizan„ nu este deloc. Am ajuns, Ón fine, Óntr-o stare de normalitate Ón Rom‚nia, Ón care sunt cerceta˛i ∫i, dac„ e cazul, trimi∫i Ón judecat„ oameni care fac parte din orice partid politic, inclusiv din partidele aflate la guvernare. Procurorii sunt independen˛i, deci singurul motiv pentru care se Ónt‚mpl„ acest lucru, c„ oricine este cercetabil, din orice partid ar proveni, c„ despre asta este vorba, este numai rezultatul independen˛ei. Niciodat„ nu am intervenit, Ón niciun fel, Ón aceste anchete ∫i n-am spus vreunui procuror s„-l cerceteze sau s„ nu-l cerceteze pe X. C‚teodat„, am senza˛ia c„ tocmai acest îÓnt‚mpl„tor“, care devine foarte vizibil pentru cine este de bun„-credin˛„, aduce multe temeri Ón sufletele unora. Iar ca o dovad„ c„ aceste anchete nu s-au f„cut numai pentru integrare, a∫a cum s-a sus˛inut doi ani de zile, ele continu„, dup„ cum vede˛i, ∫i continu„ tocmai pentru c„ procurorii sunt independen˛i ∫i Ó∫i fac treaba.

Mai departe, dac„ unii procurori sau judec„tori gre∫esc, repet pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„, trebuie s„ r„spund„, iar sanc˛ionarea lor este exclusiv Ón sarcina Consiliului Superior al Magistraturii. Nu am dat-o eu, ci a dat-o fosta guvernare Ón septembrie 2004, dar poate c„ este bine a∫a ∫i sistemul se va autoregla, a∫a cum am spus mai demult. Dac„ nu se va autoregla, va trebui s„ interveni˛i.

Tot la lupta Ómpotriva corup˛iei a∫ vrea s„ amintesc, totu∫i, c„ am intrat Ón acest mandat cu un cartona∫ ro∫u foarte mare pe lupta Ómpotriva corup˛iei, iar acuzele, aduse Ón documentele Uniunii Europene, nu spuse de mine verbal, sunt lipsa unei ac˛iuni anticorup˛ie, lipsa cercet„rilor Ón dosare de corup˛ie, mai ales la nivel Ónalt. ™i pot s„ v„ spun de ce mai ales la nivel Ónalt: pentru c„, Ón orice ˛ar„ din lume, acesta este testul justi˛iei. Nu vor fi interven˛iile Ón dosare mici Ón care persoana cercetat„ nu are func˛ii importante, ci interven˛iile se pot produce Ón acele dosare Ón care, evident, sunt implicate persoane importante, din diferite puncte de vedere, dar inclusiv politic.

De aceasta s-a insistat pe a∫a-zisa îmarea corup˛ie“, pentru c„ acesta este testul justi˛iei.

Pot s„ v„ citesc o foarte scurt„ afirma˛ie din raportul Comisiei Europene din mai 2006:

îComisia constat„ c„ cantitatea ∫i calitatea investiga˛iilor impar˛iale au crescut semnificativ cu perioada anterioar„.“

Foarte importante Ón lupta Ómpotriva corup˛iei au fost c‚teva elemente:

1. Introducerea declara˛iilor publice de avere ∫i interese, ∫i trebuie s„ mul˛umesc Parlamentului pentru aprobarea acestui proiect.

2. Cre∫terea transparen˛ei finan˛„rii partidelor politice, ∫i iar trebuie s„ mul˛umesc Parlamentului c„ a aprobat acest proiect de lege pe care l-am ini˛iat.

3. Rezultatele ob˛inute de Direc˛ia Na˛ional„ Anticorup˛ie, de D.N.A., Ón ultimii 2 ani, Ón principal Ón ultimul an.

V„ voi da c‚teva cifre din raportul D.N.A. care a avut loc acum scurt timp.

Œn ultimul an au fost trimise Ón judecat„ 360 de persoane, din care ∫i membri ai Guvernului — un membru al Guvernului, 2 secretari de stat, 7 parlamentari, 2 pre∫edin˛i ∫i un vicepre∫edinte de consiliu jude˛ean — peste 50 de poli˛i∫ti, peste 70 de administratori la societ„˛i comerciale, 10 persoane cu func˛ii de conducere Ón sistemul bancar, plus judec„tori, procurori, primari, viceprimari, prefect, comisar de Gard„ Financiar„, inspector financiar.

Poate nu vi se pare mult, dar eu zic c„ Óntr-un an de zile, pentru o institu˛ie care ∫i-a redob‚ndit competen˛ele normale la sf‚r∫itul lui 2005, este foarte mult. ™i, repet, au fost investiga˛ii impar˛iale, nepartizane, f„cute Óntr-un an de zile ∫i care s-au finalizat nu numai cu N.U.P.-uri, a∫a cum eram obi∫nui˛i Ón Rom‚nia, ci cu trimiteri Ón judecat„.

Sigur, nu discut„m vinov„˛ia. O va stabili instan˛a de judecat„, dar ceea ce s-a f„cut la acest nivel al investiga˛iei penale este gr„itor.

Pentru c„ iar am dat un citat din raportul Comisiei Europene ∫i pentru c„ m-am referit ∫i Ón prima parte a discursului meu la Comisia European„, a∫ vrea s„ fac o precizare care mie mi se pare subÓn˛eleas„, dar se pare c„ este nevoie s„ o fac pentru unii dintre semnatarii mo˛iunii.

De 3 ori se folose∫te cuv‚ntul îp‚r‚ciune“ la Comisia European„ — apropo, Comisia European„, nu Consiliul Europei —, cuv‚ntul îp‚r‚ciune“, ∫i se spune c„ am indus Ón eroare Comisia European„. A∫ vrea s„ v„ spun cum Ó∫i culege datele Comisia European„. Nu ascult„ numai ce-i spune ministrul justi˛iei sau prim-ministrul, sau Guvernul. Comisia European„ are exper˛i din statele membre, pe care Ói trimite Ón Rom‚nia, persoane care lucreaz„ Ón Comisia European„ la nivel tehnic vin Ón Rom‚nia, v„d cu ochii lor ∫i vorbesc cu toat„ lumea. ™i pot s„ v„ spun c„, Ón ultimii 2 ani, Ón Rom‚nia am avut 10 misiuni de monitorizare pe justi˛ie ∫i corup˛ie, adic„ Ón 24 de luni, 10 misiuni a c‚te 3 sau 7 zile, Ón care au venit exper˛i din statele membre ∫i reprezentan˛i, angaja˛i ai comisiei. Nu au vorbit numai cu mine. De fiecare dat„ s-au Ónt‚lnit cu membrii C.S.M., de fiecare dat„ au mers Ón instan˛ele de judecat„, Ón Bucure∫ti ∫i Ón ˛ar„. De fiecare dat„ au vorbit cu procurorii, s-au Ónt‚lnit cu avoca˛ii, s-au Ónt‚lnit cu organiza˛iile nonguvernamentale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007 Deci ansamblul acestor surse reprezint„ esen˛a pe care o reg„sim Ón aceste rapoarte, nu ceea ce le spun eu celor de la comisie.

O alt„ acuz„ este blocarea Codului penal adoptat Ón 2004.

Œn primul r‚nd, vreau s„ fac o afirma˛ie clar„. Ceea ce s-a spus c„ a existat o perioad„ — nu se spune Ón mo˛iune care perioad„, dar e, a∫a, o perioad„! — Ón care au fost Ón vigoare dou„ Coduri penale nu e adev„rat, nicio secund„ nu au fost Ón vigoare dou„ Coduri penale. S-ar fi blocat tot sistemul de justi˛ie penal„. Mai departe, de ce am prorogat intrarea Ón vigoare a acestui cod?

S„ ∫ti˛i c„ mie nu Ómi pas„ cum se numesc codurile, trebuie doar s„ fie bune ∫i practicienii s„ le poat„ folosi bine.

Am Ónceput s„ lucr„m la regulile de procedur„ tocmai pentru a pune Ón aplicare acest cod. Am primit scrisori de la instan˛ele ∫i parchetele din ˛ar„ Ón care ni se cerea s„ prorog„m intrarea Ón vigoare a acestui cod, adoptat Ón 2004, pentru c„ anumite institu˛ii de drept penal din cod nu pot fi puse Ón aplicare. ™i toate aceste motive sunt prezentate Ón cele aproximativ 15 pagini de not„ de fundamentare Ón care am prorogat intrarea Ón vigoare a acestui cod.

Deci nu a fost un moft, nu a fost o r„zbunare, nimic altceva, Ón mod subiectiv, ci o imposibilitate practic„, obiectiv„, de a aplica dispozi˛iile acelui cod.

Av‚nd Ón vedere aceast„ situa˛ie, am r„mas, evident, cu codul vechi Ón vigoare, ∫i pentru c„ era necesar, iar un cartona∫ ro∫u, s„ introducem r„spunderea penal„ a persoanei juridice, atunci am modificat codul pe care Ól avem, ca s„ introducem r„spunderea penal„ a persoanei juridice.

Vreau s„ v„ spun c„, a∫a cum am anun˛at public, lucr„m la un Cod penal, ∫i tot ceea ce este bun Ón codul din 2004, Ón opinia practicienilor care Ól lucreaz„, a fost deja preluat Ón acest, s„-i spunem, nou cod, ∫i el va fi supus dezbaterii publice Ón cursul acestei luni.

Deci modul meu de lucru este urm„torul. Haide˛i s„ lu„m tot ce este bun din aceste legi ∫i s„ facem una bun„, cea mai bun„, pentru a putea fi bine aplicat„ Ón practic„. Numele codului chiar nu m„ intereseaz„. Putem s„-l numim cum dori˛i.

Desfiin˛area Institutului Na˛ional al Criminologiei.

Am procedat la restructurarea unor structuri finan˛ate din bugetul de stat, a∫a cum au f„cut to˛i colegii mei Ón Guvern. Pot s„ v„ spun, foarte pe scurt, c„ era un institut cu aproximativ 30-40 de locuri, multe neocupate, Ónfiin˛at Ón cursul guvern„rii trecute, care f„cea studii neesen˛iale pentru a schimba ceva pe baza acestora Ón justi˛ie, f„r„ relevan˛„ practic„. Nu s-a dovedit a fi eficient. Nu am luat decizia peste noapte. Œnt‚i am f„cut ni∫te verific„ri: ce studii fac, cine lucreaz„, c‚t lucreaz„, ce competen˛e exist„, la ce sunt folosite studiile.

™i a∫ mai vrea s„ v„ spun un motiv care, de altfel, este ∫i Ón nota de fundamentare din acea hot„r‚re de guvern, dar se pare c„ reproduc din lege ast„zi.

Exist„ un astfel de institut, Institutul pentru Cercetarea ∫i Prevenirea Criminalit„˛ii, Ón cadrul I.G.P. Par˛ial competen˛ele celor dou„ institute se suprapuneau, a∫a c„ am considerat c„ nu este cazul s„ continu„m s„ finan˛„m din bani publici Ónc„ un institut a c„rui eficien˛„

era absolut redus„. Nu mai spun c„ cei care lucrau acolo erau pl„ti˛i ca magistra˛ii, ceea ce iar e nepermis.

Un alt repro∫ se aduce cu privire la organizarea Ministerului Public ∫i se men˛ioneaz„ o lege — cred, Ón˛eleg, subÓn˛eleg din lipsa de argumente din mo˛iune c„ este vorba de Legea Ministerului Public — care, Óntr-adev„r, este Ón planul de ac˛iune pentru reforma justi˛iei, acel plan de care v„ spuneam la Ónceput c„ exist„, 2005—2007.

Aceast„ lege nu am f„cut-o. ™i nu am f„cut-o, discut‚nd cu practicienii din Rom‚nia ∫i cu Comisia European„, care s„ ∫ti˛i c„ ne Óntreab„ tot timpul despre acele m„suri, pentru c„ asta ar Ónsemna s„ modific„m iar legile justi˛iei, s„ lu„m tot ce ˛ine de parchete ∫i procurori ∫i s„ punem Ón Legea Ministerului Public.

Nu am considerat c„ este cazul de at‚ta instabilitatea legislativ„, a∫a c„ atunci c‚nd Ón Rom‚nia vom discuta dac„ vrem s„ schimb„m ceva Ón statutul de azi al procurorului, care este egal cu cel al judec„torului, atunci va fi cazul s„ facem o lege a Ministerului Public. Ast„zi, nu.

Ceea ce vreau s„ v„ spun este c„ e argumentat„ decizia pe care am luat-o. Œn afar„ de asta, vreau s„ spun c„ Ministerul Public nu se reformeaz„ printr-o lege, se reformeaz„ prin multe m„suri administrative care, de altfel, au Ónceput.

Dup„ cum ∫ti˛i, a Ónceput restructurarea Parchetului General. Dup„ numirea noului procuror general, s-a redus ca structuri, sec˛ii, servicii, birouri, ca num„r, ca func˛ii de conducere. Era un mastodont total nejustificat. S-a Óntocmit un nou regulament de func˛ionare al parchetelor care a primit aviz C.S.M., Ón acest moment este la Ministerul Justi˛iei, urmeaz„ a fi adoptat prin ordin.

Urmeaz„ restructurarea parchetelor, a∫a cum urmeaz„ ∫i restructurarea instan˛elor, dar pe baza unei evalu„ri, nu dup„ ureche. Trebuie s„ vedem exact de c‚˛i procurori este nevoie Óntr-o anumit„ unitate de parchet, Ón func˛ie de c‚te dosare se fac, pentru c„, a∫a cum am constatat ∫i anul trecut, ∫i anul acesta sunt unit„˛i de parchete, la parchetele de pe l‚ng„ cur˛ile de apel, unde s-au f„cut unul sau dou„ rechizitorii Óntr-un an de zile, ∫i atunci, sigur, nu se justific„ 5 procurori. Œn schimb, parchetele mai mici au pu˛ini procurori ∫i dosare multe. Exact la asta se lucreaz„ acum, la a face un echilibru, a pune Ón echilibru num„rul de procurori la toate unit„˛ile de parchet cu volumul de munc„.

S-a men˛ionat ordonan˛a D.I.I.C.O.T., c„ a fost modificat„ de 7 ori p‚n„ acum.

