Stenogramă plen

Stimaþi colegi,

Începem secvenþa dedicatã intervenþiilor personale ale deputaþilor.

Domnul deputat Moisoiu Adrian.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Intervenþia mea de astã-dimineaþã este intitulatã ”20 martie 1990 Ñ 20 martie 2003, 13 ani de la un pretins Çpogrom antimaghiarÈ la Târgu MureºÒ.

Au trebuit sã treacã 12 ani pentru a citi în cotidianul ”AdevãrulÒ cã extremiºtii din U.D.M.R. ºi-au dat arama pe faþã ºi cã la Cluj-Napoca la 14 martie 2003, 1.000 de adepþi ai lui Tškes L‡szl— au cerut oficial autonomie teritorialã.

Acest lucru mi-a adus aminte de diversiunea Târgu Mureº Ñ martie 1990, de aºa-zisul ”pogrom antimaghiarÒ, motivat de pretinsul ”etnocidÒ la care a fost supusã minoritatea maghiarã Ñ datoritã ”ºovinismului ºi sãlbãticiei din totdeauna a românilorÒ ºi ca atare trebuia sã se realizeze printr-o dublã diversiune: conflictul sã fie declanºat de cãtre români iar mediatizarea lui, indiferent de realitatea fapticã, sã-i prezinte drept victime pe minoritarii maghiari.

Ar trebui sã invoc aici întreaga noastrã istorie pentru a demonstra cã ºovinismul nostru, dacã ºi cât a fost, a fost exclusiv de reacþie. În ce priveºte sãlbãticia, mã voi rezuma sã compar faptele cutremurãtoare marcate de aºa-zisa eliberare a Ardealului de Nord de cãtre trupele maghiare în 1940, crimele de rãzboi comise, de exemplu, de groful Wass Albert ºi eliberarea Ardealului de cãtre trupele române în 1944. Am sã citez declaraþia cuiva care a trãit sub ocupaþia maghiarã, publicatã în ”NaþiuneaÒ în nr. 38/1991: ”N-am fost niciodatã scuipat sau bãtut de români pentru cã mama mea era unguroaicã, în schimb am fost scuipat ºi bãtut de cãtre unguri pentru cã tatãl meu era român!Ò Reamintesc totodatã cele 104 cazuri de traumatisme corporale, comoþii cerebrale, fracturi multiple suferite de ofiþeri ºi subofiþeri de miliþie ºi securitate, cât mai ales crimele odioase comise în decembrie 1989 la Zetea, Dealu, Odorheiu Secuiesc sau Târgu Secuiesc. Mai trebuie sã adaug ceva?

În ce priveºte pogromul, acesta nu se putea declanºa în Harghita, unde românii sunt într-o proporþie de 14%,

sau Covasna, unde românii sunt într-o proporþie de 25% ºi de aceea a fost ales Târgu Mureº, unde românii ºi ungurii trãiesc într-o proporþie aproximativ egalã ºi ca atare avea ºanse sã reuºeascã.

Primii paºi s-au fãcut în 19 martie când o coloanã de români care trecea pe lângã sediul U.D.M.R. a fost bombardatã cu diverse obiecte contondente, inclusiv þigle ºi cãrãmizi, ceea ce i-a determinat ca finalmente sã devasteze clãdirea. Iar pentru a se declanºa o asemenea reacþie a fost necesarã o întreagã campanie de pregãtire: separatism ºcolar impus în plin an ºcolar, inscripþionãri în limba maghiarã fãrã un cadru juridic corespunzãtor, alungarea românilor din instituþii sau întreprinderi, refuz de a-i servi pe cei care se adresau în limba românã, profanarea unor monumente (Avram Iancu ºi Nicolae Bãlcescu), a unor biserici româneºti (biserica de la Valea a fost incendiatã), lozinci, demonstraþii, acþiuni ºi provocãri antiromâneºti (ca de exemplu intrarea unui **Trabant** într-o mulþime de demonstranþi români, intonarea imnului Ungariei, arborarea drapelului acesteia, etc.)

Conform scenariului stabilit pentru 20 martie, o echipã a televiziunii irlandeze a fost instalatã pe acoperiºul plat al Hotelului ”GrandÒ din Târgu Mureº, ce este plasat exact pe axa locului unde trebuiau sã se producã evenimentele, iar Piaþa Victoriei s-a umplut cu aproximativ 30.000 de unguri ºi cu cel mult 3.000 de români veniþi mai mult de curiozitate decât cu intenþii agresive. ªi pentru ca iniþiativa sã aparþinã românilor, s-a apelat la o diversiune: s-au dat telefoane anonime de alarmare în câteva comune româneºti de pe Valea Gurghiului (Hodac, Ibãneºti) pentru a fi înºtiinþaþi localnicii cã viaþa unor apropiaþi ai lor le este ameninþatã de cãtre unguri la Târgu Mureº.

Aºa s-a regizat ºi desfãºurat un ”pogrom antimaghiarÒ la care maximum 200 de þãrani înarmaþi sumar cu unelte agricole au produs victime unei mulþimi de maghiari de peste 100 de ori mai mare, care i-a aºteptat ore în ºir ca sã soseascã, înarmatã cu bâte, lanþuri ºi rãngi confecþionate în mod special. Aºa s-a desfãºurat un pogrom filmat în care scenele de violenþã aparþin exclusiv maghiarilor. Aºa se explicã faptul cã marea majoritate a victimelor au aparþin ”agresorilor româniÒ! Aºa a fost martirizat ca ”ungurÒ Mihãilã Cofar, care întâmplãtor purta un pulover de culoare verde.

Doresc sã-l citez pe Szšcs GŽza, omul numãrul 2 al U.D.M.R. la acea vreme, care la primul Congres Naþional al U.D.M.R. din iunie 1990 a declarat: ”Târgu Mureºul n-a fost o înfrângere, ci o victorie, n-a fost un sfârºit, ci un început!Ò Iatã de ce la aniversarea a 155 de ani de Revoluþia Maghiarã, comparând lozincile strigate la manifestãrile stradale din primãvara lui 1990: ”Moarte valahilor!Ò, ”Acum ori niciodatã!Ò, ”Trãiascã Ungaria!Ò, ”Iliescu nu uita, Ardealul nu-i þara ta!Ò cu cele din martie 2003: ”Ungaria Mare, aºa a fost, aºa va fi!Ò sã constat cã idealul numit Ungaria Mare al comunitãþii maghiare este mai aproape ca oricând. Mesajul transmis în 1990 de cãtre SzŸršs M‡ty‡s, preºedinte interimar al Ungariei de atunci, ”maghiarimea trãitoare în afara hotarelor Ungariei este parte a naþiunii maghiare, pentru a cãrei soartã suntem rãspunzãtori... Trebuie sã spun cã Ardealul este pãmânt strãmoºesc maghiar, cel puþin în aceeaºi mãsurã în care este ºi românesc...Deci, maghiarii au acolo deplina îndreptãþire de a trãi, de a munci, de a lupta ºi, ca atare, pot nu numai sã cearã, ci sã ºi pretindã dreptul lor asupra pãmântului ºi asupra a tot ce li se cuvine în materie de drepturi individuale ºi colective...Ò a fost însuºit ºi adus la îndeplinire de U.D.M.R. prin politica consecventã a paºilor mãrunþi pe care a promovat-o. ”FelicitãriÒ U.D.M.R.-ului dar ºi conducãtorilor noºtri din toþi aceºti ani!

Mesajul transmis comunitãþii maghiare cu ocazia zilei de 15 martie 2003 de cãtre domnul prim-ministru Adrian Nãstase este în totalã concordanþã cu SzŸršs M‡ty‡s. Întrebãrile pe care i le pun atât dânsului cât ºi Preºedintelui Ion Iliescu sunt: Pe noi, ardelenii, ce ne mai aºteaptã? Ce ne mai pregãtiþi? Cu drepturile colective ºi individuale ale românilor din Ungaria ce se întâmplã? Ei cui aparþin?

Mulþumesc. Domnul deputat Damian Brudaºca. Va urma domnul Cristian Sandache.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

În zilele de 14-15 martie a.c., liniºtea, tihna ºi siguranþa populaþiei Transilvaniei au fost din nou ameninþate de acþiunile iresponsabile ºi duºmãnoase promovate de adepþii fanatici ai revizionismului ºi revanºismului unguresc conduºi de acest reprezentant autentic al lui Satan cu sutanã, L‡szl— Tškes. ªi pentru ca impactul mediatic intern ºi internaþional al evenimentului sã fie pe mãsura trufiei ungureºti, iar sfidarea românilor ºi mai evidentã ºi incontestabilã, organizatorii acestui aºa-zis _Forum din martie_ au decis organizarea lui la Cluj-Napoca, capitala de suflet a Ardealului. Pentru unii observatori pripiþi sau neavizaþi, cei câteva sute de participanþi ar fi urmãrit scindarea U.D.M.R. De altfel, chiar ºi organizatorii tãrãboiului de la Cluj-Napoca au lãsat sã se înþeleagã cã ar urmãri acelaºi lucru.

Dar, în realitate, nu este vorba despre aºa ceva. În maniera-i cunoscutã, manifestarea de la Cluj-Napoca a fost pentru pastorul Tškes un nou prilej de a reaminti ura sa visceralã împotriva românilor ºi a statului naþional unitar român. Atât în discursul sãu, cât ºi în intervenþiile unor participanþi a fost clar ºi neechivoc exprimat idealul subminãrii statului român, inclusiv prin modificarea Constituþiei, astfel încât pretenþiile absurde ºi aberante formulate aici sã capete susþinere legislativã. S-a cerut modificarea Constituþiei, mai precis eliminarea precizãrii caracterului statului naþional ºi crearea nici mai mult nici mai puþin decât a unor privilegii de tip feudal pentru

reprezentanþii minoritãþii ungureºti. De asemenea, se militeazã pentru înfiinþarea Consiliului Naþional Maghiar din Ardeal, în cadrul cãruia un rol important ar urma sã revinã bisericilor ungureºti. Alãturi de L‡szl— Tškes s-au aflat câþiva fruntaºi ai U.D.M.R. Cluj ºi parlamentari reprezentând platformele radicale ºi miºcarea reformistã.

Spre surprinderea mass-media ºi chiar a fruntaºilor unguri, la lucrãrile din Biserica reformatã din Cluj-Napoca au luat parte ºi parlamentari ai P.R.M., printre care m-am numãrat ºi eu. Ca deputat de Cluj, am dorit sã aflu direct de la sursã obiectivele urmãrite de acest forum. Nu pot rãmâne indiferent atunci când liniºtea, poate chiar siguranþa ºi viaþa concetãþenilor mei sunt ameninþate de aceºti neobosiþi pescuitori în ape tulburi adunaþi în jurul fanaticului L‡szl— Tškes. Prezenþa noastrã acolo n-a deranjat în nici un fel desfãºurarea întâlnirii întrucât, ca reprezentanþi ai unui partid profund ataºat valorilor democraþiei, am respectat dreptul adversarilor noºtri de a se reuni, de a-ºi exprima punctele de vedere. Prin prezenþa noastrã am dorit sã nu uite cã sunt în România ºi nu pot face tot ce le trece prin cap. Revine autoritãþilor statului român sã ia mãsuri legale ca sã preîntâmpine subminarea unitãþii ºi integritãþii noastre naþional-statale.

## Mulþumesc.

Domnul deputat Cristian Sandache. Va urma domnul ªtefan Baban.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Titlul scurtei mele intervenþii echivaleazã de fapt cu o interogaþie: ”ªcolile-spital, o posibilitate?Ò

În condiþiile în care existã un numãr important de copii ºi adolescenþi internaþi în diferite unitãþi spitaliceºti din România, iar perioada spitalizãrii acestora poate fi îndelungatã, se pune în mod logic întrebarea: cum poate fi recuperat timpul destinat în mod firesc învãþãturii.

Dupã ºtiinþa mea, una din normele europene în materie precizeazã cã pe perioada unei spitalizãri mai îndelungate este obligatorie asigurarea accesului copiilor ºi adolescenþilor la învãþãturã. În unele spitale sunt chiar clase speciale în cadrul cãrora pacienþii beneficiazã de profesionalismul unor cadre didactice special detaºate în acest sens.

Un experiment a fost aplicat o vreme ºi la Spitalul ”Sfânta MariaÒ din Iaºi în colaborare cu un partener din Franþa. Poate cã o astfel de idee ar merita o atenþie aparte.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Mulþumesc ºi pentru operativitate. Dau cuvântul domnului ªtefan Baban. Va urma domnul Napoleon Pop.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

”Noul cod rutier ºi ºoferii româniÒ.

1 februarie este data la care a intrat în vigoare noul Cod rutier al României, datã pe care ºoferii nu o vor uita prea uºor, datoritã anomaliilor ºi contradicþiilor stipulate în acest act normativ.

Prima aberaþie este stabilitã de art. 89 lit. g) care aratã cã ”neoprirea la semnalul regulamentar al poliþistului, în scopul sustragerii de la controlÒ constituie doar contravenþie ºi nu infracþiune ºi se sancþioneazã cu

amendã de la 2 la 8 milioane lei. Aici deja e vorba de stupiditate totalã, întrucât, practic, se aboleºte acest act normativ pentru orice persoanã care îºi poate permite sã plãteascã amenda. Poþi fi beat criþã, drogat, poþi merge cu 150 km la orã în sectoare unde limita de vitezã este de 60 km la orã, tot ce ai de fãcut e sã te uiþi în altã parte când poliþistul îþi face semn sã opreºti ºi gata, este declarat nevinovat dupã ce a achitat amenda.

O altã anomalie este sancþionarea cu amendã de la 1,5 la 5 milioane lei a schimbãrii direcþiei de mers prin încãlcarea marcajului longitudinal continuu. Existã nenumãrate sectoare de drum unde linia continuã se întinde, fãrã nici un motiv, pe câþiva kilometri, iar un ºofer care întoarce în asemenea zonã va fi sancþionat la fel de aspru ca ºi altul care circulã pe contrasens. Probabil cã aici poliþiºtii s-au gândit la ”planulÒ de amenzi, pentru cã, de acum încolo, nu vor trebui sã facã altceva decât sã tragã linia continuã în dreptul unei benzinãrii cu vad ºi sã aºtepte calm cohortele de contravenienþi care vor cotiza, vrând-nevrând, fie la bugetul de stat, fie la alte ”bugeteÒ.

Înºirarea aberaþiilor din acest act normativ ar putea continua pe multe pagini, aducând argumente logice ºi pertinente, care le-ar putea demonta pas cu pas. Ceea ce trebuie însã evidenþiat este faptul cã noile amenzi reprezintã o sfidare a bunului-simþ, într-o þarã în care venitul mediu a ajuns sã reprezinte mai puþin decât suma pe care o poþi avea de plãtit pentru o depãºire neregulamentarã. Iar acest lucru duce automat la diminuarea câºtigurilor salariale ale acestei categorii profesionale Ñ ºoferii Ñ precum ºi la introducerea unor mãsuri economice dure de cãtre angajator, începând de la reducerea locurilor de muncã ºi terminând cu pierderile pe care le înregistreazã prin plata acestor amenzi. Recentul miting al ºoferilor pe strãzile Capitalei a venit ca un semnal de alarmã, atenþionând cã ºoselele României sunt pentru toþi ºoferii ºi nu numai pentru cei care dispun de resurse financiare ºi care nici nu clipesc când achitã cele 8 milioane de lei. Dacã le achitã!

Mulþumesc ºi eu. Îl invit pe domnul deputat Napoleon Pop. Va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aº vrea sã mã refer la faptul cã puterea corupe mediul de afaceri.

Mãsura atractivitãþii mediului de afaceri românesc a fost datã recent de Oficiul Naþional al Registrului Comerþului, investiþiile directe strãine fiind în 2002 cu 30% mai mici decât în anul precedent. Chiar dacã acest rezultat nu reflectã decât parþial erodarea euforiei unei noi guvernãri aflatã în al doilea an de exerciþiu, evoluþia investiþiilor directe strãine este o sintezã a calitãþii mediului politic ºi economic, în raport cu oportunitãþile pieþei interne ºi care nu au lipsit: privatizãri, restructurarea pe bani publici, acþiunile economice asigurate prin cheltuielile bugetare, noi niºe de piaþã.

Atunci ce se întâmplã?

Rãspunsul este foarte simplu ºi îl gãsim în deficienþele sistemului nostru intern semnalate de Uniunea Europeanã: economie de piaþã nefuncþionalã, capacitate administrativã redusã, lipsa independenþei justiþiei. Toate aceste deficienþe ne trimit la cauza numitor comun, respectiv corupþia generalizatã ºi instituþionalã, aceasta împiedicând, tocmai prin capacitatea limitatã administrativã ºi lipsa independenþei justiþiei, funcþionalitatea pieþei ºi implicit dinamica ºi atractivitatea oportunitãþilor acesteia.

Iatã cã Guvernul vrea sã-ºi asume rãspunderea pentru un pachet anticorupþie, dar care, neatacând fondul problemei, respectiv restrângerea corupþiei puterii prin acte ferme ale justiþiei, doreºte sã scoatã în evidenþã cã tocmai mediul de afaceri este unul din generatorii corupþiei, inclusiv prin dreptul constituþional al cetãþenilor oameni de afaceri de a deveni politicieni.

Aceastã conexiune reprezintã o mare capcanã pentru societatea româneascã. Etichetarea fãrã rezerve a mediului de afaceri ca fiind corupt înseamnã atac la democraþia economicã, iar de aici pânã la a declara cã tocmai economia de piaþã este cauza principalã a corupþiei nu mai este decât un pas. Urmeazã întrebarea: de ce sã mai facem o economie de piaþã funcþionalã, aceastã calitate ducând la o corupþie ºi mai mare?

Este greu de acceptat cã, în mod brusc, asimilarea _acquis_ -ului comunitar ºi mai multã transparenþã în mediul de afaceri au devenit elemente cruciale în asanarea corupþiei interne prin mãsura asumãrii rãspunderii Guvernului, când corupþia, peste tot în lume, este legatã de putere ºi bani publici ºi nu de iniþiativã ºi bani privaþi.

## Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Becsek Garda Dezideriu. Va urma domnul deputat Ioan Miclea.

Domnii deputaþi Makkai Grigore ºi Valeriu Gheorghe au depus la secretariat declaraþiile.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupþiei ºi pentru petiþii din Camera Deputaþilor este una din comisiile permanente cele mai solicitate de cãtre populaþia þãrii noastre care sperã în ajutorul forului legislativ în combaterea realã a corupþiei.

Numãrul petiþiilor, a memoriilor, precum ºi a plângerilor depuse la Comisia de abuzuri era atât de mare în decursul anilor încât au fost angajaþi specialiºti valoroºi ca colaboratori externi, cu contracte de muncã, cu ajutorul cãrora s-a putut face faþã solicitãrilor venite din partea populaþiei.

Însã, o datã cu intrarea în vigoare a Codului muncii, Biroul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor ºi petiþiilor a cerut din partea Biroului permanent al Camerei Deputaþilor sã aprobe angajarea colaboratorilor externi Bulai Jorj, Opriºan Emilian ºi Preda Liviu, specialiºti deosebit de eficienþi în lupta pentru combaterea corupþiei, ºi angajarea lor prin contracte individuale de muncã cu timp parþial de 4 ore zilnic conform capitolului VIII din noul Cod al muncii.

Însã, în ºedinþa Biroului permanent din data de 10 martie, s-a luat hotãrârea sã se renunþe la doi din cei trei specialiºti. Necesitatea menþinerii celor trei specialiºti are în vedere caracterul cu totul special al acestei comisii, constând într-o problematicã foarte largã a petiþionarilor ce atinge întreaga sferã de activitate în toate domeniile societãþii.

Cei trei specialiºti în domenii specifice pe linie de ordine publicã, apãrare naþionalã, fond funciar, cadastru, geodezie, inspecþiile descentralizate ale statului, mediu ºi sãnãtate publicã, ocupã o sferã de strictã specialitate, situaþie în care fãrã aportul dânºilor în aceste domenii de activitate ale comisiei ar rãmâne descoperite, atât în cadrul audierilor solicitanþilor în plenul comisiei, dar în special în interpretarea memoriilor ºi redactarea adreselor de înaintare diferitelor organisme ale statului, pe de o parte, ºi interpretarea ºi eventualele reveniri la rãspunsurile primite.

Implicarea directã a celor trei specialiºti o considerãm de un real aport la soluþionarea unor dosare legate de problematica specificã, având în vedere ºi numãrul petiþiilor adresate comisiei pe parcursul întregului an, deplasãrilor în teritoriu în cadrul subcomisiilor pe probleme.

Mulþumesc ºi eu. Dau cuvântul domnului Ioan Miclea.

Va urma domnul Traian Dobre.

Domnul Ion Luchian depune la secretariat declaraþia politicã.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Partidul din care fac parte eu nu agreeazã preconizata modificare a Constituþiei României ºi aceasta pentru mai multe considerente, care au fost prezentate de la aceastã tribunã de cãtre colegii mei de partid.

Personal, mi se pare inutil un astfel de demers, atâta timp cât peste puþini ani România va intra în Uniunea Europeanã, fiind, în aceastã eventualitate, obligatã sã adopte Constituþia acesteia.

Dacã adãugãm la aceasta ºi faptul cã un asemenea demers costã mulþi bani, cheltuialã care la ora actualã este greu de suportat (dacã nu imposibil) de cãtre o economie de piaþã fragilã, de cãtre un buget ºi aºa subdimensionat, avem motivaþia solidã a inutilitãþii demersului la care au antamat colegii noºtri din P.S.D. ºi din alte partide.

Apoi existã motive solide, de fond, ale inutilitãþii modificãrii Constituþiei, unul din acestea fiind acela cã se încãlcau unele prevederi care nu urmeazã sã fie modificate.

Mã refer concret la încercarea de a strecura în Constituþie prevederea potrivit cãreia, în justiþie ºi administraþie, se va putea folosi limba maternã a cetãþenilor þãrii de altã etnie decât cea românã.

Eu îi înþeleg pe colegii din U.D.M.R. când se luptã ºi se zbat spre a câºtiga pentru maghiarii din România drepturi ºi facilitãþi pe care pânã acum nu le-au avut. Dar nu pot ºi nu voi putea înþelege niciodatã solicitarea insistentã de a li se acorda maghiarilor drepturi care îi pun în postura de a fi discriminaþi pozitiv. Este cazul învãþãmântului, unde maghiarii au douã opþiuni: de a se înscrie în instituþii de învãþãmânt în care învaþã ºi români sau în cele exclusiv cu limba de predare maghiarã.

Pe linia acestei practici se înscrie ºi dorinþa unora de a se introduce în Constituþie prevederea potrivit cãreia în justiþie ºi administraþie sã se poatã folosi limba maternã.

