Stenogramă plen

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa de astãzi ºi sã vã anunþ cã din cei 345 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa un numãr de 252. Sunt absenþi 93 de deputaþi, 75 dintre aceºtia participând la alte acþiuni parlamentare.

Intrãm în ordinea de zi ºi pentru început vã voi prezenta obiºnuita informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea ºi combaterea utilizãrii sistemului financiar-bancar în scopul finanþãrii de acte de terorism, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Termenul de depunere a raportului: 17 decembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 160/2001 pentru completarea art. 4 din Legea nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 17 decembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, iniþiatã de domnul deputat Sali Negiat.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, iar pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale ºi Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 10 martie 2002. Procedurã obiºnuitã.

4. Propunerea legislativã privind completarea ºi modificarea Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preºedintelui României, iniþiatã de deputat Sali Negiat.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, iar pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale ºi Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 10 martie 2002.

## Procedurã obiºnuitã.

Poftiþi, domnule deputat Ifrim, preºedintele Comisiei pentru sãnãtate.

Vã supunem spre aprobare Ordonanþa Guvernului nr. 109/2000 privind staþiunile balneare, climatice ºi balneoclimatice ºi asistenþa medicalã balnearã ºi de recuperare.

Acest proiect de lege vine sã reglementeze situaþia asistenþei medicale în staþiunile balneoclimatice.

Prin acest proiect de lege se restabileºte întreaga autoritate a Ministerului Sãnãtãþii, ca ºi for de decizie în acest domeniu, se reglementeazã funcþionalitatea staþiunilor balneoclimatice de pe teritoriul României ºi socotim cã prin acest proiect realizãm într-adevãr un progres pentru acest gen de asistenþã atât de importantã atât pentru populaþia þãrii, cât ºi pentru foarte mulþi strãini care vin la renumitele staþiuni din þara noastrã.

La întocmirea raportului comisia a avut în vedere avizele primite de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, de la Comisia pentru industrii ºi servicii, de la Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi avizul Consiliului Legislativ. Suntem, de asemenea, în total acord cu Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei.

Vã rugãm sã ne acordaþi votul pentru acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe texte a proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La articolul unic vã rog sã urmãriþi în raportul comisiei amendamentul de la punctul 1.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 1. Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanþei comisia nu a avut amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La titlul capitolului I dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art. 1 al ordonanþei comisia nu a avut amendamente.

Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. - La art. 2 alin. 1 comisia nu a avut obiecþiuni.

Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

La art. 2 alin. 2 vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 2, pagina 2.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 2 alin. 3 comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, art. 2 va avea alcãtuirea rezultatã din adoptarea amendamentului de la punctul 2.

La art. 3 nu au fost amendamente de la comisii.

- Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La titlul capitolului II vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 3, pagina 3, prin care comisia ne propune abrogarea titlului acestui capitol.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 3? Nu.

Votat în unanimitate.

Nu mai parcurgem art. 4, pentru cã, adoptând amendamentul de la punctul 3, am aprobat deja abrogarea întregului capitol II.

La capitolul III, care va deveni, în consecinþã, prin renumerotare, capitolul II ºi art. 11, comisia nu a avut obiecþiuni.

Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Acest proiect, fiind legat de primul pe care l-am adoptat, vã rog sã urmãriþi, comisia a propus respingerea acestuia.

Dacã doriþi sã explicaþi acest lucru, domnule preºedinte?

Propunem aceastã respingere, întrucât prin proiectul anterior am preluat toate prevederile acestui proiect ºi nu-ºi mai are obiectul, lucrurile fiind reglementate anterior. Vã rugãm sã fiþi de acord cu respingerea. Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Deºi explicaþia este suficientã ºi elocventã, eu vã întreb, totuºi, regulamentar, dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul cu privire la aceastã propunere. Nu.

Cine este pentru respingerea propunerii legislative? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri dacã sunt? Unanimitate.

Pentru urmãtorul proiect, cel de la punctul 16, s-a cerut un raport suplimentar ºi acesta încã nu a ajuns.

Punctele 17 ºi 18 se vor dezbate dupã ce va apãrea în ”Monitorul OficialÒ Legea pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 94/1992.

La punctul 19, proiect înscris pe ordinea de zi fãrã a exista raportul Comisiei juridice.

Am primit din partea Comisiei juridice o sesizare ºi, într-un fel, o cerere, prin care ne roagã sã amânãm dezbaterea aceasta pânã vineri, când e înscris pe ordinea de zi proiectul pentru întocmirea raportului. Comisia explicã ºi cred cã are dreptate, vom putea analiza ºi dezbate acest proiect mai fluid ºi mai în cunoºtinþã de cauzã dacã vom avea ºi raportul Comisiei juridice.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã cerere? Mulþumesc. Cine e împotrivã?

Sunt abþineri? Nu sunt.

Unanimitate.

În continuare, proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 143/2001 pentru aprobarea amendamentelor la Acordul-cadru de împrumut între România ºi Fondul de Dezvoltare Socialã al Consiliului Europei.

Îmi cer scuze, am trecut peste o convenþie.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei europene pentru protecþia juridicã a serviciilor bazate pe acces condiþionat ºi a serviciilor de acces condiþionat, adoptatã la Strasbourg la 24 ianuarie 2001.

Din partea Ministerul Culturii?

Sau prezintã domnul ministru Gaspar? Aveþi cuvântul, domnule ministru.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Convenþiei europene pentru protecþia juridicã a serviciilor bazate pe acces condiþionat ºi a serviciilor de acces condiþionat, adoptatã la Strasbourg la 24 ianuarie 2001.

România a semnat aceastã convenþie la data menþionatã. Pânã în prezent, nu a ratificat-o. Convenþia a fost semnatã la aceeaºi datã de cãtre Franþa, Norvegia, iar la 9 aprilie ºi de cãtre Luxemburg.

Obiectul convenþiei este, în esenþã, combaterea fenomenelor ilicite în domeniul serviciilor audiovizuale europene, prin promovarea unei politici comune a statelor europene în aceastã materie.

Având în vedere, domnule preºedinte, raportul favorabil al Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã, vã rog sã supuneþi spre dezbatere plenului Camerei Deputaþilor proiectul de lege în forma în care a fost promovat de cãtre Guvern.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc, domnule ministru.

Din partea Comisiei pentru culturã? Da, comisia îºi menþine raportul de aprobare a proiectului în forma prezentatã.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea pe texte.

Asupra titlului proiectului Legii pentru ratificarea Convenþiei dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate. Asupra articolului unic, care cuprinde dispoziþia de ratificare a Convenþiei, ce se aflã ataºatã proiectului de lege, dacã existã obiecþiuni? Nu existã.

Votat articolul unic în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majoritãþii simple, potrivit art. 74 alin. (2), îl

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit raport favorabil în legãturã cu aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 143/2001. Sunt rezolvate chestiuni care þin de actuala structurã a instituþiilor statului nostru.

Propunem pentru dezbaterea acestui proiect de lege 5 minute pe total, un minut pentru fiecare intervenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere de dezbatere? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Cu unanimitate, s-a aprobat.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, care conþine dispoziþia de aprobare a ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Art. I, care conþine aprobarea amendamentelor convenite din Scrisoarea suplimentarã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Amendamentele le gãsiþi ataºate ordonanþei de urgenþã.

La art. II din ordonanþa de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Întrucât am parcurs textele proiectului de lege ºi ale ordonanþei, fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care e suficient votul majoritãþii simple,

Urmãtorul, proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 120/2001 pentru completarea art. 19[49] din Ordonanþa de urgenþã nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare.

- Procedurã de urgenþã.

Comisia de buget rog sã ne propunã timpii de dezbatere.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit raport în forma adoptatã de Senat. Este o lege ordinarã. Propunem timp total 5 minute, pentru fiecare intervenþie, un minut.

- Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu defalcarea timpilor propusã de cãtre domnul deputat Grigoraº? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Nu. Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

- La titlul ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni?

- Nu aveþi.

Votat în unanimitate. Art. I. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art. II, ºi ultimul. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege ºi al ordonanþei, constatând cã este vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient, potrivit art. 74 alin. (2), votul majoritãþii simple,

În continuare, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 126/2001 privind stingerea obligaþiilor bugetare ale agenþilor economici din sectorul producþiei de apãrare din patrimoniul cãrora se constituie parcuri industriale.

Tot procedurã de urgenþã.

