Corneliu Ciontu

Mulþumesc.

Îi dau cuvântul domnului Damian Brudaºca. Va urma domnul deputat Ioan Olteanu.

## **Domnul Damian Brudaºca** ( _în drum spre microfon_ ):

Bravo!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Cam devreme s-a mutat emisiunea de divertisment în locul declaraþiilor politice!

Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã: ”Drapelul tricolor împotriva semeþiei ºi dispreþului ungurescÒ.

La sfârºitul sãptãmânii trecute, la Cluj-Napoca au avut loc douã evenimente deosebite, care au reþinut atenþia opiniei publice ºi a mass-media din întreaga þarã. Astfel, vineri, 11 octombrie a.c., la Cimitirul Central, s-a adus prinos de recunoºtinþã eroilor ºi martirilor cãzuþi în luptele date în urmã cu 58 de ani pentru eliberarea Clujului de sub ocupaþia nazisto-horthystã.

Evenimentele, evocate cu emoþie ºi echilibru de distinsul academician Camil Mureºan, au o semnificaþie deosebitã pentru locuitorii capitalei de suflet a Ardealului. Prin alungarea trupelor horthysto-naziste de ocupaþie s-a pus capãt suferinþelor ºi dramelor cauzate de odiosul dictat de la Viena prin care o parte a Ardealului de NordVest fusese cedatã revizionismului unguresc. În cei 4 ani de ocupaþie, românii ardeleni au dat nenumãrate jertfe de sânge sau au fost alungaþi de pe pãmântul moºilor ºi strãmoºilor lor. Crimele odioase petrecute la Ip, Treznea, Oradea, Huedin, Sãrmaº etc., cãrora le-au cãzut victime sute de români, evrei ºi þigani, ca ºi deportãrile masive de evrei, cu sprijinul autoritãþilor ºi al armatei ungare, în lagãrele morþii din Germania ºi din alte zone aflate sub vremelnica lor ocupaþie vor rãmâne pentru totdeauna dovezi de netãgãduit ale urii sadice ºi pustiitoare a ocupanþilor maghiari împotriva unor fiinþe umane fãrã apãrare. Prin aceste fapte criminale împotriva umanitãþii,

naþiunea maghiarã se înscrie incontestabil în rândurile autorilor holocaustului din timpul celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial.

Reprezentanþi ai autoritãþilor locale ºi judeþene clujene, ai partidelor politice ºi ai unor ligi, asociaþii ºi fundaþii au depus jerbe ºi coroane de flori la mormântul ostaºului necunoscut. Singura excepþie a constituit-o U.D.M.R., prin aceasta confirmând cã, în ciuda declaraþiilor contrare repetate, aceastã uniune acceptã ºi tolereazã crimele sãvârºite de înaintaºi, uneori chiar de pãrinþi ºi rude apropiate ale unora dintre liderii sãi actuali.

Al doilea eveniment major l-a constituit marcarea centenarului dezvelirii monumentului dedicat lui Matei Corvin. Autoritãþile de la Budapesta ºi coloana a V-a a revizionismului unguresc au vrut sã transforme evenimentul într-un nou prilej de falsificare a istoriei ºi de umilire a românilor bãºtinaºi.

Este ºtiut faptul cã, în 1902, dezvelirea monumentului a fost un prilej de afirmare a semeþiei ungureºti. Atunci românii au fost împiedicaþi sã ia parte la eveniment. Ridicarea acestei statui s-a vrut resuscitarea sentimentelor naþionaliste ºi de mândrie oarbã a ungurilor conºtienþi cã, în ciuda eforturilor lor disperate, ceasul dreptãþii este aproape ºi cã supremaþia lor e pe sfârºite. Numai cã nu ºi-au ales prea inspirat personajul care sã-i reprezinte, deoarece Matei Corvin a fost ºi rãmâne dovada de necontestat cã cele mai ilustre momente din istoria Ungariei se datoreazã unui rege de origine românã. De altfel, chiar la ceremonia de inaugurare, prinþul Francisc August de Habsburg, reprezentantul personal al împãratului austro-ungar, a subliniat cu claritate originea româneascã a celui mai strãlucit rege al Ungariei. Cuvintele prinþului au ofensat atunci grav asistenþa maghiarã, în frunte cu primul-ministru Szell ºi numeroºi alþi înalþi demnitari, care, drept rãzbunare, au încurajat ºi tolerat miºcãri de protest împotriva austriecilor.