La prima vedere, lucrul este de înþeles, deoarece datoritã unei politici slugarnice a fostei, dar mai ales a actualei guvernãri, mulþi maghiari nu mai ºtiu limba românã, deºi acest lucru este obligatoriu conform Constituþiei. Am atras, nu o datã, atenþia guvernanþilor despre acest pericol, dar, din pãcate, nu s-a þinut cont de semnalele noastre, iar inevitabilul s-a produs.

## Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Traian Dobre ºi va urma domnul Doru Dumitru Palade.

## Stimate domnule preºedinte, Distinsã doamnã, Stimaþi colegi,

Am sã spun câteva vorbe despre social-democraþie. Într-un context internaþional complicat, la care se adaugã tranziþia prin care þãrile care au avut regimuri totalitare, social-democraþia, nu doar ca aspectul final, ci mai cu seamã prin prisma aplicabilitãþii practice îºi dovedeºte eficienþa în acest al treilea mileniu în care a pãºit omenirea. Social-democraþia, ca ºi oglindã a normalitãþii unei societãþi, a fost perceputã, dacã e sã dãm un exemplu ºi pe polonezi, care au optat în septembrie 2001 pentru o guvernare social-democratã ºi, ulterior, Ungaria. Pentru a uza ºi de un alt exemplu care, de altfel, scoate în evidenþã spiritul balcanic ºi inadaptabilitatea þãrilor din fostul bloc comunist la anumite tipuri de doctrine, trebuie menþionatã recenta asasinare a premierului Zoran Djindjici.

Revenind, dacã ne întrebãm care au fost motivele percepþiilor pro social-democrate în multe dintre þãrile Europei, putem foarte uºor ºi sã rãspundem. Socialdemocraþia reprezintã forma cea mai viabilã a politicilor sociale ºi economice, este o reflectare a trãsãturilor fiinþei umane, cu calitãþile ºi defectele sale, care promoveazã economia de piaþã ºi proprietatea privatã în sensul realist al acestora.

Ca formaþiune politicã, P.S.D. ºi-a canalizat acþiunile de o asemenea manierã încât scopurile propuse, devenite obiective-þintã, dupã accederea la guvernare, sã fie atinse într-un interval de timp cât mai scurt ºi sã aibã în prim-plan cetãþeanul, deºi rezultatele unor asemenea mãsuri, considerate de unii nepopulare, se vor putea palpa în anii urmãtori. Trebuie precizat aici faptul cã dramele din anii 1990 au avut, ca ºi principalã cauzã, inconsecvenþa aplicãrii unor mãsuri care sã conducã cãtre implementarea unei economii de piaþã concurenþiale care sã favorizeze ulterior îmbunãtãþirea nivelului de trai.

Perceput ºi interpretat eronat, în funcþie de cadrul politic, ca ºi de interesele personale sau de grup, rolul statului ca element de reglementare, supraveghere ºi distribuire în plan economic a fost catalogat adesea, dupã alegerile din 2000, ca aparþinând statului totalitar. Însã, nu a fost ºi nu este pomenitã nevoia menþinerii unui echilibru social într-o societate româneascã aflatã la un moment dat într-o totalã degringoladã.

Vã mulþumesc.

Domnul Doru Dumitru Palade ºi apoi va urma domnul Costache Mircea.

Domnul Eugen Nicolaescu va depune la secretariat declaraþia politicã.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Trebuie sã recunoaºtem cã fiecare popor, fiecare þarã are ºi puncte tari ºi puncte slabe, aºa cum în ultimul timp ne-am obiºnuit sã facem evaluãri ºi analize. Necesar ar fi sã fie cât mai obiective posibil.

Istoria României moderne sau ceea ce ne place sã denumim perioada care începe cu Alexandru Ioan Cuza a avut, aproape în permanenþã, o diplomaþie care ne-a ajutat sã trecem peste momentele grele din istorie cu soarta noastrã, þarã aºezatã de Dumnezeu la intersecþia directã a trei imperii, toate cu tendinþe expansioniste.

Poate nu întotdeauna diplomaþia româneascã a reuºit sã se strecoare abil prin interesele marilor puteri pentru a salva teritoriul ºi poporul nostru de soarta planificatã la alte nivele. Dar trebuie sã apreciem pozitiv faptele care de multe ori au scos România basma curatã din situaþii nefavorabile ºi aceasta datoritã unei diplomaþii inteligente care a gândit ºi acþionat în interesul þãrii. Dacã perioada de dinainte de al rãzboi mondial rãmâne istoricilor sã evalueze eficienþa diplomaþiei noastre, iatã cã ºi în vremea regimului totalitar comunist, trãitã de noi toþi, putem aprecia cã Externele au acþionat de multe ori magistral. Figuri mai recente, precum Corneliu Mãnescu, Alexandru Totu, ªtefan Andrei, aflaþi în fruntea unor echipe de specialiºti de marcã, au reuºit sã þinã bine cârma diplomaþiei în momente delicate, chiar dacã totul trebuia pus pe seama meritelor ”genialului conducãtorÒ.

Iatã cã dupã 1989, schimbãrile radicale fãcute la vârful Externelor aduc oameni noi, liberi sã-ºi punã în valoare talentul diplomatic în noile condiþii de libertate create atât pe plan intern, cât ºi extern. Au trecut 13 ani de la acele evenimente. Oare în politica externã s-a arãtat România demnã de tradiþia moºtenitã?

Cu un enorm regret trebuie sã remarc cã mai mult am cãlcat prin gropi, nu am dovedit tact, am acþionat fie pripit, fie cu întârziere, imatur ºi contrar intereselor noastre naþionale, fãrã o analizã complexã a consecinþelor ce pot urma din anumite luãri de poziþii.

Recunoaºterea ca stat independent a Republicii Moldova, tratatul cu Ucraina, poziþiile noastre în conflictele din fosta Iugoslavie ºi recentele gafe copilãreºti faþã de problemele Irakului, ne dau de gândit dacã politica externã o mai conduc românii sau este monitorizatã din altã parte. De fiecare datã am acþionat pripit, motivat de felul în care suntem percepuþi internaþional. Ce avantaje economice, ce poziþii favorabile am obþinut de pe urma atitudinii noastre în conflictele din fosta Iugoslavie, dupã ce am marcat pierderi uriaºe în timpul desfãºurãrii evenimentelor? Nu numai cã nu am încasat daune sau sã fi încheiat contracte avantajoase, dar prin Serbia nici nu vor sã mai audã de români! Aºa va fi ºi cu un eventual Irak post-Saddam, dupã ce S.U.A. se va instala la petrolul irakian, cãci acesta este singurul motiv plauzibil al conflictului americano-european, cred cã România nu îºi va recupera nici mãcar datoria dinainte de 1989.

Da. Vã mulþumesc. Domnul Costache Mircea. Va urma domnul Emil Rus.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Intervenþia mea de astãzi se intituleazã: ”Un deziderat major al societãþii româneºti Ñ abolirea dictaturii neamului prostÒ.

Oriunde mergi, pe la sate sau pe la oraºe, te întâmpinã imaginea tristã a unei Românii medievale, cufundatã tot mai mult în mizerie, sãrãcie, noroaie ºi gropi ca dupã bombardament. De asemenea, starea de spirit a oamenilor seamãnã cu a unor vietãþi hãituite cãrora le este fricã ºi de propria umbrã. Concetãþenii noºtri afectaþi cotidian de lipsuri ºi greutãþi, de lipsa siguranþei zilei de mâine, de lipsa siguranþei pentru viitorul copiilor, paralizaþi de aroganþa ºi nesimþirea autoritãþilor nu mai par a avea curajul luptei fireºti pentru o viaþã mai bunã.

Guvernãrile postdecembriste au anulat ºi bruma de bunãstare ºi de tihnã pe care aceºtia o aveau. Imaginea comunitãþii româneºti este azi una a unei turme fãrã orizont ºi fãrã speranþã. Când cineva încearcã sã lege un dialog cu ei, te sfãtuiesc sã vorbeºti mai încet cã aude primarul sau primãriþa ºi nu mai dã ajutorul social, îi anuleazã dosarul pentru venitul minim garantat. Directorul ºcolii le spune supuºilor sã nu mai facã cereri pentru salariul de merit dacã nu au completat adeziuni la P.S.D. În imaginea lor, P.S.D.-ul dã ajutoare, dã venit minim garantat, dã corn cu lapte, dã pensii, un popor de asistaþi aºteaptã în fiecare zi ca un for suprem sã le asigure minimele condiþii de subzistenþã.

Oriunde mergi, oriunde te întorci în cãminele neîncãlzite, dãrãpãnate, în baruri, aºa-zisele baruri, insalubre, oamenii nu mai par a vedea prin ceaþã nici o zare a unui viitor cât de cât omenesc. Copiii lor desculþi, flãmânzi aºteaptã de la pãrinþi, pãrinþii aºteaptã de la autoritãþi ºi autoritãþile privesc sus spre cei care diriguiesc avuþia þãrii, cei care au în mânã finanþele, cei care au în mânã frâiele guvernãrii. Oriunde te îndrepþi în aceastã þarã þi se aratã un obraz hâd al dictaturii neamului prost, cel care a sãdit în fiinþa naþionalã lipsa de speranþã ºi de orizont, lipsa de coeziune minimã socialã, lipsã de solidaritate naþionalã. Peste tot, insulta îþi ºfichiuieºte obrazul, drapele strãine se înalþã pe teritoriul naþional, imnuri strãine se cântã în spaþiul carpato-danubiano-pontic. Pretutindeni lipsa, mizeria, corupþia, desfrânarea, lipsa de cumpãtare a unora se aºazã ca o sudalmã pe obrazul naþiunii. Dictatura neamului prost trebuie sã ia sfârºit! Luminaþi poporul ºi luminaþi-vã ºi pe dumneavoastrã, stimaþi domni!

Vã mulþumesc.

Domnul Emil Rus ºi va urma domnul Ilie Merce.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Aceastã declaraþie politicã de astãzi o aºez sub semnul protestului împotriva agresivitãþii politice, pânã la sufocare, pe care o exercitã P.S.D. din Bistriþa-Nãsãud asupra cetãþenilor. Se reproºeazã mereu oamenilor cã toate relele vieþii se trag de la faptul cã n-au ºtiut cu cine sã voteze. De altfel, imediat dupã alegerile din 2000 au început racolãrile primarilor ºi consilierilor, a urmat epurarea înlãturându-se oamenii de altã orientare politicã din serviciile administraþiei de stat. Vrei un post, o detaºare, obþinerea unui examen pentru o treaptã de calificare profesionalã sau o suplinire în învãþãmânt, se poate, dacã eºti de-ai noºtri, dacã te înscrii în P.S.D. Listele pentru reînscrierea Partidului Social Democrat, potrivit legii, care circulã în prezent pentru culegerea semnãturilor trebuie sã cuprindã toatã populaþia cu drept de vot a judeþului ºi dacã omul doreºte ºi dacã nu, pentru a -ºi arãta fiecare dragostea pentru Guvernul Nãstase. Vrei tu, omule, o adeverinþã de la primãrie? Se rezolvã, dacã semnezi pe lista partidului. Iar prin instituþii circulã formulare de susþinere cu precizarea cã ele vin de la domnul director ºi atunci profesorul sau salariatul nu au încotro, decât sãºi dea adeziunea. Alte liste sunt înmânate profesorilor diriginþi de la clasele terminale din licee pentru a fi semnate de cãtre tinerii majori, întrucât partidul pune un mare accent pe tineret. De aceea, ne cam pleacã tinerii din þarã.

În plus, sunt ºi listele care sunt întocmite contra cost Ñ 100.000 de lei tabelul cu 15 semnãturi. Iatã cum se ivesc locurile de muncã, câºtiguri obþinute uºor care nu sunt impozabile. Un fost þãran c.a.p-ist are o pensie astãzi pânã la 500.000 de lei, în vreme ce ajutorul social pentru cei neîncadraþi în muncã e mult mai mare, aºa cã de ce nu ar umbla ºi ei dupã semnãturi. Iatã mãsura iresponsabilitãþii unui partid care se vrea cu tot dinadinsul unic, spre fericirea celor mulþi ºi a þãrii, care o duce din ce în ce mai greu. Preoþii de la noi au ajuns sã adune cartofi, fasole, morcovi, pãtrunjel, fãinã ºi alte produse agroalimentare pentru spitale, iar bolnavii care se interneazã au grijã sã-ºi procure medicamentele necesare. Nu este exclus ca ºi internarea în spitale sã fie condiþionatã tot de adeziunile în cauzã. În þara cu atâtea biruri ºi cu atâta corupþie, orice este posibil!

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul Ilie Merce ºi apoi domnul ªtefan Pãºcuþ.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Declaraþia mea se intituleazã: ”Parchetul Naþional Anticorupþie Ñ o armã de panoplie?Ò

Ca ºi surorile lui mai vechi, create de celelalte guvernãri postdecembriste, P.N.A.-ul nu va face altceva decât sã sporeascã panoplia de arme ruginite, folosite în aºa-zisa bãtãlie împotriva corupþiei, o armã construitã special de Guvernul Nãstase sã facã cât mai mult zgomot, sã tragã împrãºtiat, dar niciodatã la þintã.

Dupã pãrerea mea, P.N.A.-ul a fost fabricat de cãtre ”armurieriiÒ domnului Nãstase pentru colorarea imaginii artistice ºi mai puþin pentru a se lua la trântã cu mafioþii ºi cu adevãraþii protectori din clasa politicã aflatã la guvernare.

Guvernele care s-au perindat la conducerea României dupã 1989 ne-au amãgit, pur ºi simplu, astfel încât, acum, cei mai mulþi dintre români se simt ridicoli, pentru cã au avut naivitatea sã creadã cã gangsterii de la putere sunt dispuºi sã lichideze hoþia ºi mafia. Astãzi,

plãtim scump aceastã credulitate. Din cauza mafiei, a corupþiei ºi hoþiei, care se constituie printre principalele surse ale sãrãciei generalizate din România actualã, am ajuns la limita supravieþuirii.

Toate zonele geografice ale þãrii sunt dominate ºi controlate de mari clanuri mafiote, în dispreþul legilor ºi al bunului-simþ. ªi mai grav este faptul cã organele abilitate sã lupte împotriva mafiei ºi corupþiei, în loc sã aplice legea, pur ºi simplu, protejeazã clanurile mafiote care, la rândul lor, plãtesc taxe de protecþie.

Este de notorietate ºi faptul cã aceste clanuri mafiote zonale au protectorii lor în cele mai înalte sfere ale Puterii. Unii dintre aceºtia au fost demascaþi în massmedia, dar cu multã timiditate. O mare parte a presei scrise ºi audiovizuale a fost acaparatã de Putere ºi adusã la ascultare. Aºa-zisele rãzboaie declanºate de unele ziare centrale sau locale împotriva mafiei, cu mici excepþii, nu au fost decât praf aruncat în ochii lumii, scenarii ale Puterii corupte, care nu are nici un interes sã meargã pânã la capãt, sã taie rãul de la rãdãcinã pentru cã, paradoxal, rãdãcina se aflã chiar la vârful Puterii.

De ani de zile se tot încearcã diverse formule de luptã împotriva corupþiei. Dar, din pãcate, niciodatã Puterea nu a dorit, cu adevãrat, sã depãºeascã stadiul de experiment, pentru cã a profitat copios de pe urma acestui flagel. Din nefericire, nu e singurul domeniu în care se tot încearcã experimente, cu consecinþe dezastruoase pentru destinele României ºi ale cetãþenilor sãi.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului ªtefan Pãºcuþ; va urma domnul Valentin Vasilescu.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

A venit primãvara, au început grevele.

În ziua de 7 martie 2003 s-au desfãºurat în cadrul Prefecturii Hunedoara lucrãrile Comisiei de dialog social care au avut ca temã situaþia economicã ºi socialã de la S.C. SIDERURGICA Ñ S.A. Hunedoara.

În cadrul dezbaterilor s-au cãutat posibilitãþi de intervenþie pe linie politicã ºi guvernamentalã, care ar putea detensiona actuala situaþie de la S.C. SIDERURGICA Ñ S.A. Hunedoara prin gãsirea ºi adoptarea unor mãsuri viabile ºi coerente.

La întâlnire au participat parlamentari din judeþul Hunedoara ai tuturor partidelor politice, conducerea Prefecturii ºi a Consiliului judeþean ºi liderii sindicatului ”SiderurgistulÒ Hunedoara.

Întrucât complexitatea problemelor existente la Combinatul Siderurgic Hunedoara depãºeºte competenþa organelor locale ºi în vederea detensionãrii situaþiei de la Hunedoara, participanþii la dezbateri au stabilit sã se întâlneascã joi, 13 martie 2003, probabil o zi cu ghinion, ora 12,00 la Camera Deputaþilor cu domnul Mihai Tãnãsescu, ministrul finanþelor publice, ºi cu domnul ministru Ovidiu Muºetescu, ºeful Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiunilor Statului.

La aceastã întâlnire au participat parlamentari de la P.S.D., P.D., P.N.L. ºi P.R.M., reprezentanþi ai sindicatului ”SiderurgistulÒ, ai sindicatului ”MetaromÒ, la care aceºtia sunt afiliaþi, ºi reprezentanþi ai Patronatului. Au lipsit chiar cei doi miniºtri care nu s-au obosit sã participe la aceastã întâlnire, dar nu s-au obosit nici sã trimitã unul din secretarii de stat din subordinea lor.

Iatã cât de mult doresc actualii guvernanþi sã rezolve problemele multe ºi grave cu care se confruntã cetãþenii judeþului Hunedoara, judeþ care este din nou puternic lovit de valul de disponibilizãri.

La SIDERURGICA Hunedoara urmeazã sã fie disponibilizaþi 3.500 de salariaþi, la MINVEST Deva circa 1.000, iar la Compania Naþionalã a Huilei Petroºani, 500 de salariaþi. Astfel înseamnã cã numai judeþul Hunedoara va contribui cu aproximativ 25% din noua acþiune de disponibilizare.

ªi totuºi miniºtrii mai sus menþionaþi nu au timp sã discute cu nimeni!

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Valentin Vasilescu ºi va urma domnul Paul Magheru.

Domnule vicepreºedinte, Stimaþi colegi,

De mai bine de un an de zile, P.R.M. este etichetat de reprezentanþii Puterii, cei ai aºa-zisei Opoziþii democrate, cei ai autointitulatei societãþii civile ºi ai massmedia, în orice ocazie, de la inaugurarea unei grãdiniþe pânã la sãrbãtorirea Zilei Naþionale a României, care consfinþeºte, dupã cum ºtiþi, momentul fãuririi României Mari, drept extremist.

Mai nou, extremismul inventat de dânºii ºi pus în cârca Partidului România Mare este acela care împiedicã, dupã pãrerea dânºilor, accederea þãrii noastre în Uniunea Europeanã, ºi aceastã minciunã sfruntatã vine sã anuleze concluziile raportului de þarã dat publicitãþii de Consiliul Europei în luna octombrie anul trecut, raport fundamentat pe criterii profesioniste, dupã cum cunoaºteþi.

Uniunea Europeanã a considerat în acel raport cã în România nu existã o economie de piaþã funcþionalã, ºi asta datoritã corupþiei ºi subordonãrii justiþiei, ca fenomen generalizat practicat pe scarã largã de toate forþele politice care s-au succedat în ultimii 13 ani la conducerea statului.

Or, în afarã de Partidul România Mare, toate partidele politice reprezentate în Parlament, ºi altele care nu mai sunt acum partide parlamentare, s-au aflat sub diferite forme, în diferite combinaþii, la guvernare. Lupta împotriva corupþiei nu a fost niciodatã, în ultimii 13 ani, decât o campanie de imagine ºi manipulare a opiniei publice, prin care s-a mascat dorinþa Puterii de a împiedica instituþiile statului de a funcþiona.

Consiliul Naþional al Studierii Arhivelor Securitãþii a luat fiinþã în vechea guvernare ºi la conducerea acestuia s-a aflat ºi se aflã ºi astãzi, în majoritate, reprezentanþi ai P.N.L., P.N.Þ.C.D., P.D., U.D.M.R. ºi P.S.D.. Chiar dânºii recunosc faptul cã rezultatele obþinute în deconspirarea celor care au fãcut poliþie politicã din cadrul fostei Securitãþi este aproape nul. ªi pentru cã trebuia ºi aici sã existe un þap ispãºitor, în circul pus la cale de P.S.D., în înþelegere cu P.D. ºi P.N.L., reprezentanþii acestor formaþiuni politice, ca ºi clientela lor politicã din autointitulata societate civilã, au gãsit nimerit sã arunce vina nerealizãrilor C.N.S.A.S. în responsabilitatea P.R.M. Acum, dupã opinia Domniilor lor, P.R.M. nu mai este un partid extremist, el fiind catalogat drept partidul securiºtilor.

Mulþumesc. Domnul Paul Magheru. Va urma domnul Costel Marian Ionescu.

Declaraþia mea politicã de astãzi am intitulat-o ca un avertisment ºi precauþie: ”Temeþi-vã de fundaþiile ungureºti ºi când aduc daruri!Ò

Ea porneºte de la o interpelare, la care s-au adãugat elemente noi, adresatã ministrului administraþiei publice, Octav Cozmâncã, în legãturã cu darea în folosinþã gra-

tuitã a unei suprafeþe din domeniul public unei Fundaþii de caritate din Ungaria cu filiale în România. Titlul, dupã cum observaþi, parafrazeazã un vechi îndemn al marelui preot Laocoon adresat troienilor de a nu introduce în cetatea lor faimosul cal nãscocit de Ulise, în care se ascundeau soldaþi greci. Situaþia pe care v-o prezint, _hic et nunc_ (aici ºi acum) seamãnã izbitor de mult cu întâmplarea din legendã, exemplarã prin generalitatea ºi permanenþa ei.

Consilierii locali ai municipiului Oradea, întruniþi în ºedinþa ordinarã din 30.01.2003, au fost amãgiþi, chiar ºi cei de bunã-credinþã ori zeloºi apãrãtori ai bunului public, de o ºmecherie pusã la cale de preºedintele unei Fundaþii pretins caritabile ”Mecena Ñ MecŽn‡sÒ Alapitv‡ny Oradea, finanþatã de statul maghiar, Kiss Alexandru, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Bihor, vicepreºedinte al U.D.M.R., preºedintele Consiliului Reprezentanþilor U.D.M.R. Bihor.