Ea a suferit o singur„ modificare direct„, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2006. Alte modific„ri au fost indirecte, prin modificarea cadrului general, ∫i total nesemnificative.

Doar c‚teva cuvinte cu privire la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2006 care a modificat Legea D.I.I.C.O.T. A∫a cum am spus, Ón repetate r‚nduri, dar glasul meu a fost pu˛in auzit — m„ bucur c„ pot s„ spun Ónc„ o dat„ —, Ón realitate aceast„ modificare nu a conferit atribu˛ii sporite procurorilor. Dac„ exist„ un r„u Ón ceea ce prive∫te accesul la sisteme informatice, dac„ exist„ ceva de analizat ∫i modificat, acestea exist„ Ón legisla˛ia adoptat„ Ón perioada 2000—2004, ∫i ave˛i toate aceste legi enumerate Ón materialul scris pe care vi l-am

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007 prezentat azi-diminea˛„ ∫i, Ón primul r‚nd, Ón Legea nr. 161/2003, unde se spune clar c„ nu se poate citi e-mail-ul dec‚t cu autoriza˛ie de la judec„tori, ∫i aceast„ chestiune a r„mas, Ón continuare, nemodificat„, firesc.

O alt„ acuz„: Ministerul Justi˛iei ar trebui s„ fie laborator de legi, ∫i nu este.

S„ Ón˛eleg, Ón sens clar, ideea de laborator de legi, adic„ legile care ˛in de justi˛ie ∫i procesul de avizare pentru celelalte ministere, dar cred c„ este evident pentru toat„ lumea c„ Ministerul Justi˛iei nu face toate legile Ón ˛ara asta, ci pe cele care ˛in de justi˛ie. Fiecare minister are ini˛iativ„ legislativ„ Ón domeniul lui. Ministerul Justi˛iei d„ un aviz de legalitate.

Acest repro∫ a venit Ón contextul repro∫ului c„ nu am zis: îNoi, Ministerul Justi˛iei, vrem s„ facem legile retroced„rii“ ∫i le-a f„cut Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Óntr-o perioad„ Ón care P.C. era Ón Guvern ∫i nu a obiectat la acest lucru.

™i am s„ reamintesc c„ nici Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale nu a f„cut acel proiect pentru care ne-am asumat r„spunderea — legile propriet„˛ii ∫i ale justi˛iei. L-a f„cut un comitet interministerial, a∫a cum prevede legea c„ se poate, Ón care a fost reprezentat ∫i Ministerul Justi˛iei, a∫a Ónc‚t acest pachet reprezint„ opera comun„ a Guvernului. Deci nu am fugit de nicio responsabilitate.

Mi se repro∫eaz„ procesele pierdute la C.E.D.O. pe proprietate.

Nu mi-a venit s„ cred c‚nd am citit. Nu voi spune dec‚t at‚t, c„ aceste procese sunt pierdute de mul˛i ani de zile — ∫i ∫tim cu to˛ii de c‚nd — din cauza unei legisla˛ii ambigue, contradictorii, care nu a protejat proprietatea, care a creat foarte multe procese din cauza practicii neunitare a instan˛elor, determinate fie de opiniile diferite ale judec„torilor, fie de legisla˛ia contradictorie. ™i toate aceste legi au fost adoptate din 1990 p‚n„ Ón 2004. Deci nu pe timpul acestei guvern„ri.

™i v„ mai amintesc, de∫i nu-mi face nicio pl„cere, c„ primele procese pe proprietate pierdute la Curtea European„, acel celebru caz Brum„rescu, s-au datorat refuzului de acces Ón justi˛ie. Instan˛ele, s-a spus, Ón Rom‚nia, nu sunt competente s„ judece aceste procese.

Cam at‚t despre legile propriet„˛ii, despre procesele de la C.E.D.O. ∫i despre cine este responsabil de aceste procese pierdute.

Despre Legea A.N.I., se spune Ón mo˛iune c„ este o minciun„ c„ este cerut„ de Uniunea European„.

Voi spune, Ónc„ o dat„, cum se Ónt‚mpl„ lucrurile Ón negocierile cu Comisia European„. fiara care vrea s„ adere, spune: îEu vreau s„ ader ∫i, uite, am un plan... Asta vreau s„ fac Ón aceste domenii“.

V-am spus la Ónceput c„ a trebuit, p‚n„ Ón martie 2005, s„ elabor„m o strategie ∫i un plan de m„suri pentru lupta Ómpotriva corup˛iei. Œn acea strategie, adoptat„ prin hot„r‚re de guvern, am men˛ionat ∫i stabilirea unui organism care s„ controleze averile, posibilele conflicte de interese ∫i incompatibilit„˛ile. Guvernul a adoptat acea hot„r‚re, a fost trimis„ la Comisie — repet, era o condi˛ie sub clauz„! —, Comisia a spus c„ e foarte bun acest plan — a∫a cum a spus ∫i de cel de reform„ Ón justi˛ie — ∫i, din acel moment, a devenit angajamentul Rom‚niei. ™i, evident c„, a∫a cum

ne Óntreab„ ∫i pe alte m„suri, Comisia European„ ne Óntreab„ ∫i pe asta, iar aceasta i s-a p„rut at‚t de important„, Ónc‚t a procedat cum a procedat, mai pu˛in Ón alte cazuri, ∫i anume, pre∫edintele Comisiei Europene, acum nici 10 zile, a f„cut public„ aceast„ solicitare cu privire la adoptarea Legii A.N.I.

Comisarul pentru extindere, Olli Rehn, acela∫i lucru, a scris scrisori, a spus public. Vicepre∫edintele Comisiei Europene, ∫i el, a insistat. Œn toate discu˛iile care au loc, b„nuiesc, ∫i cu oficiali, ∫i cu dumneavoastr„, din Parlament, ∫i cu membri ai Guvernului, se ridic„ aceast„ chestiune.

Prin urmare, Ón acest moment, noi, Ón Rom‚nia, ∫i chiar aici, Ón Senat, trebuie s„ ne Óndeplinim cu onoare aceast„ obliga˛ie, care este, repet, ∫i Ón Decizia Comisiei Europene din decembrie 2006 pentru m„surile pe care Rom‚nia are s„ le Óndeplineasc„ dup„ integrare.

A∫a Ónc‚t, m„ surprinde aceast„ acuz„ continu„: de ce ai cerut legea asta? Tu ai cerut-o...

Haide˛i s„ facem legea asta. Suntem Ón aceast„ situa˛ie Ón care trebuie s„ ias„ bine cu aceste trei competen˛e pe care le-a men˛ionat acest proiect de lege.

Faptul c„ ea nu mai exist„ Ón alte state U.E. nu este un argument. Multe nu exist„ Ón alte state U.E., ∫i exist„ la noi. Ideea c„ trebuie s„ fie o agen˛ie independent„ a pornit de la faptul c„, din experien˛a noastr„, a tuturor celor care am tr„it Ón Rom‚nia, ∫tim c„ institu˛iile nu se autocontroleaz„ ∫i atunci ideea a fost s„ facem o agen˛ie independent„.

Un alt repro∫ — citez —: îinac˛iune absolut„ Ón materie procedural„ ∫i organizarea instan˛elor“.

Mi-e greu s„ Ón˛eleg aceast„ afirma˛ie, at‚ta timp c‚t Parlamentul, Ón 2005 ∫i 2006, a luat decizii ∫i a adoptat trei legi de procedur„ — deci de procedur„ numai — ini˛iate de Ministerul Justi˛iei: Legea nr. 219/2005, Legea nr. 459/2006 ∫i Legea nr. 356/2006.

Deci iar„∫i o afirma˛ie care nu are niciun fel de suport.

Pentru c„ suntem la procedur„, a∫ vrea s„ informez pe toat„ lumea c„ lucr„m la Ministerul Justi˛iei, dar cu practicieni ∫i cu exper˛i str„ini, nu cu angaja˛i ai Ministerului Justi˛iei, la noile coduri de procedur„ penal„ ∫i civil„. Acestea vor fi finalizate Ón cursul acestui an. Orice opinie din partea oric„ror speciali∫ti sau a oric„ror partide este bine-venit„ ∫i, de altfel, vor fi supuse dezbaterii publice ∫i vor veni Ón Parlament pentru adoptare.

Modific„rile pe care le-am f„cut, Ón 2005 ∫i 2006, pe procedur„ civil„ ∫i penal„ vor fi preluate Ón aceste coduri, deci nu va exista o instabilitate legislativ„ din acest punct de vedere.

Un alt repro∫ care iar„∫i mi se face mie este num„rul mic de magistra˛i. Toat„ lumea ∫tie, sper, c„ magistra˛ii, judec„tori ∫i procurori, sunt Óncadra˛i de Consiliul Superior al Magistraturii. Fie absolv„ un institut de doi ani, de preg„tire, fie dau concurs, concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii. Deci nu am nicio leg„tur„ cu intrarea Ón magistratur„. Pot doar, dac„ constat c„ lucrurile nu merg bine, s„ g„sim o alt„ modalitate de intrare Ón magistratur„, ∫i atunci s„ prevedem Ón lege a∫a ceva, dar pentru informarea dumneavoastr„ a∫ vrea s„ v„ spun c„ num„rul de judec„tori a crescut, nu a sc„zut.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007 Num„rul posturilor vacante de judec„tor era, Ón iunie 2005, de 561, iar Ón decembrie 2006 a sc„zut la 388. Deci Ón jur de 150 de judec„tori au intrat Ón profesie.

Tocmai pentru c„ am analizat Ómpreun„ cu C.S.M. motivul supraaglomer„rii unor instan˛e, am constatat c„ nu num„rul de judec„tori este problema. Œn Rom‚nia, num„rul de judec„tori este chiar un pic mai mare dec‚t media european„. Problema este Ón alt„ parte: modul de distribuire a judec„torilor pe instan˛e de judecat„. Avem instan˛e de judecat„ cu volum mic, unde sunt prea mul˛i judec„tori, ∫i instan˛e cu volum mare, unde sunt prea pu˛ini judec„tori, exact cum se Ónt‚mpl„ ∫i la parchete, ∫i atunci, asta facem acum, lucr„m cu C.S.M. pentru a regla aceast„ chestiune ∫i a stabili exact num„rul de judec„tori necesar la fiecare instan˛„, Ónc„rc„tura medie acceptabil„ pe judec„tor, a∫a Ónc‚t aceste lucruri se vor regla.

Repet, ocuparea acestor posturi este atributul C.S.M., lucr„m Ómpreun„, tocmai c„ avem responsabilit„˛i Ómp„r˛ite ∫i le exercit„m Ómpreun„, chiar dac„, public, dumneavoastr„ nu vede˛i dec‚t ceart„.

Posturi libere de procuror sunt Óngrijor„tor de multe, nu s-au ocupat prin concursurile organizate de C.S.M., au intrat c‚te doi-trei procurori la fiecare concurs, de∫i au fost c‚te trei pe an, a∫a Ónc‚t, tot Ómpreun„ cu C.S.M., am anun˛at public, de circa dou„ s„pt„m‚ni lucr„m la o modificare legislativ„, ca s„ permitem intrarea Ón profesie ∫i Óntr-un alt mod.

Pentru c„ s-a men˛ionat organizarea judiciar„, a∫ vrea s„ spun c„ acest Guvern a atribuit 200 de posturi de grefier finan˛ate ∫i 700 de posturi suplimentare, iar„∫i finan˛ate, pentru sistemul de justi˛ie.

Mi se repro∫eaz„, Óntre altele, procesele lungi sau autoreglarea profesional„, c„ nu s-a conturat Ón niciun sistem autoreglarea profesional„. B„nuiesc c„ ne referim la sistemul de justi˛ie. Tocmai din titlu rezult„ c„ e autoreglare, c„ sistemul trebuie s„ se regleze singur ∫i, a∫a cum v-am ∫i spus la Ónceput, aceste atribu˛ii sunt la C.S.M. din septembrie 2004. O s„ vedem dac„ se regleaz„ sau nu, dar autoreglarea de care vorbi˛i apar˛ine sistemului. Sistemul e cel care Ói sanc˛ioneaz„ pe cei care gre∫esc.

™i eu sunt nemul˛umit„ de inspec˛ia C.S.M. sau de deciziile luate, c„ sunt prea pu˛ini sanc˛iona˛i, ∫i eu am f„cut sesiz„ri la C.S.M. pe lungimea proceselor sau pe Ónc„lcarea legii, sau pentru faptul c„ o hot„r‚re st„ nesemnat„ de un judec„tor trei luni de zile, sau pe faptul c„ ni∫te calculatoare stau Óncuiate, Ón loc s„ stea pe birourile judec„torilor. ™i sesiz„rile mele au fost clasate. Suntem, aici, Ón aceea∫i situa˛ie, dar, repet, asta avem Ón Rom‚nia, asta ne-a˛i adus Ón 2004. Œncerc„m, vedem cum merge, evalu„m cum merge ∫i, dac„ nu merge, vom schimba.

Procesele prea lungi au foarte multe cauze — ca s„ Ón˛eleag„ toat„ lumea —, sau hot„r‚rile nemotivate, sau prost motivate. Nu motivez eu hot„r‚ri, nu dau eu termene Ón procese. Uneori, sunt de vin„ cei care nu se prezint„, uneori, poate, judec„torii, pentru c„ accept„ prea u∫or motive de am‚nare, alteori, sunt de vin„ aceste proceduri Ónc„rcate, pe care le avem, care permit am‚narea proceselor, ∫i ceea ce st„ Ón responsabilitatea ministrului justi˛iei este schimbarea normelor de

procedur„. A∫a cum v-am spus, lucr„m la acest lucru ∫i pot s„ v„ spun c„ nu va mai exista dec‚t un singur ciclu procesual, care va scurta extrem de mult procesele.

O alt„ modalitate prin care se scurteaz„ procesele este informatizarea, pentru c„ este mai pu˛in timp de documentare pentru judec„tor, care acum are toate legile Ón sistem electronic, pe calculator. ™i redactarea este altfel, nu se mai folose∫te ma∫ina de scris, ci se lucreaz„ pe calculator, ∫i ∫ti˛i c„ asta u∫ureaz„ mult ∫i scurteaz„ durata de redactare.

