Adrian Moisoiu

Mulþumesc în mod deosebit încã o datã domnului secretar de stat Fleºariu pentru amabilitatea Domniei sale, dar rãmâne mai departe problema în sine de a o rezolva. ªi eu cred cã, cu puþinã bunãvoinþã Ñ ºi sunt convins cã aceasta existã Ñ, ca, plecând de la sectorul pe care Ministerul Administraþiei Publice îl coordoneazã, sã gãsim acea posibilitate ca ”DistrigazÒ-ul sã poatã sã-ºi încaseze partea sa prin intermediul statului ºi, respectiv, dacã cumva sunt rãu-platnici, aceºti rãu-platnici sã fie evacuaþi. Dar în nici un caz cetãþenii care sunt buni platnici sã nu poatã sã beneficieze de cãldurã pe acest timp de iarnã în care ne gãsim. Ei nu au nici o vinã din acest punct de vedere, iar nu pot sã ridice fondul de rulment la asemenea valori de milioane sau de zeci de milioane de lei, cu care sã acopere cheltuielile, respectiv penalitãþile celor care nu ºi-au plãtit întreþinerea.

Vã mulþumesc.

## Stimate coleg,

Desigur, aþi folosit noþiunea de raport pentru a da o dimensiune mai mare interpelãrii dumneavoastrã.

Pentru cã ne aflãm în procedura interpelãrilor, l-aº ruga pe domnul ministru sã se explice la aceastã întrebare nu printr-un raport, care ar depãºi trei minute, ci printr-un rãspuns sintetic.

**Domnul Cristian Niculescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Centrele culturale româneºti sunt înfiinþate prin hotãrâre de guvern, pe baza acordurilor culturale dintre state, prin schimb de scrisori sau prin schimb de note verbale, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe ºi a Ministerului Culturii ºi Cultelor. În acest moment, în principalele capitale din Europa ºi America funcþioneazã un numãr de 7 centre ºi institute culturale, create toate dupã 1990, Centrele culturale de la Paris, New York, Budapesta ºi Viena, respectiv Academia di Romania de la Roma, Institutul Român de Culturã ºi Cercetare Umanisticã de la Veneþia ºi Institutul Român de Culturã ”Titu MaiorescuÒ, de la Berlin.

Din punct de vedere juridic ºi administrativ, centrele ºi institutele culturale româneºti sunt în subordonarea Ministerului Afacerilor Externe, fiind, împreunã cu ataºaþii culturali ai ambasadelor, principalele mijloace prin care se realizeazã strategia de politicã externã în domeniul culturii. Ele sunt, de asemenea, puncte de referinþã ºi de întâlnire a membrilor comunitãþilor româneºti din þãrile respective, locul în care se întreþine viu spiritul naþional ºi contactul cu limba maternã.

Programele centrelor ºi institutelor culturale se adreseazã cu prioritate publicului din þara în care funcþioneazã, mediilor culturale, universitare, politice ºi au ca finalitate afirmarea caracterului european ºi universal al culturii române, precum ºi profundul ei specific naþional.

Programele centrelor culturale sunt structurate pe douã tipuri de activitãþi generice: a) programe permanente, care creeazã ºi întreþin cotidian o stare culturalã specificã Ð este vorba de bibliotecã, sãli de lecturã pentru presã ºi aºa mai departe Ð ºi b) programe-eveniment, constând în activitãþi cu un public-þintã specific, ºi anume: concerte, conferinþe, mese rotunde, expoziþii etc.