Tot Comisia pentru buget ne va propune timpii de dezbatere.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune pentru dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 126/2001 timp total 5 minute, pentru fiecare intervenþie, câte un minut. Este o lege ordinarã. Raportul este în forma adoptatã de Senat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic din proiectul de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate. Titlul ordonanþei de urgenþã. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Art. 1 ºi 2 din cuprinsul ordonanþei de urgenþã. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 3 ºi 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Art. 5, ºi ultimul. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, o

Dacã este prezentã Comisia de apãrare aici? Nu este. Are o întrunire NATO.

Trecem la urmãtorul proiect. Poftiþi?

Aþi sãrit punctul 24.

A, da, scuzaþi-mã.

Exista, înainte, un alt proiect, îmi cer scuze, cel de la poziþia 24, proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/2001 pentru modificarea art. 6 din Legea nr. 78/1995 pentru protecþia personalului ºi a patrimoniului din sectorul producþiei de apãrare.

Procedurã de urgenþã.

O rog pe doamna preºedinte Smaranda Dobrescu sã ne propunã timpii de dezbatere.

Vã propunem, stimaþi colegi, 5 minute per total discuþii ºi luãri de cuvânt de un minut.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Stimaþi colegi, La titlul proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/2001 dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu aveþi. Votat în unanimitate. Textul articolului unic al proiectului de lege. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. La titlul Ordonanþei de urgenþã pentru modificarea art. 6 din Legea nr. 78/1995 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Art. 1 ºi 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã. Votat în unanimitate. Art. 3, ºi ultimul. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Vã rog sã constataþi cã am parcurs textul proiectului de lege ºi al Ordonanþei de urgenþã nr. 118/2001. Este vorba de o lege cu caracter ordinar, fiind suficient pentru votarea lui votul majoritãþii simple.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Deci, la urmãtorul proiect, membrii Comisiei de apãrare, inclusiv unul dintre iniþiatorii propunerii legislative, sunt angrenaþi într-o activitate cu o subcomisie a Adunãrii Parlamentare NATO. Vã propun sã-l lãsãm mai la urmã, dacã vin. Dacã nu, îl amânãm pentru ziua urmãtoare.

La punctul 26, proiectul Legii privind înfiinþarea comunei Mãdãraº, judeþul Harghita.

Dau cuvântul iniþiatorului, domnul deputat R‡duly.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Permiteþi-mi ca în câteva fraze, în calitate de iniþiator, alãturi de domnul senator Hajdœ G‡bor, al iniþiativei legislative privind reînfiinþarea comunei Mãdãraº, judeþul Harghita, sã vã spun urmãtoarele.

Voinþa comunitãþii locale de a reînfiinþa comuna Mãdãraº, judeþul Harghita, a fost exprimatã cu ocazia referendumului organizat în conformitate cu ºi în baza legislaþiei în vigoare privind referendumul. Acest referendum a avut loc pe 16 aprilie 2000, la acesta participând majoritatea locuitorilor cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorialã, iar rezultatul opþiunii majoritãþii comunei este elocvent sau a fost, mai bine zis, elocvent, la vremea respectivã, votul în favoarea înfiinþãrii fostei comune Mãdãraº. Astfel, noi, împreunã cu colegul senator Hajdœ MenyhŽrt G‡bor, am procedat la semnarea acestei iniþiative legislative, care a fost înregistratã la Senat în 26 iunie 2000.

Comuna Mãdãraº este o fostã comunã harghiteanã care a fost desfiinþatã în 1968, o datã cu reorganizarea administrativ-teritorialã din acel an, conform Legii nr. 1/1968.

Credem cã prin acest proiect de lege, care deja a fost adoptat de Senat ºi sperãm cã va fi adoptat, cu sprijinul dumneavoastrã, ºi de Camera Deputaþilor, se va face o reparaþie moralã pentru nedreptatea care a avut loc în 1968.

Vã mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru administraþie publicã?

Din partea Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, existã avizul favorabil ºi propunem 6 minute, un minut pentru fiecare articol.

Nu e procedurã de urgenþã. Prezentaþi raportul comisiei.

Raportul asupra proiectului Legii privind înfiinþarea comunei Mãdãraº, trimis comisiei noastre cu adresa nr. 628 din 8 ianuarie 2001, în vederea dezbaterii ºi aprobãrii, avizãrii în fond. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat la 14 noiembrie 2000. La întocmirea raportului comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu nr. 1.165 din 16 octombrie 2001 ºi punctul de vedere al Guvernului, exprimat prin adresa nr. 3200/FI din 19 octombrie 2001, prin care se susþine proiectul de lege sus-menþionat.

La ºedinþa de lucru a comisiei din 28 noiembrie 2001 a participat ºi domnul Ionel Fleºariu, secretar de stat la Ministerul Administraþiei Publice, în cadrul dezbaterilor ºi a susþinut proiectul de lege.

Prin obiectul de reglementare ºi conþinutul sãu, proiectul de act normativ se încadreazã în categoria legilor organice.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul proiectului de lege nu au existat amendamente din partea comisiei.

- Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

- La art. 1 alin. 1 vã rog sã urmãriþi amendamentul 1

- din raportul comisiei de fond.

- Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1, care se

- referã la alin. 1? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

- Pentru alin. 2 comisia nu a avut amendamente.

- Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu aveþi. Amendamentul 2 se adoptã în formularea Senatului. La art. 2, amendamentul 2 introduce, în loc de parti-

- cula ”avândÒ, conjuncþia ”ºiÒ.

- Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu aveþi. Adoptat amendamentul 2, deci amendarea cores-

- punzãtoare a art. 2.

- Dupã art. 2 actual comisia ne propune, prin amenda-

- mentul 3, un nou art. 3, cu 4 alineate. Vã rog sã urmãriþi amendamentul 3.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate amendamentul 3 ºi, în consecinþã, art. 3 va avea alcãtuirea rezultatã din acest amendament.

Dupã art. 3, introdus de comisie prin amendamentul 4, comisia ne propune un art. 4 alcãtuit din douã alineate. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 4? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate amendamentul 4 ºi, în consecinþã, art. 4, cu cele douã alineate.

Dupã art. 4 comisia ne propune un art. 5, prin amendamentul nr. 5.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 5? Nu aveþi. Adoptat amendamentul 5 în unanimitate ºi, în consecinþã, noul art. 5.

Prin amendamentul 6 comisia ne propune reformularea actualului art. 3 în art. 6, care are alcãtuirea pe care o gãsiþi la amendamentul 6 de la pagina 4.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 6? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate amendamentul 6 ºi, în consecinþã, textul actualului art. 6.

Cu aceasta, am parcurs textele acestei legi. Ea are, însã, un caracter organic ºi o vom

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În anul 2000, dupã ce a apãrut Legea privind referendumul, douã comune de la noi s-au grãbit ºi au reuºit sã susþinã acest referendum conform legii. Prima a fost comuna Mãdãraº, despre care am discutat un pic mai înainte, ºi a doua a fost comuna Cozmeni, a cãrei reînfiinþare a fost votatã de cãtre colectivitatea localã la începutul verii anului 2000.

Tot pe baza acestui referendum, tot împreunã cu domnul senator Hajdœ G‡bor, am iniþiat ºi acest proiect de Lege pentru reînfiinþarea comunei Cozmeni, care va avea, în cazul cã dumneavoastrã veþi vota favorabil, douã sate componente, satul Cozmeni ºi satul Lãzãreºti.

Alãturi de iniþiativa legislativã, noi, iniþiatorii, am fãcut ºi o scurtã monografie a localitãþilor Cozmeni ºi Lãzãreºti, pe care acum nu o sã v-o citesc, ca sã mai economisim din timp, însã doresc neapãrat sã mulþumesc acum, la final, pe de o parte, domnului preºedinte Valer Dorneanu, nu în calitatea dumnealui de preºedinte al Camerei Deputaþilor, ci în calitatea dânsului de preºedinte al Consiliului Legislativ, pentru cã ne-a sprijinit, într-adevãr, ºi am fost primii care am primit, zic eu, pe bunã dreptate, aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, la reînfiinþarea unei noi unitãþi administrativ-teritoriale ºi aº vrea, deopotrivã, sã aduc mulþumiri actualului Guvern, celui condus de domnul prim-ministru Adrian Nãstase, care, dupã îndelungate luni, în sfârºit, în noiembrie, a dat acordul favorabil reînfiinþãrii celor douã comune. Deci, deopotrivã, eu pe dumnealor îi consider cã au pus umãrul la reînfiinþarea atât a comunei Mãdãraº, cât ºi a comunei Cozmeni, drept pentru care le mulþumesc încã o datã: kšszšnšm szŽpen.