Alte lucruri pe care le-am f„cut din perspectiva competen˛elor ministrului justi˛iei — ini˛iativ„ legislativ„ pentru scurtarea proceselor — sunt: Legea medierii, pe care dumneavoastr„, Ón Parlament, a˛i adoptat-o, care va prelua o parte din procese, ∫i, de exemplu, noua procedur„ a insolven˛ei, care prevede o modalitate electronic„, practic, de comunicare a procedurilor ∫i de realizare a actelor procedurale. ™i acestea duc la scurtarea proceselor.

O alt„ acuz„ — citez —: îcheltuirea unor sume uria∫e pentru audit ∫i expertiz„“.

Nu ne spun autorii mo˛iunii care sunt audit„rile, care sunt expertizele ∫i care sunt sumele uria∫e. Cu toate acestea, o s„ v„ r„spund.

Œn primul r‚nd, expertizele ∫i to˛i exper˛ii care vin Ón Rom‚nia, din alte state, cei mai mul˛i dintre ei sunt pl„ti˛i de institu˛iile care Ói trimit. To˛i exper˛ii Comisiei Europene sunt pl„ti˛i de Comisia European„. Avem al˛i exper˛i care sunt pl„ti˛i de Banca Mondial„. Am avut exper˛i de la Curtea de Conturi European„, care sunt pl„ti˛i de acea institu˛ie.

Ceea ce a pl„tit Ministerul Justi˛iei, se pare c„ nu a˛i ∫tiut, dar nu e nicio problem„ s„ v„ spun, sunt dou„ audit„ri, unul cerut de Comisia European„ sub clauz„ de salvgardare. ™i iar„∫i m„ Óntorc la acea clauz„ de salvgardare, cu care ne-a˛i l„sat Ón decembrie 2004, Ón care se spunea c„ p‚n„ Ón martie 2005 Rom‚nia trebuia s„ fac„ un audit independent asupra strategiei anticorup˛ie ∫i eficien˛a luptei de p‚n„ atunci cu corup˛ia ∫i s„ fac„ noua strategie. Deci nu puteam face noua strategie dec‚t dac„ aveam ∫i un audit independent, repet, deci nu putea fi f„cut de o institu˛ie a statului. Acela a fost un audit care s-a f„cut pe baza unei proceduri de licita˛ie public„, iar al doilea audit, f„cut din banii Ministerului Justi˛iei, a fost cerut de Curtea de Conturi, care ne-a cerut s„ facem un audit pe modul de executare a lucr„rilor la Palatul de Justi˛ie.

Doamna ministru, a˛i vorbit 40 de minute. Sigur c„ pute˛i consuma din cele 10 minute de final, dar eu cred c„ e bine s„ v„ p„stra˛i ∫i pentru r„spunsuri.

V„ rog!

Am s„ scurtez, dac„ mai Ómi permite˛i s„ termin, totu∫i, s„ trec prin toate.

V„ rog frumos.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007

## **Doamna Monica Luisa Macovei:**

Sunt acuzat„ de dezinteres pentru infrastructur„ ∫i dot„ri.

Am s„ v„ dau numai ni∫te cifre. Bugetul pe 2005 a fost suplimentat expres pentru infrastructur„ ∫i dot„ri. Bugetul pe 2006 a crescut pe infrastructur„ ∫i dot„ri cu 33 milioane euro, bugetul pe 2007 este mai mare ∫i pe infrastructur„, ∫i pe dot„ri. Œn 2005 am finalizat 9 sedii de instan˛„, Ón 2006, 14 sedii de instan˛„. A˛i v„zut cu to˛ii anul acesta Palatul de Justi˛ie, cl„direa Junior, Ón fine, s-au terminat ∫i toate instan˛ele din Bucure∫ti stau Ón locuri extrem de decente, chiar mai mult dec‚t at‚t.

Œn plus, am contractat — iar„∫i spun Guvernul, c„ ace∫ti bani vor trebui pl„ti˛i Ónapoi — 110 milioane euro de la Banca Mondial„, cu care se vor construi 25 de sedii de instan˛„. Nu cred c„ a mai fost un guvern Ón urm„, Ón 16 ani, care a ar„tat at‚ta interes ∫i a pus ∫i banii pentru infrastructur„, ∫i pentru sediile de instan˛„.

A∫ mai vrea s„ m„ refer, Ón final, la informatizare. Nu e pomenit niciun cuv‚nt acolo. Sunt acuzat„ c„ nu am f„cut reform„. Informatizarea este un element esen˛ial al reformei ∫i a∫ vrea s„ v„ spun c„ avem o strategie ∫i pe informatizare, adoptat„ de Guvern tot Ón 2005. Adic„, nu am f„cut-o la Ónt‚mplare.

Pot s„ v„ spun c„ la sf‚r∫itul anului 2004 dotarea cu echipament informatic Ón instan˛e ∫i parchete era, practic, aproape inexistent„, cu excep˛ia ministerului ∫i a c‚torva instan˛e. La Ónceputul lui 2005, 15% dintre judec„tori ∫i grefieri aveau calculator, iar ast„zi au 98%. Asta a Ónsemnat 18 milioane euro, pe care acest Guvern i-a scos ∫i i-a pl„tit, ∫i a cump„rat echipament IT.

Mai pot s„ v„ spun, tot a∫a, pentru cei din fosta guvernare, care au semnat aceast„ mo˛iune, c„ exist„ dou„ hot„r‚ri de guvern, una din 1999, una din 2000, care promit bani pentru informatizare Ón justi˛ie, dar care nu au fost niciodat„ puse Ón aplicare, dec‚t Ón 2005, c‚nd a venit acest Guvern.

De∫i mai am timp pu˛in, mi se pare important s„ ∫tim cu to˛ii — poate c„ nu am comunicat destul de bine aceste informa˛ii — ce s-a f„cut Ón materia informatiz„rii. Distribu˛ia aleatorie, iar„∫i sub clauz„ de am‚nare, s-a realizat Ónc„ din martie 2005, tot Ón sistem electronic, s-a f„cut infrastructur„ de comunica˛ii, to˛i au acces la internet, adic„, fiecare Ón parte, au un sistem informatic de prelucrare a dosarelor, s-a construit portalul instan˛elor, adic„, fiecare instan˛„ Ó∫i pune informa˛ii despre procese ∫i foarte cur‚nd o s„-∫i pun„ toat„ lumea ∫i hot„r‚rile motivate.

Mul˛umesc, doamna ministru. Stima˛i colegi,

Trecem la dezbateri pe marginea mo˛iunii, a raportului prezentat de doamna ministru.

Da˛i-mi voie s„ invit la cuv‚nt pe domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, ∫i se preg„te∫te domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnule pre∫edinte, Doamna ministru,

Domnilor colegi,

Dezbatem ast„zi aceast„ mo˛iune simpl„ pentru motivul principal ∫i foarte serios, acela c„ justi˛ia este Ón tensiune, o tensiune indus„, neproductiv„, periculoas„ pentru aspectul general de civilitate ∫i ordine public„. Principalul factor de criz„ al justi˛iei Ón Rom‚nia Ól reprezint„ atitudinea doamnei ministru Macovei, pe care a˛i avut-o repetat„, din nou, ast„zi.

Pe aceasta o acuz direct de starea de fapt invocat„ Ón mo˛iune. Domnia Sa s-a comportat, de la Ónvestitur„ p‚n„ ast„zi, ca ∫i cum ar fi trebuit s„ demonstreze continuu propria voin˛„ ∫i validitate, de aceea a ∫i abuzat de prerogativele ministeriale, de aceea a ∫i militat continuu pentru l„rgirea acestora.

Cu toat„ poza de intransigen˛„ pe care a afi∫at-o p‚n„ Ón prezent, Monica Macovei nu a f„cut dec‚t s„ creeze ∫i s„ Óntre˛in„ o permanent„ stare conflictual„ Óntre minister ∫i C.S.M., Óntre minister ∫i forul legislativ, Óntre magistra˛i ∫i justi˛iabili ∫i chiar Ón Executiv, ∫i, ceea ce este mai grav, Domnia Sa se afl„ Ón conflict direct ∫i vizibil cu legisla˛ia anterioar„ mandatului s„u, chiar dac„ aceast„ legisla˛ie a trecut prin votul unui Parlament legal Ónvestit ∫i a ob˛inut uneori votul unanim.

Intransigen˛a aceasta, modul acesta rigid ∫i personal de a pune problema au izolat-o pe doamna Macovei, discursul s„u nu mai are audien˛„ Ón forurile judiciare,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007 credibilitatea Ón interiorul justi˛iei este cvasinul„, deciziile nu se mai iau colocvial, criza de sistem ∫i criza de percep˛ie a justi˛iei ating cote maxime, nimic nu se poate edifica durabil, pornind de la nega˛ie, intransigen˛„ ∫i ur„, mai ales ur„. Acestea sunt distructive ∫i deconstructive. Nimic nu s-a realizat, dimpotriv„, opinia public„ a pierdut ∫i bruma de Óncredere pe care o avea Ón actul de justi˛ie. Reforma doamnei Macovei pe care am ascultat-o ast„zi este pur artizanal„, dup„ cum cruciada anticorup˛ie este contrazis„ f„˛i∫ de realitatea curent„.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Prezum˛ia esen˛ial„ pentru o reform„ a justi˛iei este legisla˛ia. Dac„ legea este necoerent„, contradictorie sau excesiv interpretativ„, no˛iunile de justi˛ie ∫i justi˛ie social„ nu-∫i mai reg„sesc Ón˛elesul.

Anun˛ Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat c„ a consumat 17 minute. Deci mai ave˛i la dispozi˛ie 8 minute.

Invit la microfon pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Se preg„te∫te domnul senator Corneliu Vadim Tudor, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Doamn„ ministru, Domnule ministru, Onorat„ asisten˛„,

Reforma justi˛iei ∫i lupta Ómpotriva corup˛iei au reprezentat condi˛ii obligatorii pentru integrarea Rom‚niei

Ón Uniunea European„. Portofoliul justi˛iei a fost ∫i r„m‚ne unul dintre cele mai dificile din structura guvernamental„ ∫i, fie c„ se accept„ sau nu, trebuie recunoscut faptul c„ actualul ministru, Monica Macovei, Ómpreun„ cu to˛i, a Ónceput, Ónc„ de la preluarea mandatului, s„ schimbe imaginea de ˛ar„ corupt„ a Rom‚niei. Ar fi nerealist s„ ne imagin„m c„ obiectivul reform„rii justi˛iei — m„cinat„, ani de-a r‚ndul, de servilism politic — ar fi putut fi atins dintr-o dat„ Ón mod miraculos, dar nu putem fi de acord cu afirma˛ia potrivit c„reia nu s-a Óntreprins nimic Ón domeniul reform„rii justi˛iei, dac„ ˛inem cont numai de ecourile pozitive pe care le-a avut Ón activitate ministrul la toate nivelurile ∫i forurile europene.

Mo˛iunea simpl„ pe care o dezbatem, intitulat„ Ón mod tenden˛ios îMinciuna—Adev„rul justi˛iei Macovei“, reclam„ Óndeosebi faptul c„, la mai bine de doi ani de la preluarea portofoliului justi˛iei, doamna Monica Macovei nu a f„cut reform„ Ón justi˛ie. Apreciem aceste afirma˛ii ca lipsite total de temei ∫i tocmai de aceea ne dorim s„ le atragem aten˛ia semnatarilor mo˛iunii c„, Ón redactarea textului, au ignorat, cu bun„-∫tiin˛„ sau nu, faptul c„, prin hot„r‚re de guvern, a fost aprobat„, la propunerea ministrului justi˛iei, îStrategia de reform„ a sistemului judiciar pe perioada 2005—2007“ ∫i îPlanul de ac˛iune pentru implementarea strategiei de reform„ a sistemului judiciar pe perioada 2005—2007“, publicat Ón îMonitorul Oficial“. Tot la propunerea ministrului Monica Macovei a fost aprobat„ îStrategia na˛ional„ anticorup˛ie pe perioada 2005—2007“ ∫i îPlanul de ac˛iune pentru implementarea Strategiei na˛ionale anticorup˛ie pe perioada 2005—2007“, precum ∫i îStrategia de informatizare a sistemului judiciar pe perioada 2005—2009“. Aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ ar fi fost greu de realizat, av‚nd Ón vedere ∫i tristul record pe care ˛ara noastr„ l-a de˛inut Ón ceea ce prive∫te gradul de corup˛ie, concretizat prin clauze de salvgardare pentru justi˛ie ∫i lupta Ómpotriva corup˛iei, f„r„ o strategie credibil„ de reformare a justi˛iei ∫i combatere a corup˛iei.

Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. a consumat 7 minute, din cele 27, deci mai are la dispozi˛ie 20 de minute.

Invit la microfon pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Se preg„te∫te domnul senator Gheorghe Constantin, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Domnule pre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Stimate domnule pre∫edinte, Onora˛i colegi,

Am asistat la o nou„ expresie a comportamentului arogant ∫i insuportabil al doamnei Monica Macovei. A∫a face Domnia Sa ∫i la C.S.M., dar ∫i Ón fa˛a altor organe, unde pozeaz„ Óntr-un fel de zei˛„ neÓn˛eleas„ a justi˛iei.

Realitatea este c„ poza asta de îfemeia comisar“ din piesa îTragedia optimist„“, de Vsevolod Vi∫nevski, nu o prinde deloc pe doamna sau poate domni∫oara, pentru c„ nu ∫tim Ónc„ starea civil„ a Domniei Sale, dup„ una sau dou„ c„s„torii. S„ fie s„n„toas„!, dar nu ∫tiu cum s„-i zic.

Macovei!

Dimpotriv„, masca asta de femeie dur„ provoac„ r‚sete ∫i, de cele mai multe ori, compasiune. Noi ∫tim foarte bine ce-i poate pielea acestei doamne. Nu ne mir„ c„ Monica Macovei face pereche cu Traian B„sescu. Am‚ndoi au apuc„turi dictatoriale ∫i bahice.

Œmi asum aceast„ r„spundere ∫i v„ aduc mii de titluri din pres„, dar ∫i martori. Dar am‚ndoi au ∫i mania persecu˛iei, ∫i un stil la∫ — cum zicea domnul Dan Voiculescu, c„ îdomnul B„sescu este un maidanez care mu∫c„ ∫i fuge“. O s„ vedem m‚ine dac„ poate s„ mu∫te ∫i s„ mai ∫i fug„.