Analizând cu atenþie Hotãrârea Consiliului Local al Municipiului Oradea nr. 31/30.01.2003, privind darea în folosinþã gratuitã, pe o perioadã de 49 de ani, a unei suprafeþe de 10.000 m[2] , din incinta ªtrandului municipal, în favoarea Fundaþiei ”Mecena Ñ MecŽn‡sÒ Alapitv‡ny Oradea, în scopul construirii unui Centru cultural ºi motel ”TermalÒ, examinând condiþiile comodatului, întreaga construcþie juridicã fragilã, ale cãrei deficienþe se vãd cu ochiul liber, ne dãm seama cã totul se bazeazã pe o logicã ºi argumente ale înºelãciunii, printr-un demers tipic de cazuisticã a binefacerii sau caritãþii, în sens moral. Cazuistica, sunt obligat sã fac aceastã precizare, pentru a putea pãtrunde exact dedesubturile unei hotãrâri contestate, este o parte a moralei care încearcã sã rezolve cazuri de conºtiinþã, situaþii dificile, interese, dându-le interpretãri meºteºugite pentru a ascunde situaþii false. Întregul material documentar pe care l-am avut la dispoziþie, procesul-verbal abundã în argumente subtile, ingenioase, generoase, corecte în formã, dar false în fond.

Mulþumesc. Dau cuvântul domnului deputat Costel Marian Ionescu. Va urma domnul deputat Sali Negiat.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi este intitulatã: ”Politici electorale ºi de imagine în sprijinul agriculturiiÒ.

Toate guvernele postdecembriste s-au ocupat numai declarativ de cosmetizarea imaginii proprii, în scopul rentabilizãrii agriculturii. Se ºtie cã nivelul de trai al oricãrei naþiuni este reflectat ºi de factori ce þin de siguranþa alimentarã a populaþiei.

În opinia Partidului România Mare, cine va ºti sã implementeze reforme economice performante în agriculturã, acela va câºtiga dreptul de gestionare a acestei þãri bogate ºi mãnoase.

Guvernele care au condus vremelnic aceastã þarã au avut pretenþia sã se ocupe de toate domeniile de activitate pe acele coordonate impuse de cãtre organismele internaþionale ºi nu au avut în vedere necesitãþile concrete ºi obiective ale poporului român.

O maximã a lui Lichtemberg aratã cã: ”O naþiune care vrea sã placã tuturor este vrednicã de dispreþul tuturorÒ, iar Lech Walesa arãta cã ”dacã democraþia nu dã pâine, înseamnã cã nu e bunãÒ.

În orice þarã, normalitatea se construieºte prin asigurarea unui nivel de trai decent, considerat în acest moment de cãtre Partidul România Mare ca prioritate cu adevãrat naþionalã, dar politica agricolã impusã de Uniunea Europeanã solicitã diminuarea drasticã a personalului care se ocupã cu munca în agriculturã, de la 48.000 existent, la circa 8%, în condiþiile în care se importã peste 65% dintre produsele agroalimentare, iar peste 55% din suprafaþa arabilã a þãrii este lãsatã pârloagã.

În anul 2001 România a importat produse agroalimentare în valoare de 870 de milioane de dolari. În anul 2002 a importat aceleaºi produse agroalimentare în valoare de 1 miliard 370.000 de dolari, ceea ce reprezintã o creºtere a importurilor în 2002, faþã de 2001, cu 63%. Acest lucru demonstreazã indubitabil politica falimentarã a Guvernului în primii 2 ani de guvernare.

În aceste condiþii, Guvernul a iniþiat Ordonanþa nr. 127 din 2002 privind unele mãsuri de accelerare a acþiunilor de eliberare a titlului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi forestiere, aspect procedural care a deschis drumul Ordonanþei pentru modificarea Legii nr. 34 din 1994 privind impozitul pe venitul agricol, devenitã Lege privind impozitul pe terenul agricol.

## Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Sali Negiat. Va urma ultimul la cuvânt, dar valoros, domnul Mihai Baciu.

teren arabil ºi sunt disponibile doar 130 de hectare de vie ºi o suprafaþã repartizatã la peste 40 km de aceastã localitate de 190 hectare teren arabil, în zona Medgidia, Peºtera.

Deºi localitatea Valul lui Traian dispunea de cea mai mare suprafaþã de teren arabil în acea zonã, situaþia s-a schimbat prin exproprierile de dupã 1945 ºi înfiinþãrile de institute ºi staþiuni de cercetare, în numãr de 4, Institutul de cercetare pentru creºterea ovinelor Palas Ñ Constanþa, Staþiunea de cercetãri vitivinicole Murfatlar, Staþiunea de cercetãri pomicole Valul lui Traian ºi Staþiunea de cercetãri pentru cereale în culturi irigate Valul lui Traian.

Aceastã situaþie cred cã este un caz unic în România, ca pe terenurile unei singure localitãþi sã fie înfiinþate patru staþiuni de cercetare ºi institute.

Au mai existat ºi douã C.A.P.-uri la nivelul acestei localitãþi.

La aplicarea Legii nr. 18 din 1991 s-au restituit doar 80% din suprafeþele pânã la 10 hectare, iar acum, la aplicarea Legii nr. 1 din 2000 nu mai existã terenuri disponibile, deoarece vechile proprietãþi se aflã la dispoziþia celor 4 institute ºi staþiuni de cercetare amintite mai sus, în suprafaþã de peste 3.700 de hectare ºi peste 700 de hectare la dispoziþia Municipiului Constanþa, ca proprietãþi ale domeniului public al statului, transformarea aceasta având loc în anul 1999, înaintea apariþiei Legii nr. 1 din 2000.

În aceste condiþii, adevãraþii proprietari ai acestor terenuri sunt în situaþia de a nu-ºi putea recupera drepturile de proprietate în zona unde locuiesc ºi nici în altã parte, cu toate cã aceste terenuri existã ºi sunt în situaþia amintitã mai sus.

Rezolvarea este doar prin repunerea în drepturi a adevãraþilor proprietari ºi ca ei sã arendeze, eventual, actualilor posesori, cele 4 institute ºi staþiuni de cercetãri ºi Municipiul Constanþa, cu atât mai mult cu cât în toate þãrile civilizate acest gen de unitãþi de cercetãri agricole au nevoie de cel mult aproximativ 100 hectare de teren ºi cu atât mai mult cu cât, actualmente, aceste unitãþi, care dispun în mod nejustificat de aceste proprietãþi, fac chiar concesionãri de terenuri ºi sunt generatoare de sute de miliarde de lei pierderi, cumulate în ultimii 12 ani.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Intervenþia mea se referã la situaþia gravã generatã de problemele de rezolvare a aplicãrii Legii nr. 18 din 1991 ºi a Legii nr. 1 din 2000 în zona localitãþilor Valul lui Traian ºi BasarabiÑ Murfatlar din judeþul Constanþa.

În vederea aplicãrii legilor fondului funciar la nivelul localitãþii Valul lui Traian sunt necesare 2.338 hectare de

ªi ultimul vorbitor, domnul deputat Mihai Baciu. Domnul Ioan Sonea depune la secretariat declaraþia.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Bine aþi spus ”ultimul vorbitorÒ, pentru cã nu voi citi. Vã voi scuti de un text scris ºi vã voi spune câteva cuvinte liber...

În cele 3 minute, da, domnule deputat?

## **Domnul Mihai Baciu:**

...în dorinþa de a fi cât mai scurt, tocmai veneam în întâmpinarea aspiraþiei dumneavoastrã legitime de a ne înscrie în câteva minute.

Anul trecut Guvernul a dat Ordonanþa 36/2002, ordonanþa privind taxele ºi impozitele locale, ºi în ordonanþa aceasta, între alte ”binefaceriÒ cu care ne blagosloveºte Guvernul de mai mulþi ani, se aflã ºi impozitarea terenurilor agricole ºi silvice începând de la 1 ianuarie anul acesta, lucru care s-a ºi întâmplat ºi se aflã în plinã desfãºurare.

Pe 4 februarie, deci chiar la începutul actualei sesiuni, Grupul parlamentar al Partidului Democrat a depus o iniþiativã legislativã, o propunere, de amendare a acestei ordonanþe, în care, în esenþã, propune amânarea impozitului pe terenurile agricole ºi silvice din extravilan pe câþiva ani, pe mai mulþi ani, pânã când oamenii vor avea de unde sã plãteascã. Deci, repet, pânã când vor avea de unde sã plãteascã ºi mai propunem noi acolo ca banii pe care deja i-au dat cei care au plãtit impozitul sã fie returnaþi celor care au plãtit.

De ce am fãcut noi aceastã propunere? Trei argumente principale aducem, foarte pe scurt.

Primul argument pe care-l ºtiþi cu toþii este urmãtorul: micii ºi mijlociii proprietari de pãmânt din România sunt la pãmânt cu banii. Dacã mai au ceva de mâncare, pentru cã mai cresc o gãinã, un purcel, mai cresc o vacã ce le dã lapte, bani nu au deloc. Nu mai intru în detalii din ce cauzã sunt sãraci lipiþi pãmântului, n-au nici o resursã financiarã, n-au de unde plãti acest impozit.

Chiar dacã pentru bugetul statului n-ar însemna mare lucru, dar pentru ei înseamnã mare lucru, pentru cã n-au de unde.

Un al doilea argument este cã punerea în posesie a terenurilor agricole ºi silvice este departe de a fi încheiatã. Chiar dacã unii prefecþi au raportat ca primii secretari, pe vremuri, cã ei au succese extraordinare în aceastã acþiune, acþiunea este departe de a fi terminatã.

ªi al treilea argument important pe care-l aducem este urmãtorul: toatã þara este plinã de procese, sigur, tribunalele, instanþele, pline cu zeci de mii de procese cu litigii pentru pãmânt. **Cu litigii pentru pãmânt** Ñ repet Ñ la care se mai adaugã faptul cã, pe timpul comunismului, ºtiþi dumneavoastrã foarte bine, multe suprafeþe de pãmânt au fost transferate fãrã sã fie întrebaþi oamenii, deci în mod cu totul arbitrar, de la o comunã la alta, de la o comunã la un A.E.I., la un I.A.S. ºi mai ºtiu eu cum, dupã criteriile ºi interesele de atunci.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În fiecare an, în luna martie sãrbãtorim douã din cele mai importante zile ale calendarului ecologic. În data de 22 martie aniversãm ”Ziua mondialã a apeiÒ, iar a doua zi, în 23 martie, ”Ziua mondialã a meteorologieiÒ.

Ziua internaþionalã a apei a fost desemnatã de Organizaþia Naþiunilor Unite. Organizaþia Internaþionalã a Meteorologiei, pornind de la faptul cã datele climatologice se pot utiliza cu succes în activitãþile de gospodãrire a resurselor de apã, a creat în anul 1946 o Comisie Internaþionalã de Hidrologie. Însã, declararea zilei de 22 martie ca Ziua mondialã a apei a survenit mai târziu, la Conferinþa Mondialã de Protecþia Mediului Înconjurãtor de la Rio de Janeiro din anul 1992. Pentru organizarea evenimentelor legate de aceastã zi, anual este desemnatã câte o organizaþie internaþionalã din domeniu. Aceasta stabileºte ºi tematica simpozioanelor, conferinþelor sau a dezbaterilor ºtiinþifice care au loc cu aceastã ocazie. Anul trecut, ca organizator a fost desemnat Comitetul Internaþional pentru Energia Atomicã, iar în acest an, acest rol onorant îi revine Comitetului Internaþional pentru Protecþia Mediului din cadrul O.N.U.

Ziua mondialã a meteorologiei este sãrbãtoritã din anul 1961. Cu aceastã ocazie marcãm înfiinþarea Organizaþiei Mondiale a Meteorologiei. Predecesorul O.M.M.-ului, Organizaþia Internaþionalã a Meteorologiei, a fost înfiinþatã în anul 1873, însã ea nu avea un caracter interguvernamental, ci funcþiona mai mult ca o ”asociaþie ºtiinþificãÒ. La data de 23 martie 1950, Organizaþia Internaþionalã de Meteorologie se transformã în Organizaþia Mondialã a Meteorologiei, cu caracter interguvernamental ºi în scurt timp devine cea mai largã organizaþie de specialitate a O.N.U., din care astãzi fac parte toate þãrile lumii.

În concepþia O.M.M., fenomenele legate de cele douã elemente de mediu Ñ apa ºi aerul Ñ sunt atât de interdependente, încât în multe din þãrile lumii aniversarea celor douã zile ecologice sunt cuplate. A devenit deja tradiþie, la dezbaterile din aceste zile se fixeazã ca temã centralã o problemã de interes major. Astfel, dacã ne referim doar la Ziua meteorologiei, de-a lungul anilor au fost dezbãtute: relaþia dintre meteorologie ºi agriculturã (1968), dintre meteorologie ºi producþia alimentarã (1976, 1984), dintre meteorologie ºi producþia de energie (1979), sau meteorologia în slujba vieþii ºi a protecþiei bunurilor (2002).

”Statul ÇVinde-totÈÒ.

Prin anul 1995 exista o preocupare intensã ºi legitimã, de altfel, pentru a rezolva o problemã gravã: cea a chiriaºilor din casele naþionalizate. Se încerca prin Legea 112/1995 eliminarea diferenþelor dintre chiriaºii din casele naþionalizate ºi cei din locuinþele construite de stat. Se acorda chiriaºilor din casele naþionalizate dreptul de a cumpãra locuinþele, în anumite condiþii.

Din calcule diverse, unele chiar politicianiste, printr-o serie de prevederi cuprinse în Normele metodologice de aplicare a Legii 112 precum ºi prin Legea 10/2000 s-au adus modificãri esenþiale faþã de Legea 112, modificãri care au condus la târârea prin tribunale a mii de chiriaºiproprietari din casele naþionalizate, chiriaºi care le-au cumpãrat de la STAT dupã ce le locuiserã, cei mai mulþi, zeci de ani. Desigur cã foºtilor proprietari, cel puþin unora, li s-a fãcut o nedreptate.

Acum au loc procese între moºtenitorii foºtilor proprietari, unii dintre ei plecaþi din þarã chiar înainte de venirea comuniºtilor la putere, ºi tot din motive politice, ºi chiriaºii deveniþi proprietari.

Se pune întrebarea dacã aceºtia din urmã ar mai fi cumpãrat casele dacã nu le acorda acest drept o lege elaboratã de Parlamentul României. Iatã, astãzi proprietarii care au cumpãrat imobilele în baza unei legi se vãd în situaþia de a fi scoºi în stradã. Tot prin încãlcarea unui drept fundamental, acela al dreptului de proprietate. Printr-o ordonanþã se prevede evacuarea începând cu 2004. Pot proprietarii actuali sã-ºi procure o nouã locuinþã într-un termen relativ scurt, având în vedere preþurile?! Numai în Capitalã sunt câteva zeci de mii de cazuri. În acelaºi timp ne punem întrebarea cum acþioneazã justiþia, din moment ce vânzãtorul nu a fost un biºniþar oarecare, ci chiar Statul Român. Nu este destul cã sunt târâþi prin procese pe care le pierd, rãmânând în stradã, dar actualii proprietari sunt umiliþi ca fiind comuniºti, nomenclaturiºti, etc. Cei mai mulþi sunt cetãþeni obiºnuiþi. Se pare cã Guvernul actual, al aceluiaºi partid, care în urmã cu câþiva ani le vindea casele, considerã acum cã este mai eficient ºi dã mai bine la imagine acordând câºtig foºtilor proprietari. Totuºi, cine plãteºte taxele ºi timpul pierdut prin sãlile tribunalelor de cãtre cumpãrãtorii înºelaþi de Stat? Pot aceºtia sã-ºi susþinã drepturile la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, fiind proprietari de drept? Putem spune cã P.D.S.R.=P.S.D. nu a fãcut o politicã sincerã în privinþa acestei chestiuni. Nu ºtia în 1995 cine era proprietarul bunului pe care îl scotea pe piaþã?

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi deputaþi,

Pe mãsurã ce procesul de democratizare a societãþii româneºti dobândeºte contururi din ce în ce mai clare, începând cu anul 2001, ºi, mai pregnant, din anul 2002, se constatã accentuarea interesului, pe toate palierele societãþii, pentru revizuirea Constituþiei. Este de domeniul evidenþei cã o serie de prevederi ale Constituþiei din anul 1991 nu mai corespund realitãþilor actuale ºi, ca atare, se impune ca acestea sã fie corectate.

Nu mã voi referi, în intervenþia mea de astãzi, la totalitatea domeniilor în care legea fundamentalã a þãrii urmeazã a fi modificatã. Doresc sã subliniez însã o temã, consideratã pânã nu demult intangibilã ºi, ca atare, tratatã dintr-un unghi conjunctural, devenitã, în împrejurãrile actuale, abordabilã: dreptul cetãþenilor strãini de a deþine în proprietate terenuri. Sloganul: ”Nu ne vindem þara!Ò, la modã prin anii Ô90, nu mai este de actualitate, subiectul precizat nu mai provoacã un val masiv de respingere, dimpotrivã, în contextul integrãrii, el trebuie reconsiderat.

Proprietatea privatã reprezintã esenþa unei economii de piaþã ºi a sistemului statal de tip occidental. Forma dominantã de proprietate reprezintã ºi una din cele mai importante diferenþe între sistemul comunist ºi cel capitalist, aºa încât era normal ca tranziþia în România sã nascã numeroase controverse pe marginea acestui subiect.

Din câte cunosc, reglementarea constituþionalã a proprietãþii a fost amplu dezbãtutã, atât în cadrul Comisiei parlamentare abilitate cu revizuirea de fond a Constituþiei, cât ºi în cadrul Forumului Constituþional, o structurã de dialog instituþionalizat al societãþii civile referitor la revizuirea Constituþiei.

Opinia susþinutã de cvasitotalitatea cazurilor este ca expresia folositã în Constituþie sã nu mai fie ”ocrotireaÒ proprietãþii private, ci ”garantareaÒ ei. Se doreºte ca actualul art. 41 al Constituþiei sã stipuleze cât mai simplu ºi mai direct faptul cã proprietatea privatã este garantatã de stat, considerându-se cã aceastã modificare ar asigura o mai bunã protecþie a proprietãþii ºi un tratament egal al proprietarilor.

În aceastã privinþã, noul text al Constituþiei precizeazã clar cã proprietari pot fi chiar ºi cetãþenii strãini. Dreptul strãinilor de a deþine terenuri în România este susþinut ºi în ideea de a nu mai fi necesarã modificarea legii fundamentale, o datã cu aderarea previzibilã a României la Uniunea Europeanã în anul 2007.

Declaraþie politicã: ”Suferinþele justiþiei româneÒ.

Modul defectuos de funcþionare a justiþiei române constituie o preocupare constantã a societãþii civile, gradul de credibilitate al acesteia menþinându-se la o cotã deosebit de scãzutã în ochii populaþiei. Se vorbeºte mult ºi se scrie des despre neajunsurile legislaþiei noastre ºi despre corupþia ºi politizarea care ºi-au fãcut loc ºi în instanþele judecãtoreºti. Chiar ºi doamna ministru Rodica Stãnoiu recunoºtea, nu demult, într-o conferinþã de presã, aceste carenþe ale actului de justiþie, denunþa existenþa ”clanurilor familialeÒ ºi a cartelurilor din magistraturã, pleda pentru ”separarea apelorÒ în justiþie.

Întrucât ºi la sediile partidului nostru, precum ºi la birourile parlamentare ale aleºilor noºtri continuã sã se înregistreze nenumãrate sesizãri ºi reclamaþii cu privire la fapte care impieteazã activitatea juridicã ºi duc la hotãrâri judecãtoreºti considerate nedrepte, pronunþate pãrtinitor sau superficial, fãrã o analizã atentã ºi profesionistã a cazului, ne-am pus întrebarea: care este cauza acestor lipsuri?

Un posibil rãspuns ar consta în selecþionarea celor chemaþi sã facã parte din corpul magistraþilor, la profilul lor moral, la verticalitatea ºi imunitatea lor faþã de orice presiuni politice sau de altã naturã, la rezolvarea problemei incompatibilitãþilor morale ºi deontologice din magistraturã. Recentul caz prezentat de una din televiziunile centrale al judecãtorului din Bihor care racola autostopiste prezentabile pentru ca pe drum sã se masturbeze în faþa lor este pur ºi simplu stupefiant. Asemenea oameni, îmbrãcaþi în robã judecãtoreascã, sunt puºi sã împartã dreptatea, sã dea lecþii de legalitate ºi moralitate, când însãºi deplinãtatea facultãþilor lor mintale cele mai elementare este serios pusã la îndoialã!

Îmi exprim pãrerea cã ”separarea apelorÒ, de care vorbea doamna ministru Stãnoiu, trebuie sã înceapã de la selecþia magistraþilor, cãci pânã nu vom avea un corp de magistraþi morali ºi profesioniºti, nesupuºi ordinelor ºi influenþelor politice, nu vom avea un stat de drept funcþional.

Apoi, consider cã este necesarã reintroducerea sistemului specializãrii în instituþiile judiciare, aºa cum existã în þãrile dezvoltate, cu un sistem de drept bine fundamentat, ºi aºa cum a existat ºi la noi în perioada interbelicã. Mai concret, pledez pentru specializarea profesionalã a magistraþilor ºi chiar a avocaþilor în domeniul dreptului penal, civil, comercial, fiscal. Sã se renunþe la sistemul din prezent, când trecerea judecãtorilor de la o secþie la alta se face pe baza unei decizii administrative, fãrã a se verifica ºi dacã au cunoºtinþele necesare unei astfel de activitãþi.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Nu cu mult timp în urmã, un coleg din Opoziþie vorbea de faptul cã Guvernul Nãstase, ”prin strategii mai mult sau mai puþin previzibile, gãseºte modalitãþi de a încãlca legea, chiar ºi în domeniul învãþãmântuluiÒ. Colegul nostru, uitând sã spunã cât de ”rozãÒ era situaþia în domeniul educaþiei pe vremea când partidul din are face parte era la guvernare, vorbeºte însã de ”repercusiunile graveÒ pe care le are politica socialã a Guvernului actual asupra studenþilor.

Ceea ce face domnul deputat este doar o contestare oarbã ºi dorim sã-i amintim câteva din preocupãrile ºi realizãrile Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii în anii 20012003 în învãþãmântul superior: în anul financiar 2001 a fost suportat de la bugetul de stat 55,8%, iar în 2002 44,6% din costul total al cazãrii studenþilor din învãþãmântul de stat în cãmine; în anul de învãþãmânt 2001-2002 au fost suportate de la bugetul de stat 880 miliarde de lei pentru bursele studenþilor (21% din numãrul total al studenþilor din învãþãmântul de stat); în perioada vacanþelor anului de învãþãmânt 2001-2002, peste 6.000 de studenþi au beneficiat de odihnã în tabere, fondurile alocate ridicându-se la peste 14 miliarde de lei; pentru reamenajarea ºi construcþia de cãmine noi pentru studenþii din învãþãmântul de stat au fost alocate în anul 2001 Ñ 127,8 miliarde de lei, iar în anul 2002 Ñ 185,9 miliarde de lei; în vederea finalizãrii ºi reparãrii unor spaþii de învãþãmânt ºi biblioteci aflate în construcþie s-au alocat de la bugetul de stat, în 2001, 354,9 miliarde de lei, iar în anul 2002 Ñ 368,6 miliarde de lei; pentru reabilitarea ºi dotarea laboratoarelor aparþinând instituþiilor de învãþãmânt superior s-au alocat de la bugetul de stat

144,7 miliarde de lei în 2001 ºi 120 de miliarde de lei în 2002.