Din partea comisiei, domnule deputat Pleºa, aveþi cuvântul, pentru a prezenta raportul.

Raportul este favorabil privind înfiinþarea comunei Cozmeni, judeþul Harghita, în baza avizului trimis în 8 ianuarie 2001. Proiectul a fost adoptat de Senat la 14 noiembrie 2000 ºi, aºa cum a spus colegul meu, a avut ºi avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 1.164 din 16 octombrie 2001. Punctul de vedere al Guvernului este de a-l susþine, prin adresa nr. 3200 din 19 octombrie 2001. La ºedinþa de lucru a comisiei din 28 noiembrie a participat ºi reprezentantul Ministerului Administraþiei Publice, domnul secretar de stat Ionel Fleºariu.

Deci comisia susþine favorabil acest proiect de lege.

## Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu dacã aveþi obiecþiuni? Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

Eu citesc ºi mã minunez. În general, proiectele noastre sunt ”privindÒ, pe când ar trebui sã fie ”pentruÒ. ªi legea anterioarã... ªi legea aceasta are ca obiect înfiinþarea comunei Cozmeni, ºi nu este referitoare la înfiinþarea comunei Cozmeni. Prin urmare, propun sã fie denumirea ”Lege pentru înfiinþarea comuneiÒ, pentru cã aceastã formulã, ”privindÒ, nu este suficientã pentru a acoperi întregul câmp semantic pe care îl presupune proiectul de lege în cauzã.

## Stimate coleg,

Din câte am bãgat eu de seamã, dumneavoastrã eraþi prezent ºi la celãlalt proiect, care era tot cu ”privindÒ. Este adevãrat, eu vã dau dreptate, dar v-aº ruga sã apreciaþi dacã e nevoie sã ne întoarcem. Ar trebui, în consecinþa celor propuse de dumneavoastrã, sã ne întoarcem la ce am votat anterior.

## **Domnul Damian Brudaºca** _(din salã):_

Mã refer numai la acesta ºi la celelalte. Legea are obiectivul clar: înfiinþarea.

Domnule ministru Gaspar, vã provoc la o discuþie, ca expert în tehnicã legislativã.

## Domnule preºedinte,

Sigur cã se poate ºi aºa, se poate ºi aºa, dar eu zic cã nu stricã cu nimic, este vorba de înlocuirea unui cuvânt în titlul legii ºi cred cã putem accepta propunerea domnului deputat, sã spunem ”pentru înfiinþarea comunei Mãdãraº ºi CozmeniÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Este vorba de o propunere de formulare mai bunã, deci admisibilã din punct de vedere al regulamentulului.

u privire la înfiinþarea comunei ªinca Nouã, judeþul Braºov. Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am propus înfiinþarea comune ªinca Nouã, plecând de la câteva considerente. ªinca Nouã este o localitate atestatã documentar pentru prima datã în anul 1762, ea cuprinde în aceastã zonã o bisericuþã de lemn cu o datare de la anul 1600. Totodatã, vreau sã vã spun cã în monografia ªcolii populare din Fãgãraº ºi de pe Târnave din anul 1928 este consideratã, de fapt, localitatea ªinca Nouã ca reprezentând cea mai mare comunitate româneascã din Þara Fãgãraºului. Localitatea a devenit comunã în anul 1840 ºi a avut permanent acest statut pânã în anul 1968 când, prin Legea nr. 2 din 16 februarie 1968 privind organizarea administrativã a teritoriului România, a fost desfiinþatã.

Între localitatea ªinca Nouã ºi Poiana Mãrului existã numeroase deosebiri privind obiceiurile, modul de viaþã ºi organizarea obºtii.

Aceastã propunere a parcurs toate procedurile legale, inclusiv referendumul. Mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Pleºa.

În raportul sãu, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritorului ºi echilibru ecologic a þinut cont de avizele favorabile de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi nr. 179 din 15 octombrie 2001, de la Consiliul Legislativ, cu nr. 415 din 11 mai 2001. De asemenea, comisia a avut în vedere ºi punctul de vedere al Guvernului trimis prin adresa nr. 1.991 din 10 mai 2000, potrivit cãreia se susþine aceastã propunere legislativã. La dezbateri menþionãm cã acestea au avut loc în 21 ºi 28 noiembrie ºi a participat ºi domnul ministru secretar de stat Ionel Fleºariu, care a susþinut propunerea legislativã.

Din partea comisiei este propusã pentru aprobare, deci are aviz favorabil.

## Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri? Poftiþi, domnule deputat.

”PentruÒ s-a aprobat, sã ºtiþi!

## Domnule preºedinte,

Ca unul care am locuit în judeþul Braºov ºi am cunoscut localitatea respectivã, vreau sã reamintesc cã ideea reînfiinþãrii acestei comune a apãrut ºi înainte de 1989, dar datoritã dificultãþilor de înþelegere de atunci nu a fost posibil acest lucru. Precizez cã, din câte cunosc ºi cunosc destul de bine aceastã localitate, ea dispune de toate facilitãþile necesare pentru funcþionarea instituþiilor specifice, respectiv a poliþiei, a centrului de sãnãtate uman, a centrului veterinar º.a.m.d., cetãþenii acestei localitãþi fiind împiedicaþi în actuala structurã sã ia legãtura cu sediul organismelor de conducere localã care erau situate la o distanþã apreciabilã.

În consecinþã, mi se pare cã este, într-adevãr, un lucru fericit cã, în sfârºit, se dã dorinþei acestor locuitori o ºansã de a-ºi vedea reînfiinþatã comuna ªinca Nouã, una dintre comunele importante din zona Fãgãraºului.

Susþin, deci, ºi în nume propriu, ºi în numele colegilor din Grupul parlamentar al P.R.M., aceastã idee.

Eu vã rog sã consemnaþi cã domnul deputat a propus ºi modificarea titlului.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege cu propunerea pe care domnul deputat Damian Brudaºca a fãcut-o, sã se înlocuiascã în titlu Legea ”pentruÒ înfiinþarea comunei ªinca Nouã.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Unanimitate.

La art. I urmãriþi, vã rog, alin. 1, urmãriþi, vã rog, amendamentul 1 cu privire la art. 1[1] .

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate amendamentul 1.

Cu privire la alin. 2 al art. I care va deveni art. 1, urmãriþi, vã rog, partea a doua a amendamentului cu care se propune urmãtorul text: ”comuna Poiana Mãrului are în componenþã ºi ca reºedinþã satul Poiana MãruluiÒ. Rog comisia sã reexamineze acest text, pentru cã nu sunã prea bine: ”Comuna Poiana Mãrului are în componenþã ºi ca reºedinþã...Ò ”Comuna Poiana Mãrului are în componenþã satul Poiana Mãrului care este ºi reºedinþa judeþuluiÒ.

## Domnule Gaspar,

Vã rog eu pe dumneavoastrã, faceþi o propunere mai potrivitã decât cea existentã. Nu sunã bine: ”are în componenþã satul Poiana Mãrului care este ºi reºedinþãÒ?

Încerc o formulã asupra acestui text ºi s-ar putea redacta ºi în aceastã formã: ”Comuna Poiana Mãrului are în componenþa sa satul Poiana Mãrului care este ºi reºedinþa comuneiÒ sau ”care este reºedinþaÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

”...care este reºedinþa comuneiÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

De acord? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La art. 2 din proiectul de lege vã rog sã urmãriþi amendamentul 2. Deci amendamentul 2 introduce un art. 2 cu 4 alineate.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Dupã art. 2 urmeazã art. 3 cu douã alineate pe care comisia ni-l propune prin amendamentul 3.

- Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 3? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Dupã art. 3 propus de cãtre comisie, tot aceasta ne propune încã un articol nou, numerotat 4, pe care îl gãsiþi la amendamentul 4.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 4? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Actualul art. II comisia ni-l reformuleazã, mai exact îl propune reformulat în art. 5 pe care îl gãsiþi la amendamentul 5.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 5? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege. Acesta având caracter organic, îl

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Este vorba de un raport, chiar suplimentar, asupra proiectului Legii privind trecerea satului Mãnerãu de la comuna Pestiºu Mic ca sat aparþinãtor municipiului Hunedoara.

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a reanalizat proiectul Legii privind trecerea satului Mãnerãu de la comuna Pestiºu Mic ca sat aparþinãtor municipiului Hunedoara. Avizul negativ al Consiliului Legislativ nr. 462 din 8 iulie 1998, precum ºi punctul de vedere al Guvernului, exprimat prin adresa 4.746 din 13 noiembrie 2001 prin care se precizeazã cã nu susþine aceastã iniþiativã legislativã ºi, ca urmare, în ºedinþa din 28 noiembrie 2001 s-a hotãrât menþinerea raportului de respingere.