Deocamdat„ a Óncercat s„ ne mu∫te de... man∫etele pantalonilor feble˛ea Domniei Sale, doamna Monica Macovei, pe care o ∫tiu din anii ‘97-’98 c‚nd, Ón regimul Emil Constantinescu, mi-a instrumentat ni∫te dosare politice. Nu a ajutat-o Dumnezeu ∫i am c‚∫tigat, la pas, toate acele dosare, dar nu am uitat stilul Domniei Sale de a se raporta la justi˛ie, de a executa ni∫te ordine politice, de a se crede foarte de∫teapt„ ∫i îDincolo de bine ∫i de r„u“, cum sun„ titlul unui eseu al lui Friedrich Nietzsche.

Doamna Macovei, ar trebui s„ Ón˛elege˛i, dac„ poza˛i Ón democrat„ european„, c„ v„ afla˛i Ón prima institu˛ie a unei ˛„ri democratice, Ón Senat.

Nu pute˛i s„ veni˛i cu mostre de arogan˛„ de genul atacurilor _ad personam_ , cum sunt Ón acest document pe care ni l-a˛i remis nou„, ∫i s„ spune˛i, citez: î... c„ nu putem ignora“ — deci ave˛i pluralul majest„˛ii, dumneavoastr„ — înu putem ignora faptul c„ printre semnatarii prezentei mo˛iuni se afl„ persoane responsabile pentru necesitatea ∫i impunerea unei astfel de clauze de salvgardare“, adic„ s„ ie∫im din structurile europene.

Dar cine v„ permite dumneavoastr„ s„-i judeca˛i pe senatori? Noi, Ón mo˛iunea pe care am semnat-o ∫i noi, cu deplin„ responsabilitate, nu v-am judecat, nu am f„cut atacuri la persoan„. Dac„ a˛i fi avut ceva carte — ∫i nu ifose! —, a˛i fi ∫tiut c„ asta se nume∫te îsofism de irelevan˛„“. Nu mai vorbesc de agramatismele care sunt aici. Nu mai vorbesc de îloca˛ia“ pe care o considera˛i loc, dar de fapt, îloca˛ie“ Ón DEX Ónseamn„ chirie.

Dumneavoastr„ mai spune˛i: îEste surprinz„tor cum Ón loc s„ se concentreze pe realizarea acestei m„suri“... Stop cronometrul! Cum a∫a?! Ne da˛i sarcini dumneavoastr„?! Dar cine v„ d„ dreptul, doamna Monica Macovei, s„ da˛i sarcini la 137 de senatori care, Ón loc s„ fac„ ce vre˛i dumneavoastr„, ia uite, domne, cu ce se ocup„! Cu bunul mers al justi˛iei ∫i de un control riguros din partea primei institu˛ii democratice a unei ˛„ri, care este Parlamentul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007 Nu citesc mai departe.

Vorbea˛i de A.N.I. Doamna Macovei, îdraga dumneavoastr„ ANI“, cum Ói spunea domnul Traian B„sescu, este cea mai jenant„ form„ de poli˛ie politic„. Œnceta˛i s„ v„ mai prezenta˛i am‚ndoi, care umbla˛i ca tusea ∫i junghiul, de m‚n„, drept cei mai mari lupt„tori Ómpotriva corup˛iei.

A∫a. Deci a∫ vrea s„ m„ l„muri˛i ∫i pe mine...

## Domnule pre∫edinte,

A∫ vrea s„ asigura˛i lini∫tea ∫i ordinea, pentru c„ sunt 3 posturi de televiziune care transmit Ón direct, ∫i dac„ cineva crede c„ poate s„-mi bage mie pumnul Ón gur„ Ónseamn„ c„ nu ∫tie ce reac˛ie devastatoare pot s„ am.

V-a˛i b„tut joc de ˛ara asta de peste 2 ani de zile!

Domnule pre∫edinte...

Termina˛i cu prostiile! Temina˛i cu prostiile, pentru c„ suntem Ón anul centenarului marilor r„scoale de la 1907. S„ nu ias„ lumea cu furcile Ón strad„.

Domnule pre∫edinte,

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

C„ v-a˛i f„cut averi de sute de milioane de euro ∫i v„ bate˛i joc de ˛ara asta!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ reveni˛i la subiect.

Ave˛i m„car bunul-sim˛ s„ t„ce˛i din gur„ c‚nd v„ vorbe∫te un om care nu a fost la guvernare ∫i care nu este corupt.

Nu am dreptul s„ spun ˛„rii mele c„ este s„rac„ ∫i fl„m‚nd„ din cauza voastr„, care veni˛i cu marionete de genul „sta ∫i juca˛i teatru de irozi, de p„pu∫i? Nu v„ l„s„m noi s„ face˛i reforma?

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ reveni˛i la subiect.

P„i, dar m„ Óntrerupe.

V„ rog s„ reveni˛i la mo˛iune.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Nu sunt un robot. Am ∫i eu reac˛iile mele. Doamna Macovei,

De ce nu este arestat de 2 ani de zile traficantul de droguri ∫i de carne vie Nicu Ghear„, care are 3 palate Ón 3 ˛„ri europene ∫i se vede periodic, la Hotelul îDoroban˛i“, cu ∫eful Serviciului Secret UM 0862. Cum Ól cheam„ pe acesta, m„?

Cum Ól cheam„?

Virgil Ardeleanu.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Virgil Ardeleanu, poreclit de pres„ îVulpea“.

Œn loc s„-l aresteze domnul Virgil Ardeleanu, Ól folose∫te. De ce Ól folose∫te? Acesta este unul din marii bandi˛i ai Europei, dar voi nu-l cunoa∫te˛i, fiindc„ a cotizat cu 1,5 milioane euro la Traian B„sescu, prin deputatul P.D. Stelian Du˛u.

S„ m„ dea ei Ón judecat„ ∫i voi veni cu 100 de martori din jude˛ul Constan˛a. Ia uite, domne, prea v„ crede˛i singuri pe terenul de joc.

De ce, stimat„ doamn„ Monica Macovei, Ónc„ ministru al justi˛iei, dar sper„m c„ dup„ aceast„ mo˛iune ve˛i avea bunul-sim˛ s„ pleca˛i, de ce nu sunt aresta˛i mafio˛ii din sfera de atrac˛ie a Palatului Cotroceni, ca ™tefan R„dulescu, Virgil C‚rstea ∫i al˛ii care, de asemenea, cotizeaz„ din greu, fie la Mircea B„sescu, fratele a∫a-zisului prezident, fie direct la Traian B„sescu.

Nu-i ∫ti˛i pe ei? La ce v„ folose∫te arhiva SIPA, pe care a˛i privatizat-o a∫a cum a˛i privatizat ∫i justi˛ia? S„ pedepsi˛i numai opozi˛ia ∫i s„ v„ menaja˛i gangsterii care produc din greu pentru voi? Ne crede˛i at‚t de pro∫ti? Ia uite, domne, a˛i ∫i g„sit omul care s„ tremure c‚nd vine femeia-comisar! Ana Pauker Ón pantalonii v„duvei lui Mao Zedong.

Termina˛i cu prostiile astea!

Domnule pre∫edinte!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

A! bine. Adev„rul doare!

Adev„rul doare!

Domne, nu mai c„uta˛i har˛„, pentru c„ s-ar putea s„ ias„ r„u, s„ ∫ti˛i! Lumea pe voi v„ ur„∫te, nu pe noi. Lumea ∫tie c„ noi spunem adev„rul, nu voi!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007 Am s„ v„ citesc un fragment, stima˛i colegi, dintr-o not„ a unui serviciu special care s-a s„turat s„ tot lucreze Ón gol ∫i s„ fie decima˛i pentru c„ deranjeaz„ justi˛iarii ∫i profesioni∫tii. Imediat acuza˛i: îSecuri∫tilor! Sunte˛i Ómpotriva reformei! Ne vede Europa!“. P„i astea erau frazele din îO scrisoare pierdut„“ a lui Caragiale, domnilor! Societatea rom‚neasc„ a progresat. Nu ne mai amenin˛a˛i cu Europa. Noi suntem Europa! Suntem acolo unde ne este locul, ∫i dumneavoastr„ nu ave˛i niciun merit, doamna Macovei.

Termina˛i cu amenin˛„rile astea ∫i cu asumarea meritelor! Ia uite, domne, dac„ nu se n„∫tea Sf‚nta Monica, mama Sf‚ntului Augustin, noi eram ultimii troglodi˛i din Europa. Nu v„ da˛i o importan˛„ cam mare, doamna Monica Macovei?! R‚de˛i, dar nu e r‚sul dumneavoastr„...

Ia uite cum sun„ nota, ca s„ vedem cum st„m cu corup˛ia. ™i asta este numai uvertura la ce vom face m‚ine Ón Parlament c‚nd va veni _il capo di tutto capi_ , mafiotul num„rul 1 al Rom‚niei, Traian B„sescu.

S„ m„ opreasc„ el pe mine!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule pre∫edinte, noi discut„m o mo˛iune aici. V„ rog.

protectorul Domniei Sale, domnul Traian B„sescu, a noului pre∫edinte al Consiliului Superior al Magistraturii, cel care a contribuit la mu∫amalizarea Dosarului îFlota“, Ón sarcina lui Traian B„sescu?

Acesta este Dosarul îFlota“?! Nu mai Ómi spune˛i mie de acte, c„ nu avem acte. Aici e domnul B„sescu, Ón sarcina lui ∫i a gangsterilor care l-au ajutat, inclusiv î™ogunul“, se re˛ine o fraud„ Ón dauna avutului ob∫tesc de peste 300 milioane dolari.

Domnule pre∫edinte...

De ce nu Ól aresta˛i? Sau de ce nu propune˛i anchetarea Ón procedur„ de urgen˛„...

Domnule pre∫edinte...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

... a domnului B„sescu. Asta este corup˛ia, doamna Macovei! Nu ne vorbi˛i nou„ de g„ini z„p„cite ∫i de tot felul de inten˛ii pe care le ave˛i, ∫i nu v„ l„sam noi, reac˛ionarii!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

E vorba de mafie, domnule pre∫edinte!

Citez: îA∫a cum se ∫tie, deputatul P.D. de Constan˛a, Stelian Du˛u, este cercetat penal de D.N.A. Zilele trecute, Daniel Morar, procurorul-∫ef al D.N.A., l-a sunat pe procurorul Marius Iacob, ∫eful Sec˛iei a II-a penal„ din cadrul Parchetului General, ∫i i-a transmis s„ solu˛ioneze favorabil dosarul Ón care este cercetat un subordonat al s„u, care, la r‚ndul s„u, Ól cerceteaz„ pe Stelian Du˛u. Daniel Morar i-a mai precizat c„ de acest caz se intereseaz„ personal doamna ministru Monica Macovei ∫i persoane de la Palatul Cotroceni. Procurorul Marius Iacob a comentat negativ interven˛ia lui Daniel Morar ∫i a condamnat, fa˛„ de mai mul˛i subalterni, amestecul politicului Ón actul de justi˛ie. Dup„ p„rerea sa, D.N.A. a devenit un organ de constr‚ngere Ón m‚na mafiei aflate la putere.

Surse din interiorul D.N.A. ∫i al Parchetului general ne-au informat c„ at‚t dosarul lui Stelian Du˛u, c‚t ∫i dosarul procurorului D.N.A. care Ól ancheteaz„ pe acesta vor fi mu∫amalizate.“ Am Óncheiat citatul.

Merg mai departe. Mai sunt ∫i alte cazuri.

Doamna Macovei prime∫te ordine direct de la domnul B„sescu, a∫a c„ s„ nu ne vorbeasc„ nou„ de independen˛a justi˛iei. Acum circa dou„ s„pt„m‚ni, dup„ 6 ore de colocviu sau ∫edin˛„ de noapte la Palatul Cotroceni, erau ∫i al˛ii, dar am re˛inut numele domnului B„sescu ∫i al doamnei Macovei, cei doi au hot„r‚t s„ o cheme la ordine a doua zi pe baschetbalista noastr„ at‚t de simpatic„, Laura Codru˛a Kovesi, s„ o determine s„ Óntoarc„ ea cu 180[0] ceea ce declarase de cu sear„. Asta nu e imixtiune Ón actul de justi˛ie, doamna Macovei?

Merg mai departe.

Ce Ón˛elege doamna Macovei prin cuv‚ntul îreform„“, repet, pe care Ól feti∫izeaz„ cumva? Impunerea de c„tre

Domnule pre∫edinte, v„ rog...

Ce ne-a apucat pe noi, Mircea Geoan„, R„zvan Theodorescu, s„ fim at‚ta de...

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ Óncheia˛i. A˛i dep„∫it timpul.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

... reac˛ionari?

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog frumos!

Da. A dep„∫it timpul ∫i doamna Macovei cu 10 minute.

Nu, nu, nu i-am dat nimic Ón plus.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

I-a˛i dat, domnule pre∫edinte. Haide˛i s„ nu discut„m, c„ suntem de aceea∫i parte a baricadei. Atunci c‚nd noi am atras aten˛ia — Gheorghe Funar, eu, Mihai Ungheanu, Nicolae Marian Iorga — c„ doamna, Ónc„ ministru, Monica Macovei a dep„∫it cu 10 minute, a˛i spus: îsigur c„ da, dar v„ vom da ∫i dumneavoastr„, tuturor grupurilor parlamentare...

Domnule pre∫edinte!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007

... Ónc„ vreo c‚teva minute“.

Domnule pre∫edinte, doamna Macovei a avut 35 de minute pentru Ónceput ∫i 15 pentru sf‚r∫it. A consumat ∫i 10 din cele pentru sf‚r∫it, mai are 5 minute la dispozi˛ie pentru final.

Bun.

Domnule pre∫edinte, permite˛i-mi...

V„ rog foarte mult. Œmi pare r„u c„ trebuie s„ v„ spun, trebuie s„ Óncheia˛i.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Bun.

Dac„ nu-mi mai permite˛i, Domniei Sale i-a˛i permis 10 minute, mie nu-mi permite˛i ca ∫ef de partid ∫i vicepre∫edinte al gazdei, al Senatului…

Nu am ce face. Un minut.

Dumneavoastr„ a˛i acceptat treaba asta.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Bun.

