Mircea Cintez„

Mul˛umesc domnului deputat.

Œntreb„rile sunt toate constructive ∫i ne preocup„. Œn privin˛a subordon„rii, Óncerc„m prin tot ceea ce putem Óntreprinde s„ simplific„m cadrul birocratic. A˛i aflat c„ exist„ o simpl„ subordonare Ón acest moment, dar dup„ c‚te ∫tiu este o comunicare neoficial„, se are Ón vedere Óntr-un viitor previzibil o reform„ drastic„ a tuturor serviciilor descentralizate, cu trecerea majorit„˛ii acestora Ón subordinea administra˛iei locale, cu desfiin˛area serviciilor descentralizate ale diverselor ministere, Ón cadrul lor probabil c„ va fi simplificat„ ∫i leg„tura de subordonare. Inspec˛ia sanitar„ probabil c„ va avea un statut aparte.

Totu∫i, se prevede ca direc˛iile sanitare s„ fie, Ón mare, desfiin˛ate ∫i majoritatea s„ fie trecute Ón compartimente specifice ale administra˛iei locale.

Œn privin˛a salariilor, din p„cate, situa˛ia la noi Ón ˛ar„ este diferit„ de o ˛ar„ vecin„ care a avut o alt„ atitudine. Spun îdin p„cate“, pentru c„ orice fel de discu˛ie a banilor Ónseamn„ Ómp„r˛irea Óntre diverse categorii. Vreau s„ spun c„ la o vizit„ recent„ Ón Bulgaria, am aflat c„ la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/20.VI.2005 ni∫te fonduri de s„n„tate asem„n„toare cu ale noastre, personalul medical din cabinetele medicale de ambulator ∫i Ón special de medicin„ de familie este cel mai bine remunerat, mai bine dec‚t profesorii universitari, cu un venit mediu de 1.000 de euro pe lun„ Ón mod categoric.

F„r„ discu˛ie c„ la fonduri limitate, orice fel de salarizare Ón plus se repercuteaz„ asupra bolnavilor. La noi, aceste venituri sunt mai mici, exist„ o negociere cu sindicatul asisten˛ilor medicali care a stabilit clar c„ la norma de minim 1.000 de asista˛i, nu se poate c„p„ta un salariu mai mic dec‚t cel minim pe ramura respectiv„.

Dar exist„ cabinete medicale care au mai pu˛in prin lege, e posibil, ∫i exist„, de asemenea, cabinete medicale care nu sunt performante ∫i nu Ó∫i fac norma ∫i venitul. Dac„ nu exist„ un venit, Ón general, evident c„ nu se poate scoate de undeva acest lucru ∫i atunci, prin negociere, se poate ajunge la salarii mai mici dec‚t venitul mediu, ceea ce este anormal, dar asta ˛ine Ón general de veniturile reduse ale cabinetelor medicale. Noi suntem permanent pu∫i s„ facem o jonglerie Óntre veniturile salaria˛ilor sau ale liberilor profesioni∫ti, pe de o parte, ∫i banii care sunt dirija˛i pe medicamente compensate, spitale ∫i celelalte.

Œn privin˛a celei de-a treia, suntem absolut doritori de a interveni Ón mai multe p„r˛i, sistemul ambulator trebuie s„ fie dezvoltat Ón primul r‚nd, ∫i el nu poate func˛iona f„r„ un sistem de ambulan˛„ corespunz„tor.

Œn acela∫i timp, Rom‚nia are nevoie de o re˛ea foarte clar„ de spitale de urgen˛„ pentru a putea, dup„ aceea, s„ revenim asupra tuturor celorlalte ∫i a le transforma, eventual, Ón spitale medico-sociale. Pentru asta avem Ón vedere o re˛ea Ón trei trepte de spitale de urgen˛„ pe termen mediu, 8 spitale regionale de urgen˛„, unele se pot suprapune peste cele existente care s„ poat„ face orice, inclusiv toxicologie de ar∫i sau ar∫i, circa 30—40 de spitale de urgen˛„ medie care s„ rezolve urgen˛ele comune ∫i foarte multe centre de urgen˛„ locale care se vor dezvolta pe baza sistemelor de ambulan˛„.