Reamintim cã proiectul de lege sus-menþionat are în vedere modificarea limitelor teritoriale ale comunei Pestiºu Mic ºi ale municipiului Hunedoara. Pentru astfel de situaþii, Legea nr. 215 din 2001 a administraþiei publice locale prevede cã orice modificare a limitelor teritoriale ale comunelor, oraºelor ºi judeþelor nu se pot efectua decât cu consultarea prealabilã a cetãþenilor din unitãþile teritoriale respective prin referendum organizat potrivit legii.

Obligativitatea organizãrii referendumului este prevãzutã ºi în Legea nr. 3 din 2000 privind organizarea ºi desfãºurarea referendumului. Tabelele cu semnãturi ale unor cetãþeni care doresc desprinderea satului Mãnerãu din comuna Pestiºu Mic ºi trecerea acesteia ca sat aparþinãtor nu pot avea valoare ºi efectele juridice ale unui referendum atâta vreme cât acesta nu s-a organizat ºi desfãºurat în conformitate cu Legea nr. 3 pe care am amintit-o.

Faþã de cele arãtate, comisia nu poate avea alt punct de vedere decât cel exprimat în raportul de respingere înaintat anterior cu adresa 1.450 din 5 iulie 2000.

Deci comisia este pentru respingere.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã intervinã în dezbateri? În consecinþã,

Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, în ºedinþa din 28 noiembrie 2001, a propus respingerea acestei propuneri legislative, þinându-se cont cã domeniul vizat deja are un cadru legislativ reglementat prin Ordonanþa Guvernului nr. 3 din 2000.

Din partea iniþiatorului dau cuvântul domnului secretar Niþã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Îmi pare rãu cã comisia a considerat cã aceastã propunere legislativã trebuie respinsã. Eu rãmân la pãrerea cã societãþile cu profil imobiliar, care sunt considerate în mod greºit, în momentul de faþã, agenþii imobiliare cu activitate de intermediere, ele trebuiesc definite într-un alt mod, având în vedere cã în momentul de faþã acestea fac ºi alte tipuri de activitãþi, respectiv consultanþã ºi evaluare imobiliarã, administrare de imobile, achiziþii de bunuri imobiliare pentru revânzare sau închiriere, construcþii de bunuri imobiliare, activitãþi de antreprenoriat imobiliar. Iatã de ce diversitatea acestor activitãþi care au, desigur, un rol important în dezvoltarea economicã este necesarã sã fie codificatã pe criterii profesionale ºi sã fie autorizatã legal.

Cred cã membrii comisiei s-au pripit ºi am toatã încrederea cã voi reveni cu o nouã modificare a Ordonanþei nr. 3, pentru cã totuºi activitate imobiliarã nu trebuie sã stea într-o ordonanþã care, dupã pãrerea mea, are multe neconcordanþe ºi este inconsecventã pe anumite paliere, în aºa fel încât voi reveni cu o modificare a acestei ordonanþe, poate voi avea mai mult succes. Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Domnul deputat Damian Brudaºca.

ªi pe mine mã surprinde uºurinþa cu care comisia se pare cã a analizat aceastã propunere legislativã care îºi propune sã reglementeze activitatea unor societãþi comerciale apãrute dupã 1990 în peisajul activitãþilor social-economice din România, activitãþi care pânã în momentul de faþã nu ºi-au gãsit suficientã clarificare în actele normative care au fost elaborate. Sunt convins cã proiectul legislativ care ni se propune sã-l adoptãm ar fi util în acest sens ºi nu sunt de acord cu punctul de vedere exprimat de reprezentantul Comisiei economice, prin urmare eu aº susþine în continuare ca noi, cei prezenþi, sã facem disjungerea între uºurinþa cu care s-a propus în raportul comisiei respingerea ºi necesitatea obiectivã a reglementãrii activitãþilor acestor societãþi comerciale care se ocupã de aspectele imobiliare, inclusiv de celelalte aspecte colaterale subliniate de cãtre iniþiator aici.

Poftiþi, domnule deputat.

Domnul deputat Vida, din partea comisiei, doreºte sã facã o precizare.

Abordarea fãcutã de antevorbitor, dupã pãrerea mea, este în totalitate greºitã, nu este vorba de nici o uºurinþã, ci în cadrul raportului s-a subliniat cã existã la ora actualã un cadru legislativ adecvat, iar în cadrul discuþiilor a fãcut recomandarea iniþiatorului ca ideile care au fost cuprinse în aceastã propunere legislativã sã fie prezentate sub formã de amendamente pentru a îmbunãtãþi conþinutul Ordonanþei nr. 3.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu. Având în vedere cã s-au exprimat pãreri diferite, eu înregistrez faptul cã dezbaterile la aceastã propunere de respingere s-au terminat, însã voi supune votului final propunerea în cursul ºedinþei de mâine de vot final, pentru a avea o prezenþã corespunzãtoare.

Cu aceasta, prima parte a ºedinþei de astãzi s-a încheiat.

Trecem la întrebãri ºi interpelãri.

## DUPÃ PAUZÃ

Domnul Cãlin Popescu-Tãriceanu este? Nu este. În consecinþã, rog reprezentanþii U.D.M.R.-ului, dacã au interpelãri, sã le facã din salã.

Domnule R‡duly, nu eraþi înscris la interpelãri.

De la Autoritatea pentru privatizare transmiteþi rãspunsul scris pentru domnul Cãlin Popescu-Tãriceanu.

Domnul Cristian Niculescu, secretar de stat, este? Nu, nu au venit, sunt ocupaþi la o întâlnire cu un subcomitet NATO.

Pentru domnul Valentin Vasilescu, domnul Fleºariu o sã-i dea rãspunsul scris. L-a ºi dat deja.

Domnul Damian Brudaºca, dezvoltaþi, vã rog, interpelarea adresatã Ministerului Administraþiei Publice.

La data de 31 octombrie a.c. un grup de 29 de ziariºti clujeni a înaintat domnului Vasile Dâncu, ministrul informaþiilor publice, un memoriu prin care cereau eliberarea din funcþie a doamnei Despina Neagoe, purtãtor de cuvânt al Prefecturii Judeþului Cluj. Ziariºtii clujeni semnalau: ”De la numirea doamnei Despina Neagoe în funcþia de purtãtor de cuvânt al Prefecturii Cluj, am întâmpinat numeroase piedici în a obþine informaþiile necesare reflectãrii activitãþii acestei instituþii. În loc sã-ºi exercite atribuþiile care îi revin în sensul informãrii prompte ºi complete a presei ºi implicit a cetãþenilor judeþului, din pãcate, purtãtorul de cuvânt s-a erijat în dascãl ºi a dovedit nu în puþine rânduri spirit de frondã.Ò

Autorii memoriului au invocat ºi jignirile proferate la adresa lor de doamna Despina Neagoe cu diverse

prilejuri, ca ºi superficialitatea ºi lipsa de profesionalism a materialelor difuzate presei. Memoriul ziariºtilor clujeni a fost consemnat în presa centralã, ”AdevãrulÒ ºi ”Evenimentul zileiÒ din 15.XI.2001, respectiv ”Jurnalul naþionalÒ ºi ”România liberãÒ din 21.XI.2001.

Cazul a fost adus ºi la cunoºtinþa prefectului de Cluj, domnul Vasile Soporan, numai cã, în loc sã analizeze situaþiile reclamate ºi sã dispunã mãsurile ce se impuneau, domnul prefect, considerându-se cã în realitate nu este cu nimic mai prejos de predecesorii sãi primi-secretari, a gãsit o altã soluþie, mult mai democraticã, în deplin consens cu ”politica pumnului în gurãÒ. Dânsul ºi-a permis sã convoace în data de 19 noiembrie a.c. la ora 12,00, la Palatul administrativ, pe toþi directorii ºi redactorii-ºefi ai instituþiilor mass-media din Cluj-Napoca. Domnia sa a preferat nu sã le anunþe mãsurile pe care le-a dispus, ci sã le cearã sã facã presiuni asupra redactorilor ºi reporterilor care au semnat memoriul consacrat incompetenþei, atitudinii dispreþuitoare ºi abuzive a doamnei Despina Neagoe.