Deci, doamna Macovei, ne tot scoate˛i ochii cu Uniunea European„, dar mi se pare c„ pe dumneavoastr„ v-a refuzat Comisia European„, nu pe noi, doamn„.

Deci dumneavoastr„ a˛i vrut s„ deveni˛i comisar european, dar nu a˛i reu∫it. Uite, fratele Ila∫cu, aici Ón sal„, are ∫i el o durere. Pozau to˛i Ón cu∫c„ s„-l elibereze. Numai noi am reu∫it eliberarea lui, ce-i drept ∫i cu sprijinul fostului pre∫edinte Ion Iliescu.

Sunt 400.000 de cereri de redob‚ndire a cet„˛eniei, formulate de c„tre fra˛ii no∫tri de peste Prut. De ce a˛i blocat acest proces, doamn„? Ce ordine asculta˛i dumneavoastr„? De ce nu respecta˛i sentimentul public ∫i spiritul na˛ional?

îTimpul meu nu a venit Ónc„“, doamn„, zicea Iisus Cristos.

Dumneavoastr„ mai ave˛i timp. Aici trebuie s„-l Óncheia˛i.

V„ rog s„ finaliza˛i.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Voi Óncheia Óntreb‚nd-o telegrafic pe doamna Macovei: Ce leg„tur„ are cu omorul din anii 1986—1987, care a fost anchetat de procurorul Liviu Stamate?

A fost un omor la care a fost implicat„ ∫i martor„, dar a fost scoas„ din cauz„, pentru c„ era un maior de securitate, Vasile M„lureanu, care avea ni∫te rela˛ii principiale, desigur, cu doamna Monica Macovei, Ón calitatea ei de procuror la Sectorul 1, unde erau C.C.-ul, locuin˛ele..., ambasadele ∫i a∫a mai departe.

Doamna Macovei, cum e cu petrecerile unde sparge˛i dumneavoastr„ pahare, doamn„, cum s-a Ónt‚mplat anul trecut la Costine∫ti?

Domnule...!

Ce leg„tur„ are cu mo˛iunea?

Are mare leg„tur„. S„ v„d ∫i eu cine e ministrul justi˛iei Ón Rom‚nia.

Domnule pre∫edinte, v„ rog...!

Cineva care se Ómbat„ ∫i sparge pahare...

Domnule pre∫edinte...

... vine s„-mi pozeze mie Ón imaculata concep˛iune?! Ce leg„tur„ ave˛i cu mi∫carea ilegal„ M.I.S.A., doamn„…

Voi Óncheia...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## **Doamna Paula Maria Iv„nescu**

**:**

A expirat timpul, domnule pre∫edinte! Chiar a∫a?!

Chiar a∫a, ce, doamna Paula?

V-a expirat timpul.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog s„ Óncheia˛i, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ Óncheia˛i!

... ∫i… Gregorian Bivolaru?

Te rog eu, nu face asta!

De unde ave˛i at‚tea case, doamn„?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ Óncheia˛i!

Œn declara˛ia de avere ave˛i 3 case ∫i mai multe terenuri la Vama Veche...

V„ rog s„ Óncheia˛i! Continu„m la declara˛ii politice.

De ce a˛i favorizat, doamn„, procesul pentru casa mamei dumneavoastr„?

Domnule pre∫edinte, v„ rog foarte mult! V„ rog foarte mult!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Œn concluzie, o voi anun˛a pe doamna Monica Macovei c„ va primi o cas„ foarte cur‚nd, ∫i anume, la Ónchisoarea pentru femei de la T‚rg∫or.

Mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Constantin, din partea Grupului Partidului Conservator, ∫i se preg„te∫te domnul senator Puskás Valentin Zoltán. Domnul senator Gheorghe Constantin, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Constantin Gheorghe:**

Domnule pre∫edinte, Doamna ministru,

Stima˛i colegi,

V„ m„rturisesc c„ Ómi este greu s„ urmez la cuv‚nt dup„ maestrul Vadim Tudor...

, pentru c„ nu cred c„ voi avea energia ∫i vivacitatea dumnealui, Óns„ voi expune punctul de vedere al Grupului conservator din Senat.

La numai 24 de ore dup„ depunerea mo˛iunii simple îMinciuna—Adev„rul justi˛iei Macovei“, s-a pus Ón func˛iune aparatul personal, dar pl„tit din bani publici, al c„rui singur scop este promovarea de∫„n˛at„ a imaginii ministrului Macovei. Astfel, vineri seara, responsabilii cu presa din cadrul Ministerului Justi˛iei au contactat jurnali∫tii pentru a le semnala, chipurile, pledoaria pro Macovei a comisarului european pentru justi˛ie Franco Frattini ∫i dezaprobarea de c„tre acesta a mo˛iunii puse ast„zi Ón discu˛ie.

™i de aceast„ dat„ a fost vorba tot de o dezinformare, pentru c„ Ónaltul oficial a ˛inut, Ón finalul declara˛iilor sale, s„ precizeze: îNu vreau s„ intervin Ón mo˛iunea care va fi prezentat„ Ón Parlament“.

Tot vineri, pre∫edintele Traian B„sescu ∫i-a exprimat dorin˛a de a se adresa cu mesaj Parlamentului, Ón ziua ∫i aproximativ la ora la care urmau s„ aib„ loc dezbaterile pe baza aceleia∫i mo˛iuni. Scopul acestui demers este evident, acela de a pune um„rul la salvarea ministrului justi˛iei, sus˛inut necondi˛ionat de c„tre Partidul Democrat, Ón virtutea faptului c„ Monica Macovei ∫i Traian B„sescu sunt considera˛i îoameni providen˛iali ai Rom‚niei“. Ce interese, ce leg„turi oculte Ói leag„ pe cei doi vom ar„ta mai t‚rziu.

Am ˛inut s„ precizez episodul cu tentativa de intoxicare a mass-media, precum ∫i cel referitor la chemarea Ón ajutor a artileriei grele, respectiv, pre∫edintele B„sescu, doar pentru a ar„ta Ónc„ o dat„ c„ o practic„ parlamentar„ democratic„, cum este introducerea acestei mo˛iuni, este v„zut„ ca un pericol real de c„tre ministrul Macovei.

Ca de obicei, aceasta prefer„ unei confrunt„ri directe, bazate pe argumente, refugiul Ón manipul„ri grosolane ∫i lovituri aplicate prin intermediari.

De ce Ói este fric„ ministrului justi˛iei Monica Macovei? R„spunsul este simplu: pentru c„ ∫tie, probabil, povestea Ómp„ratului, care, din cauza orgoliului s„u nem„surat, a ajuns, Ón cele din urm„, s„ umble gol Ón fa˛a poporului.

Scopul mo˛iunii noastre este de a ar„ta c„, Ón spatele ambalajului, ministeriatul Macovei este gol ∫i lipsit de substan˛„, promov‚nd minciuna la rang de politic„ at‚t Ón ˛ar„, c‚t ∫i la Bruxelles, unicul scop al doamnei Macovei fiind cosmetizarea dus„ la extrem a imaginii sale de singurul om european capabil ∫i competent din aceast„ ˛ar„.

Domnule coleg,

V„ invit s„ Óncerca˛i s„ concluziona˛i. Am Ón˛eles c„ din partea grupului mai inten˛ioneaz„ s„ ia cuv‚ntul un coleg senator. Nu? V„ rog, atunci. V„ rog s„ continua˛i, dar, oricum, v„ apropia˛i de final. Mul˛umesc.

Aceasta, Ón ciuda angajamentelor clare ale Rom‚niei, Ón cursul negocierilor de aderare, de a limita strict num„rul lor, tocmai pentru a nu ocoli dezbaterile parlamentare. Ocolirea Parlamentului este, de altfel, o constant„ a comportamentului îdemocratic“ al doamnei Macovei. Mai mult, prevederile acestor ordonan˛e au fost, de multe ori, de natur„ a Ónc„lca drepturile omului, Ón aceea∫i saraband„ absurd„ ∫i ru∫inoas„ a schimb„rii m„∫tilor, promovat„ de doamna Macovei.

Ap„r„torul civil al drepturilor omului de ieri este ast„zi un Ónfocat sus˛in„tor al elimin„rii cenzurii judec„torului Ón activitatea de urm„rire informativ„ a popula˛iei, de interceptare a coresponden˛ei electronice etc. Toate acestea, evident, Ón favoarea cre∫terii prerogativelor procurorilor, care, a∫a cum am ar„tat, func˛ioneaz„, fapt inadmisibil, sub controlul total al ministrului justi˛iei.

Aceea∫i practic„ de ocolire s-a manifestat ∫i Ón rela˛iile cu C.S.M., care fie a fost ignorat, fie a fost pus Ón situa˛ia s„ nu poat„ func˛iona.

Dup„ cum declara, siderat de aceast„ situa˛ie, consilierul de preaderare Dieter Schlaffen, au existat peste 48 de variante ale proiectului de modificare a legilor privind sistemul judiciar, adoptate Ón 2004, iar Dan Lupa∫cu, fostul pre∫edinte al C.S.M., m„rturisea: îSeara primeam o variant„ de la minister, a doua zi venea doamna ministru cu alt„ variant„, elaborat„ Ón noaptea respectiv„, ne cerea s-o aviz„m f„r„ s-o cunoa∫tem, pentru ca ∫i aceasta s„ fie modificat„ din nou, p‚n„ seara, ∫i tot a∫a“.

Totodat„, ministrul Macovei a f„cut din ∫antaj ∫i minciun„ o practic„ constant„. Avem aici Ón vedere inclusiv inducerea permanent„ Ón eroare a opiniei publice cu privire la ceea ce a Ónsemnat clauza de salvgardare ∫i Óndeplinirea ei.

De asemenea, discursul doamnei Macovei s-a Óntemeiat, complet fals ∫i dezonorant pentru demnitatea ministerial„ pe care a ocupat-o, pe ideea c„ la finele lui 2004 exista un dezastru al Rom‚niei ∫i al justi˛iei rom‚ne, pe care l-a salvat providen˛iala sa persoan„.

E timpul s„ l„murim aceste aspecte. Con˛inutul clauzei de salvgardare a fost stabilit de oficialii europeni la Óncheierea negocierilor de aderare, Ón baza jaloanelor stabilite pe parcursul a doi ani ∫i c‚teva luni de negocieri dificile la acest capitol sensibil, Ón baza prevederilor celor trei legi privind sistemul judiciar, adoptate Ón 2004, ∫i a altor documente programatice adoptate anterior.

V„ rog s„ finaliza˛i interven˛ia.

## **Domnul Constantin Gheorghe:**

Un minut.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Inutil de precizat faptul c„ ministrul justi˛iei nu a dezaprobat niciodat„ public acest abuz, acest favoritism de care a beneficiat ea Óns„∫i, Ón calitate de viitoare beneficiar„ a averii p„rin˛ilor s„i. Nu este mai pu˛in adev„rat c„ la crearea acestei false imagini a Monic„i Macovei am contribuit ∫i noi, parlamentarii, doritori, ca ∫i Pre∫edintele B„sescu, Ón cazul îbile˛elului“, s„ nu impiet„m, Ón vreun fel asupra procesului de integrare, nu am f„cut cunoscut, mai ales la Bruxelles, modul Ón care doamna Macovei a min˛it.

Pentru denigrarea constant„ a Corpului judec„toresc ∫i Óncercarea de aservire a acestuia, pentru denigrarea grav„ a puterii legiuitoare etichetate ca îfr‚nar al reformei ∫i al luptei Ómpotriva corup˛iei“, pentru e∫ecul lamentabil al unei reale reforme Ón justi˛ie, solicit„m, Ón numele Partidului Conservator din Senat, s„ se voteze Ón favoarea mo˛iunii, iar ministrul Macovei s„-∫i prezinte demisia.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Valentin Zoltán Puskás, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Grupul are 6 minute.

## **Domnul Puskás Valentin Zoltán:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimat„ doamn„ ministru,

Distins Senat,

Mo˛iunea semnat„ de 64 de senatori prive∫te dezbaterea unei probleme foarte importante: situa˛ia justi˛iei Ón Rom‚nia. Am spus îo problem„ foarte important„“, ∫i subliniez, da, o problem„ foarte important„, fiindc„ dincolo de faptul c„ am fost ∫i suntem mai mereu aten˛iona˛i pe linia aten˛ion„rii justi˛iei de c„tre diferitele organisme ale Uniunii Europene ∫i c„ pierdem procese dup„ procese la C.E.D.O., putem spune c„ ∫i Ón circumscrip˛iile electorale foarte multe sesiz„ri, pl‚ngeri vin din partea cet„˛enilor, ∫i acestea sunt legate de activitatea justi˛iei.

De aici ∫i Óntrebarea: oare am reu∫it noi, Óntreaga clas„ politic„, s„ facem Ón ace∫ti 17 ani o reform„ eficient„ a justi˛iei? ™i r„spunsul la Óntrebare vine automat: nu, reforma justi˛iei nu s-a realizat ∫i avem Ónc„ foarte multe de f„cut pentru a avea o justi˛ie func˛ional„, independent„, pus„ Ón slujba legii.

Œn opinia noastr„, reforma justi˛iei este o cerin˛„ esen˛ial„ Ón cadrul eforturilor generale f„cute pentru Ónt„rirea democra˛iei ∫i Ónf„ptuirea statului de drept.

Œn acest context, trebuie s„ spunem deschis c„ s-au Óntreprins multe ac˛iuni care au vizat reforma justi˛iei ∫i foarte multe din acestea au fost apreciate de Uniunea European„, dar ∫i de U.D.M.R.

Trec‚nd la textul mo˛iunii, trebuie s„ recunoa∫tem, la fel, c„ aceasta con˛ine o serie de observa˛ii pertinente referitoare la lipsurile Ónc„ existente Ón procesul de reform„ a justi˛iei, probleme care au fost semnalate, la vremea respectiv„, de c„tre parlamentarii U.D.M.R. — Ón acest sens v„ reamintesc discursurile ˛inute de domnul senator Frunda György, Eckstein Kovács Péter ∫i subsemnatul, Ón leg„tur„ cu unele acte normative promovate de Ministerul Justi˛iei, precum ∫i cu unele m„suri legate de reforma justi˛iei.