Dorim, de asemenea, sã-i aducem la cunoºtinþã domnului deputat cele mai importante valori legate de nivelul finanþãrii învãþãmântului superior în anul 2003; pentru finanþarea de bazã, suma alocatã în acest an este de 5.542,8 miliarde de lei, pentru un numãr de 381.481 studenþi echivalenþi; pentru finanþarea contravalorii reducerilor la transportul urban al studenþilor de la cursurile de zi s-au alocat 55 de miliarde de lei, de care vor beneficia 272.575 studenþi; la capitolul dedicat burselor acordate studenþilor ºi doctoranzilor români, fondul total de burse pentru 2003 este de 1.253,7 miliarde de lei; numãrul studenþilor români eligibili pentru stabilirea fondului de bursã este de 266.525 ºi, respectiv, 2.565 doctoranzi cu frecvenþã; pentru susþinerea cheltuielilor necesare funcþionãrii cãminelor ºi cantinelor studenþeºti, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii asigurã în 2003 o alocaþie în valoare de 550 miliarde de lei, iar numãrul locurilor de cazare subvenþionate este de 103.719.

Cine minte o datã are posibilitatea sã se îndrepte ºi sã mai poatã fi crezut.

Cine minte de douã ori este capabil sã o mai facã ºi trebuie sã depunã eforturi multe pentru a putea fi crezut pe cuvânt.

Cine minte de mai multe ori este considerat mincinos ºi nu mai are nici o ºansã sã fie luat în seamã.

P.S.D.-ul ºi Guvernul lui Adrian Nãstase minte de când a preluat puterea ºi, ca atare, nu mai poate fi crezut, nici dacã ar încerca sã spunã adevãrul.

Guvernul P.S.D. a minþit când:

Ñ a introdus venitul minim garantat fãrã sã spunã cã acesta nu va putea fi acordat la nivelul prevãzut în lege ºi cã este numai o formã de a cumpãra voturi de la cei sãraci. În prezent, acest venit se acordã în procente variind între 12-65% din cât este stabilit prin lege, dar fondurile bugetelor locale numai atât pot suporta;

Ñ a introdus impozitul pe venitul terenurilor agricole, spunând cã acesta este cerut de normele europene ºi cã numai aºa putem îndeplini criteriile de integrare, introducând aceste venituri în bugetele locale, iar acum îl anuleazã fãrã sã rectifice bugetele locale, consecinþa fiind cã bugetele comunelor vor fi ciuntite;

Ñ a afirmat cã nu are ”baroniÒ locali, cã nu are corupþie, dar arestãrile se þin lanþ, chiar ºi în condiþiile în care poliþia ºi justiþia lucreazã cu mãnuºi cu importanþii pesediºti.

Acum, acest Guvern vine cu un pachet de luptã anticorupþie, care nu face altceva decât sã le permitã pesediºtilor continuarea activitãþilor suspectate puternic de corupþie ºi nu-l mai putem crede, pentru cã ne-a minþit de prea multe ori.

Încã din anul 2001 am asistat la problemele cu care se confruntã Uzina mecanicã din Cugir, probleme grave, provocate de conducerea defectuoasã a vechilor guvernanþi. Consecinþã a superficialitãþii ºi indiferenþei cu care a fost tratatã situaþia internã a societãþii, uzina de la Cugir se aflã acum în pragul disperãrii, chestiunile nerezolvate în acea perioadã de cãtre P.D., P.N.L. ºi PNÞ conducând la o situaþie mult mai gravã în prezent.

Paradoxal, însã, vinovaþii pentru provocarea acestei stãri nu au fost ºi nu sunt nici acum traºi la rãspundere pentru pagubele existente, rezolvarea situaþiei revenind acum în exclusivitate nouã. Actualul Guvern depune în prezent eforturi pentru redresarea situaþiei economice a societãþii, stimulând investiþiile necesare pentru eficienta funcþionare a acestui agent economic, încercând salvarea ºi eficientizarea acestuia.

Sperãm ca organele abilitate sã dea dovadã de înþelegere în soluþionarea acelor probleme pe care le întâmpinã Uzina Cugir, referindu-mã în special la procesele pe care, în mod paradoxal, aceasta le-a pierdut în instanþã. Echipa societãþii încearcã sã treacã peste o perioadã dificilã, cauzatã de moºtenirea unei conduceri care aproape a prãbuºit unul din cele mai importante centre ale industriei din România. Însã, cugirenii sunt ambiþioºi, corecþi ºi se luptã pentru dreptul lor.

Bravo, aºadar, echipei de conducere a uzinei, care împreunã cu sindicatele oferã soluþii pertinente pentru reabilitare, iar dacã problemele cu care aceºtia se confruntã se vor rezolva într-un viitor apropiat, putem afirma cã acest fapt se datoreazã numai efortului conjugat ºi susþinut, omeniei ºi dorinþei de mai bine de care aceºtia dau dovadã.

Când vorbim de Cugir, însã, nu ne gândim numai la calitãþile oamenilor de aici, ci, mai ales, la efectele care se rãsfrâng asupra acestora, având în vedere starea actualã a uzinei. Nu putem sã nu ne gândim la mamele care nu au ce sã punã în pachetul copiilor la ºcoalã sau la pâinea care nu întotdeauna ajunge la toatã familia.

Ar trebui, aºadar, sã reflectãm cu toþii la consecinþele pe care ignoranþa celor din trecut le-a provocat asupra locuitorilor din Cugir. ªtim, însã, cã, într-o bunã zi, vinovaþii pentru suferinþa lor vor fi traºi la rãspundere, iar cea mai grea va fi aceea moralã, în faþa cugirenilor.

Medicii pediatri mi-au atras atenþia cã tot mai mulþi copii suferã de rahitism. Aceastã boalã este rezultatul unei hrãniri necorespunzãtoare, din cauzã cã pãrinþii români, tot mai sãraci, au ajuns sã nu-ºi mai poatã permite sã alimenteze bebeluºii din motive financiare. Rahitismul este o boalã specificã populaþiilor þãrilor sãrace.

Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei are prevãzut în bugetul pentru anul 2003 Programul de distribuire a laptelui praf, în valoare de 348 miliarde de lei, dar aceastã sumã este mai micã de patru ori decât cea acordatã Programului ”Laptele ºi cornulÒ.

Acest program nu funcþioneazã în toate zonele, chiar unele femei nici nu ºtiu de existenþa acestui program. Pe de altã parte, acolo unde primãriile, prin direcþiile de sãnãtate publicã, distribuie laptele praf gratuit, pãrinþii ajung sã se calce în picioare la cozi pentru obþinerea acestuia. În prezent, în mai multe judeþe din þarã nu se mai distribuie laptele, mii de copii sugari suferind din cauza direcþiilor de sãnãtate publicã, direcþii care nu mai aplicã legea.

Ministerul ne informeazã cã în aceastã perioadã sunt în curs de desfãºurare licitaþiile pentru firmele distribuitoare. Tot sistemul sanitar din România este în profundã

crizã. Preºedintele Colegiului Farmaciºtilor, Dumitru Lupuleasa, a denunþat situaþia dezastruoasã în care se aflã farmaciile din întreaga þarã. În condiþiile în care majoritatea farmaciilor sunt în stare de faliment, Guvernul a decis impunerea unor condiþii foarte exigente în contractele cu casele de asigurãri de sãnãtate, motiv pentru care doar un sfert din unitãþile farmaceutice vor avea dreptul de a vinde medicamente subvenþionate de stat.

Copiii, veteranii de rãzboi ºi urmaºii revoluþionarilor nu mai beneficiazã de medicamente gratuite, decât în limita listelor subvenþionate de stat. Cei mai afectaþi sunt copiii, mari consumatori de O.T.C.-uri, care, conform noilor reglementãri, beneficiazã gratuit numai de antibiotice.

Tentativa de a limita gratuitãþile de care beneficiazã copiii a mai avut-o în toamna trecutã preºedintele Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, Eugeniu Þurlea. Acum, în normele contractului-cadru pe anul 2003, copiilor (cu excepþia celor cu vârste între zero ºi un an, care, oricum, consumã foarte puþine medicamente), dar ºi veteranilor de rãzboi ºi persoanelor cu handicap, li se limiteazã accesul la tratamente.

Mã simt obligat sã avertizez Ministerul Agriculturii cã în ultima perioadã de timp am sesizat, prin interpelãri, situaþia dezavantajoasã în care se aflã producãtorii interni de carne de porc, pasãre ºi de zahãr. Voi depune o interpelare cu privire la producþia de zahãr din România.

Zahãrul, ca ºi celelalte produse pe care le-am amintit, beneficiazã de subvenþii foarte mari în þãrile de provenienþã, ceea ce face ca preþul acestor produse importante sã fie mai mic decât preþul produselor româneºti. Fermierii ºi procesatorii implicaþi în cultivarea sfeclei de zahãr ºi, respectiv, producerea zahãrului au atenþionat Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor în legãturã cu gravele probleme cu care se confruntã acest sector. În prima sãptãmânã a lunii februarie 2003 a avut loc la Bruxelles o întâlnire cu oficiali ai Comisiei Europene ºi reprezentanþii români ai acestui sector. Delegaþia românã a fãcut o impresie bunã oficialilor europeni.

Dupã aproape douã luni de la acest eveniment, Ministerul Agriculturii, Apelor ºi Pãdurilor nu a discutat în ºedinþele de Guvern care au urmat actele normative promise pentru reglementarea situaþiei în domeniu. În tot acest timp, mari cantitãþi de zahãr rafinat sunt importate din Uniunea Europeanã, Polonia ºi Moldova, abandonându-se producãtorii interni.

Hotãrârea Guvernului nr. 55/2002 privind instituirea de taxe vamale de 30% la importul de zahãr brut a alimentat suplimentar bugetul ultimelor 12 luni cu aproximativ 25 de milioane de dolari, bani care ar fi trebuit sã se regãseascã în sprijinul acordat de bugetul de stat pentru sectorul zahãr. Producãtorii ºi procesatorii de zahãr au solicitat Ministerului Agriculturii, Apelor ºi Pãdurilor, încã de sãptãmâna trecutã, sã promoveze în cel mai scurt timp normative necesare redresãrii acestui sector ºi sã urgenteze aplicarea unei hotãrâre de Guvern privind majorarea taxelor vamale de la 45% la 90% pentru zahãrul rafinat ºi de la 45% la 60% pentru zahãrul brut. Când consideraþi, domnule ministru, cã veþi avea timpul necesar sã vã aplecaþi asupra ”pachetului complex de mãsuriÒ pentru contracararea unei destabilizãri a pieþei interne a zahãrului, aºa cum aþi promis prin secretarii de stat din Ministerul Agriculturii, Apelor ºi Pãdurilor?

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc.

Prima parte a ºedinþei noastre s-a încheiat. Vã mulþumesc pentru participare. În câteva minute o sã reluãm lucrãrile.

Cu speranþa cã, între timp, vor mai veni ºi alþi colegi în salã, vã propunem sã începem lucrãrile noastre.

ªi-au înregistrat prezenþa 284 de deputaþi, sunt absenþi 60, participã la alte acþiuni parlamentare 32.

Vom relua lucrãrile cu pct. 23, care a fost amânat în ºedinþa trecutã deoarece iniþiatorul nu era prezent. Este vorba de propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei ªerbãuþi, judeþul Suceava, lege organicã.

Dacã iniþiatorul doreºte sã ne prezinte ceva în legãturã cu iniþiativa respectivã. Poftiþi!

Sunt deputatul Dorel Petru Crãciun, iniþiatorul proiectului.

Acest proiect de lege are menirea de a asigura organizarea administrativã conform doleanþelor cetãþenilor ºi de a înlãtura mãsurile abuzive ºi arbitrare din anul 1968, când comuna ªerbãuþi, judeþul Suceava, a fost desfiinþatã.

Localitatea ªerbãuþi este atestatã documentar din anul 1620. Satul Cãlineºti Cuparencu, propus a face parte din viitoarea comunã ªerbãuþi, este atestat din 1597, de pe vremea domnitorului Eremia Movilã.

Cele douã sate, ªerbãuþi ºi Cãlineºti, care au fost format comuna ªerbãuþi pânã la desfiinþarea din 1968, au o suprafaþã de 3.349 de hectare, din care 528 de hectare teren intravilan, ºi o populaþie de 3.317 locuitori, respectiv 1.056 de familii. Distanþa dintre cele douã sate faþã de primãrie este de 7 kilometri.

În satul ªerbãuþi existã fostul sediu al primãriei, iar în cele douã sate funcþioneazã 2 grãdiniþe, 3 ºcoli generale, 2 cãmine culturale cu 2 biblioteci, un dispensar uman, o farmacie, 2 biserici ortodoxe ºi 3 lãcaºuri de cult.

În satul ªerbãuþi oamenii se ocupã cu agricultura ºi creºterea animalelor. Sunt organizate secþii private cu profil de prelucrare a lemnului, a laptelui, cãrnii ºi alte activitãþi de prestãri de servicii.

Exprimându-ne speranþa cã doleanþelor locuitorilor, rezultate din referendumul local din 4 noiembrie 2001, vor avea înþelegerea necesarã, supunem spre analizã ºi dezbatere, în redactarea prezentatã, proiectul de Lege pentru înfiinþarea comunei ªerbãuþi, judeþul Suceava, cu rugãmintea de a fi adoptat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Îl rog pe preºedintele comisiei, domnul Oltean, sã prezinte raportul.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost sesizatã în data de 2 decembrie 2002 cu propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei ªerbãuþi din judeþul Suceava.

La dezbatere au fost prezenþi ºi reprezentanþii Guvernului, iar comisia a avut în vedere ºi avizele favorabile ale Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, precum ºi avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Guvernului.

Raportul întocmit scoate în evidenþã cã sunt întrunite condiþiile prevãzute în Legea nr. 351/2002 ºi, în consecinþã, cu amendamentele propuse, solicitãm plenului Camerei Deputaþilor sã adopte raportul în forma în care v-a fost înaintat.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul la observaþiile generale.

Domnul Leonãchescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

M-am înscris la cuvânt pentru a susþine proiectul de lege prezentat ºi pentru a vi-l recomanda cu toatã cãldura, pentru argumentele expuse în expunerea de motive, dar ºi pentru un altul, în plus: este vorba de prezenþa în aceastã nouã structurã a unui sat, Cãlineºti, care a fost satul Cãlineºti Cuparencu în care a trãit Gheorge Eminovici, tatãl poetului naþional Mihai Eminescu.

Iatã, avem o datorie istoricã, culturalã, în a susþine acest proiect de lege.

Tot din acest sat s-a ridicat primul paraºutist din istoria lumii care a supravieþuit experimentului lui. Este mai puþin cunoscut evenimentul, dar este prezentat în toate enciclopediile poloneze ºi chiar externe de mare prestigiu referitoare la istoria aeronauticii. Reþineþi: de acolo s-a ridicat primul paraºutist care a supravieþuit temerarei sale încercãri.

De aceea, voi susþine proiectul de lege prezentat. Vã mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc.

Dacã la pct. 1 din raport sunt observaþii? Îl considerãm votat.

Dacã la pct. 2 existã observaþii, existând o modificare în raportul comisiei? Nu sunt.

Dacã la pct. 3 sunt observaþii? Nu sunt.

- Dacã la pct. 5, art. 3, sunt observaþii? Mulþumesc. Dacã la pct. 6 sunt observaþii? Mulþumesc.

- Dacã la pct. 7 sunt observaþii?

- Dacã la pct. 8 sunt observaþii?

Fiind o lege organicã, urmeazã sã o

## **Domnul Alexandru Fãrcaº** _Ñ secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am onoarea sã mã prezint: sunt Alexandru Fãrcaº, secretar de stat la Ministerul de Interne.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Unul din obiectivele fixate în planul de acþiune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004 este combaterea corupþiei ºi stoparea birocraþiei în administraþia publicã. Între cãile de acþiune fixate în plan legislativ existã ºi adoptarea unui act normativ care sã reglementeze problematica referitoare la numele persoanelor.

Reglementarea se justificã, având în vedere ºi neconcordanþele între dispoziþiile Decretului nr. 975/1968 cu privire la nume ºi modificãrile intervenite în domeniul administraþiei publice centrale ºi locale, în special descentralizarea ºi demilitarizarea serviciilor publice de evidenþã a persoanei.

În acest sens, pentru ca noul act normativ sã rãspundã cerinþei care genereazã adoptarea acestuia, respectiv necesitatea eliminãrii exceselor birocratice ºi aprecierilor personale în domeniul supus reglementãrii, propunem reglementarea unor cazuri concrete, în care cererile de schimbare a numelui sunt considerate a fi întemeiate, prin prevederea acestora în lege.

Totodatã, prin proiectul de act normativ se propune stabilirea unei proceduri suple pentru soluþionarea cererilor de schimbare a numelui pe cale administrativã, stabilindu-se cu claritate instituþiile cãrora le revine competenþa de soluþionare a acestor cereri, precum ºi atribuþiile acestora.

În consecinþã, Guvernul solicitã Camerei Deputaþilor votul favorabil pe acest proiect de lege. Vã mulþumim.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul preºedinte Ioan Oltean sã prezinte raportul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia noastrã a fost sesizatã cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea ºi schimbarea pe cale administrativã a numelor persoanelor fizice.

Comisia a luat în dezbatere acest proiect de lege, þinând cont ºi de avizul Consiliului Legislativ, care viza câteva amendamente de formã ºi de fond.

Considerentele care au stat la baza adoptãrii acestui act normativ au fost scoase în evidenþã de cãtre iniþiator; de aceea, nu mã voi opri asupra lor. Vã voi ruga doar sã susþineþi acest proiect de lege în forma pe care comisia v-a propus-o, întrucât noi apreciem cã aceasta corespunde unor realitãþi pe care ºi iniþiatorul le-a scos în evidenþã mai înainte.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbaterile generale? Dacã nu, trecem la ordonanþã. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Adoptat.

Cap. I, titlul. Sunt obiecþii? Nu. Adoptat. Art. 1. Sunt obiecþii? Adoptat. Art. 2. Sunt obiecþii? Adoptat. Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Cap.II, titlul. Dacã sunt obiecþii. Nu. Vã mulþumesc.

Art. 4 lit. b), poz.2 din raport. Dacã sunt obiecþii faþã de amendamentele propuse.

Dacã nu sunt, este adoptat.

Art. 5. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã mulþumesc. Art. 6. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã mulþumesc. Art. 7. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã mulþumesc. Art. 8. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã mulþumesc. Art. 9. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã mulþumesc. Art. 10. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã mulþumesc. Art. 11. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã mulþumesc. Art. 12. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã mulþumesc. Art. 13. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã mulþumesc. Art. 14. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã mulþumesc. Art. 15. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã mulþumesc. Art. 16. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã mulþumesc. Art. 17. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã mulþumesc. Art. 18. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã mulþumesc. Art. 19. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã mulþumesc. Art. 20. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã mulþumesc.

- La art. 21, la pct. 3 din raport, pag.3, existã un

- amendament. Dacã sunt obiecþii faþã de acest amendament. Vã mulþumesc.

Adoptat.

- Cap.III. Titlul. Sunt obiecþii? Nu.

- Art. 22. Sunt obiecþii? Nu.

Art. 23. Sunt obiecþii? Nu.

- Titlul legii. În raport sunt amendamentele de la poz.1

- ºi 2. Sunt observaþii? Dacã nu, mulþumesc. Adoptat.

- Urmeazã sã se voteze în ºedinþa de vot final. Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de

- detectiv particular. Iniþiatorul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Onoratã Camerã a Deputaþilor,

Stimate doamne ºi stimaþi domni deputaþi,

Proiectul de Lege pentru exercitarea profesiei de detectiv particular propune un set de norme juridice care sã instituie cadrul legal necesar acestei noi profesii.

În proiect este definitã noþiunea de detectiv particular, precizându-se cã acesta îºi poate desfãºura activitatea numai în cadrul societãþilor specializate de detectivi sau în cabinete individuale, fãrã sã aducã atingere dreptului la viaþã intimã, familialã ºi privatã ori altor drepturi ºi libertãþi fundamentale ale cetãþenilor. În exercitarea atribuþiilor sale, detectivul particular nu poate desfãºura activitãþi care sã contravinã reglementãrilor internaþionale la care România este parte, siguranþei naþionale, ordinii publice sau bunelor moravuri. Pentru exercitarea profesiei de detectiv particular, orice persoanã trebuie sã îndeplineascã anumite condiþii care sunt reglementate expres în lege.

Calitatea de detectiv particular se dobândeºte în urma verificãrii îndeplinirii acestor condiþii legale ºi a examinãrii candidaþilor de cãtre o comisie instituitã la nivelul structurilor de poliþie competente. Un capitol special, cap. III, stabileºte drepturile ºi obligaþiile detectivului particular. Precizãm în acest sens cã proiectul propune ca, în efectuarea investigaþiilor, detectivul particular sã poatã solicita acele date sau informaþii care nu sunt clasificate ºi care nu aduc atingere drepturilor fundamentale prevãzute de Constituþie.

În cuprinsul aceluiaºi articol se precizeazã faptul cã detectivul particular nu are dreptul sã efectueze investigaþii cu privire la activitatea persoanelor cu statut diplomatic, a persoanelor care îndeplinesc activitãþi în interesul unei autoritãþi publice ori care privesc convingerile religioase, politice sau sindicale, precum ºi cauzele penale aflate în lucru.