O asemenea practicã este contrarã principiilor statului democratic pe care ni-l propunem a-l realiza în România. Domnul Vasile Soporan ºi-a încãlcat grav atribuþiile ce îi revin în calitate de prefect al judeþului Cluj ºi a sãvârºit un act de netolerat abuz în serviciu, cerând sancþionarea semnatarilor memoriului. În plus, consider cã atitudinea sa constituie un grav atentat la libertatea presei, o încercare de introducere a cenzurii.

Domnule secretar de stat Fleºariu, vã rog sã oferiþi rãspunsul. ## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice:_

## Domnule preºedinte,

Pentru clarificarea situaþiilor prezentate în conþinutul interpelãrii, s-au solicitat explicaþii domnului prefect al judeþului Cluj, Vasile Soporan.

Din rãspunsul primit de la domnul prefect, la afirmaþiile din interpelare rezultã cã sunt anumite disfuncþii de comunicare cu anumite segmente ale societãþii civile, determinate de complexitatea problemelor cu care se confruntã judeþul Cluj, dar nu sunt de naturã a deteriora raporturile Prefecturii Cluj cu presa, anumite instituþii sau organisme din judeþ.

Pentru aprecierea obiectivã a situaþiilor reclamate în interpelare, s-a dispus verificarea acestora de cãtre Corpul de control al ministrului administraþiei publice. Dupã încheierea controlului vom fi în mãsurã sã vã informãm în detaliu cu privire la problemele ridicate în interpelare ºi cu mãsurile luate.

Mai doresc sã precizez faptul cã domnul Vasile Dâncu nu are competenþe privind eliberarea din funcþie a salariaþilor prefecturii. O asemenea competenþã revine prefectului.

De asemenea, nici ministrul administraþiei publice nu are competenþe sã demitã din funcþie salariaþi ai prefecturii. Desigur, se poate discuta cu domnul prefect, dacã este cazul, dar dupã ce vom avea rezultatul controlului. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Damian Brudaºca doreºte sã comenteze acest rãspuns. Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Eu am mai primit rãspunsuri evazive de la ministerul pe care îl reprezintã cu cinste domnul secretar de stat. Sper sã nu ne gãsim din nou în faþa unui fapt similar.

Rãspunsul pe care îl am aici în faþã ºi scris mi se pare o asemenea mostrã de încercare de evitare a situaþiei. De altfel, asupra mea s-au fãcut între timp ºi presiuni din alte pãrþi pentru a renunþa la aceastã atitudine, însã nu pot s-o fac, pentru cã reprezint aici interesul celor 29 de ziariºti care se simt frustraþi, jigniþi ºi totodatã ameninþaþi de asemenea atitudini.

În consecinþã, cred cã atribuþiile ministrului sunt suficient de clar precizate ºi nu este suficient sã mi se dea un asemenea rãspuns, cã la calendele greceºti se va transmite rezultatul unui posibil control efectuat de cãtre Corpul de control al ministrului ºi mãsurile luate.

Prin precizarea cã ministrul nu poate sã demitã din funcþie un subaltern pe linie ierarhicã, este clar, rãspunsul îl intuiesc foarte clar de pe acum. Sper, însã, sã nu se întâmple acest lucru, pentru cã deja ziariºtii din toatã Transilvania sunt cu ochii pe decizia pe care o va lua ministerul. ªi nu aº dori sã se considere cã atacul care va porni este nejustificat, în cazul în care se încearcã sã se dreagã busuiocul.

Urmãtoarea interpelare o are de adresat domnul deputat Adrian Moisoiu. Este prezent? Poftiþi, domnule deputat.

Domnul deputat se adreseazã tot Ministerului Administraþiei Publice.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Întrebarea pe care am adresat-o Ministerului Administraþiei Publice este o întrebare de naturã socialã foarte dureroasã astãzi, ºi anume a plecat de la un fapt concret. De la unul dintre blocurile din centrul Bucureºtiului, unde cetãþenii nu sunt în stare, în clipa de faþã, sã-ºi plãteascã consumurile ºi, ca urmare acestui fapt, se taie de cãtre ”Apa NovaÒ apa, se taie de cãtre ”DistrigazÒ gazul metan. Urmarea, la aceastã orã, la un frig de minus 15 grade, sã spunem, minimum, încã în aceste blocuri nu este încãlzire centralã.

Necazurile care apar eu zic cã sunt niºte disfuncþii ale legilor pe care noi le avem în clipa de faþã ºi, ca atare, am avut ºi discuþii particulare cu domnul secretar de stat Fleºariu, cãruia, chiar de la acest microfon, ºi cu aceastã ocazie, vreau sã-i mulþumesc pentru atenþia pe care mi-a acordat-o ºi îndrumãrile pe care le-a dat pentru ca asociaþia de proprietari sã gãseascã o soluþie. Dar acesta este un caz particular. Cazul general, însã, trebuie lãmurit. ªi cazul general constã cam în felul urmãtor, ºi anume cã în clipa de faþã nu mai avem proprietari ºi chiriaºi. Eu zic cã avem numai proprietari, proprietari particulari ºi proprietar statul, care concesioneazã locuinþele pe care el le are, pe baza unui regulament stabilit la consiliile locale, unor cetãþeni. Ca atare, nu este logic ca în momentul în care aceºti chiriaºi ai statului, care au fost introduºi fãrã nici un fel de discernãmânt, dar pe baza unei necesitãþi sociale, deci nu este logic ca aceºtia, când nu-ºi plãtesc întreþinerea din diverse motive, probabil din probleme de stare socialã, poate din alte motive, chiar ca rãu-platnici, mergem ºi la cazul respectiv, aceºti oameni nu pot fi evacuaþi din locuinþã.

Cred cã ar trebui ca în acest caz asociaþiile locative ale consiliilor locale Ñ cã-i zice DAFI, cum este denumirea din Bucureºti, Departamentul Administrãrii Fondului Imobiliar, cã-i zice ”LocativÒ, cum este la mine în oraº, la Târgu-Mureº, n-are nici o importanþã Ñ, cert este faptul cã acestea ar trebui sã vinã ºi sã acopere cota-parte din regia, deci din cheltuielile de întreþinere ale cetãþenilor cãrora li s-au acordat aceste locuinþe sã fie achitate, urmând ca, apoi, la rândul sãu, sã urmãreascã modul de recuperare a acestor cheltuieli.

Domnule Fleºariu, aveþi cuvântul sã rãspundeþi la aceastã întrebare.

Domnul secretar de stat Fleºariu, de la Ministerul Administraþiei Publice.

Rezolvarea problemelor ridicate la punctul 1 din interpelare intrã în competenþa asociaþiilor de proprietari, potrivit Legii nr. 114 din 1996 ºi Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 85 din 2000.

Pentru familiile cu venituri mici Guvernul României a aprobat Ordonanþa de urgenþã nr. 115 din acest an, ordonanþã care urmeazã sã fie supusã aprobãrii Parlamentului, prin care se acordã ajutoare materiale pentru acoperirea preþului la gaze naturale, iar de la 1 ianuarie 2002 va intra în vigoare Legea venitului minim garantat, care are prevedere expresã în acest sens.

Cu privire la punctul 2 din interpelare vã informãm, stimate domnule deputat, cã plata compensaþiilor pentru energia termicã este reglementatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 162 din octombrie 1999, care însã nu face precizãri cu privire la achitarea datoriilor anterioare, ca o condiþie pentru a se acorda ajutoare bãneºti pentru încãlzire.

”DistrigazÒ, despre care s-a vorbit, doresc sã vã informez cã nu este în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Administraþiei Publice, ci a Ministerului Industriei. Ca atare, nu ne putem pronunþa asupra problemelor care cad în competenþa de soluþionare a ”DistrigazÒ-ului.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Adrian Moisoiu doreºte sã comenteze acest rãspuns.

S-a prezentat din partea Ministerului de Externe domnul Cristian Niculescu ºi va rãspunde unei interpelãri a domnului deputat Damian Brudaºca.

Atât în bugetul pentru anul în curs, cât ºi în cel votat pentru anul viitor, sumele prevãzute a fi alocate Fundaþiei Culturale Române sunt ridicol de mici în raport cu activitãþile pe care fundaþia ºi le-a propus sau pe care le-ar putea organiza.

În aceste condiþii este clar pentru orice om de bun-simþ cã nu se întrevãd semne certe cu privire la posibilitatea ca în viitorul apropiat cultura românã sã aibã asigurate resursele materiale ºi financiare pentru a participa demn, nu ca o Cenuºãreasã, la dialogul european ºi mondial.