Am avut ∫i vom avea o atitudine critic„ fa˛„ de orice Óncercare legislativ„ sau organizatorico-administrativ„ care aduce, Ón opinia noastr„, atingere, respectiv, Óncalc„ drepturile fundamentale ale omului.

Asemenea Óncerc„ri au fost at‚t la Proiectul de lege privind A.N.I., c‚t ∫i la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului privind D.I.I.C.O.T. ∫i la alte proiecte de legi, iar noi am semnalat aceste probleme ∫i am luat m„suri pentru eliminarea textelor Ón cauz„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Nicolae Vlad Popa, Ón numele colegilor senatori independen˛i.

Dup„ domnul senator Nicolae Vlad Popa urmeaz„ domnul senator Radu Mircea Berceanu, pentru a lua cuv‚ntul.

Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc. C‚te minute avem?

Ave˛i 3 minute. V„ rog.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

## Stima˛i colegi,

De mult timp este lini∫te Ón justi˛ie, ∫i ce fac for˛ele politice? Produc o diversiune, pentru c„ aceast„ mo˛iune este o diversiune.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Cum Ó˛i permi˛i s„ m„ jigne∫ti? Te-ai uitat Ón oglind„?

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Cui Ói e fric„ de Monica Macovei? ™tiu c„ unii dintre dumneavoastr„ o ur‚˛i pe Monica Macovei, ∫tiu c„ mul˛i nu o sus˛ine˛i, ∫tiu c„ unora v„ e antipatic„, al˛ii au o grea˛„ existen˛ial„. De ce? Pentru c„ a f„cut lucruri care au deranjat cumplit oamenii care combin„ politica cu afacerile. Din cauz„ c„ Monica Macovei a f„cut s„ func˛ioneze justi˛ia, unii au luat drumul parchetului sau instan˛elor, al˛ii au suferit declar‚ndu-∫i averile, mul˛i au devenit incompatibili cu surse importante de c‚∫tig de la stat. Ace∫tia ∫i cei care au probleme Ón justi˛ie nu au calitatea ast„zi s„ voteze aceast„ mo˛iune.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## Stima˛i colegi,

V„ rog s„ face˛i lini∫te Ón sal„. _(Discu˛ii, rumoare, interven˛ii neinteligibile din sal„._ )

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Cum Ó˛i permi˛i?

Cei ce cunosc sistemul ∫tiu ce bine a f„cut... ( _Discu˛ii, rumoare, interven˛ii neinteligibile din sal„.)_

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ rog s„ face˛i lini∫te Ón sal„. Domnul senator are dreptul s„ vorbeasc„ Ón numele colegilor senatori independen˛i. V„ rog s„ Ól ascult„m.

V„ rog, domnule senator.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Cei ce cunosc sistemul ∫tiu ce bine a f„cut Monica Macovei de la desfiin˛area traficului de influen˛„ la stabilirea termenelor de judecat„, a completelor ∫i exper˛ilor, p‚n„ la modernizarea justi˛iei prin informatizare. Justi˛iabilul nu mai pierde ore, zile Ón arhive s„ afle termene sau pronun˛area respectiv„, o afl„ imediat.

Doamna Monica Macovei, neÓnregimentat„ politic, ∫i asta este o problem„, a c‚∫tigat simpatia, mai ales Óncrederea institu˛iilor europene, ∫i Ól citez pe Olli Rehn, comisar pentru integrare: îVreau s„ felicit cu aceast„ ocazie pe doamna Macovei pentru integritatea ∫i hot„r‚rea cu care continu„ reformele“. Vreau s„-l citez pe domnul comisar Franco Frattini, care consider„ c„ Monica Macovei este principalul lupt„tor Ómpotriva corup˛iei ∫i spune: îO mare parte a succesului Rom‚niei la Uniunea European„ va fi ob˛inut mul˛umit„ doamnei Monica Macovei“.

O parte dintre dumneavoastr„ sunt oameni subiectivi, nu avem ce face, spuneam c„ o ur‚˛i, domnii comisari sunt obiectivi...

Nu mai are timp!

Mai are un minut. V„ rog.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Important...

Vre˛i s„ trimite˛i ˛„rii...

Domnule pre∫edinte,

Sala m„ Óntrerupe Ón permanen˛„.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Vre˛i s„ trimite˛i ˛„rii ∫i str„in„t„˛ii trei mesaje. Vre˛i s„ trimite˛i, vi le spun: cerem demisia ministrului pentru c„ nu ne convine Legea Agen˛iei Na˛ionale de Integritate, ce se afl„ acum la Senat.

Noi doi… Dumneavoastr„ pute˛i s„ o demite˛i pe Monica Macovei, s„ se preg„teasc„...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule senator, v„ rog... ( _Discu˛ii, rumoare, interven˛ii neinteligibile din sal„.)_

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Termin„, domnule, cu vr„jeala asta!

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

...cei care ne instrumenteaz„ dosarele. Ne-am v„zut sacii Ón c„ru˛a european„...

...∫i acum putem bloca reforma.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007

V-a∫ ruga...

Pe senatorii de bun„-credin˛„, ∫i sunt Óntre dumneavoastr„ destui, Ói rog s„ fie responsabili ∫i con∫tien˛i de importan˛a votului. V„ rog s„ fi˛i buni rom‚ni, s„ vota˛i pentru interesele ˛„rii, v„ rog s„ vota˛i Ómpotriva mo˛iunii care lezeaz„ interesul na˛ional Ón rela˛iile cu Uniunea European„. Fi˛i siguri....

V„ rog s„ Óncheia˛i, domnule senator.

## **Domnul Nicolae Vald Popa:**

...cei care ve˛i vota Ómpotriv„, c„ al„turi de noi este o majoritate moral„ a opiniei publice.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Elena Udrea, îGolden Blitz“... Ce moralitate, domnule!

Mul˛umesc, domnule Nicolae Vlad Popa.

îGolden Blitz“, domnule!

Taxa˛i aceste gesturi!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule senator Corneliu Vadim Tudor, v„ rog foarte mult.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

V„ rog, lini∫te, domnule senator!

Invit la microfon pe domnul senator ™erban Nicolae din partea grupului...

Domnul Berceanu urmeaz„! Nu se poate!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Au fost dou„ minute la P.C., m„ rog, nu am... Domnul senator Radu Berceanu,

Ave˛i cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar P.N.L.-P.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Doamn„ ministru,

Dezbatem ast„zi o mo˛iune simpl„, o mo˛iune chiar foarte simpl„, ∫i pentru a dovedi acest lucru, s„ pornim de la Regulamentul Senatului. La art. 153, acesta spune: îmo˛iunea simpl„ exprim„ pozi˛ia Senatului Óntr-o problem„ de politic„ intern„ sau extern„“. Poate c„

problema care o discut„m ast„zi este una de politic„ extern„. Dac„ este a∫a, da˛i-mi voie s„ citesc c‚teva reverbera˛ii externe ale acestei probleme: 14 iunie 2005 — Olli Rehn: îVreau s„ o felicit cu aceast„ ocazie pe doamna Monica Macovei pentru integritatea ∫i hot„r‚rea cu care continu„ reformele Ón justi˛ie“; 25 octombrie 2005 — comisarul european Olli Rehn declar„ c„ îRom‚nia a f„cut progrese importante Ón domeniul justi˛iei; 28 martie 2006, tot Óntr-un interviu adresat Reuters de Olli Rehn: îŒn Rom‚nia a existat Ón ultimele 14 luni o schimbare total„ datorit„ condi˛ion„rilor pe care le-a aplicat Uniunea European„ ∫i a eforturilor Ónc„p„˛‚nate ale doamnei ministru Monica Macovei de a continua reforma judiciar„ ∫i lupta Ómpotriva corup˛iei“. Œn˛eleg c„ se doresc c‚teva preciz„ri ∫i din partea comisarului Franco Frattini, comisar pentru justi˛ie ∫i afaceri interne — 10 februarie 2006, domnul Franco Frattini spunea: îApreciez importan˛a deosebit„ a efortului f„cut de Monica Macovei Ón reforma justi˛iei.“; 13 martie 2006, tot domnul Franco Frattini: îAr fi un dezastru pentru Rom‚nia, nu pentru doamna Macovei, pentru c„ toat„ lumea ∫tie despre munca ei fantastic„ Ón ini˛ierea reformelor ∫i despre insisten˛a ca ele s„ fie implementate. Prefer s„ exclud de pe agenda noastr„ aceast„ ipotez„ a demisiei doamnei Monica Macovei“. Era atunci vorba de demisie.

Sigur c„ a∫ putea s„ continui: îMonica Macovei merge pe drumul cel bun“, 26 aprilie 2006, îO mare parte a succesului ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ va fi ob˛inut mul˛umit„ doamnei Monica Macovei“.

Cred Ón felul acesta c„ nu dezbatem ast„zi o problem„ de politic„ extern„, poate c„ dezbatem o problem„ de politic„ intern„.

Dac„ e vorba de o problem„ de politic„ intern„, atunci trebuie s„ m„ refer la cei care au ini˛iat acest demers, mo˛iunea simpl„, ∫i anume, senatorii Partidului Conservator. Cel pu˛in p‚n„ Ón decembrie 2006, mai precis pe 3 decembrie 2006, Partidul Conservator a fost parte a guvern„rii la care, Ón general, se refer„ aceast„ mo˛iune. Drept urmare, sunt convins c„ Partidul Conservator respect„ Constitu˛ia, ∫i art. 109 al acestei Constitu˛ii, pe care o respect„m cu to˛ii, spune: îFiecare membru al Guvernului r„spunde politic, solidar cu ceilal˛i membri, pentru Óntreaga activitate a Guvernului ∫i pentru actele acestuia“.

Domnule senator,

V„ anun˛ c„ Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. i-au mai r„mas 4 minute, plus 5 minute c‚t mai are doamna Macovei. Sigur, o s-o l„s„m s„-∫i prezinte punctul de vedere.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat mai are 4 minute.

Mai ia cuv‚ntul?

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog s„ v„ Óncadra˛i Ón timp.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. V„ rog, lini∫te!

## **Domnul ™erban Nicolae:**

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Doamna ministru Macovei mi s-a p„rut c„ a reu∫it o performan˛„ unic„, ∫i anume, de∫i a epuizat timpul afectat Guvernului, a spus mai multe neadev„ruri dec‚t ar fi f„cut-o dac„ ar fi vorbit mai pu˛in ∫i mai concret.

Pentru un coleg antevorbitor, a∫ vrea s„ spun, Óns„, c„ primele dou„ cerin˛e din mo˛iune sunt din Programul de guvernare. Dac„ Domnia Sa, ca ministru, nu se simte dator s„ Ómplineasc„ Programul de guvernare este op˛iunea dumnealui, dar, fa˛„ de omagiul adus doamnei ministru Macovei, mai lipsea partea cu îmult iubit„ ∫i stimat„“, lipsea un lucru important. Nu am Ón˛eles dac„ omagiul a fost scris Ónainte sau dup„ ce s-a modificat Caietul de sarcini la o licita˛ie cu o autostrad„...

Revenim Óns„ la problemele din mo˛iune.

- Domnul senator Vadim, v„ rog! Cum v-am ascultat pe

- dumneavoastr„, s„-l ascult„m... V„ rog foarte mult. V„ rog, lini∫te! Ave˛i cuv‚ntul.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Ultima dat„, doamna Macovei a fost Ón plenul Senatului Ón martie 2006. Din martie 2006, doamna ministru nu a mai Ón˛eles s„ calce Ón plenul Senatului ∫i asta spune totul despre modul Ón care Ón˛elege s„ promoveze ini˛iativele guvernamentale. La comisie a mai fost o singur„ dat„, unde a stat aproximativ 7 minute, cam c‚te i-au mai r„mas de vorbit acum. Acesta este modul Ón care doamna ministru a tratat Parlamentul, ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007 eu v-a∫ atrage aten˛ia asupra faptului c„ acuzele ∫i jignirile pe care le-a spus, de-a lungul timpului, la adresa parlamentarilor nu au fost numai la adresa opozi˛iei.

V„ mai atrag aten˛ia asupra unui lucru: la vremea respectiv„, am f„cut o remarc„ foarte nepoliticoas„, spun‚nd c„ nu dau doi bani pe promisiunile doamnei Macovei, dar la vremea respectiv„ — ∫i fac apel la memoria tuturor — liderii grupurilor parlamentare s-au retras Ómpreun„ cu doamna ministru ∫i au convenit c„, Ón termen de o lun„, Ministerul Justi˛iei va veni cu o propunere de modificare a Legii privind organizarea judiciar„, prin care procurorul general al Rom‚niei ∫i ∫eful D.N.A. s„ fie numi˛i la propunerea C.S.M., ∫i nu a ministrului justi˛iei, a∫a cum se afl„, Ónc„ o dat„ o spun, Ón Programul de guvernare. Constat c„, de∫i termenul folosit de mine a fost cam dur, r„m‚n la aceea∫i p„rere: nu fac doi bani promisiunile doamnei Macovei, Ómi pare r„u s„ o spun.

Dar am citit r„spunsul doamnei ministru Macovei la textul mo˛iunii. Dincolo de faptul c„ unele exprim„ri sunt — ierta˛i-mi expresia! — de G‚g„, ni se dau exemple din opiniile unor exper˛i.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Noi ar trebui s„ ˛inem cont de opiniile unor exper˛i care lucreaz„ cu exper˛ii Ministerului Justi˛iei. Asta este baza dup„ care noi judec„m reforma justi˛iei Ón Rom‚nia, dup„ opinia unor exper˛i care stau de vorb„ cu doamna Macovei ∫i care, spre exemplu, opinie pe care doamna Macovei a ˛inut s„ ne-o prezinte, îÓn prezent, D.N.A. are un personal competent, de Óncredere ∫i plin de energie, hot„r‚t s„ conduc„ investiga˛iile asupra corup˛iei la nivel Ónalt ∫i s„ realizeze acest lucru Óntr-o manier„ independent„ ∫i obiectiv„“.

V„ rog s„ Óncheia˛i, domnule senator.

Domnule pre∫edinte, fi˛i sigur c„ e foarte important.

Foarte important, v„ rog s„ Óncheia˛i.