În cuprinsul Cap. V, la ”Dispoziþii finaleÒ, sunt prevãzute autoritãþile competente sã exercite controlul asupra activitãþii specifice desfãºurate de detectivi, autoritatea competentã sã þinã evidenþa acestora, precum ºi a societãþilor specializate ºi a cabinetelor individuale.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl rog pe vicepreºedintele Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, domnul Marcu Tudor, sã ia cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã vã rog sã fiþi de acord cu o propunere pe care o fac în legãturã cu proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de detectiv particular ºi propunerea legislativã privind exercitarea profesiei de detectiv particular. Acest proiect ºi aceastã propunere legislativã sunt venite de mai bine de 2 ani. Ele au fost purtate însã ºi înainte de legislatura aceasta, în legislatura trecutã, ºi au suscitat foarte multe intervenþii atât în Senat, cât ºi în Camera Deputaþilor, foarte multe avize. Aceste proiecte nu sunt chiar atât de simple, pentru cã angajeazã foarte multe activitãþi ale unor oameni dintr-o profesie nouã care, într-o oarecare mãsurã, pot aduce atingere drepturilor cetãþenilor dacã nu sunt bine legiferate.

Ca atare, proiectul acesta a fost, dupã cum am spus, dezbãtut foarte mult ºi sunt foarte multe amendamente aduse la el. Trei dintre deputaþii care au adus astfel de amendamente Ñ Rãzvan Ionescu, Dãnuþ Saulea ºi Popescu Virgil Ñ sunt plecaþi în strãinãtate. Eu le pot susþine amendamentele, dar socotesc cã mai corect este sã ºi le susþinã, din motivele pe care le-am arãtat în introducere.

De aceea, vã fac propunerea, domnule preºedinte, sã supuneþi la vot ca pentru o ºedinþã ulterioarã sã se amâne discuþia acestui proiect de lege, având în vedere cã, în final, el este foarte important ºi nu vrem sã ni se

impute cã nu au fost prinse toate aspectele celor care au fãcut propunerile respective, mai ales cã Rãzvan Ionescu are niºte propuneri venite chiar ºi din partea Guvernului.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc.

Am reþinut propunerea, care este o propunere pertinentã. Este bine sã le dãm posibilitatea colegilor noºtri care, din motive obiective, nu sunt prezenþi dar au amendamente importante la aceastã lege, sã le prezinte într-o ºedinþã ulterioarã.

Cine este pentru amânare? Poftiþi, domnule deputat!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Eu cred cã propunerea colegului nostru nu este corectã. De ce? Pentru cã existã un raport al comisiei. Niciodatã noi nu am aprobat în plen amânarea unor dezbateri din lipsa unor colegi care au amendamente. Existã un raport al comisiei care poate fi susþinut. Deci, proiectele de lege pot fi dezbãtute în plenul Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Era vorba de o solicitare. Poftiþi, domnule Marcu Tudor!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Ceea ce invocã domnul, colegul meu de la Camera Deputaþilor, este numai parþial adevãrat deoarece, în principiu, eu sunt de acord cã nu trebuie sã fac întotdeauna ce s-a întâmplat pânã atunci; altfel, nu ar mai progresa nimeni.

Faptul cã nu s-a mai fãcut pânã acum aºa ceva suscitã douã aspecte: în primul rând, nu ºtiu dacã nu s-a mai fãcut aºa ceva timp de 12 ani de când este Parlamentul, ºi nu pot invoca un anumit lucru despre care nu sunt absolut sigur.

ªi, în al doilea rând, nu sunt determinat ca o cutumã anterioarã, care poate fi oricând întreruptã, sã fie pentru mine literã de lege. Dacã nu s-a fãcut pânã acum, nu s-a ivit ocazia. Iatã, se iveºte acum, mai ales cã propunerea pe care am fãcut-o eu este legatã de cei trei care lipsesc ºi care au dreptul sã facã astfel de propuneri.

Ultimul argument: aceastã lege stã de mai bine de 2 ani în discuþiile ambelor Camere, ºi încã o datã spun cã au fost nenumãrate intervenþii Ñ aºa sunt tomurile de groase pentru susþinerea amendamentelor propuse.

Pentru evitarea oricãror suspiciuni, eu nefiind în mãsurã sã susþin interesele celor care au fãcut propunerile, în aceeaºi mãsurã în care ar fi susþinute de cãtre ei, am transmis dumneavoastrã propunerea preºedintelui Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, domnul Rãzvan Ionescu, de a fi amânatã cât se poate de repede. Nimeni nu stã în drum, dupã doi ani de la ultima propunere legislativã ºi dupã încã nu ºtiu câþi ani anteriori de funcþionare mai mult sau mai puþin clarã a unor astfel de societãþi de detectivi particulari, ca sã o votãm repede ºi pripit.

Vã mulþumesc. Trebuie sã fim corecþi.

Încã o datã vã spun: când apare în faþa unui judecãtor un procuror ºi un avocat care susþin interese deosebite în baza aceleiaºi legi, ºi care se bat cap în cap, opuse fiind de fapt, eu sunt vinovat cã am fãcut o lege mai puþin clarã.

Ce dacã am fãcut raportul comisiei? Chiar preºedintele care l-a semnat solicitã sã îºi mai susþinã amendamentele în afara acestui raport. Nu vãd care este problema.

De altfel, pentru lucruri mult mai minore am amânat noi ºedinþe în plen. Susþinerea amendamentelor este chiar mai importantã decât pentru ce am fãcut noi de multe ori Ñ o ultimã propoziþie nu ºtiu cum era prinsã în raport greºit. Am amânat nenumãrate de genul acesta. Acum este mult mai important, ºi vã rog sã susþineþi aprobarea propunerii.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Dau cuvântul doamnei deputat Paula Ivãnescu.

Eu cred cã, referitor la solicitarea colegilor din Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, este o chestiune de eleganþã ºi de colegialitate din partea noastrã sã îi dãm curs pentru cã este motivatã. ªi, pentru cã noi avem rar ocazia sã discutãm o lege pe amendamente pe poziþii politice în Camera Deputaþilor, este un moment în care se pot confrunta pãreri contrarii, ºi este foarte bine sã asistãm la acest lucru.

Dat fiind cã am 10 ani experienþã parlamentarã, sã ºtiþi cã aceste lucruri s-au mai întâmplat ºi am tratat cu toatã înþelegerea, cu toatã colegialitatea ºi cu toatã simpatia dezbaterile parlamentare ºi solicitãrile colegilor noºtri de a lua parte la o dezbatere adevãratã.

Eu vã rog sã fiþi amabili sã acceptãm amânarea dezbaterilor pe sãptãmâna viitoare, cã nu se va întâmpla nimic rãu.

Cred cã legea va avea un curs mai bun.

Vã mulþumesc. Poftiþi!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aici avem în dezbatere o propunere de retrimitere sau de amânare a dezbaterilor.

Este vorba de o amânare.

## Da, este o amânare a dezbaterilor.

Problema pe care o indic eu este motivaþia amânãrii. Dacã acceptãm ºi facem o cutumã din faptul cã, atunci când lipsesc autorii unor amendamente, legile sã fie retrimise sau amânate la discuþii, s-ar putea sã cãdem într-o situaþie în care cei care doresc sã amâne niºte dezbateri sã lipseascã de la susþinerea amendamentelor ºi, atunci, pe aceeaºi motivaþie, sã amânãm dezbaterile.

Deci eu sunt de acord ca ele sã fie amânate, dar nu pe motivaþia cã lipsesc autorii amendamentelor.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc. Cutuma existã. Nu o inaugurãm acum.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

O ultimã intervenþie.

Vã rog sã fiþi scurt, domnule Marcu.

Vã rog frumos. Cred cã nu m-am fãcut bine înþeles. Ei nu lipsesc pentru cã nu au venit la ºedinþã din motive personale, ci pentru cã sunt în misiune toþi trei trimiºi de cãtre Parlament. Deci ei sunt într-o misiune oficialã. Înþeleg rezerva pe care o aveþi, dacã eu aº fi neglijent ºi nu aº mai veni, nu îmi susþin amendamentele. Dar, dacã un grup care reprezintã un bun procentaj din Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã este plecat într-o misiune ºi susþine sã fie prezent pentru cã dânºii au nenumãrate amendamente, nu este acelaºi lucru cu ce s-a întâmplat pânã acum ºi cum acuzaþi dumneavoastrã. Cã lipseºte, sã îi fie de bine.

Între altele fie spus, eu nu pledez pentru cauza mea. Le pot susþine eu amendamentele, având în vedere cã sunt acolo trecute, dar nu cu aceeaºi acurateþe ºi pertinenþã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Din partea Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, domnul deputat Stuparu. Poftiþi!

Domnule preºedinte,

Sunt membru al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Grupul P.S.D. solicitã sã menþinã aceastã propunere pentru cã au fost fãcute amendamente ºi pentru a da voie celor care au fãcut aceste amendamente sã le susþinã. Deci, suntem pentru amânare.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Având în vedere cã este vorba doar de un articol, trecut ºi prin Senat, noi vã propunem un timp de discutare de 5 minute, cu luãri individuale de poziþie de 1 minut.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc, doamna preºedinte.

Sunt observaþii? Dacã nu,

## **Domnul Ion Giurescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor,

Prezentul proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/2003 are ca obiect de reglementare modificarea ºi completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de muncã, în vederea armonizãrii cu prevederile comunitare, sub aspectul definirii unor categorii de lucrãtori strãini, al stabilirii categoriilor de strãini care pot fi încadraþi în muncã fãrã permis de muncã, eliminarea obligativitãþii obþinerii permiselor de muncã de cãtre cetãþenii Uniunii Europene ºi înãsprirea sancþiunilor în acest domeniu.

Faþã de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii susþine adoptarea prezentului proiect de lege în forma prezentatã în raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã a Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Preºedintele comisiei, doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Acest proiect de lege, stimaþi colegi, are ca obiect de reglementare modificarea ºi completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de muncã, sub aspectul definirii unor categorii de lucrãtori strãini, al enumerãrii categoriilor de strãini care pot fi încadraþi fãrã permis de muncã, al eliminãrii obligativitãþii obþinerii permiselor de muncã de cãtre cetãþenii Uniunii Europene ºi al înãspririi sancþiunilor în acest domeniu.

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã propune plenului aprobarea acestui proiect de lege, întrucât este necesarã armonizarea prevederilor Legii nr. 203/1999 cu prevederile comunitare în domeniu. Mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul? Dacã nu, trecem la discutarea pe articole.

Titlul ordonanþei. Sunt observaþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. I. Sunt observaþii? Nu. La pct. 1. Sunt observaþii? Nu. Pct. 2. Sunt observaþii? Mulþumesc. Pct. 3. Sunt observaþii? Mulþumesc. Pct. 4. Sunt observaþii? Nu. Mulþumesc. Pct. 5. Sunt observaþii? Nu. Mulþumesc. Pct. 6. Sunt observaþii? Nu. Pct. 7. Sunt observaþii? Nu. La pct. 8, vedeþi raportul, pag.3, punctul 2. Dacã sunt observaþii faþã de acel amendament? Nu. Adoptat.

Pct. 9. Sunt observaþii? Nu. Mulþumesc. Pct. 10. Sunt observaþii? Nu.

Pct. 11. Sunt observaþii? Nu. Pct. 12. Sunt observaþii? Nu. Pct. 13. Sunt observaþii? Nu. Pct. 14. Sunt observaþii? Nu. Pct. 15. Sunt observaþii? Nu. La Art. II. Sunt observaþii? Nu sunt. La Art. III. Sunt observaþii? Nu sunt. La Art. IV. Sunt observaþii? Nu sunt. Nu avem anexe.

Titlul legii. Dacã sunt observaþii? Mulþumesc.

Vã rog sã vedeþi raportul, pag. 2, pct. 1, articol unic. Dacã sunt observaþii? Nu. Mulþumesc.

Urmeazã sã fie supus votului la ºedinþa specialã.

Trecem la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaþilor, adoptat de Senat în 19.12.2002.

Raportul Ñ Comisia pentru muncã.

Din partea iniþiatorului dacã doreºte cineva?

Da, poftiþi doamna deputat!

Da, este un senator iniþiatorul ºi nu este prezent. Deci, doamnã Paula Ivãnescu, vã rog. Probabil e un coleg al dumneavoastrã de partid, da?

Da, ºi de circumscripþie electoralã. Domnul senator Hanganu îºi cere scuze, însã este trimis într-o misiune de Senat ºi nu a putut sã fie astãzi în faþa dumneavoastrã pentru a-ºi susþine iniþiativa legislativã.

Iniþiativa de faþã, votatã, de altfel, ºi de Senat, vine sã completeze o lege care a fost adoptatã de Parlamentul României în anul 1996 ºi modificãrile aduse acestei legi se referã, în primul rând, la îmbunãtãþirea regimului juridic al caselor de ajutor reciproc, precum ºi la alinierea la Consiliul Mondial al Uniunilor de Credit.

Trebuie sã ne reamintim cã am auzit cu toþii cã abrevierea de CAR a mai fost folositã în scopuri de fraudare a populaþiei, ºi de alte instituþii, ºi trebuia foarte clar stabilit ºi stipulat în lege care este regimul juridic al acestora, cum se înfiinþeazã, cum se afiliazã, cum fac acele uniuni teritoriale ºi cum ajung sã-ºi facã uniunea centralã. Trebuia foarte clar stipulat cum se acordã împrumuturile ºi cui se acordã. În afarã de salariaþi, mai pot participa ºi alte persoane care pot obþine un venit dintr-o activitate de tip salarial ºi, totodatã, trebuia sã se evite posibilitatea fraudãrii din nou a abrevierilor ºi a acestei activitãþi.

Este o lege necesarã, care se adreseazã la circa 6 milioane de beneficiari ai serviciilor caselor de ajutor reciproc.

Eu vã rog, în numele colegului meu ºi al senatorilor care au votat, sã acordaþi votul dumneavoastrã pentru aceastã lege.

Vã mulþumesc.

O invit pe doamna preºedinte, doamna Smaranda Dobrescu, sã prezinte raportul.

## Stimaþi colegi,

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea ºi completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaþilor, referindu-se, în principal, la acordarea posibilitãþii de a înfiinþa case de ajutor reciproc nu numai salariaþilor, ci ºi altor persoane care obþin venituri salariale, în strictã concordanþã cu noile prevederi ale Codului muncii, la asocierea caselor de ajutor reciproc în uniuni teritoriale, precum ºi la modul în care casele de ajutor reciproc acordã împrumuturi membrilor sãi.

La Senat, colegii senatori au adus niºte îmbunãtãþiri acestui proiect de lege, prin faptul cã Uniunea, Consiliul Uniunii de Credit trebuie sã colecteze anual bilanþurile tuturor uniunilor teritoriale ºi sã le prezinte Ministerului Finanþelor. Cu alte cuvinte, aceste fonduri, pentru prima oarã, sunt supuse ºi unui control din partea Finanþelor.

Comisia pentru muncã propune plenului aprobarea proiectului de lege, întrucât prevederile sale vizeazã atât alinierea la Consiliul Mondial al Uniunilor de Credit, cât ºi la cerinþele actuale ale acestei activitãþi, contribuind la îmbunãtãþirea regimului juridic al caselor de ajutor reciproc.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, ºi eu, doamna preºedinte.

Dacã, pentru dezbaterile generale, doreºte cineva sã ia cuvântul? Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Consider oportunã iniþiativa legislativã de modificare ºi completare a Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaþilor. Aceastã iniþiativã, aºa cum s-a spus, reglementeazã, în principal, posibilitatea de a înfiinþa case de ajutor reciproc nu numai pentru cei cu venituri salariale, dã posibilitatea caselor de ajutor reciproc sã se asocieze în uniuni teritoriale, precum ºi modalitatea acordãrii de împrumuturi membrilor acestor case. De asemenea, prevederile sale vizeazã alinierea la Consiliul Mondial al Uniunilor de Credit, la cerinþele actuale ale acestei activitãþi, precum ºi la îmbunãtãþirea regimului juridic al caselor de ajutor reciproc. Vreau sã spun cã ele funcþioneazã deja, regimul juridic, prin aceastã lege, este foarte bine reglementat, sunt aproximativ 6 milioane de salariaþi care beneficiazã de prevederile acestei reglementãri. De aceea, în numele Grupului parlamentar al P.S.D., vã îndemn sã votãm acest proiect de lege.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva la discuþiile generale? Dacã nu, trecem la lege.

Titlul legii. Sunt observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Art. I. Sunt observaþii? Nu sunt.

Pct. 1. Sunt observaþii? Nu sunt.

Pct. 2. Sunt observaþii? Nu sunt.

Pct. 3. Sunt observaþii? Nu sunt.

Pct. 4. Sunt observaþii? Nu sunt.

Pct. 5. Sunt observaþii? Nu. Mulþumesc.

Pct. 6. Sunt observaþii? Nu sunt.

La Art. II. Sunt observaþii? Nu sunt.

Mulþumesc.

Legea urmeazã sã se supunã votului în ºedinþa specialã.

Trecem la punctul 30 din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea ºi alte drepturi ale magistraþilor.

Raport Ñ Comisia pentru muncã.

Pentru cã e procedurã de urgenþã, o rog pe doamna preºedinte Dobrescu sã ne propunã ºi timpul de dezbatere.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Vã propunem un sfert de orã pentru dezbateri ºi luãri de cuvânt de 1 minut.

De acord cu timpul propus? Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Mulþumesc.

La dezbateri generale doreºte cineva sã participe? Da, doamna deputat Paula Ivãnescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu aº vrea sã spun douã-trei consideraþii care sunt în numele meu, ºi nu sunt ale grupului pe care îl reprezint. Este o favoare fãcutã puterii judiciare din România, cu acest tip de salarizare, dar vreau sã vã spun cã mã aºteptam, în momentul în care au creat acele salarii imense, faþã de ceea ce se întâmplã în toatã economia româneascã, mãcar sã fie în stare sã facã un proiect de lege corespunzãtor tehnicii legislative ºi normelor juridice. Deºi se spune cã magistraþii sunt plãtiþi cu o indemnizaþie brutã lunarã º.a.m.d., în urmãtorul articol, aceºti minunaþi juriºti din România spun cã, pentru vechime, se adaugã niºte sporuri, obþinându-se, la sfârºit, tot o indemnizaþie brutã lunarã. Undeva, prin uºa din dos, cu acordul nostru, se introduc niºte drepturi care, la alte persoane din puterea legislativã, din puterea executivã, de la Preºedinþie nu existã. Cu bunã ºtiinþã. Magistraþii din aceastã þarã, puterea judecãtoreascã, sã ºtie cã îi salarizãm ca lumea, dar aºteptãm aportul lor în combaterea corupþiei ºi în obþinerea dreptãþii de fiecare cetãþean din þara aceasta.

Nemulþumirea mea este, în acest moment, pentru cã n-au gãsit o cale de termeni juridici, încât sã-ºi ascundã acest spor de vechime, pe lângã celelalte sporuri care se obþin, sub o formã juridicã corespunzãtoare.

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Mulþumesc. Intrãm pe text.

- Titlul ordonanþei. Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

- Mulþumesc.

- Capitolul I. Titlul capitolului. Sunt observaþii? Nu.

- Art. 1. Sunt observaþii? Nu. Mulþumesc.

- Art. 2. Vezi raport, pag.2, punctul 2. Sunt observaþii?

- Nu. Mulþumesc.

- Capitolul II Ñ ”Salarizarea magistraþilorÒ.

- Art. 3. Sunt observaþii? Nu sunt. Mulþumesc.

- Art. 4. Sunt observaþii? Nu sunt.

- Art. 5. Vezi raport, pag.3, punctul 3. Sunt observaþii?

- Mulþumesc.

- Art. 6. Sunt observaþii? Nu. Mulþumesc.

- Art. 7. Sunt observaþii? Nu sunt. Mulþumesc.

- Art. 8. Sunt observaþii? Mulþumesc.

Art. 9. Sunt observaþii?

Art. 10. Sunt observaþii?

Art. 11. Sunt observaþii? Nu.

Art. 12. Sunt observaþii? Nu. Art. 13. Sunt observaþii? Nu. Art. 14. Sunt observaþii? Nu.

- Capitolul III. Titlul capitolului. Sunt observaþii? Nu sunt.

- Mulþumesc.

Art. 15. Sunt observaþii? Nu.

Art. 16. Sunt observaþii? Nu. Capitolul IV. Titlul capitolului. Sunt observaþii? Nu. Art. 17. Sunt observaþii? Nu sunt. Art. 18. Sunt observaþii? Nu. Art. 19. Sunt observaþii? Nu. Art. 20. Sunt observaþii? Nu. Art. 21. Sunt observaþii? Nu. Art. 22. Sunt observaþii? Nu. Art. 23. Sunt observaþii? Nu. Art. 24. Sunt observaþii? Nu. Art. 25. Observaþii? Nu. Art. 26. Observaþii? Nu. Art. 27. Observaþii? Nu. Art. 28. Sunt observaþii? Nu. Art. 29. Sunt observaþii? Nu. Art. 30. Sunt observaþii? Nu. Art. 31. Sunt observaþii? Nu. Art. 32. Sunt observaþii? Nu sunt. Art. 33. Sunt observaþii? Nu. Mulþumesc. Art. 34. Vezi raport, pag.3, punctul 5. Dacã sunt observaþii faþã de aceastã amendare? Nu. Mulþumesc. Capitolul V. Titlul. Sunt observaþii? Nu. Art. 35. Sunt observaþii? Nu. Art. 36. Observaþii? Nu. Art. 37. Observaþii? Nu. Art. 38. Observaþii? Nu. Art. 39. Observaþii? Nu. Art. 40. Observaþii? Nu. Art. 41. Observaþii? Nu. Art. 42. Observaþii? Nu. Art. 43. Observaþii? Nu. Art. 44. Observaþii? Nu. Art. 45. Raport, pag.4, punctul 6. Sunt observaþii? Nu. Art. 46. Sunt observaþii? Nu. Art. 47. Observaþii? Nu. Art. 48. Observaþii? Nu. Art. 49. Sunt observaþii? Nu. Art. 50. Sunt observaþii? Nu. Avem ºi 2 anexe.

Vã propunem, domnule preºedinte de ºedinþã, 10 minute discuþii, 1 minut luãri de cuvânt.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

ilor de capital prevãzute în documentul de poziþie pentru Capitolul IV ”Libera circulaþie a capitalurilorÒ. Totodatã, prin Ordonanþa Guvernului nr. 34/2003, s-au modificat prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 15/1996, în sensul cã agenþii economici care au angajat credite bancare pentru producþia de export vor beneficia de bonificaþia de dobândã, acordatã de stat prin intermediul EXIMBANK, numai pentru exporturile a cãror contravaloare a fost încasatã ºi repatriatã.

Comisia de specialitate a Camerei Deputaþilor a întocmit raport de adoptare în forma prezentatã de Guvern, iar Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea actului normativ în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Rog comisia sã prezinte punctul de vedere.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Camerei Deputaþilor a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 34/2003 privind mãsuri în domeniul disciplinei financiar-valutare a agenþilor economici ºi, în ºedinþa sa din 26 februarie 2003, a hotãrât, cu unanimitate de voturi, supunerea spre dezbaterea ºi aprobarea plenului Camerei în forma prezentatã de Guvern.