Este cu atât mai regretabil acest lucru, cu cât nu cunosc sã existe alte instituþii care sã îºi asume ºi sã asigure o imagine corespunzãtoare realitãþilor culturale româneºti.

De ani buni de zile centrele culturale înfiinþate în unele capitale vest-europene ºi nord-americane au intrat într-un anonimat pãgubos. Acest lucru s-a datorat în primul rând persoanelor cãrora li s-a încredinþat coordonarea activitãþii acestora. Marea lor majoritate sunt fie niºte necunoscuþi, fie niºte funcþionari disciplinaþi ºi nimic mai mult.

Dat fiind faptul cã, pentru a-ºi desfãºura activitatea despre care nu ºtim absolut nimic, aceste centre culturale recurg la bani de la buget, consider cã este necesar sã aflãm cu ce se ocupã ele în prezent ºi ce urmãresc în viitor.

Aºadar, vã solicit, domnule ministru, sã prezentaþi Camerei Deputaþilor un raport asupra activitãþii centrelor culturale române pe anii 2000 ºi 2001.

Totodatã, vã solicit sã precizaþi care sunt actualmente directorii lor ºi pe ce criterii s-au fãcut numirile pe aceste posturi importante.

Consider, domnule ministru, cã, având în vedere ofensiva agresivã a altor state vecine pe plan cultural, n-ar fi lipsit de interes sã folosim astfel de centre culturale în interesul culturii române ºi al întregii þãri. Vã mulþumesc.

Mulþumesc în mod deosebit încã o datã domnului secretar de stat Fleºariu pentru amabilitatea Domniei sale, dar rãmâne mai departe problema în sine de a o rezolva. ªi eu cred cã, cu puþinã bunãvoinþã Ñ ºi sunt convins cã aceasta existã Ñ, ca, plecând de la sectorul pe care Ministerul Administraþiei Publice îl coordoneazã, sã gãsim acea posibilitate ca ”DistrigazÒ-ul sã poatã sã-ºi încaseze partea sa prin intermediul statului ºi, respectiv, dacã cumva sunt rãu-platnici, aceºti rãu-platnici sã fie evacuaþi. Dar în nici un caz cetãþenii care sunt buni platnici sã nu poatã sã beneficieze de cãldurã pe acest timp de iarnã în care ne gãsim. Ei nu au nici o vinã din acest punct de vedere, iar nu pot sã ridice fondul de rulment la asemenea valori de milioane sau de zeci de milioane de lei, cu care sã acopere cheltuielile, respectiv penalitãþile celor care nu ºi-au plãtit întreþinerea.

Vã mulþumesc.

## Stimate coleg,

Desigur, aþi folosit noþiunea de raport pentru a da o dimensiune mai mare interpelãrii dumneavoastrã.

Pentru cã ne aflãm în procedura interpelãrilor, l-aº ruga pe domnul ministru sã se explice la aceastã întrebare nu printr-un raport, care ar depãºi trei minute, ci printr-un rãspuns sintetic.

**Domnul Cristian Niculescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Centrele culturale româneºti sunt înfiinþate prin hotãrâre de guvern, pe baza acordurilor culturale dintre state, prin schimb de scrisori sau prin schimb de note verbale, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe ºi a Ministerului Culturii ºi Cultelor. În acest moment, în principalele capitale din Europa ºi America funcþioneazã un numãr de 7 centre ºi institute culturale, create toate dupã 1990, Centrele culturale de la Paris, New York, Budapesta ºi Viena, respectiv Academia di Romania de la Roma, Institutul Român de Culturã ºi Cercetare Umanisticã de la Veneþia ºi Institutul Român de Culturã ”Titu MaiorescuÒ, de la Berlin.

Din punct de vedere juridic ºi administrativ, centrele ºi institutele culturale româneºti sunt în subordonarea Ministerului Afacerilor Externe, fiind, împreunã cu ataºaþii culturali ai ambasadelor, principalele mijloace prin care se realizeazã strategia de politicã externã în domeniul culturii. Ele sunt, de asemenea, puncte de referinþã ºi de întâlnire a membrilor comunitãþilor româneºti din þãrile respective, locul în care se întreþine viu spiritul naþional ºi contactul cu limba maternã.

Domnul deputat Damian Brudaºca doreºte sã comenteze acest rãspuns.

În primul rând, þin sã-i mulþumesc domnului ministru pentru prezentarea fãcutã.

Eu aº dori doar sã fac o simplã precizare. Marea majoritate a celor care beneficiazã de activitatea acestor centre sunt în general creatorii, scriitorii, pictorii, muzicienii din Bucureºti. Reprezentativitatea manifestãrilor în ceea ce priveºte acoperirea ariilor geografice lasã, din pãcate, de dorit.

Din acest punct de vedere vreau sã precizez cã erau altele situaþiile în anii anteriori, când ºi spaþiul Transilvania era mai prezent în manifestãrile organizate de diverse centre culturale, ºi nu numai cele care sunt în imediata noastrã apropiere. Am în vedere aici Viena, Berlin sau Budapesta.

Aº sugera, cu tot respectul, ministerului ºi domnului ministru în prezent aici de faþã sã aibã în vedere, în perspectivã, în cuprinderea programului o mai largã diversitate de a se da posibilitate tuturor spaþiilor culturale ale þãrii sã fie prezente în aceste mesaje internaþionale, astfel încât sã existe o realã percepþie a capacitãþii creative a poporului român.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Pe domnul deputat Lucian Bolcaº îl informez cã din partea Ministerului Informaþiilor Publice s-a solicitat amânarea rãspunsului, întrucât este implicat într-o acþiune împreunã cu reprezentanþii minoritãþilor naþionale.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº** _(din salã):_

Nici o obiecþiune.

Urmeazã, în aceste condiþii, domnul deputat Gheorghe Dinu, care a adresat o întrebare Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

Poftiþi, domnule deputat Gheorghe Dinu.

## Domnule ministru,

Întrebarea mea viza faptul cã în ziarul ”AdevãrulÒ au apãrut, dar în ultimele luni au apãrut ºi în ”Evenimentul zileiÒ, reclame ºi publicitate la societãþile naþionale desprinse din ”Calea FeratãÒ. Era vorba de Compania Naþionalã ”C.F.R.Ò Ñ S.A., de Societatea Naþionalã ”Transport Cãlãtori ºi MarfãÒ. ªi dacã, de exemplu, despre societãþile comerciale se mai poate înþelege cã-ºi fac publicitate, nu înþeleg motivul pentru care se irosesc banii Companiei Naþionale ”C.F.R.Ò Ñ S.A., societate sau companie cu capital majoritar sau integral de stat ºi care are un exerciþiu financiar mizerabil Ñ se încheie în fiecare an cu pierderi uriaºe Ñ, de ce banii, ºi aceia puþini, se folosesc pentru aceastã publicitate? Cine se face vinovat pentru risipirea acestor bani publici, pentru lucruri care nu-ºi au rostul la ora actualã?

Asta a fost interpelarea pe care eu am dorit s-o aflu de la Ministerul Transporturilor.

Vã mulþumesc.

Domnule ministru secretar de stat Tudor Florescu, aveþi cuvântul sã rãspundeþi acestei interpelãri.

## **Domnul Tudor Florescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimate domnule deputat,

Campania publicitarã efectuatã de cãtre companiile ºi unitãþile din subordinea ºi sub autoritatea ministerului are douã obiective esenþiale: primul, prezentarea strategiilor ºi programelor dupã care acþioneazã fiecare unitate; în acest mod, opinia publicã poate cunoaºte atât aspectele pozitive, cât ºi pe cele negative ale unei societãþi, subiectul fiind supus dezbaterii.

Vorbind despre un caz concret, cel al C.F.R.-ului, se cunosc dificultãþile cu care se confruntã aceasta, dar este bine de ºtiut ºi care sunt cauzele, care sunt modalitãþile de îndreptare a unor neajunsuri, dar mai ales care sunt perspectivele ºi mãsurile care se pot lua pentru redresarea situaþiei. Sã poþi explica oamenilor care este situaþia, sã prezentãm realitatea considerãm cã este un semn de

respect pentru cetãþean, chiar dacã nu întotdeauna pot fi la înãlþimea cerinþelor lui.

Prin prezentarea strategiilor companiei ºi a programelor acestora putem atrage atenþia investitorilor, astfel încât multe obiective, care în mod obiºnuit ar necesita finanþare de la buget, ele sã poatã fi realizate din surse externe.

Considerãm cã în acest mod parteneriatul statÑprivat poate determina avansarea mai rapidã a societãþilor, cu toate implicaþiile pozitive ale acestui sistem.