...s„ v„ spun cine a participat la elaborarea noului Cod penal, printre al˛ii, Ón calitate de specialist. Este vorba de profesorul universitar doctor George Antoniu, poate cea mai mare somitate a dreptului penal rom‚nesc Ón via˛„, pentru c„, din p„cate, dou„ dintre personalit„˛ile care au participat la acest material — ∫i m„ refer aici la Iosif Ionescu ∫i la profesorul universitar Avram Filipa∫ — nu se mai g„sesc Ón via˛„ ∫i nu mai pot s„ se apere. Dar a∫ mai men˛iona ∫i un alt str„lucit profesor, Matei Basarab, de la Universitatea din Cluj, care a f„cut, probabil, o singur„ gre∫eal„ Ón via˛a Domniei Sale, aceea de a-i da not„ de trecere studentului Emil Boc, la momentul respectiv. Ace∫ti oameni, care fac parte din ∫coala de drept penal rom‚nesc, o ∫coal„ prestigioas„, l-a∫ aminti doar pe Vintil„ Dongoroz, nu mai sunt buni. Trebuie aruncat la co∫ acest document, pentru c„ doamna ministru Macovei a decis s„ dea unui O.N.G. de pensionari din Germania sarcina de a elabora un nou Cod penal. Asta este realitatea, „sta este respectul Ministerului Justi˛iei fa˛„ de ∫coala dreptului rom‚nesc. ™i pentru c„ s-a vorbit de Agen˛ia de Integritate...

V„ rog s„ Óncheia˛i, domnule senator.

...am s„ Ónchei, domnule pre∫edinte, amintindu-i doamnei ministru c„ ar fi putut s„ dea dovad„ de un gest de transparen˛„ ∫i de integritate ∫i s„ solicite public o verificare a averii Domniei Sale. Vreau s„ v„ spun c„ am constatat cu surprindere c„ Ón numai 7 ani de ap„rare a drepturilor omului, pentru c„, Ón rest, a lucrat la stat doamna Macovei, doar 7 ani a ap„rat drepturile omului, ∫i eu nu-mi aduc aminte s-o fi v„zut Ón instan˛ele bucure∫tene cel pu˛in, a acumulat o avere care dep„∫e∫te averea a cam trei sferturi din cei prezen˛i Ón aceast„ sal„. Trei sferturi dintre dumneavoastr„ n-au acumulat, Ón 7 ani sau Óntr-o via˛„ de om, at‚ta avere c‚t a acumulat doamna Macovei: trei apartamente Ón centrul Bucure∫tiului...

V„ rog s„ Óncheia˛i, domnule senator.

...trei terenuri la Vama Veche ∫i v„ mai dau un singur exemplu, ca s„ vede˛i cam c‚t de transparent„ este doamna Macovei Ón declara˛ia de avere. Un apartament Ón centrul Bucure∫tiului a fost Ónchiriat de doamna ministru Macovei, anul trecut, cu uria∫a sum„ de 5 milioane de lei vechi pe tot anul. Dac„ dumneavoastr„ Ómi spune˛i c„ aceste lucruri sunt fire∫ti, c„ doamna ministru Macovei Óntr-un an de zile de sistem bugetar Ó∫i p„streaz„ aceea∫i avere Ón conturi, aproximativ 200.000 de RON… Œn plus, mai pl„te∫te 20.000 RON pe o promisiune de v‚nzare-cump„rare imobiliar„ care urmeaz„ s„ se tranzac˛ioneze Ón 2007.

Domnul senator!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007

Este firesc? Atunci eu v„ solicit public s„ declan∫a˛i procedura de verificare a averii doamnei ministru Macovei, ∫i organele Ón drept s„ se sesizeze. Poate c„ acele 20.000 euro au fost date Ón avans pentru o cas„ na˛ionalizat„ pentru care expir„ termenul de 10 ani...

Domnul senator, v-am rugat s„ Óncheia˛i, v„ retrag microfonul.

## **Domnul ™erban Nicolae:**

...pentru c„ nu a fost restituit„ proprietarilor de p„rin˛ii Domniei Sale.

Eu cred c„ aceast„ mo˛iune trebuie votat„. Eu cred c„ aceast„ mo˛iune a provocat ∫i ∫i-a atins scopul: o discu˛ie serioas„ despre starea justi˛iei Ón Rom‚nia.

™i mai fac o ultim„ men˛iune. Dac„ tot a˛i citat din Franco Frattini, care era marele avocat al lui Silvio Berlusconi Ón procese de fraud„, ca s„ ∫tim cine-i omul, ∫i care nu a putut fi m„car ministrul justi˛iei la el Ón ˛ar„...

Domnul senator!

## **Domnul ™erban Nicolae:**

Da˛i-mi voie s„ v„ spun... Am spus lucrul acesta ∫i am s„-l spun.

Da. Franco Frattini...

Domnule Berceanu, v-a˛i sup„rat c‚nd a˛i fost Óntrerupt, dar s„ ∫ti˛i c„ nu m„ impresiona˛i.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule senator!

Domnule senator!

De ce nu a˛i dat citate ∫i din rom‚ni?

M„ auzi˛i sau nu, domnule senator? Domnule senator!

S„ vede˛i care este opinia despre starea...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

™i atunci a˛i fi aflat cum stau lucrurile.

Domnule Berceanu, nu v„ face˛i griji... a∫a c„ sta˛i lini∫tit.

V„ mul˛umesc.

V„ rog mult.

Stima˛i colegi, s-au Óncheiat dezbaterile.

Da˛i-mi voie s„ o invit pe doamna ministru Macovei. Are la dispozi˛ie 9 minute pentru a da r„spunsurile cuvenite. O sintez„ se poate. A∫a am convenit.

## Stima˛i colegi,

V„ rog foarte mult.

Doamna ministru Macovei a avut 35 de minute pentru prezentare, cu 15 minute pentru final. A vorbit 45 de minute, i-au r„mas 5 minute. De la domnul Berceanu au r„mas 9 minute, ∫i v„ rog foarte mult s„ respect„m regula jocului.

- V„ rog. A∫a am stabilit c„ se poate.

Doamna ministru, v„ rog.

- V„ rog, lini∫te! Cred c„ sunte˛i interesa˛i s„ asculta˛i

- r„spunsuri la o serie de lucruri.

Doamna ministru, ave˛i cuv‚ntul. Lini∫te Ón sal„!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Demisia! La îGolden Blitz“ e locul ei!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Asta e cutuma. E o cutum„ pe care o practic„m de 16 ani, nu v„ sup„ra˛i. De acord.

V„ rog s„ lua˛i loc.

V„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea.

Haide˛i s„ Óncheiem, v„ rog mult.

Stima˛i colegi,

V„ rog foarte mult, v-am l„sat, a˛i dep„∫it aproape to˛i c‚te 1, 2, 3 minute. V„ rog eu s„ ave˛i pu˛in„ r„bdare, ∫i cred c„ este bine s„ asculta˛i o serie de r„spunsuri. Doamna ministru, ave˛i cuv‚ntul.

Nu. A˛i avut 4 minute Ón plus, stimate coleg. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule Mih„escu, v„ rog mult.

**Domnul Eugen Mih„escu**

**:**

Demisia!

Domnule Mih„escu, v„ rog eu mult.

Demisia! Demisia! La îGolden Blitz“ e locul ei!

Domnule Mih„escu, dori˛i s„ Óntrerup ∫edin˛a? O Óntrerup, nicio problem„. V„ rog foarte mult. Putem s„ o Óntrerupem ∫i relu„m s„pt„m‚na viitoare cu votul. Dumneavoastr„ decide˛i. V„ rog eu foarte mult. A˛i vorbit destul.

V„ rog, lini∫te! S„ ascult„m r„spunsurile. Doamna ministru, ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Monica Luisa Macovei:**

Poporul a v„zut toate aceste scene. C‚teva minute Ón plus nu ar face dec‚t s„-mi dea ocazia s„ v„ dau ni∫te informa˛ii. Dar se pare c„ nu de informa˛ii ave˛i nevoie.

Sunte˛i informatoare, doamna ministru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007

## **Doamna Monica Luisa Macovei:**

Am constatat, Ón general, din lu„rile de cuv‚nt ale celor care au ini˛iat mo˛iunea, c„ prezentarea acelui document de diminea˛„ — am avut grij„ s„ ave˛i timp s„ trece˛i prin aceste informa˛ii — nu a fost foarte util„. S-a venit cu texte preg„tite Ón care s-au afirmat lucruri pe care tocmai le infirmasem ∫i le argumentasem Ón discursul meu.

Œn fine, la insultele ∫i acuza˛iile ridicole nu am s„ r„spund. Eu chiar sunt o persoan„ responsabil„.

A˛i insistat foarte mult pe schimbarea procedurii de numire ∫i revocare a procurorului general ∫i b„nuiesc c„ oful cel mare este procurorul-∫ef de la D.N.A.

Œn primul r‚nd, dumneavoastr„, cei care sus˛ine˛i altceva, v-a˛i Ónc„lcat promisiunea — dumneavoastr„, cei care a˛i ini˛iat acele proiecte de lege de modificare a procedurii —, promisiunea pe care am f„cut-o destul de for˛at, dar am f„cut-o atunci c‚nd a˛i votat ordonan˛a de urgen˛„, Legea de aprobare privind D.N.A., a fost urm„toarea — ∫i era˛i mul˛i de aici l‚ng„ mine —: îSunt de acord s„ facem o dezbatere public„ pe procedura de numire ∫i revocare“. Aceasta a fost.

™i cine a fost l‚ng„ mine — chiar Ói privesc acum — nu are cum s„ nu-∫i aminteasc„ asta. Prin urmare, atunci c‚nd f„r„ nicio dezbatere public„ a˛i ini˛iat proiectul respectiv, dumneavoastr„ v-a˛i Ónc„lcat promisiunea.

A∫ mai vrea s„ v„ citesc din rapoartele Comisiei Europene care ne-au adus Ón Europa, de∫i v„d c„ v„ displac.

Œn septembrie 2006, anumite grupuri parlamentare continu„ s„ Óncerce schimbarea procedurii de numire at‚t pentru procurorul general al Rom‚niei, c‚t ∫i pentru procurorul-∫ef al D.N.A. Acest fapt ar aduce cadrului anticorup˛ie un plus de incertitudine, legislativ ∫i constitu˛ional. ™i am s„ v„ mai spun c„, Óntre acele 6 m„suri pe care Rom‚nia trebuie s„ le Óndeplineasc„ dup„ aderare, exist„ ∫i aceast„ interdic˛ie. Sigur c„ decizia este a dumneavoastr„, dar a∫ vrea s„ v„ mai spun Ónc„ o dat„, cu riscul c„ v„ enervez — Ómi pare r„u —, cum este privit„ aceast„ Óncercare peste tot la Bruxelles ∫i Ón multe state membre. Este privit„ ca o Óncercare de a opri aceste investiga˛ii independente care, Ón fine, au Ónceput Ón Rom‚nia.

Pentru c„ toat„ lumea ∫tie c„ aceast„ dorin˛„ de schimbare a procedurii a venit dup„ ce D.N.A. a Ónceput s„ lucreze, nu Ónainte. ™i sigur a∫ mai vrea s„ v„ spun c„ Ón majoritatea statelor europene a∫a stau lucrurile Ón ceea ce prive∫te cine nume∫te ∫i cine revoc„.

Codul civil. Foarte repede. Lucr„m la amendamente pentru c„ a fost trimis la Parlament, am aflat ∫i eu c‚nd am ajuns la Ministerul Justi˛iei, f„r„ c‚teva titluri din cod, nescrise. Le scriem ∫i le trimitem.

Exper˛ii Comisiei Europene. A˛i criticat faptul c„ v-am dat extrase din ace∫ti exper˛i. Eu presupuneam c„ ∫ti˛i cum are loc aceast„ procedur„ de monitorizare ∫i toat„ procedura de integrare. Ace∫ti exper˛i nu sunt prietenii exper˛ilor sau ministrului justi˛iei, sunt judec„tori, procurori, profesori, exper˛i din statele membre, pl„ti˛i de Comisia European„, care vin aici ∫i ne verific„ la s‚nge. Nu vin cu mesaje de prietenie. Vin s„ ne verifice. Cei care a˛i f„cut aceast„ procedur„ o ∫ti˛i.

Ai v„zut ce spun despre tine?

## **Doamna Monica Luisa Macovei:**

## A˛i v„zut ce spun despre mine.

™i am s„ spun un ultim lucru.

S-au f„cut referiri la dosare concrete: de ce nu e arestat X, de ce e arestat Y, nu ∫tiu ce se Ónt‚mpl„ Ón dosare. A mia oar„ o spun. Nu intervin Ón dosare. Poate este greu s„ se obi∫nuiasc„ toat„ lumea cu acest lucru, dar nu intervin Ón dosare, ∫i poate c„ asta e chiar o Óngrijorare pentru unii, Ón sensul c„ Ónt‚mplarea Ón anchetare este o mare Óngrijorare.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

_**:**_

- ™i Ón Dosarul îFlota“?!

## **Doamna Monica Luisa Macovei:**

Repet: judec„torii ∫i procurorii sunt total independen˛i.

Domnule senator, lini∫te, v„ rog!

## **Doamna Monica Luisa Macovei:**

- ™i repet cifrele, pentru opinia public„, ale activit„˛ii

## D.N.A. din anul 2006.

- Au trimis Ón judecat„ 2 secretari de stat de la putere,

un membru al Guvernului ∫i 7 parlamentari.

- V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Vreau s„ v„ anun˛ c„ doamna ministru s-a Óncadrat Ón cele 5 minute pe care le-a avut la dispozi˛ie.

Stima˛i colegi, vom trece la ultima parte, ∫i anume, votul.

- V„ anun˛ c„ Ón conformitate cu prevederile art. 157

- alin. (1)...

- Domnule Vadim... Domnule senator!

- Domnule senator Vadim!

V-am ascultat.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

_**:**_

Acuzi un parlamentar rom‚n? Analfabeto!

Domnule senator, v„ rog foarte mult. Suntem Ón Senat.

Ho˛ii! Ho˛ii!

M-am s„turat de ho˛i Ón politic„!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog s„ m„ asculta˛i. Eu v-am ascultat cu foarte mare aten˛ie.