La lucrãrile comisiei au participat ca invitaþi, în conformitate cu prevederile art. 51 ºi 52 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, reprezentanþii Ministerului Finanþelor Publice, domnii Paul Coman ºi Matei Gheorghe, doamna Alice Drãghici, precum ºi reprezentantul Bãncii Naþionale a României, domnul Matei Alexandru, care au susþinut forma rezultatã din prezentul raport.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc ºi eu.

Dacã la dezbaterile generale doreºte cineva sã ia cuvântul? Dacã nu, trecem la text.

Titlul ordonanþei. Sunt observaþii? Nu sunt.

Art. I. Sunt observaþii? Nu sunt. Mulþumesc.

Art. II. Sunt observaþii? Nu sunt. Mulþumesc.

O vom supune votului la urmãtoarea ºedinþã.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 160/2002 privind suspendarea aplicãrii unor dispoziþii din Legea cetãþeniei române nr. 21/1991, lege organicã, adoptatã de Senat.

Raport Ñ Comisia juridicã. E procedurã de urgenþã. Rog, din partea Comisiei juridice, pe domnul preºedinte, domnul deputat Neagu, sã ne propunã timpul.

10 minute timp general, 1 minut pentru intervenþii. Vã mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

## Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Comisia a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, a primit aviz favorabil de la Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi a examinat acest proiect de lege, membrii comisiei propunând adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea art. 19 din Ordonanþei Guvernului nr. 65/1997 privind regimul paºapoartelor din România ºi a art. 39 din Legea nr. 105/1996 privind evidenþa populaþiei ºi cartea de identitate, în forma adoptatã de Senat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

## Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã se înscrie la declaraþiile generale, sã ia cuvântul? Nu.

Titlul legii. Dacã sunt probleme? Nu sunt observaþii. Mulþumesc.

Art. I. Sunt observaþii? Mulþumesc.

Art. II, dacã sunt observaþii? Mulþumesc. Nu sunt.

Cum spuneam, acest proiect de lege a fost adoptat de Senat, urmeazã ºi noi sã-l

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Onoratã Camerã a Deputaþilor,

Violenþa în familie se înscrie în sfera largã a criminalitãþii. Amploarea fenomenului în România a cãpãtat aspecte atât de grave încât reclamã în mod imperios mãsuri legislative ºi instituþionale menite, pe de o parte, sã limiteze fenomenul, iar pe de altã parte sã vinã în sprijinul victimelor acestor violenþe. Este cunoscut faptul cã îndeosebi copiii ºi femeile sunt þinta agresiunilor casnice, iar carenþele legislative existente în prezent nu fac decât sã favorizeze pe agresori. Manifestarea conduitei deviante în cadrul familiei are consecinþe grave asupra partenerilor ºi în special asupra copiilor, asupra întregii societãþi româneºti.

Pentru realizarea obiectivelor de apãrare a sãnãtãþii fizice, psihice, morale, a stãrii de normalitate a poporului se propune în cadrul acestui proiect de lege înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Protecþia Familiei, organ de specialitate al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, cu urmãtoarele obiective: promovarea valorilor familiale, ajutorarea membrilor de familie aflaþi în dificultate datoritã actelor de violenþã în familie. De asemenea, se propune înfiinþarea Consiliului de Familie, asociaþie benevolã, fãrã personalitate juridicã ºi fãrã scop lucrativ, formatã din unii membri ai familiei.

Pentru asigurarea asistenþei sociale în problemele specifice relaþiilor familiale, agenþia autorizeazã asistenþii familiali. Totodatã, se stabileºte obligaþia consiliilor locale de a emite hotãrâri pentru organizarea ºi funcþionarea de centre pentru adãpostirea victimelor violenþei în familie, centre ce pot fi publice sau private, în funcþie de natura finanþãrii. Paza acestor adãposturi revine Corpului Gardienilor Publici cu sprijinul Ministerului de Interne din unitãþile de poliþie.

Legea introduce un capitol nou, mãsuri de prevenire ºi combatere a fenomenului de violenþã în familie, prin care se reglementeazã atribuþiile personalului din Ministerul de Interne care instrumenteazã cazurile de violenþã în familie.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Iniþiatorul pledeazã ca dumneavoastrã sã examinaþi cu atenþie ºi sã aprobaþi proiectul de lege supus. Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul preºedinte Neagu, preºedintele Comisiei juridice, sã ne prezinte punctul de vedere al comisiei.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Senatul a dezbãtut ºi adoptat aceastã iniþiativã legislativã care provine dintr-o propunere legislativã formulatã de cãtre senatorii Simona Marinescu ºi Petre Roman. Guvernul României, prin punctul de vedere transmis la Senat, susþine aceastã iniþiativã legislativã sub rezerva însuºirii unor amendamente.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a mai fost sesizatã spre dezbatere, în fond, cu propunerea legislativã privind violenþa în familie iniþiatã de deputaþii Ovidiu Brînzan, Hildegard Puwak, Viorica Afrãsinei, Smaranda Dobrescu, Minodora Cliveti, Mihaela Muraru-Mândrea, Carmen Moldovan, Petru Andea, Ana Florea, precum ºi cu propunerea legislativã privind protecþia victimelor violenþei în familie, iniþiatã de deputaþii Mona Muscã, Valeriu Stoica, Titu Nicolae Gheorghiof, Ionel Olteanu ºi Emil Boc.

În urma discuþiilor cu caracter general, s-a hotãrât ca dezbaterea proiectului de Lege pentru prevenirea ºi combaterea violenþei în familie sã se facã concomitent cu examinarea amendamentelor depuse la comisie sau formulate oral în timpul ºedinþelor, precum ºi cu discutarea ca amendamente a propunerilor susþinute de iniþiatorii celor douã iniþiative legislative.

Lucrãrile comisiei asupra acestui proiect de lege au avut loc în ºedinþele din 4 iunie 2002 ºi 19, 20, 25 ºi 27

februarie 2003. Dezbaterile au fost finalizate în ºedinþa din 27 februarie 2003. În cursul examinãrii, unele amendamente au fost admise de membrii comisiei, altele au fost respinse, iar unele au fost retrase de cãtre iniþiatori. Dupã examinare, membrii comisiei au hotãrât, cu unanimitate de voturi, sã supunã plenului Camerei Deputaþilor, spre dezbatere ºi adoptare, proiectul de Lege pentru prevenirea ºi combaterea violenþei în familie, adoptat de Senat la 21 martie 2002, cu amendamentele admise, astfel cum reiese din anexa 1.

Menþionãm cã, în timpul dezbaterilor, unele amendamente au fost respinse, astfel cum sunt redate în anexa 2 la prezentul raport.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale?

Doamna deputat Paula Ivãnescu. Vã rog, poftiþi!

Þin sã felicit iniþiatorii pentru cã au atacat o problemã existentã în societatea româneascã. Mã bucur cã se scoate vãlul despre o problemã pe care pânã acuma am tot pitit-o în toate colþurile minþii, mã bucur cã suntem hotãrâþi sã învãþãm oamenii cã au drepturi, cã au ºi obligaþii ºi toatã lumea trebuie sã respecte atât personalitatea umanã a celui de lângã tine, a tovarãºului de lângã tine, a tovarãºului de viaþã de lângã tine, a celor care trãiesc ºi vieþuiesc împreunã cu tine. Dacã nu sunt statistici foarte clare în acest domeniu este pentru faptul cã avem o tradiþie pãguboasã în aceastã þarã ºi în aceastã naþiune cã ”femeia trebuie sã fie supusã bãrbatuluiÒ, cã ”bãtaia este ruptã din RaiÒ, cã ”unde dã mama creºteÒ ºi cã ne putem face dreptate ºi cu pumnul ºi cu palma ºi cu vorba mai iuþitã.

Aceste trei iniþiative legislative, toate au partea lor foarte bunã, foarte bine abordatã, sigur, toate trei au pãrþi comune, dar sunt ºi diferenþiate între ele. Este extrem de bine cã astãzi scoatem în faþa opiniei publice o problemã care, în alte dãþi sau poate chiar ºi acuma, este consideratã de intimitate. Nu. Este o plagã a societãþii, toþi trebuie sã trãim liberi, în armonie cu soþii noºtri, cu copiii noºtri, cu pãrinþii noºtri ºi nici un fel de violenþã, fie cã este ea fizicã, fie cã este psihicã sau de oricare alt tip, nu are ce sã caute într-o relaþie atât de umanã, atât de necesarã societãþii, atât de propice pentru dezvoltarea unei þãri.

Este bine cã ne-am aplecat asupra acestui proiect de lege ºi cred cã fiecare dintre noi, plecând în circumscripþiile electorale vom încerca sã conºtientizãm oamenii cã cel mai bine se rezolvã diferendele, lucrurile neclare, nevoile ºi necazurile dintr-o convieþuire în comun prin armonie, prin sfat, prin uniunea membrilor ºi dacã nu, statul este dator sã intervinã ºi sã apere victimele.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota forma prezentatã de comisie ca fiind una, sã zicem, de echilibru între cele trei iniþiative prezentate.

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte altcineva sã ia cuvântul? Doamna deputat Mona Muscã.

Mulþumesc frumos, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Cred cã este unul dintre cele mai importante proiecte de lege, pentru cã se adreseazã direct persoanelor care suferã la ora actualã pe un motiv întemeiat, ºi anume violenþa domesticã, violenþa în familie. ªi aici nu este vorba numai de violenþã fizicã, este vorba în acelaºi timp de violenþã de naturã psihicã, de abuz economic, de tot ceea ce þine în mod normal de drepturile omului. Nu este vorba numai de femei, este vorba ºi de copii ºi de bãrbaþi. 2% dintre bãrbaþi recunosc cã sunt agresaþi în familie ºi e firesc, atâta vreme cât sunt copii care-ºi bat pãrinþii, pãrinþi care-ºi bat bãieþii mai mari, atâta vreme cât existã chiar ºi persoane de sex feminin care trag câte una zdravãnã soþului.

Partea însã cea mai dureroasã este aceea care þine de copii ºi femei. De ce? Pentru cã atunci când copiii sunt bãtuþi, dezvoltarea lor psihicã este grav afectatã. S-au fãcut foarte multe statistici, mai puþin la noi, mai mult în alte þãri, în America, în Europa, ºi lucrurile sunt extraordinar de grave, pentru cã aºa cum ne creºtem copiii, aºa vom avea o societate care se va dezvolta firesc sau mai puþin firesc, cu mai mult spirit de iniþiativã sau mai puþin spirit de iniþiativã, cetãþeni mai timoraþi sau mai încrezãtori în sine.

Drept urmare, trebuie sã avem grijã ºi de copii, nu numai atunci când sunt bãtuþi, ci ºi în situaþia în care ei asistã la bãtãi în familie. Aº vrea sã vã aduc aminte aici douã clipuri sociale pe care le-am lucrat împreunã cu Centrul de mediere ºi securitate comunitarã din Iaºi, cu care am lucrat ºi la proiectul de lege, ºi împreunã cu Bogdan Enoiu, **Agenþia McCann Erickson.** Ei bine, aceste clipuri sunt cu bãtãtorul, pe care probabil dumneavoastrã l-aþi vãzut, cu un bãiat cu vergele pe spate care, uitându-se cum un adult bate covoarele, spune: eu nu voi bate niciodatã covoarele, pentru cã le doare.

Al doilea clip social este cel cu un copil care îºi priveºte pãrinþii certându-se ºi umbrele pãrinþilor sunt transformate în monºtri. Toate acestea aratã ce înseamnã abuzul fizic sau abuzul de naturã psihologicã asupra copiilor. La ora actualã e un alt clip în aceeaºi formaþiune, Centrul de mediere ºi securitate comunitarã din Iaºi cu **Agenþia McCann Erickson** ºi cu încã câteva asociaþii pentru protecþia familiei ºi a femeilor. Este vorba de acel clip social în care o femeie este lovitã pe stradã, cade ºi ceilalþi trec uºor peste acest incident, trec peste trupul ei.

Mulþumesc ºi eu. Poftiþi, domnule deputat! Domnul deputat Ovidiu Brînzan.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

O sã fiu mult mai scurt, întrucât antevorbitoarea mea a fost aproape exhaustivã în problemã.

ªi ne-a ºi convins.

Da, da. Oricum, existenþa a trei propuneri legislative pe aceeaºi temã, foarte bine elaborate, denotã implicit importanþa acestei problematici. În acest context, nu pot decât sã felicit, într-adevãr, Comisia juridicã, care a avut rãbdarea ca din trei propuneri legislative mari sã facã un raport care, zic cã, în linii mari înglobeazã ºi rezolvã în mod foarte elegant o problematicã sensibilã într-un context absolut european ºi mai ales într-o manierã în care nu creeazã discriminãri pozitive atât de atractive uneori într-un asemenea domeniu.

Ce vreau sã subliniez este faptul cã aceastã temã relevã foarte bine o colaborare între societatea civilã ºi Parlament la nivelul iniþiativei legislative. Este poate cel mai bun exemplu de iniþiativã legislativã comunã care vine dinspre societatea civilã prin organismele ei reprezentative, prin O.N.G.-urile nominalizate anterior ºi care ulterior a fost preluatã de cãtre parlamentari prin finalizarea proiectelor de lege în forma în care au fost prezentate Comisiei juridice. Este o soluþie extrem de bunã care a rezolvat o doleanþã a societãþii civile într-o formã foarte bunã, foarte elegantã.

În calitate de iniþiator, de reprezentant al unuia dintre grupurile de iniþiatori, pot sã spun cã nu sunt neapãrat fericit de toate formulele, rezolvãrile gãsite în textul final al raportului, însã, pe de altã parte, sunt absolut fericit de faptul cã aceastã problemã este în sfârºit rezolvatã. Sunt foarte fericit de faptul cã avem un raport pe care unele minusuri pe care le putem corecta ulterior, minusuri din punct de vedere al iniþiatorului, nu minusuri ale raportului în sine. Deci, sunt fericit cã existã acest raport ºi categoric susþin ºi vã propun sã votãm raportul în forma în care a fost el înaintat de cãtre Comisia juridicã. Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul deputat Damian Brudaºcu.

Evident cã ºi eu salut faptul cã s-a ajuns sã se supunã dezbaterii Camerei Deputaþilor un asemenea proiect de lege care reprezintã o necesitate cu totul ºi cu totul deosebitã pe fondul accentuãrii situaþiilor de violenþã domesticã în marea majoritate a localitãþilor României, cel puþin în mediul rural, datoritã accentuãrii sãrãciei, datoritã creºterii lipsurilor de ordin material, dar ºi pe fondul creºterii consumurilor de alcool, se poate constata o mare frecvenþã a cazurilor de violenþã în familie.

Eu îi felicit, la rândul meu, pe cei care au avut aceastã idee, ca ºi Comisia juridicã, pentru cã s-a aplecat cu foarte multã atenþie asupra celor trei propuneri legislative distincte. Este un progres cu totul deosebit ºi din perspectiva alinierii noastre la practicile comunitare, la dreptul comunitar, este de dorit ca aceastã lege sã o vedem cât mai repede aplicatã, pentru cã acest lucru este un minus în activitatea pe care o putem constata noi. Se adoptã legi foarte bune, marele necaz este însã în clipa în care constatãm cã legile, deºi foarte bine gândite, foarte necesare, nu se aplicã sau se aplicã parþial, se aplicã deformat, astfel încât scopul pentru care au fost propuse nu se împlineºte întotdeauna.

Felicitãri încã o datã iniþiatorilor ºi, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, pot spune cã susþinem adoptarea acestui proiect de lege. Mulþumesc.

Mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Trecem la raportul prezentat de comisie. Titlul legii nemodificat. Sunt observaþii? Nu sunt.

Titlul cap. I nemodificat. Sunt observaþii? Nu sunt. Mulþumesc.

Art. 1, cu amendament adoptat de comisie. Sunt observaþii? Nu sunt.

Art. 2, cu amendamente adoptate de comisie. Sunt observaþii? Nu sunt.

Art. 3, cu modificãri adoptate de comisie. Sunt observaþii? Nu sunt.

Art. 4. Sunt observaþii? Nu sunt. Art. 5. Sunt observaþii? Nu sunt. Art. 6. Sunt observaþii? Nu.

Art. 7. Sunt observaþii? Nu.

Cap. II, existã propunerea de eliminare. Sunt observaþii? Nu. Mulþumesc.

Cap. III. Titlul capitolului III cu modificãrile propuse de comisie. Sunt observaþii? Nu sunt. Mulþumesc.

Art. 6. Sunt observaþii? Mulþumesc.

Art. 7. Sunt observaþii? Mulþumesc.

Art. 8, cu amendamente adoptate de comisie. Sunt observaþii? Nu. Mulþumesc.

Art. 9. Sunt observaþii? Nu. Mulþumesc.

Art. 10. Sunt observaþii? Nu. Mulþumesc.

Art. 11, propunerea comisiei de a se elimina acest articol. Sunt observaþii? Nu. Mulþumesc.

Art. 12, de asemenea, cu amendãri ale comisiei. Sunt observaþii? Nu sunt. Mulþumesc.

Cap. V propus de comisie, este vorba de medierea în cazurile de violenþã în familie. Sunt observaþii? Nu sunt. Mulþumesc.

Art. 13, cu amendãri ale comisiei. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Art. 14, cu amendãri adoptate de comisie. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã mulþumesc. Art. 15. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Art. 16, cu amendãrile adoptate de comisie. Sunt observaþii? Nu.

Art. 17. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Art. 18. Sunt observaþii? Nu. Vã mulþumesc.

Înþeleg cã mai sunt câteva articole pe care sã le supunem atenþiei dumneavoastrã.

Deci, de la art. 18.

Domnule preºedinte, procedurã!

Procedurã. Domnul Olteanu.

## Domnule preºedinte,

Noi n-avem nimic împotrivã, însã, demult am trecut de acest pct. 5. Dar, dacã socotiþi cã este cazul sã revenim ºi sã reluãm aceste discuþii pe marginea amendamentului, n-am practic nimic împotrivã, însã noi am ajuns la pct. 18, pct. 19. Sunt depãºite deja. De acord cu erorile materiale care eventual pot fi corectate, pentru cã s-a lucrat la acest raport extraordinar de mult ºi _staff_ -ul tehnic probabil cã a notat greºit anumiþi termeni. Însã, repet încã o datã: ar însemna sã reluãm acest proiect de lege de la început. Noi am depãºit aceste aspecte pe care domnul profesor Cazimir le-a învederat aici.

Las la latitudinea dumneavoastrã, aºadar, domnule preºedinte al ºedinþei, sã apreciaþi dacã reluãm discuþii pe texte deja depãºite.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Avem rugãmintea respectuoasã sã ne îngãduim rãgazul, cel puþin de un minut pe fiecare articol, pentru a examina cu atenþie amendamentele care mai sunt la aceastã iniþiativã legislativã ºi sã nu uitãm cã, totuºi, este o lege cu totul nouã, care reglementeazã instituþii noi în sistemul legislativ românesc ºi, de aceea, cred cã meritã o atenþie suplimentarã.

Pe de altã parte, v-aº ruga sã lecturaþi mai uºor textele de lege, în ordinea în care sunt prezentate în raport. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc pentru intervenþie. Am reþinut. Poftiþi, domnule deputat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Existã în secþiunea ”Amendamente respinseÒ, la poz.5, menþiunea cã am propus eliminarea instituþiei ”consiliul de familieÒ din cuprinsul proiectului de lege. Este însã o greºealã materialã pe coloana ”MotivareÒ, ºi anume enunþul: ”Consiliul de familie nu este o instituþie tradiþionalã poporului românÒ. Este exact contrariul a ceea ce am susþinut în comisie Ñ ºi pot atesta membrii care au participat la dezbateri. Ideea pe care am susþinut-o eu în comisie este cã, dimpotrivã, consiliul de familie este o instituþie tradiþionalã a poporului român ºi, ca atare, nu mai trebuie instituitã prin lege.

O altã greºealã materialã, sau cel puþin aºa o pot considera în aceastã clipã, este cã în secþiunea ”Amendamente respinseÒ nu a fost menþionat în primul rând domnul Ionel Olteanu, care a susþinut aceeaºi idee cu argumente de naturã juridicã mai pertinente decât acelea pe care le-aº fi putut aduce eu. ªi, dacã-mi permite, l-aº ruga chiar pe domnul deputat Olteanu sã refacã aceastã argumentare în faþa plenului, pentru ca, în legãturã cu oportunitatea acestei instituþii, sã putem aviza într-o mai bunã cunoºtinþã de cauzã.

Vã mulþumesc.

Rog comisia sã spunã punctul de vedere faþã de aceastã intervenþie.

Vã mulþumesc.

Eu mi-am însuºit observaþia fãcutã de domnul deputat Olteanu. Probabil cã eu am trecut prea repede ºi n-am sesizat intenþia Domniei sale de a interveni ºi v-aº propune sã facem o excepþie numai pentru acest caz ºi-l rog pe domnul deputat Olteanu sã-ºi prezinte punctul de vedere, urmând sã continuãm cu art. 19, unde ne-am oprit.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Cred cã excepþia nu este pentru mine. Este pentru noi toþi, pentru cã avem nevoie sã reflectãm dacã, întradevãr, este cazul sã creãm o structurã nouã, o instituþie nouã Ñ consiliul de familie Ñ într-o materie, într-un domeniu care are o naturã specificã, de o anumitã sensibilitate, sã spun aºa, ceea ce ar exclude o asemenea instituþie.

De altfel, vã rog sã observaþi cã ºi la articolele urmãtoare Ñ la art. 21, aº cita, art. 20 de asemenea, la art. 21, în special, este vorba de aceastã instituþie a consiliului de familie care exercitã, printre altele, atribuþiile de mediere între membrii familiei. Întrebarea se pune în felul urmãtor: câtã vreme, prin natura însãºi a medierii, cei care o exercitã trebuie sã aibã o calitate neutrã în raport cu membrii unui asemenea consiliu, mã întreb dacã o asemenea activitate nu se contrazice pe ea însãºi, repet, datoritã faptului cã medierea nu poate fi exercitatã decât de cineva care are o atitudine obiectivã, care poate avea o atitudine obiectivã în raport cu obiectul medierii.

Pe de altã parte, existenþa acestui consiliu de familie duce la ideea de a transpune din domeniul tradiþiilor morale, tradiþiilor sociale, în domeniul dreptului, o instituþie care funcþioneazã, poate ad-hoc, existã ca atare în memoria colectivã, memoria culturalã a poporului român, a unor colectivitãþi, cel puþin.