Având în vedere strategia de imagine a ministerului, care presupune o totalã transparenþã, ziarele care au fost alese pentru publicitate au fost cele care au cea mai mare audienþã ºi nu poate fi vorba despre ”o sponsorizareÒ, atâta vreme cât în paginile lor au fost prezentate ºi critici la adresa companiilor, atunci când a fost cazul.

Vã mulþumim pentru interesul pe care îl acordaþi politicii ministerului nostru ºi vã asigurãm de întreaga noastrã stimã, domnule deputat.

Vã mulþumesc.

Încerc sã nu vã dau dreptate pentru cã, din pãcate, am funcþionat în Compania Naþionalã ”C.F.R.Ò Ñ S.A. vreo 34 de ani ºi ºtiu cu ce probleme se confruntã compania aceasta naþionalã care, practic, face întreþinerea liniilor ºi instalaþiilor. ªi a încerca sã prezentãm opiniei publice un fapt arhicunoscut, cã se ocupã ºi întreþin liniile ºi instalaþiile, nu ºtiu pe cine intereseazã ºi cât îl deranjeazã sau ce investitor atrage faptul cã aceastã companie naþionalã se ocupã cu treburi de genul acesta.

Întrebarea era: nu cumva aici este o sponsorizare mascatã? Nu cumva banii aceºtia, ºi aºa puþini, pe care îi au societãþile desprinse din ”Calea FeratãÒ, banii aceºtia puþini, aºa, se duc ºi pe apa sâmbetei, în loc sã fie bãgaþi acolo unde, iatã, doare, n-au oamenii uleiul cu care sã ungã alunecãtorii sau clorura de calciu care se bagã în picheþii din exterior acum, la temperaturile astea de minus 17 grade ºi care produc necazuri în funcþionarea instalaþiilor, deci nu existã banii nici mãcar sã se cumpere astfel de materiale obiºnuite. ªi, iatã, în fiecare numãr din ziarul ”AdevãrulÒ mai mult de o jumãtate din paginã este ocupatã cu astfel de reclamã stupidã, dupã pãrerea mea.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

În continuare, mai sunt patru interpelãri. Trei dintre acestea sunt adresate Ministerului de Interne.

Doamnã deputat Mona Muscã, vã rog sã dezvoltaþi una dintre aceste interpelãri ºi va rãspunde, pânã va veni cineva de la Ministerul de Interne, va rãspunde Ministerul Apãrãrii Naþionale.

Vã mulþumesc frumos, domnule ministru.

Interpelarea se adreseazã Ministerului Apãrãrii Naþionale, domnului Ioan Mircea Paºcu, Ministerului de Interne, domnului Ioan Rus, Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale, domnului Marian Sârbu.

În luna aprilie a.c., a intrat în vigoare Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Aceastã lege, dupã o bunã perioadã de timp, dãdea posibilitatea, conform art. 79, recalculãrii pensiilor militare stabilite în baza legislaþiei anterioare datei intrãrii în vigoare a legii în discuþie, legea din 1 aprilie 2001.

La mai puþin de 3 luni dupã aceastã datã, Legea nr. 164/2001 a fost modificatã prin Ordonanþa de urgenþã nr. 85/2001 care, prin unicul sãu articol, suspendã art. 79 din lege ºi anuleazã posibilitatea recalculãrii pensiilor pentru cei care au avut pensii militare stabilite anterior datei de 1 aprilie 2001.

Interpelarea pe care o adresez vine în întâmpinarea solicitãrii fãcute de Organizaþia judeþeanã a cadrelor militare în rezervã ºi retragere din Ministerul Apãrãrii Naþionale, din Ministerul de Interne ºi din S.R.I. CaraºSeverin, de a mã adresa dumneavoastrã cu privire la aceste chestiuni.

Prin suspendarea art. 79 din Legea nr. 164/2001, în baza Ordonanþei de urgenþã nr. 85/2001, Guvernul nu a fãcut altceva decât sã adânceascã ºi mai mult diferenþele dintre pensii, într-o entitate profesionalã omogenã, ierarhizatã. S-a ajuns astfel în situaþia ca pensiile unor subofiþeri ºi maiºtri militari sã fie mai mari decât ale unor generali ºi ofiþeri superiori.

Vã amintesc, domnilor miniºtri, cã în expunerea de motive a Legii nr. 164/2001 se precizeazã clar cã ”Pensiile militare de stat stabilite conform acestei legi nu reprezintã un privilegiu, ci se justificã obiectiv, ele constituind o compensare parþialã a inconvenientelor ce rezultã din rigoarea statutului special cãruia trebuie sã i se supunã militarii, interdicþii pe care celelalte categorii de angajaþi nu le au.Ò

Având în vedere toate acestea, vã rog, domnilor miniºtri, sã binevoiþi a explica raþiunile reale pentru care s-a anulat posibilitatea recalculãrii pensiilor militare pentru anumite persoane, precum ºi soluþiile pe care le preconizaþi pentru a evita crearea unor discrepanþe ºi mai mari între pensii.

## ªi eu vã mulþumesc.

Dau întâi cuvântul domnului secretar de stat Sorin Encuþescu pentru a rãspunde în numele ministrului apãrãrii naþionale.

## **Domnul Sorin Encuþescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Trebuie sã menþionez încã de la început cã o datã cu aprobarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat Guvernul României a avut în vedere exact eliminarea inechitãþilor dintre pensionarii militari aflaþi în platã înainte de intrarea în vigoare a acestei legi ºi militarii care sunt pensionaþi dupã aceastã datã.

Din pãcate, o datã cu luarea în calcul a nevoilor financiare, s-a constatat cã prin aplicarea metodologiei susþinute de aceastã lege ar fi fost necesar un fond de peste 2000 de miliarde de lei. De aceea, acest fond nu se afla la dispoziþia Guvernului ºi, numai ca un element de comparaþie, fondul de rezervã la dispoziþia bugetului de stat era doar de 1000 de miliarde de lei. Deci iatã cã acest efort financiar de 2000 de miliarde nu era disponibil pentru anul financiar 2001.

În concluzie, mãsura suspendãrii prevederilor art. 79 din Legea nr. 164/2001 a fost dictatã de lipsa fondurilor,

de imposibilitatea acoperirii deficitului bugetar care s-ar fi creat ºi, mai ales, de neprevederea sumelor necesare recalculãrii pensiilor militare în actualul exerciþiu bugetar, pentru cã, aºa cum ºtiþi, legea a fost discutatã înainte de aprobarea bugetului de stat.

În vederea rezolvãrii situaþiei create, ca urmare a intervenþiei Ministerului Apãrãrii Naþionale, precum ºi a intenþiei Guvernului de a rezolva aceastã problemã, s-a aprobat Hotãrârea Guvernului nr. 1.188 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat, în care se prevede recalcularea pensiilor militare de stat în funcþie de solda lunarã brutã în vigoare la data de 1 aprilie 2001, corespunzãtor funcþiei maxime a gradului militar avut la data trecerii în rezervã ºi de vechimea totalã în serviciu avutã la data recalculãrii.

În ºedinþa de Guvern din 28 noiembrie 2001 s-a aprobat Ordonanþa de urgenþã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat în care se prevede cã sumele rezultate ca diferenþã între pensiile aflate în platã ºi pensiile recalculate, potrivit metodologiei aprobate, se vor acorda eºalonat, începând cu anul 2002 pânã la încheierea procesului de recalculare a pensiilor din sistemul public de pensii, dupã cum urmeazã: pentru anul 2002, 10% din cuantumul diferenþei, începând cu 1 ianuarie 2002, ºi 10%, începând cu 1 iulie 2002. Pentru anul 2003, 20% din cuantumul diferenþei, începând cu 1 ianuarie 2003, ºi 20%, începând cu 1 iulie 2003. Pentru anul 2004, 20% din cuantumul diferenþei, începând cu 1 ianuarie 2004, ºi 20%, începând cu 1 iulie 2004.

Mulþumesc, domnule ministru.

Dau cuvântul domnului general Pavel Abraham pentru a rãspunde în numele Ministerului de Interne cu privire la aceeaºi întrebare.

## **Domnul Pavel Abraham** _Ñ secretar de stat în Ministerul de Interne:_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La întrebarea doamnei deputat Mona Muscã Ministerul de Interne are urmãtorul rãspuns.

Urmare analizãrii aspectelor semnalate de dumneavoastrã în cuprinsul interpelãrii înregistrate la Camera Deputaþilor ºi a studierii legislaþiei incidente, am onoarea sã vã comunic urmãtoarele.

