Costicã Ciurtin

Mulþumesc foarte mult colegilor care mi-au înþeles aceastã doleanþã.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În ultima vreme, în luãri de poziþie prin mass-media de orice fel, o anumitã clientelã aservitã altor interese decât cele naþionale ºi, se pare, bine stipendiatã a început un atac dur asupra celei mai credibile instituþii a naþiunii române, Biserica.

Credinþa în morala creºtinã, legea fireascã, demnitatea ºi vocaþia familiei încep sã fie puse la stâlpul infamiei de neaveniþi în ale credinþei strãbune ºi atei convinºi crescuþi la ºcoala comunismului feroce.

Sub masca alinierii la Comunitatea Europeanã se urmãreºte zdruncinarea unitãþii de credinþã ortodoxã a poporului român, depãrtarea sufleteascã de bisericã, de morala creºtinã ºi de valorile sale pe care cu greu le-am recucerit în decembrie 1989.

Motivând necesitatea abrogãrii art. 200 din Codul penal, un oarecare Gabriel Andreescu, în numele G.D.S., loveºte miºeleºte în capii Bisericii Ortodoxe Române, cât mai cu seamã în instituþia naþionalã, biserica care, de altfel, se compune din aproape întregul popor român, creând premisele dezbinãrii naþionale ºi statale.

Cãci ce înseamnã decât dezbinare afirmaþia potrivit cãreia Biserica Ortodoxã Românã s-ar opune intereselor fundamentale ale societãþii româneºti, printre care ºi participarea la comunitatea democraþiilor avansate?!

Oare acest individ cu multe dioptrii nu considerã cã intrarea într-o comunitate de state civilizate se face nu prin folosirea ºi cultivarea spatelui, ci, dimpotrivã, prin bogãþia culturalã ºi spiritualã specifice fiecãrui popor?!

De ce Domnia sa refuzã sã gãseascã adevãratele cauze ale neintegrãrii noastre în structurile europene ºi care ar fi trebuit sã constituie prioritãþi ale actualei guvernãri, cum ar fi problemele economice ºi de protecþie socialã, criminalitatea, corupþia, violenþa, disoluþia puterii ºi autoritãþii instituþiilor statului, denigrarea valorilor poporului român printr-un învãþãmânt strãin intereselor naþionale ºi asanarea moralã a societãþii în derivã.

Biserica, prin preceptele sale, prin principiile care o slujesc de mii de ani, nu poate ºi nu trebuie sã admitã legalizarea anormalului ca normal, a nefirescului ca firesc.

Iar noi, cei care reprezentãm voinþa ºi credinþa celor care ne-au trimis în acest for legislativ reprezentativ, trebuie sã-i îndeplinim vrerea. Biserica, în momentul în care va renunþa la valorile sale creºtine, va fi repudiatã de înºiºi cei care au crezut ºi cred în ea, nu va mai fi bisericã.

Domnule Andreescu ºi domnilor senatori,

Noi suntem fiinþe raþionale, discernem binele de rãu, firescul de nefiresc, normalul de anormal, dar a accepta ceea ce unii încearcã sã ne impunã, adicã homosexualitatea ca mod de comportament, ne coboarã pânã în afara animalitãþii, pentru cã niºte necuvântãtoare n-au ajuns la o asemenea degradare, sã-i zicem ”moralãÒ. Desigur, existã asemenea comportament deviant, înnãscut, faþã de care trebuie sã avem înþelegerea cuvenitã, dar în momentul luãrii unei decizii trebuie sã gândim prin prisma pericolului manifestat de homosexualitatea dobânditã care expune mai ales tineretul, cel mai vulnerabil, din casele de copii, instituþiile de protecþie a acestora, cãminele de elevi, studenþi ºi pe cei din închisori, în condiþiile în care, voit sau nu, acestei anormalitãþi i se face o bunã propagandã.