În legãturã cu aceastã instituþie, aº mai vrea sã spun cã proliferarea unor asemenea instituþii, cu atât mai mult în domenii în care activitatea lor este inutilã, sau chiar poate sã contrazicã scopurile pe care ºi le propune, mi se pare cã este de datoria noastrã de a gândi ºi de a elimina din textul legii o asemenea structurã a consiliului de familie, pentru a lãsa posibilitatea ca medierea sã fie exercitatã de cãtre asistenþii sociali, de cãtre ceilalþi actori ai societãþii civile care pot exercita o asemenea activitate de mediere. În ultimul rând, este un argument de tehnicã legislativã, dacã doriþi. Într-un articol precedent, art. 21, se vorbeºte de consiliul de familie, pentru ca el sã fie definit ulterior Ñ ceea ce înseamnã compoziþia lui ºi ceea ce se urmãreºte prin activitatea respectivului consiliu de familie.

## Vã mulþumesc ºi eu.

Îl rog pe domnul preºedinte al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, dacã are un punct de vedere faþã de cele prezentate?

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Noi am zãbovit asupra acestei legi o sãptãmânã numai în luna februarie, dezbaterile au durat ore în ºir. Aº vrea sã spun cã atunci când s-a votat în comisie menþinerea acestei ”instituþiiÒ _(Ghilimelele sunt cerute de vorbitor.),_ s-a argumentat Ñ ºi de ce sã nu recunoaºtem cã aºa stau lucrurile Ñ cã în mod frecvent se vorbeºte de consiliul de familie. Sigur, nu e o ”instituþieÒ omologatã din punct de vedere juridic. Iniþiatorii Ñ ºi aþi asistat ºi dumneavoastrã la discuþii, stimaþi colegi, mã refer la domnul Olteanu ºi la domnul Cazimir Ñ au susþinut menþinerea, ca sã spun aºa, în textul legii a ”instituþieiÒ, cu unele corecturi, pe bunã dreptate.

Deci, la art. 22 alin. 3 observaþia este corect fãcutã de domnul Olteanu, însã eu, pentru cã... aºa cum vã amintiþi cei care aþi participat la dezbateri, aº fi totuºi pentru menþinerea acestei formulãri din lege, sã lãsãm acest consiliu de familie, pentru cã în realitate este prefigurat un colectiv, sã-i spun aºa, denumit ”consiliu de familieÒ, care are menirea de a interveni, este o asociaþie fãrã personalitate juridicã, ºi de a elimina, a atenua diferendele, conflictele etc. care se nasc în familie. Hai sã ne amintim cã în vorbirea curentã româneascã auzim deseori spunându-se cã a avut loc consiliul de familie ºi s-a decis cutare ºi cutare lucru.

Deci, nu vãd cu ce ar deranja menþinerea în textul legii a acestor precizãri legate, repet, de aceastã ”instituþieÒ.

Eu sunt de pãrere cã ar trebui menþinutã, cu observaþia corectã, pe care a fãcut-o domnul Olteanu, cã art. 22 alin. 3 sã fie reformulat sau, eventual, eliminat. Nu ºtiu, n-am reþinut exact ce propunere a fãcut colegul meu.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Doamna deputat Mona Muscã.

## Stimaþi colegi,

Colegul nostru, domnul deputat Olteanu are perfectã dreptate. Acel articol trebuie eliminat, pentru cã, întradevãr, nu poþi sã-þi pierzi calitatea de membru al familiei, al consiliului de familie în nici o situaþie, cred eu, decât în situaþia în care mori, dar ºi atunci mai rãmâi în amintirea familiei.

Drept urmare, îi dau perfectã dreptate ºi cred cã trebuie eliminat acel alineat.

Pe de altã parte, în legãturã cu întregul concept al consiliului de familie, aici trebuie sã recunoaºtem cã iniþiatorii au convenit asupra acestei chestiuni. Dacã consiliul de familie are sau nu are o eficienþã în ameliorarea conflictelor, e greu de spus. Cred, însã, cã trebuie menþinut, pentru un singur lucru: cred cã este o atenþionare a familiei, a membrilor ei asupra responsabilitãþii ce-i revine, sau le revine, în încercarea de a împãca pãrþile. Poate cã sunt situaþii în familie în care se rezolvã conflictele în felul acesta. ªi atunci, având în vedere cã existã o asemenea posibilitate, având în vedere cã iniþiatorii au convenit asupra consiliului de familie prezent în acest proiect de lege, menþinem consiliul de familie, dar suntem de acord cu eliminarea alineatului despre care vorbea domnul Olteanu.

Vã mulþumesc frumos.

Domnul deputat Olteanu.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Îmi cer scuze cã revin din nou la tribunã pentru a face precizãri cu privire la care mã simt oarecum obligat.

Prima precizare, stimaþi colegi, pentru ca sã ºtiþi ce votaþi ºi pe baza cãror argumente.

În comisie votul a fost la egalitate. Prin urmare, un grup de membri ai comisiei au susþinut eliminarea ”consiliului de familieÒ ca instituþie, ca structurã inutilã în cadrul acestei propuneri legislative; celãlalt grup, dimpotrivã, a susþinut contrariul. Balanþa votului a fost înclinatã de votul preºedintelui ºi cred cã memoria tuturor celor prezenþi este aceeaºi.

Deci, din aceastã perspectivã, iatã care a fost echilibrul dezbaterilor în comisie, ceea ce înseamnã cã ºi un punct de vedere ºi celãlalt a fost susþinut cu argumente pertinente.

Pe de altã parte, existenþa acestei structuri paralele care este formatã din aceiaºi membri ai familiei, ca ºi familia însãºi, la care se referã aceastã structurã de consiliu al familiei, mi se pare cã dovedeºte prin ea însãºi inutilitatea unei asemenea structuri. Ce facem? Luãm din domeniul relaþiilor sociale o instituþie sau o structurã adhoc, constituitã ca urmare a tradiþiei româneºti, ºi o legiferãm, având în vedere sau conºtienþi fiind cã ea este inutilã. Deci, dintr-o asemenea perspectivã trebuie sã ne gândim. Pe de altã parte, existã argumentul care spune foarte clar cã un asemenea consiliu, format din aceiaºi oameni, acþioneazã prin mediere cu privire la aceiaºi oameni care reprezintã componenþa familiei. Mie mi se pare cã se insistã prea mult cu privire la o situaþie care mi-ar aduce aminte de expresia unui parlamentar elveþian ”structuritaÒ Ñ o boalã care bântuie Europa, prolifereazã structuri, unele utile, altele mai puþin utile. Într-un domeniu ca cel al relaþiilor familiale mi se pare cã trebuie sã fim ceva mai atenþi ºi sã avem în vedere cã un asemenea consiliu de familie este perfect inutil. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Brînzan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

De principiu, tind sã fiu de acord cu colegul Olteanu, fiindcã, într-adevãr, probabil cã o asemenea structurã pare nu foarte eficientã în realizarea obiectivelor pe care ºi le-a propus, însã, pe de altã parte, totuºi, ºtiu cã existã în practica unor þãri europene rezolvarea extrajudiciarã a unor probleme sensibile, cum este cazul infracþionalitãþii la minori sau alte domenii ale vieþii comunitãþii.

În acest context, consider cã introducerea acestei noþiuni ar fi totuºi utilã, în sensul responsabilizãrii societãþii civile ºi a oamenilor în general, pentru a învãþa sã-ºi rezolve mãcar anumite probleme în afara sferei justiþiei.

Deci, pentru a conºtientiza, este cred cã un prim pas de conºtientizare a societãþii civile cã anumite probleme pot fi rezolvate în cadrul societãþii ºi în afara justiþiei ºi cred cã în acest sens iniþiativa este totuºi utilã, motiv pentru care susþin adoptarea ei în aceastã formã.

Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule deputat!

Am ºi eu o opinie referitor la consiliul de familie ºi-mi menþin pãrerea cã trebuie sã existe în lege acest consiliu de familie, mai ales cã în practica tuturor familiilor existã acest consiliu, indiferent cã se numesc naºi, indiferent cã se numesc pãrinþi. Nu cred cã niciodatã o decizie destul de importantã pentru o familie n-a avut loc ºi cu un sfat sau o intervenþie a altuia din afara familiei propriu-zise, fie pãrinte ºi, de regulã, pãrintele-spiritual Ñ naº.

Deci, cred cã acest consiliu de familie este corect sã rãmânã. Cã-l instituþionalizãm sau nu, cã se þine cont sau nu, nu face nici un rãu nimãnui. Deci, pãrerea mea este sã rãmânã în continuare.

Mai sunt intervenþii? Poftiþi, domnule profesor!

N-aº vrea sã abuzez de rãbdarea dumneavoastrã, dar mi se pare cã a instituþionaliza, prin lege, o instituþie care deja existã prin tradiþie înseamnã a forþa uºi deschise. Nu e prima datã când în activitatea noastrã legislativã se întâmplã asemenea lucruri. De pildã, celebra Lege privind folosirea limbii române în locuri, relaþii ºi instituþii publice a fost, din capul locului, o lege pleonasticã, pentru cã nu fãcea decât sã repete niºte prevederi deja existente, în primul rând într-o lege privind protecþia consumatorului, ºi s-a ajuns, în ultimã instanþã, ca un articol al ei Ñ art. 7 Ñ sã sune astfel: de unde iniþial suna ”Denumirea, explicaþiile ºi orice alte informaþii vor fi traduse obligatoriu în limba românãÒ, când ºi-au dat seama cei din comisia de mediere cã deja lucrul e statuat, au modificat ºi noul

enunþ sunã astfel: ”Denumirea, explicaþiile ºi orice alte informaþii vor fi traduse în limba românã, conform legislaþiei în vigoareÒ, ceea ce este un lucru de un haz eminent.

Acelaºi lucru sau ceva asemãnãtor s-ar întâmpla ºi prin adoptarea prin lege a unei instituþii, sau prin statuarea legalã a unei instituþii care deja funcþioneazã ºi, pânã la urmã, efectul ar putea fi contrar celui scontat, adicã un efect negativ, ºi nu unul pozitiv, prin faptul cã instituind aceastã formã de mediere chiar între factorii care sunt angajaþi în conflict (absurditatea situaþiei a fost deja explicatã de domnul Ionel Olteanu) se deresponsabilizeazã alþi factori menþionaþi în lege, cum ar fi în primul rând asistenþii familiali, care pot sã spunã: pânã nu se întruneºte consiliul de familie, noi nu ne implicãm ºi sã aºteptãm întâi consiliul de familie.

Deci, repet, deºi intenþia rãmâne pozitivã, efectul ar fi negativ.

Vã mulþumesc. Mai doreºte cineva? Domnul preºedinte.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Mie-mi pare rãu cã ne cramponãm de o chestiune care, într-adevãr, a fost discutatã la comisie, dar care, în opinia mea, vine sã sprijine sensul ºi raþiunea legii.

Acest consiliu de familie nu ºtiu cu ce deranjeazã în conþinutul legii, þinând seama cã are menirea de a aplana conflictele care eventual ar interveni între membrii familiei.

## Domnule,

S-a întemeiat consiliul de familie ºi au decis cã ... Chestiunea cu ”structuritaÒ, cu poveºti, mã rog, pe care le anunþã unii colegi de-ai mei, n-ar avea impact direct aici ºi nu vãd cu ce am înrãutãþi legislaþia noastrã, dacã în sânul acestei legi, care reglementeazã combaterea violenþei în familie, ar apãrea aceastã denumire ”consiliu de familieÒ. ªi vreau sã închei prin a sublinia cã am înclinat balanþa la vot în comisie, pentru cã am fost de acord cu poziþia iniþiatorilor, ºi este firesc sã fie aºa, pentru cã au venit colegii noºtri, între care ºi colegul meu Ionel Olteanu s-a înscris, dar nu ºtiu pe ce aspecte, mã rog, ºi am încercat sã le dau dreptate celor care au venit cu proiectul de lege, sã le dãm satisfacþie, pentru cã, pânã la urmã, au muncit la un proiect de lege care, iatã, a ajuns în aceastã fazã.

De aceea, domnule preºedinte, v-aº ruga, totuºi, sã puneþi la vot aceastã propunere a colegilor mei, ca sã putem face un pas înainte, pentru cã am impresia cã neam oprit asupra unor chestiuni care nu sunt atât de importante cât s-ar crede prin luãrile de cuvânt de la aceastã tribunã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc ºi eu.

Am procedat aºa cum am procedat, pentru cã, întradevãr, este o lege mult prea importantã, ca sã nu asigurãm un cadru de dezbatere favorabil gãsirii celor mai bune formule.

34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/28.III.2003

În acelaºi timp, vreau sã vã spun cã am constatat cu satisfacþie cã este printre puþinele legi la care ºi-au adus contribuþia parlamentari din toate partidele. Bine ar fi sã avem mai multe asemenea proiecte legislative, unde sã ne dãm concursul toþi parlamentarii din toate partidele.

Ne aflãm în faþa a douã situaþii: s-a solicitat eliminarea art. 5, pe care noi l-am votat, dar mi-am însuºit vina cã, probabil, am trecut eu prea repede ºi n-am observat cã domnul deputat Olteanu vrea sã intervinã. Deci, deºi am votat acest articol, fac apel la bunãvoinþa dumneavoastrã ºi, în conformitate cu regulamentul, cu modificãrile aduse regulamentului, trebuie sã

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aminteam în intervenþia mea faptul cã este inoportun ºi contrar normelor în tehnicã legislativã sã vorbeºti despre o instituþie într-un articol ºi, dupã aceea, s-o defineºti ulterior. La art. 21, din câte vãd, se spune foarte clar cã prevenirea situaþiilor conflictuale ºi medierea între membrii familiei se realizeazã prin intermediul consiliului de familie sau de cãtre mediatorii autorizaþi, dupã care, la art. 22 se spune ce este ºi ce face ºi din cine se compune acest faimos consiliu de familie. Cred cã este inadecvat sã avem o asemenea reglementare, cel puþin prin prisma acurateþii unei reglementãri.

## Propuneþi ceva?

Propunerea mea era de eliminare a consiliului de familie. Dincolo de chestiunea aceasta, am înþeles cã a cãzut, domnule preºedinte, cred cã ar trebui inversate articolele, 21 în locul actualului 22 ºi viceversa.

Dacã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi are ceva de spus în legãturã cu aceastã propunere de schimbare.

Da, am avea o rugãminte: totuºi, sã dezbatem legea ºi sã rãmânã aºa. Aceasta este propunerea noastrã, pentru cã nu e nici o mare nenorocire ºi în tehnica legislativã se mai regãsesc asemenea situaþii când fac trimitere ºi dupã aceea reglementezi, mai ales când definesc

instituþii ºi când nu intru pe fondul efectelor lor. Deci nu e nici un mare necaz dacã în urmãtorul articol, 22, definesc instituþia despre care am amintit cu un articol anterior.

Vã mulþumesc.

Vã propun sã rãmânã textul aºa ºi vã rog sã supuneþi votului aceasta.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Am înþeles. Supun art. 21 în varianta comisiei. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Art. 22, dacã sunt observaþii? Deci cu propunerea pe care am înþeles cã ºi-a însuºit-o ºi comisia, la art. 22 sã eliminãm alin. 3. Da, domnule deputat Olteanu, asta aþi propus, da? Deci cu aceastã amendare

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Art. 82 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale cu modificãrile ºi completãrile ulterioare prevede: ”Pensia se acordã la cererea persoanei îndreptãþite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procurã specialã a tutorelui sau a curatorului acestuiaÒ. În legãturã cu aplicarea acestor dispoziþii au fost sesizate o serie de probleme cu care se confruntã persoanele care domiciliazã în strãinãtate ºi care îºi pot ridica drepturile de pensie doar prin intermediul unui mandatar cu procurã specialã.

Pentru rezolvarea dificultãþilor ridicate de cuantumul cheltuielilor necesare autentificãrii procurilor întocmite în vederea ridicãrii pensiei în România, proiectul propune modificarea art. 3 al Ordonanþei Guvernului nr. 24/1992. Astfel, printre serviciile scutite de taxe consulare urmeazã a fi inclusã ºi autentificarea procurilor speciale, întocmite potrivit art. 90 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 în vederea ridicãrii pensiei în România de cãtre persoanele de origine românã care locuiesc în strãinãtate.

O altã problemã avutã în vedere la elaborarea prezentei legi o reprezintã cetãþenii strãini ºi apatrizi de origine românã care beneficiazã de pensii de asigurãri sociale în România pentru perioada în care au avut domiciliul, conform legii, pe teritoriul României. Astfel, potrivit legislaþiei actuale, aceste persoane nu pot autentifica procura specialã prevãzutã de lege în vederea ridicãrii pensiei prin mandatar, decât prin intermediul notarilor publici de pe teritoriul României. Aceasta, întrucât, potrivit art. 13 alin. 3 din Legea notarilor publici ºi activitãþilor notariale nr. 36/1995, misiunile diplomatice ºi oficiile consulare ale României pot îndeplini la cererea persoanelor fizice sau juridice strãine, ºi dacã legislaþia statului de reºedinþã nu se opune, numai anumite activitãþi notariale expres ºi limitativ prevãzute de acest articol.

Pentru rezolvarea acestei situaþii, prin prezentul act normativ se propune completarea Legii notarilor publici ºi a activitãþii notariale nr. 36/1995, în sensul includerii printre actele care se pot îndeplini de cãtre misiunile diplomatice ºi oficiile consulare ale României la cererea cetãþenilor strãini sau apatrizilor de origine românã ºi a autentificãrii procurilor speciale prevãzute de art. 90 din art. 2 din Legea nr. 19/2000.

## Da. Vã mulþumesc.

O rog pe doamna preºedintã Smaranda Dobrescu sã ne prezinte punctul de vedere al comisiei.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã propune plenului aprobarea acestui proiect de lege pentru soluþionarea dificultãþilor ridicate de cuantumul cheltuielilor necesare autentificãrii procurilor întocmite în vederea ridicãrii pensiei în România, în sensul includerii printre serviciile scutite de taxe consulare ºi a autentificãrii procurilor speciale. Acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

Da. Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã se înscrie la cuvânt? Dacã nu, trecem la dezbaterea legii.

În legãturã cu titlul legii dacã sunt observaþii? Adoptat.

Art. 1. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Adoptat.

ªi aceastã lege urmeazã sã fie votatã în ºedinþa specialã de vot final.

Reexaminarea Legii privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ºi protecþia persoanelor, ca urmare a cererii Preºedintelui României; lege organicã. Raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Dacã iniþiatorul doreºte sã ne prezinte punctul sãu de vedere. Da, iniþiatorul lipseºte. Comisia?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Ar trebui sã aveþi douã pupitre, unul mai înalt ºi unul mai mic, sã nu mai tot frecãm sârmele acestea pe aici, cã au început sã slãbeascã ºi cad tot timpul pe jos.

Raport de reexaminare asupra proiectului de Lege privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ºi protecþia persoanelor.

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a fost sesizatã spre dezbatere ºi avizare, în fond, în vederea reexaminãrii, cu proiectul de Lege privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ºi protecþia persoanelor, trimis cu adresa nr. 295 din 17 februarie ºi înregistrat sub nr. 32 din 18 februarie. Nu au fost sesizate comisii pentru avizare.

Care este, de fapt, istoricul? Din fraza aceasta reiese. Preºedintele României, la 21 ianuarie 2003, s-a adresat Parlamentului cu cererea de reexaminare a art. 6 alin. 7, 20 alin. 2, 23 alin. 1, 24, 28 alin. 2, 48 ºi 68. Deci 7 articole din Legea privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ºi protecþia persoanelor ºi trimise la administraþia prezidenþialã pentru promulgare. Membrii comisiei au constatat obiectivitatea solicitãrii de reexaminare, exprimânduºi în parte acordul cu forma adoptatã de Senat. Spun, în parte, deoarece Senatul a adoptat, a formulat discuþii asupra a 4 articole, restul de 3 rãmânând în forma iniþialã. Acelaºi lucru am formulat ºi noi la Camerã, am reluat în discuþie cele 4 articole care într-adevãr trebuiau rediscutate, urmând ca celelalte 3 sã rãmânã în forma pe care am votat-o, chiar dacã ne-a trimis-o Preºedintele înapoi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice ºi se adoptã potrivit art. 74 alin. 1 din Constituþie. La lucrãrile comisiei au fost prezenþi 24 de deputaþi din totalul de 26 de membri ai comisiei. Senatul a reexaminat Legea privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ºi protecþia persoanelor în ºedinþa din 10 februarie.

În urma reexaminãrii, în ºedinþa din 4 martie, cu unanimitate de voturi pentru, comisia propune plenului Camerei Deputaþilor adoptarea proiectului de lege cu modificãrile art. 6, 20, 23 ºi 24. Restul articolelor solicitate pentru reexaminare de cãtre Preºedintele României, adicã art. 28 alin. 2, 48 lit. o) ºi 68 text nou, au fost admise în forma aprobatã de Senat. Adicã în forma iniþialã.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dacã sunt intervenþii? Nu sunt.

Trecem la modificãrile propuse în urma solicitãrii Preºedintelui de a se reexamina aceastã lege. La art. 6, dacã sunt observaþii? Adoptat.

La alin. 2 ºi 1 de la art. 20, dacã sunt observaþii? Numai 2. Nu sunt.

La art. 23 alin. 1, dacã sunt observaþii? Domnul Marcu.

Pentru corectitudinea comportamentului în comisie trebuie sã informez Parlamentul Ñ Camera Deputaþilor, cã la acest articol s-a prezentat domnul Naghi de la S.P.P. împreunã cu câþiva din conducerea S.P.P.-ului ºi a insistat sã rãmânã ºi fraza care se referã la obþinerea unui aviz, în prealabil, al S.P.P. pentru funcþionarea gãrzii de corp.

Noi nu am fost de acord cu acest amendament, dar pentru cã nu este aici nici domnul Naghi ºi am fost rugat sã vã informez de dorinþa Domniilor lor ca alãturi de Jandarmerie, dânºii sã facã un aviz ºi ulterior un control asupra funcþionãrii acestui serviciu de gardã de corp, eu vã informez ca atare ºi vã las pentru vot la dispoziþia dumneavoastrã.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã la acest punct, acest alin. 1. Dacã nu, cu precizãrile de rigoare,

Þin sã menþionez acest lucru pentru buna funcþionare ulterioarã a unor astfel de ºedinþe în care Preºedintele a trimis spre reexaminare o lege, noi am judecat, parþial, 4 din cele 7 articole, celelalte 3 rãmân în forma iniþialã. Nu trebuie sã punem la vot ºi acestea sau rãmâne votul, pur ºi simplu, pe care l-am dat anterior, dar oricum trebuie sã informãm cã ele rãmân în forma iniþialã.