Suspendarea art. 79 din Legea 164/2001 privind pensiile militare de stat, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 85/2001, a avut în vedere atât alinierea la mãsurile de recorelare stabilite pentru sistemul public de pensii, cât ºi imposibilitatea asigurãrii fondurilor necesare acestei recorelãri pentru anul 2001.

În ºedinþa Guvernului din 27 noiembrie 2001 a fost adoptatã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, act normativ care promoveazã ideea reaºezãrii pe bazã echitabilã a pensiilor, precum ºi preocuparea menþinerii venitului din pensie într-un raport corespunzãtor cu dinamica veniturilor categoriilor de persoane, similare pensionarilor militari, stabilind modalitãþile ºi etapele procesului de recalculare a pensiilor.

Dispoziþiile acestei ordonanþe de urgenþã care urmãresc ºi recalcularea pensiilor celor care au fost pensionaþi anterior intrãrii în vigoare a Legii nr. 164/2001 dovedesc voinþa legiuitorului de a remedia recorelãrile ce s-au produs în ultimii ani în cuantumul pensiilor militare stabilite în diferite etape prin aplicarea unor mãsuri legislative populiste ºi eronate.

De aceastã mãsurã vor beneficia circa 100.000 de persoane, pensionari militari proveniþi din instituþiile din domeniul apãrãrii naþionale, ordinii publice ºi siguranþei naþionale, ale cãror drepturi de pensie în platã sunt mai mici decât cuantumul echivalent determinat.

Cu deosebitã stimã, semneazã domnul ministru de interne, Ioan Rus. Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule general.

Dacã doriþi sã comentaþi ceea au rãspuns colegii noºtri din cele douã ministere?

Doamna deputat Mona Muscã.

## Domnilor miniºtri,

În primul rând, mã bucur cã sunteþi aici ºi aþi rãspuns interpelãrii. S-au întâmplat ºi cazuri când miniºtrii nu au fost aici ºi nici un trimis al Domniilor lor. Este deocamdatã un punct bun.

În al doilea rând, pentru lipsa de concordanþã între Legea bugetului ºi legile în vigoare nu sunt vinovaþi cetãþenii României ºi nu ei trebuiau sã plãteascã. Din acest punct de vedere, cred cã atât Ministerul Finanþelor, cât ºi ministerul care face legãtura între Parlament ºi Guvern sã se ocupe mai cu atenþie de legile care trebuie sã fie acoperite prin Legea bugetului, legea fundamentalã a unui an parlamentar ºi de guvernare.

Chiar dacã mai târziu, mã bucur cã s-a rezolvat, deºi rezolvarea, mie, personal, mi se pare parþialã ºi nu vã fac calculul ca sã vedeþi cã am dreptate din punct de vedere financiar. Oricum, mã bucur cã n-a fost interpelarea în zadar ºi, în acelaºi timp, mã bucur cã solicitãrile celor din judeþul Caraº-Severin, prin persoana care îi slujeºte, au ajuns la dumneavoastrã ºi au primit un rãspuns.

Mulþumesc frumos.

## Mulþumesc, doamna deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Marian Ianculescu care are o interpelare adresatã Ministerului de Interne.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Interpelarea mea are ca obiect mãsurile luate de Ministerul de Interne la sesizãrile referitoare la apariþia pe piaþã a unor produse fitosanitare falsificate care pun în pericol siguranþa alimentarã a României.

În ultima perioadã de timp s-au înmulþit falsificatorii de substanþe fitosanitare necesare pentru combaterea bolilor ºi dãunãtorilor în agriculturã ºi pentru tratarea seminþelor

necesare semãnatului. Atât cumpãrãtorii care au fost pãcãliþi de firmele producãtoare de pesticide falsificate, cât ºi uzina producãtoare de asemenea substanþe originale, nefalsificate, Societatea Comercialã ”OltchimÒ Ñ S.A. din Râmnicu-Vâlcea, precum ºi distribuitorii autorizaþi ai acesteia au sesizat inspectoratele de poliþie din judeþele unde s-au semnalat asemenea fapte de falsificare a substanþelor fitosanitare respective, ºi anume în judeþele Prahova, Argeº, Dâmboviþa, Olt, Dolj, Ilfov, Cãlãraºi, Teleorman ºi Timiº.

Date fiind cele prezentate, vã rog, stimate domnule ministru, sã luaþi toate mãsurile pentru stoparea unor astfel de acþiuni care, într-adevãr, pun în pericol siguranþa alimentarã a României. Oamenii dau bani pe asemenea substanþe ºi când sã rãsarã se minuneazã de ce n-au rãsãrit culturile respective. N-au rãsãsit tocmai pentru cã sãmânþa a fost tratatã nu cu substanþa originalã, ci cu produse falsificate.

V-am ataºat ºi lista societãþilor care au distribuit produse contrafãcute ºi a cumpãrãtorilor de produse contrafãcute, pe care n-o mai citesc la acest microfon, dar dumneavoastrã o deþineþi, domnule ministru. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Domnule general, aveþi cuvântul pentru a rãspunde la aceastã interpelare.

Domnul general Pavel Abraham.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Rãspunsul Ministerului de Interne este urmãtorul la aceastã întrebare.

Urmare analizãrii aspectelor semnalate în cuprinsul interpelãrii din 26 noiembrie, problematica specificã este în atenþia inspectoratelor de poliþie judeþene care, împreunã cu Poliþia fitosanitarã, controleazã, potrivit competenþelor conferite prin lege, aplicarea ºi respectarea legislaþiei ºi a regimului de carantinã fitosanitarã.

În acest context, au fost depistate mai multe cazuri în care s-au fabricat ºi comercializat produse de uz fitosanitar fãrã îndeplinirea condiþiilor prevãzute de lege. Astfel, Inspectoratul de Poliþie al Judeþului Olt efectueazã cercetãri în dosarul penal nr. 1.418 împotriva lui Androne Sãndel, administrator la Societatea Comercialã ”IchimÒ Drãgãneºti, care a achiziþionat 12.950 kg chirametox în valoare de 6 miliarde de lei de la firme din þarã care s-au dovedit fictive. Acest produs a fost livrat la mai multe judeþe din zonã. N-aº vrea sã le enumãr acum. Le va primi domnul deputat în comunicarea scrisã. Aº arãta doar cã în cazul acestei cauze se efectueazã acte premergãtoare începerii urmãririi penale de cãtre Inspectoratul de poliþie al judeþelor Olt, Dolj, Teleorman, sub aspectul comiterii infracþiunii de înºelãciune cu privire la calitatea mãrfurilor, prevãzutã de art. 297 Cod penal.

În judeþul Cãlãraºi au fost semnalate mai multe cazuri de persoane fizice care încercau sã comercializeze în condiþii legale produsul chirametox. Totodatã, s-a constatat cã Societatea Comercialã ”Prima ImpexÒ Ñ S.R.L. Cãlãraºi oferea spre vânzare cantitatea de 30 kg de asemenea produs unei alte firme asupra cãreia existau suspiciuni cu privire la calitatea acesteia. Produsul a fost ridicat în vederea confiscãrii, fiind recoltate probe pentru stabilirea conþinutului ºi parametrilor calitativi. La finalizarea verificãrilor în cauzã urmeazã a se dispune mãsurile legale, potrivit competenþelor.

La nivelul judeþelor în care au fost semnalate cazuri de fabricare sau comercializare de produse de uz fitosanitar falsificate, s-au luat mãsuri ca, împreunã cu specialiºtii de la direcþiile fitosanitare, sã se verifice condiþiile de legalitate a derulãrii operaþiunilor respective cu toþi agenþii economici care activeazã în domeniu, urmând în perioada urmãtoare sã se extindã aceste verificãri ºi în alte judeþe.

Mulþumesc, domnule ministru. Domnul deputat Ianculescu doreºte sã facã un mic comentariu.

Poftiþi, domnule deputat.

Mulþumesc domnului general Abraham pentru rãspunsul dat ºi mã bucurã cã Ministerul de Interne este pe linia depistãrii acestor falsificatori ºi în alte judeþe pentru a preveni apariþia unor fapte deosebit de periculoase în continuare.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Cu aceasta, s-a rãspuns la ultima interpelare. ªedinþa destinatã rãspunsurilor la interpelãri a luat sfârºit.

În consecinþã, declar închisã ºedinþa de astãzi.

Ne vedem mâine dimineaþã, la ora 8,30.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 18,50._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 188/20.XII.2001 conþine 24 de pagini.**

Preþul 17.736 lei