Conform art. 157 alin. (1): îMo˛iunea se adopt„ cu votul secret al majorit„˛ii senatorilor“, deci asta Ónseamn„ minim 69 de voturi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007 îAlin. (2) — Mo˛iunea simpl„ adoptat„ de Senat se public„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, ∫i concluziile mo˛iunii sunt obligatorii pentru Guvern, membrii s„i, precum ∫i pentru celelalte institu˛ii ale statului.“

V„ spun aceste lucruri deoarece trebuie s„ privim cu foarte mare seriozitate votul pe care Ól d„m.

Deci, stima˛i colegi, votul se poate exprima electronic, se poate exprima cu bile. Eu v-a∫ propune — ∫i nu a∫ dori s„ fie sup„rare, pentru a nu exista niciun fel de suspiciune c„ se voteaz„ la dou„ m‚ini sau oricum — votul secret cu bile, chiar dac„ este t‚rziu.

## **Din sal„**

**:**

Da. De acord...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Dumneavoastr„ decide˛i, nu eu. Deci pe cale de consecin˛„... Nu sunte˛i de acord, trecem pe vot electronic. Pe cale de consecin˛„,

## V„ rog s„ vota˛i.

Rog toat„ lumea s„ voteze. Nu vreau s„ existe niciun fel de interven˛ii ∫i acuzare pentru fraudare.

Cu 75 voturi pentru, 43 Ómpotriv„, nicio ab˛inere, s-a aprobat.

Rog secretarii — unul de la putere, unul de la opozi˛ie…

Stima˛i colegi, v„ rog foarte mult. Lua˛i loc pu˛in.

Am Ón˛eles, liderii, vre˛i o list„ cum s-a votat la vot deschis. Oricum eram noi majoritatea, dar, m„ rog.

Am Ón˛eles, domnule Io˛cu. Nu trebuie s„-mi spune˛i de dou„ ori.

Stima˛i colegi, putem face o comisie de num„rare a voturilor sau s„ punem Biroul permanent.

Rog...

Deci rog c‚te un om...

Nu. Haide˛i s„ mergem a∫a, ca s„ fie corect.

Deci Alian˛a P.N.L.-P.D. — 2; P.S.D. — 2; P.R.M. — 1;

U.D.M.R. — 1; P.C.— 1. Da?

Deci de la Alian˛„, doi pentru num„rarea voturilor.

V„ rog s„ face˛i propunere.

La microfon, v„ rog, pentru stenogram„.

Domnul senator Iorga, v„ rog s„ propune˛i un reprezentant din partea Grupului P.R.M.

Noi Ól propunem pe domnul senator Nicolae Iorga.

V„ mul˛umesc. U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Sógor Csaba.

Mul˛umesc. Partidul Conservator, o propunere. Microfonul 3.

Partidul Conservator Ól propune pe domnul senator Gheorghe Constantin.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Supun la vot Comisia de num„rare a voturilor. V„ rog s„ a∫tepta˛i.

Acum v„ rog s„ vota˛i comisia.

Domnule Vadim, domnule P„curaru, v„ rog!

V„ rog s„ vota˛i!

97 de voturi pentru, dou„ Ómpotriv„, o ab˛inere. S-a constituit comisia.

V„ rog, doi chestori pentru a Ónm‚na bilele. Domnul Paul P„curaru ∫i domnul Funar, da?

S„cule˛ele cu bile... Unde sunt bilele, v„ rog?

Deci, v„ rog, domnul P„curaru, domnul Funar, acolo, Ón fa˛„.

Domnule senator Ungheanu, v„ rog s„ face˛i apelul.

-

Stima˛i colegi, m„ asculta˛i pu˛in? Dup„ vot, r„m‚ne˛i

- Ón sal„. Trebuie s„ d„m vot pe legi organice, 10 minute. V„ rog s„ r„m‚ne˛i Ón sal„ dup„ ce vota˛i.

V„ rug„m s„ explica˛i votul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., propunem pe domnii senatori Petru Nicolae Io˛cu ∫i Mario Ovidiu Oprea.

Mul˛umesc.

Grupul P.S.D., v„ rog s„ face˛i dou„ propuneri. Microfonul 3, v„ rog.

Noi propunem pe domnul senator Otilian Neagoe ∫i pe domnul senator Radu Cristian Georgescu.

V„ mai explic votul. Œl cunoa∫te˛i. Bil„ alb„ Ón urn„ alb„, bil„ neagr„ Ón urn„ neagr„ — vot pentru mo˛iune. Bil„ alb„ Ón urn„ neagr„ ∫i bil„ neagr„ Ón urn„ alb„ — vot Ómpotriva mo˛iunii. E clar?

Bun. S„ Óncepem!

|**Domnul Mihai Ungheanu:**|| |---|---| |Putem Óncepe, da? Am Ónceput apelul.|| |Antonie ™tefan Mihail|prezent| |Apostol Neculai|prezent| |Arca∫ Viorel|prezent| |Ardelean Aurel<br>Arion Viorel|prezent<br>prezent| |Athanasiu Alexandru|prezent| |Basgan Ion|prezent|

30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007

Berceanu Radu Mircea prezent Blaga Vasile prezent Bobe∫ Marin prezent Cazacu Cornelia absent„ C‚mpeanu Radu Anton prezent C‚rlan Dan prezent Chelaru Ioan prezent Cintez„ Mircea prezent Ciornei Silvia prezent„ Cioroianu Adrian Mihai absent Cismaru Ivan prezent Copos Gheorghe prezent Corodan Ioan prezent Cozm‚nc„ Octav prezent Cre˛u Corina prezent„ Cre˛u Ovidiu Teodor prezent Cucuian Cristian prezent Cuta∫ George Sabin prezent Daea Petre prezent David Cristian prezent David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian prezent Dina Carol absent Dinescu Valentin prezent DÓncu Vasile absent Duca Viorel Senior prezent Dumitrescu Ion Mihai prezent Dumitrescu Gheorghe Viorel prezent Dumitru Constantin prezent Eckstein Kovács Péter prezent Fekete Szabó Andras Levente absent Filipescu Teodor prezent Florescu Ion prezent Flutur Gheorghe prezent Frunda György absent Funar Gheorghe prezent G„ucan Constantin prezent Geoan„ Mircea Dan prezent Georgescu Radu Cristian prezent Gheorghe Constantin prezent Ha∫otti Puiu prezent Ila∫cu Ilie prezent Iliescu Ion prezent Ilu∫c„ Daniel prezent Ion Vasile prezent Iorga Nicolae prezent Iorgovan Antonie prezent Io˛cu Petru Nicolae prezent Iv„nescu Paula Maria prezent„ Jurcan Dorel absent Loghin Irina prezent„ Lupoi Mihail prezent Mardare Radu C„t„lin prezent Marinescu Marius prezent Markó Béla prezent Mele∫canu Teodor Viorel prezent Mereu˛„ Mircea prezent Mih„escu Eugen prezent Mih„ilescu Petru ™erban prezent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia prezent„ Moraru Ion prezent Mor˛un Alexandru Ioan absent

Neagoe Otilian prezent Neagu Nicolae prezent Németh Csaba prezent Nicolae ™erban prezent Nicolai Norica prezent„ Novolan Traian prezent Onaca Dorel Constantin prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Oprescu Sorin Mircea prezent Pascu Corneliu prezent P„curaru Paul prezent P„unescu Adrian absent Pere∫ Alexandru prezent Pete ™tefan prezent Petre Maria prezent„ Petrescu Ilie prezent Popa Aron Ioan prezent Popa Dan Gabriel prezent Popa Nicolae Vlad prezent Popescu Dan Mircea prezent Popescu Ionel prezent Popescu Irinel prezent Popescu Mihail prezent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Puskás Valentin Zoltán prezent R„doi Ion prezent R„doi Ovidiu prezent R„dulescu Cristache prezent Roibu Aristide prezent Sab„u Dan prezent S‚rbu Ilie prezent Silistru Doina prezent„ Simionescu Aurel Gabriel prezent Sógor Csaba prezent Solcanu Ion prezent Stan Petru prezent St„noiu Mihaela Rodica prezent„ Stoica Ilie prezent Str„til„ ™erban Cezar prezent Stroe Radu prezent Szabó Károly Ferenc absent ™erb„nescu Verginia prezent„ ™erbu Gheorghe Vergil absent ™ere∫ Ioan Codru˛ prezent ™tefan Viorel prezent ™ter Sever prezent Talpe∫ Ioan prezent T„n„sescu Claudiu prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Terinte Radu prezent Theodorescu Emil R„zvan prezent TÓlv„r Angel prezent Toma Ion prezent Tomoiag„ Liliana Lucia prezent„ Tudor Corneliu Vadim prezent fi‚buleac Mihai prezent f c„u Silvia Adriana prezent„ fiÓrle Radu prezent Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ prezent Vasilescu Gavril„ prezent V„c„roiu Nicolae prezent

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi,

Comisia de num„rare a voturilor, v„ rog, s„ ia urnele Ón sala de Birou permanent, Ómpreun„ cu domnul secretar Puskás. V„ rog.

V„ rog s„ prelua˛i urnele. V„ rog. Secretariatul, v„ rog s„ lua˛i urnele, l„sa˛i materialele. V„ rog s„ lua˛i urnele Ón sala Biroului permanent. Stima˛i colegi,

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„ pentru a trece la votul pe legi organice.

Dureaz„ 10 minute.

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„.

Invita˛i colegii din hol, v„ rog. Stima˛i colegi, V„ rog, pu˛in„ aten˛ie!

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile toat„ lumea.

Domnule senator Lupoi, v„ rog foarte mult, s„ Óncheiem. Ocupa˛i-v„ locul Ón sal„.

V„ rog, domnule Ion Basgan.

V„ rog, domnule senator Ilie Petrescu, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locul Ón sal„.

Stima˛i colegi, suntem Ón cvorum.

Trecem la votul pe legi organice.

V„ rog s„ fi˛i foarte aten˛i la ceea ce v„ spun.

Punctul 6 din ordinea de zi, Legea pentru modificarea

Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului, reexaminare.

Voi supune la vot numai raportul.

Domnul Puiu Ha∫otti, v„ rog foarte mult s„ ocupa˛i locul.

Vreau s„ v„ atrag aten˛ia c„ dac„ nu vot„m raportul, legea pleac„ Ón forma ini˛ial„, care a fost la Pre∫edinte, c„tre Camera Deputa˛ilor.

V„ rog s„ vota˛i.

Rog toat„ lumea s„ voteze.

Reexaminare, vot pe raport.

Stima˛i colegi, cred c„ nu ne Ón˛elegem...

V„ rog s„ p„stra˛i lini∫te, Ón primul r‚nd.

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locul.

Suntem Ón fa˛a unui raport pe care l-am dezb„tut conform cererii de reexaminare a Pre∫edintelui. Repet, dac„ nu vot„m corec˛iile, a∫a cum am convenit, legea r„m‚ne. Œnseamn„ c„ am aprobat-o Ón forma Ón care am trimis-o la Pre∫edinte.

## **Domnul Dan C‚rlan**

**:**

V„ rog s„-mi da˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

V„ rog, domnule senator C‚rlan, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2.

V„ rog s„ constata˛i, domnule pre∫edinte, c„ s-a votat, au votat 90 senatori, ∫i raportul a c„zut neÓntrunind num„rul de voturi.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog s„ lua˛i loc. Nu s-a votat. Era g„l„gie Ón sal„ ∫i foarte mul˛i colegi nu au fost.

Deci nu vre˛i s„ veni˛i Ón Ónt‚mpinarea Pre∫edintelui cu eliminarea alin. 2 la art. 12 ∫i cu modificarea perioadei de la 6 luni la 3 luni.

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, a doua cerere de reexaminare, Legea pentru modificarea lit. b) ∫i c) ale art. 10 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ∫i sanc˛ionarea faptelor de corup˛ie.

V„ rog, vot pe lege ∫i pe raport.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 101 voturi pentru, un vot Ómpotriv„, nicio ab˛inere, s-au adoptat.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, Propunerea legislativ„ privind reorganizarea terenurilor agricole.

V„ amintesc, raport de respingere prezentat de comisie.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2006 privind modificarea ∫i completarea unor acte normative prin care se acord„ drepturi sociale, precum ∫i unele m„suri Ón domeniul cheltuielilor de personal.

Avem raport cu opt amendamente respinse.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2006 privind unele m„suri referitoare la asigur„rile sociale de stat ∫i asigur„rile sociale de s„n„tate.

Am avut raport votat Ón unanimitate de comisie, f„r„ amendamente. Pe cale de consecin˛„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/23.II.2007 Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativ„ pentru modificarea alin. (2) al art. 9 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.

- s-a adoptat.

- ab˛ineri, a fost votat ∫i acest proiect de lege.

- V„ mul˛umesc foarte mult.

- S-a Óncheiat ordinea de zi.

- A∫tept„m procesul-verbal, stima˛i colegi.

- V„ rog s„ mai ave˛i r„bdare dou„-trei minute.

- Invit pe domnul senator Otilian Neagoe s„ prezinte

- rezultatul num„r„rii voturilor.

## **Domnul Otilian Neagoe:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

îProces-verbal referitor la rezultatul votului secret cu bile, exprimat asupra mo˛iunii simple «Minciuna—Adev„rul justi˛iei Macovei».

Proced‚nd la num„rarea voturilor exprimate de c„tre senatori prin vot secret cu bile asupra mo˛iunii simple «Minciuna—Adev„rul justi˛iei Macovei», Comisia de num„rare a voturilor a constatat urm„toarele:

- num„rul total al senatorilor: 137;

- num„r total de voturi exprimate: 127, din care,

- voturi pentru: 81;

- voturi Ómpotriv„: 46.“

## **Din sal„:**

Demisia! Demisia!

V„ mul˛umesc, foarte mult.

Stima˛i colegi, Óncheiem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.

îCa urmare a faptului c„ Ón urma votului exprimat a fost Óntrunit votul majorit„˛ii senatorilor, potrivit art. 157 alin. (1) din Regulamentul Senatului, mo˛iunea simpl„ «Minciuna—Adev„rul justi˛iei Macovei» a fost adoptat„ de Senat“.

Semneaz„ membrii Comisiei de num„rare a voturilor.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc. Œncheiem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.

- V„ rog s„ citi˛i Óntocmai la tribun„.

- V-a∫ ruga, pu˛in„ lini∫te!

îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|201224]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 9/23.II.2007 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul: 8,00 lei