Da. Rãmâne ce s-a adoptat în Camerã. Da.

Propunerea legislativã pentru completarea art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataþiile agricole. Raport Ñ Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; procedurã de urgenþã.

Îl rog pe domnul preºedinte sã ne propunã timpii pentru dezbaterea acestui proiect legislativ.

Domnule preºedinte,

Propunem 3 minute ºi unul pe totalul intervenþiei.

Rog sã prezentaþi punctul de vedere al comisiei. Avem iniþiatori aici? Nu. Poftiþi, domnule Bâldea!

Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a fost sesizatã în fond spre dezbatere ºi avizare în procedurã de urgenþã cu propunerea legislativã pentru completarea art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataþiile agricole, transmis cu adresa nr. 9.525/februarie 2003.

Propunerea legislativã are ca obiect de reglementare completarea art. 6 din ordonanþã privind exploataþiile agricole, în sensul de a se prevedea cã exploataþiile agricole se pot constitui ºi în terenurile aflate în administrarea instituþiilor publice. Propunerea legislativã face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 72 alin. (2) din Constituþie. La lucrãrile comisiei au fost prezenþi 32 de deputaþi ºi a fost votat cu o singurã abþinere.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea, cu o modificare, a proiectului de lege. Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Dacã sunt intervenþii, observaþii? Domnul deputat Pereº.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Spiritul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 108/2001 este, de fapt, menþionat ºi în expunerea de motive care însoþeºte aceastã propunere legislativã, ºi anume aceea de a acorda facilitãþi financiare ºi prime pe produs pentru producãtorii agricoli.

De asemenea, tot în expunerea de motive iniþiatorul constatã cã aceste facilitãþi sunt celor care trãiesc din producþia agricolã.

Punctul meu de vedere ºi, categoric, al grupului parlamentar din care fac parte, este cã prin aceasta, dacã instituim aceastã obligaþie legislativã de a finanþa inclusiv din bugetul Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei dând facilitãþi instituþiilor publice care au în administrare teren agricol, nu facem altceva decât reinstaurãm acele gospodãrii anexe de care ne-am lipsit în urmã cu câþiva ani de zile.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu. Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Poftiþi, domnule preºedinte!

Stimate ºi stimaþi colegi,

În respectul pe care îl port colegului Pereº ºi în discuþia pe care am avut-o ºi în cadrul comisiei, apreciem cã este oportun sã completãm Ordonanþa nr. 108 Ñ Legea nr. 166 Ñ cu aceastã menþiune, pentru cã sunt o serie de unitãþi, inclusiv domeniul acesta ºcolar, care pot intra aici ºi care nu reprezintã nici o suprafaþã prea mare ºi putem asigura o funcþionalitate în contextul organizãrii exploataþiilor agricole pe care, într-adevãr, cred cã trebuie sã le susþinem, în mod cu totul ºi cu totul deosebit. Dacã vrem ca, într-adevãr, România sã obþinã în agriculturã rezultate deosebite, trebuie sã începem sã funcþionãm în mod deosebit cu aceastã lege pentru cã este singura care ne poate conduce într-un sistem de exploatare spre producþie, productivitate ºi eficienþã economicã, de care avem mare nevoie azi, când vorbim de aceastã integrare sau de pregãtire pentru integrare europeanã.

De aceea, propun menþinerea punctului de vedere al comisiei ºi rog colegii sã ne exprimãm votul în acest sens.

Vã mulþumesc.

Da. Domnul Pereº.

## Domnule preºedinte,

Îmi cer scuze, având în vedere cã domnul vicepreºedinte a venit cu câteva precizãri, doresc sã vã spun cã nu e vorba neapãrat de aceste grupuri ºcolare cu profil agricol. Ar fi fost o idee bunã pe care o îmbrãþiºam ºi noi, dar e vorba de alte instituþii publice aflate în administrarea altor ministere. ªi haideþi sã vorbim cinstit cã e vorba de penitenciare, e vorba de unitãþi militare, de jandarmerii care au în administrare suprafeþe de teren agricol ºi probabil cã doresc ca din bugetul Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei sau din subvenþiile, ºi aºa puþine, venite pe aceastã zonã a agriculturii, sã aibã posibilitatea ºi dânºii de a-ºi mai completa nevoile.

Cam aici a fost intenþia ºi discuþia din comisie. Sigur cã s-au adus amendamente, a fost vorba ºi de instituþiile de cult, dacã e sã le spunem, inclusiv de aceste grupuri ºcolare, la care nu am avut nici o piedicã de a fi discutate, dar, pe de altã parte, de a veni cu aceste sume, ºi repet din nou, sume foarte mici aflate la dispoziþia Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei pentru a finanþa terenuri agricole aflate în administrarea penitenciarelor, doar pentru a reface aceste gospodãrii anexe în gospodãrii, în care, ºtiþi dumneavoastrã foarte bine, cine împãrþea ºi cine ducea în diferite zone bunurile agricole ºi inclusiv animaliere care erau produse totuºi cu efortul celor care vremelnic erau locuitori ai acestor instituþii publice. E vorba de penitenciare.

Deci, din acest punct de vedere, m-am abþinut ºi Grupul parlamentar al P.D. va vota împotriva acestei iniþiative legislative.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Domnul Nicolescu.

## Stimaþi colegi,

Cred cã trebuie sã scãpãm de aceastã suspiciune care ne macinã de 13 ani ºi trebuie sã înþelegem cã terenul þãrii româneºti, terenul agricol, trebuie sã producã, indiferent unde se gãseºte el ºi, prin aceastã viziune ºi aprobare care s-a dat în comisie, se are în vedere tocmai acest lucru, ca acest teren sã producã. ªi este o suprafaþã, trebuie susþinut, este ºi cu destinaþie specialã, am putea spune, dar nu aceasta este esenþa. Esenþa este aceasta, cã trebuie sã fim în mãsurã sã ne gândim cum sã gãsim resurse, sã susþinem o suprafaþã cât mai mare agricolã din România ca, într-adevãr, sã putem

obþine acele rezultate care sã ne permitã sã stãm la dialogul acesta cu Comunitatea Europeanã, în condiþii de eficienþã maximã ºi, din acest punct de vedere, cu respectul pe care îl port tuturor colegilor ºi în mod deosebit colegului Pereº, care este membru al Comisiei pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, cred cã trebuie sã gândim de maniera aceasta ºi încã o datã reiterez punctul de vedere ºi rugãmintea sã votãm în acest sens pentru a susþine modificarea art. 6, aºa cum s-a propus.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Mai doreºte cineva? Poftiþi, domnule deputat Andrei Chiliman!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Onoraþi colegi,

Legea asta este o ciudãþenie. Cred cã este o ciudãþenie absolutã pentru România. Instituþiile publice trãiesc din bugetul de stat. Bugetul este aprobat anual ºi defalcarea sumelor în cadrul acestui buget trebuie fãcutã în aºa fel ca sã acopere ºi cheltuielile pentru aceste gospodãrii anexã, ziceþi-le cum vreþi, nu e vorba de terenuri care trebuie cultivate sau nu. Ciudãþenia este cã, de fapt, multe dintre ele ar trebui sã renunþe, din aceste instituþii, la aceste terenuri anexã, care ar trebui, de fapt, sã intre într-un circuit agricol normal în România ºi instituþiile, de fapt, sã se aprovizioneze pe licitaþii de mãrfurile ºi celelalte de care au nevoie.

Ca atare, cred cã ar fi, grupul nostru oricum nu poate sã accepte o asemenea ciudãþenie cum este aceastã propunere legislativã. În orice caz, mã aºtept la un anumit punct de vedere al Guvernului la aceastã propunere, pentru cã ea, de fapt, încalcã niºte principii de funcþionare a instituþiilor bugetare. E vorba de o subvenþionare a unei instituþii bugetare, într-o formã directã, ºi nu mascatã, de data asta.

Ca atare, cred cã Guvernul ar trebui sã-ºi spunã punctul de vedere, sã-l ºtim ºi noi, ca sã ºtim exact dacã e de acord cu încãlcarea principiilor de funcþionare a instituþiilor publice ºi de cheltuirea bugetului. Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Mai sunt intervenþii? Da. Poftiþi, domnule deputat!

Da, ºi închidem ºi vã reamintesc cã totuºi este procedurã de urgenþã. Dar, democratic, mai lãsãm aºa.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Cred cã problema se leagã de producþia marfã ºi din acest punct de vedere susþinerea este pentru a realiza producþie marfã, inclusiv în acest context al instituþiilor publice. Este vorba de o alocare de resurse din bugetul agriculturii care este responsabil pentru toatã suprafaþa agricolã a þãrii ºi sunt menþionate lucrurile acestea în Legea nr. 166. Prin propunerea respectivã se are în vedere o extindere a suprafeþelor acestea care trebuie sã producã, sã realizeze producþie marfã.

De aceea, reiterez pentru a doua oarã sã fim de acord sã votãm propunerea respectivã, aºa cum am discutat-o în cadrul comisiei ºi pentru cã, practic, este normal sã fie aºa.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc ºi eu.

Deci au fost declaraþii de principiu, nu au fost amendamente concrete. Sã trecem pe text.

Titlul legii Ñ nemodificat. Sunt observaþii asupra titlului? Nu sunt.

Articolul unic, cu modificãrile propuse de comisie. Sunt observaþii?

Sã ascultãm ºi punctul de vedere al Guvernului, domnule preºedinte de ºedinþã.

## Domnule preºedinte,

Eu insist pe procedurã parlamentarã, pentru cã de aceea suntem un Parlament, nu discutãm dupã ureche, nu discutãm dupã pãreri, nu discutãm dupã cum i se pare unuia pe la colþ de stradã. Procedura parlamentarã spune clar: la orice proiect de lege la care sunt implicaþii bugetare este nevoie de punctul de vedere scris al Guvernului. Aºa cum la toate proiectele de lege la care noi facem diverse amendamente care implicã fonduri bugetare suplimentare sau diminuate se cere punctul de vedere al Guvernului. În aceastã situaþie noi nu putem merge mai departe. Acest proiect de lege trebuie trimis înapoi la comisie, sã cearã punctul de vedere al Guvernului ºi dupã aceea îl discutãm.

Da. Vã mulþumesc. Domnul deputat Nicolescu.

Este procedurã de urgenþã ºi nu este obligatoriu sã ascultãm punctul de vedere al Guvernului, domnule Chiliman. Dumneavoastrã aþi condus mai multe ºedinþe decât mine, ar trebui sã mã ajutaþi, nu sã mã încurcaþi. Da, vã rog, domnule Nicolãescu!

Domnule preºedinte, Ñ procedurã Ñ, se pare cã nu se înþelege despre ce este vorba. La un proiect de lege care are implicaþii bugetare este obligatoriu punctul de vedere al Guvernului. Asta este problema, nu este alta!

Da, comisia a audiat punctul de vedere al Guvernului. Bine, eu nu am nimic împotrivã, dacã se þine morþiº sã vinã un reprezentant al Guvernului sã explice, putem sã ºi amânãm acest punct de vedere, dar dacã existã aici din partea Guvernului, îl rog sã facã precizãrile de rigoare, ca sã putem continua.

Poftiþi, domnule Predilã!

## _Ñ_ **Domnul Gheorghe Predilã** _director gneral în_

_Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Guvernul nu ºi-a exprimat un punct de vedere oficial în scris; este iniþiativã parlamentarã ºi cu asta...

Am înþeles.

Rog preºedintele comisiei sã ne dea alte detalii în legãturã cu modul în care s-a întocmit acest raport.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În ºedinþa în care s-a dezbãtut acest proiect de lege Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei a fost reprezentat ºi am avut vot pozitiv din partea dânºilor.

Da. Vã mulþumesc. Domnul Eugen Nicolãescu, procedurã.

## Scuzaþi-mã! Vã mulþumesc.

Este corect ceea ce a spus colegul, în condiþiile în care se cere suplimentarea bugetului. Nu este vorba de nici o creºtere bugetarã, este vorba de situaþii de judecare în limitele aceluiaºi buget. Nu se cere nimic suplimentar. ªi, din acest punct de vedere, cred cã este bine sã ne exprimãm votul pentru cã în momentul în care am discutat la comisie a fost prezent ministerul ºi ºi-a exprimat un punct de vedere, un acord în acest sens, iar noi am discutat în condiþiile limitelor actuale ale bugetului agriculturii, care au fost aprobate, ºi nu am cerut nimic în plus în aceastã direcþie.

Vã mulþumesc.

## Da. Vã mulþumesc.

Domnul Emil Boc, apoi domnul deputat Chiliman. A stârnit multã pasiune proiectul acesta de lege. Vã rog!

Domnule preºedinte, vã mulþumim.

Noi nu facem altceva decât sã citim din expunerea de motive, semnatã de iniþiator, unde se spune cã prin aceastã propunere legislativã ”se propune acordarea de facilitãþi financiare ºi prime pe produs pentru producãtorii agricoliÒ. Deci nu putem susþine faptul cã acest proiect de lege, aceastã propunere legislativã nu are implicaþii bugetare. În condiþiile acestea, potrivit Legii finanþelor publice, fiecare deputat trebuia sã vinã cu fiºa fiscalã; amintiþi-vã de acea prevedere odioasã din Legea finanþelor publice, neconstituþionalã, dar atâta vreme cât nu este abrogatã ea este în vigoare, ºi în condiþiile acestea noi trebuie sã cunoaºtem punctul de vedere atât al Ministerului Finanþelor, faþã de acordarea acestor facilitãþi financiare ºi prime pe produs, cât ºi poziþia oficialã a Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, motiv pentru care solicitãm prezenþa celor douã instituþii, prin reprezentanþii lor, aici, în plenul Camerei Deputaþilor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman ºi apoi preºedintele Comisiei pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimen- tarã ºi servicii specifice.

Tot pe o chestiune de procedurã, domnul director Predilã, secretar de stat pânã de curând, a spus de aici de la microfon foarte clar: ”Guvernul nu are un punct de vedere scris la aceastã iniþiativã legislativãÒ. Dacã s-au exprimat puncte de vedere ale unor membri ai Guvernului la comisie, ele au fost fãcute în nume personal. ªi, ca atare, nu au nici o valoare juridicã în faþa Parlamentului.

Din acest motiv, singura soluþie rãmâne retrimiterea la comisie.

Da, poftiþi, domnule preºedinte Bâldea!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Propunerea legislativã care a stârnit atâtea discuþii astãzi, aici, nu-ºi propune sã stabileascã ale cui sunt aceste terenuri, care este destinaþia lor, ce se va întâmpla cu ele. Pur ºi simplu, propunerea legislativã supune spre aprobare considerarea acestor terenuri ca exploataþii agricole. Nu face altã referire! Sã se recunoascã aceste terenuri agricole, care sunt de 50 de ha, de 100 de ha, cât or fi ele, ca exploataþie agricolã. Nu ºtiu cine are dreptul dintre noi sã scoatã din circuitul agricol anumite suprafeþe ºi sã nu aibã nici un statut, nu e nici exploataþie agricolã, nu e nici proprietate privatã. Deci nu vãd de unde atâta agitaþie pe aceastã temã. Acest teren agricol trebuie sã aibã statutul de exploataþie agricolã. Nu ne propunem sã elucidãm acum forma de proprietate ºi perspectiva acestor terenuri.

Domnule preºedinte,

Comisia îºi menþine raportul ºi propun sã supuneþi la vot.

Da. Vã mulþumesc. Domnul Emil Boc.

## Domnule preºedinte,

Ultimul argument ni l-a oferit chiar distinsul nostru coleg. În condiþiile în care Domnia sa menþioneazã ºi accentueazã faptul cã acele terenuri vor fi asimilate exploataþiilor agricole, iar exploataþiile agricole, ºtim bine, beneficiazã de facilitãþi, subvenþii etc., cum putem susþine, cum putem afirma cã nu este vorba de implicaþii bugetare, din moment ce aducem o categorie de terenuri în categoria exploataþiilor agricole, exploataþii care beneficiazã de drepturi ºi facilitãþi. Deci în aceste condiþii trebuie sã intervinã tot mecanismul parlamentar.

În primul rând, fiºa fiscalã. Practic aceastã propunere legislativã nu trebuia sã fie discutatã în comisii fãrã existenþa fiºei fiscale potrivit Legii finanþelor publice. Nu credem cã pentru un proiect de lege acceptãm, cum este acesta, fãrã fiºã fiscalã, iar nouã, reprezentanþilor Opoziþiei, ne sunt respinse pe bandã rulantã propunerile legislative pentru cã nu existã aceastã fiºã fiscalã.

În al doilea rând, punctul de vedere oficial al Guvernului faþã de extinderea acestor facilitãþi trebuie sã fie cunoscut. Or, art. 110 din Constituþie menþioneazã foarte clar cã atunci când este vorba de implicaþii buge-

tare trebuie sã existe punctul de vedere oficial al Guvernului exprimat în plenul Camerei ºi nu doar prin chestiuni tacite, menþionate în comisie.

Deci, domnule preºedinte, având în vedere aceste implicaþii, în temeiul art. 96 din Regulamentul Camerei, sã solicitaþi, sã supuneþi la vot, retrimiterea la comisie în vederea compatibilizãrii textului cu cerinþele regulamentului. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul deputat Sassu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Din pãcate, în aceastã disputã s-au spus foarte multe lucruri pe lângã regulament, am intrat într-o disputã proceduralã, dar s-au uitat amãnuntele ºi aºa mai departe. Cred însã cã existã un singur lucru pe care putem sã-l discutãm, existã o cerere a grupurilor din Opoziþie ca sã fie de faþã ministrul sau reprezentantul Guvernului, autorizat; ºi acest lucru este corect. În consecinþã, eu vã propun sã amânaþi dezbaterea pânã la venirea unui ministru sau a unui reprezentant al Guvernului. Vã mulþumesc.

## Da. Vã mulþumesc.

ªi eu împãrtãºesc ºi colegial vã prezint aceastã idee, sã propunem amânarea dezbaterii, pentru a o face în prezenþa reprezentantului Guvernului care sã poatã rãspunde întrebãrilor care se pun din partea colegilor noºtri.

Domnule Nicolescu, înainte de a supune la vot, poftiþi!

Domnule preºedinte, vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Noi am considerat cã domnul secretar de stat Predilã, e adevãrat cã ex-secretar de stat, a venit cu punctul de vedere al Guvernului. Nu ne-a trimis un alt secretar de stat care sã rãspundã la aceastã problemã ºi din acest punct de vedere dânsul este aici prezent ºi dacã vine cu punctul de vedere... pentru cã prezenþa dânsului cred cã este legatã de un punct de vedere pe care trebuie sã ºi-l expunã acum, aici, aºa cum s-a expus ºi în momentul în care am început sã abordãm ºi sã discutãm iniþiativa respectivã.

De aceea, din acest punct de vedere, poate ºi Domnia sa sã-ºi prezinte un punct de vedere în legãturã cu aceastã problemã, înainte de a supune la vot forma respectivã. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Poftiþi, domnule deputat.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Cu tot respectul pentru domnul Predilã, dânsul nu poate sã reprezinte punctul de vedere al Guvernului. Aºa cum spunea domnul Sassu mai devreme, punctul de vedere oficial îl prezintã un ministru sau secretar de stat pe resortul respectiv. Aºa cã, domnule preºedinte, vã rugãm sã retrimiteþi la comisie sau sã vinã în ºedinþa vii- toare un reprezentant la Guvernului cu punctul de vedere al Guvernului privind acest proiect de lege, acest articol din proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Da. Vã mulþumesc.

În cadrul dezbaterii s-a hotãrât ca propunerile prevãzute în iniþiativa legislativã menþionatã mai sus sã fie preluate, cu amendamentele, în cuprinsul proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 157/2002 pentru completarea Legii arendãrii nr. 16/1994, având în vedere cã au acelaºi obiect de reglementare.

Ordonanþa de urgenþã ºi propunerea legislativã au ca obiect de reglementare completarea ºi, respectiv, modificarea Legii arendãrii nr. 16/1994, în scopul înlãturãrii unor necorelãri în procesul aplicãrii acesteia. Proiectul de lege ºi propunerea legislativã pentru modificarea Legii arendãrii nr. 16/1994 fac parte din categoria legilor organice, potrivit art. 72.

La dezbaterea proiectului a participat ca invitat, în conformitate cu prevederile art. 50-52 din regulament, Gheorghe Predilã Ñ secretar de stat din Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei la vremea respectivã. La lucrãrile comisiilor au fost prezenþi din partea Comisiei pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice 32 de deputaþi, iar din partea Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi au fost 22 de deputaþi din totalul de 25 de membri ai comisiei.

Raportul comisiilor a fost adoptat în ºedinþa din 26 februarie 2003. În urma dezbaterilor membrii celor douã

comisii au hotãrât în unanimitate sã supunã plenului Camerei Deputaþilor, spre dezbatere ºi adoptare, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 157/2002 pentru completarea Legii arendãrii nr. 16/1994, cu amendamentele admise, astfel cum rezultã din anexa la prezentul raport comun.

Vã propun ca timpi 10 minute pe ansamblu ºi 1 minut de intervenþie.

Cine este pentru timpii propuºi? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

S-a adoptat.

Dacã doreºte cineva sã aibã vreo intervenþie în legãturã cu acest proiect de lege? Dacã nu, trecem pe textul comisiei.

Titlul legii. Sunt obiecþii, observaþii? Nu sunt. Vã mulþumesc.

- Art. I. Sunt observaþii? Adoptat.

- La pct. 3 se introduce un text nou, care devine pct. 1.

- Titlul ordonanþei se modificã. Sunt obiecþii? Vã

- mulþumesc.

- Art. 4. Sunt obiecþiuni? Nu sunt. Vã mulþumesc.

- Prin renumerotare, pct. 1 devine pct. 12, cu acelaºi

- cuprins.

- Art. 6, text nemodificat. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Art. 8. Sunt observaþii? Nu sunt. Adoptat.

- La pct. 8 se introduce un text nou care devine, de

- asemenea, pct. 22. Sunt observaþii? Nu sunt. Adoptat.

- La pct. 9 se introduce un text nou. Dacã sunt

- observaþii faþã de acest text? Nu sunt. Vã mulþumesc. De asemenea, la art. 10 se introduce un nou text.

- Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

- Art. 25. Suportã modificãri. Dacã sunt observaþii? Nu

- sunt.

- Art. 25[2] , dacã sunt observaþii? Nu sunt. Art. II. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Urmeazã sã fie votat în ºedinþã specialã de vot final. Consultându-mã cu domnii secretari, am constatat cã nu avem cvorum de vot ºi închei lucrãrile ºedinþei.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 12,55._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Direcþia de Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 30/28.III.2003 conþine 40 de pagini.**

Preþul 49.440 lei