Monica Octavia Muscã

Mulþumesc frumos, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Cred cã este unul dintre cele mai importante proiecte de lege, pentru cã se adreseazã direct persoanelor care suferã la ora actualã pe un motiv întemeiat, ºi anume violenþa domesticã, violenþa în familie. ªi aici nu este vorba numai de violenþã fizicã, este vorba în acelaºi timp de violenþã de naturã psihicã, de abuz economic, de tot ceea ce þine în mod normal de drepturile omului. Nu este vorba numai de femei, este vorba ºi de copii ºi de bãrbaþi. 2% dintre bãrbaþi recunosc cã sunt agresaþi în familie ºi e firesc, atâta vreme cât sunt copii care-ºi bat pãrinþii, pãrinþi care-ºi bat bãieþii mai mari, atâta vreme cât existã chiar ºi persoane de sex feminin care trag câte una zdravãnã soþului.

Partea însã cea mai dureroasã este aceea care þine de copii ºi femei. De ce? Pentru cã atunci când copiii sunt bãtuþi, dezvoltarea lor psihicã este grav afectatã. S-au fãcut foarte multe statistici, mai puþin la noi, mai mult în alte þãri, în America, în Europa, ºi lucrurile sunt extraordinar de grave, pentru cã aºa cum ne creºtem copiii, aºa vom avea o societate care se va dezvolta firesc sau mai puþin firesc, cu mai mult spirit de iniþiativã sau mai puþin spirit de iniþiativã, cetãþeni mai timoraþi sau mai încrezãtori în sine.

Drept urmare, trebuie sã avem grijã ºi de copii, nu numai atunci când sunt bãtuþi, ci ºi în situaþia în care ei asistã la bãtãi în familie. Aº vrea sã vã aduc aminte aici douã clipuri sociale pe care le-am lucrat împreunã cu Centrul de mediere ºi securitate comunitarã din Iaºi, cu care am lucrat ºi la proiectul de lege, ºi împreunã cu Bogdan Enoiu, **Agenþia McCann Erickson.** Ei bine, aceste clipuri sunt cu bãtãtorul, pe care probabil dumneavoastrã l-aþi vãzut, cu un bãiat cu vergele pe spate care, uitându-se cum un adult bate covoarele, spune: eu nu voi bate niciodatã covoarele, pentru cã le doare.

Al doilea clip social este cel cu un copil care îºi priveºte pãrinþii certându-se ºi umbrele pãrinþilor sunt transformate în monºtri. Toate acestea aratã ce înseamnã abuzul fizic sau abuzul de naturã psihologicã asupra copiilor. La ora actualã e un alt clip în aceeaºi formaþiune, Centrul de mediere ºi securitate comunitarã din Iaºi cu **Agenþia McCann Erickson** ºi cu încã câteva asociaþii pentru protecþia familiei ºi a femeilor. Este vorba de acel clip social în care o femeie este lovitã pe stradã, cade ºi ceilalþi trec uºor peste acest incident, trec peste trupul ei.

O sã vã întrebaþi de ce am fãcut aceste eforturi împreunã sau, mai bine zis, chiar înainte, iatã, de a fi promulgatã legea, pentru cã Uniunea Europeanã, Consiliul de Miniºtri, recomandã ca aceste legi care prevãd ºi conþin în sine schimbãri de mentalitate sã fie însoþite de campanii sociale, de campanii de informare pentru a preveni neaplicarea legii sau neînþelegerea ei. Aº vrea sã vã aduc la cunoºtinþã cã este, la ora actualã, o statisticã mondialã care spune clar cã una din cinci femei este agresatã în familie. Nu e lucru simplu, nu e lucru uºor, atâta vreme cât ne mai gândim cã în aceeaºi casã, în aceeaºi clãdire, în aceeaºi încãpere, continuã sã stea victima împreunã cu agresorul dupã consumarea violenþei ºi se aºteaptã bineînþeles la alte violenþe din partea agresorului.