Antal Árpád András

Mul˛umesc. Stima˛i colegi, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Aveam 14 ani ∫i eram elev Ón clasa a IX-a c‚nd Ion Iliescu a devenit reprezentantul comunismului cu fa˛„ uman„ ∫i, totodat„, ∫i al schimb„rii Ón Rom‚nia. Manifesta˛iile studen˛e∫ti, evenimentele tragice din T‚rgu-Mure∫, Pia˛a Universit„˛ii, mineriadele le-am tr„it Ón

direct, astfel Ónc‚t aversiunea fa˛„ de comunism a venit natural„.

M-am format exact Ón perioada Ón care dispre˛ul fa˛„ de aceast„ or‚nduire era un stindard. E drept, pentru unii. Adic„ pentru cei care au trecut prin toate chinurile pe care comunismul le-a reprezentat: teroare, Securitate, promovarea nonvalorilor ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, ceea ce am sim˛it ∫i eu: Óntuneric, asimilare etnic„, foame, îC‚ntarea Rom‚niei“.

Ajung‚nd student, am aflat c„ acela∫i Iliescu a participat la desfiin˛area Universit„˛ii îBabe∫-Bolyai“ din Cluj, a∫a c„ am Ónceput s„ ur„sc tot ceea ce Ónsemna comunism, fie c„ era vorba de cel de sorginte stalinist„, fie c„ era de unul de filia˛ie gorbaciovian„. Iar Iliescu devenise reprezentantul cel mai pur al unui comunism special, unul nenumit, dar practicat.

Anii, modific„rile de nume, alegerile, oamenii tineri ap„ru˛i prin preajma lui nu au schimbat nimic. I-am b„gat pe to˛i Ón aceea∫i oal„. S„ lucrezi, s„ ascul˛i sau s„ votezi cu Iliescu mi se p„rea a fi deja o chestiune de atitudine fa˛„ de Ónsu∫i comunismul, practic, cu acceptarea acestuia, cu Ónv„˛„turile, valorile ∫i metodele sale.

Cu toate c„ nu aveam nici un c‚∫tig direct, anun˛ul debarc„rii lui Iliescu m-a f„cut fericit. Joi noaptea, t‚rziu, am sim˛it sincer c„ am sc„pat de o povar„, o cocoa∫„ pe care o c„ram de 15 ani f„r„ s„-mi dau seama. Pentru c„ dup„ ce a trecut euforia anilor ’90, am devenit mai blazat, am Ónceput s„ accept faptul c„ acestui cuv‚nt, revolu˛ie, Ói st„ bine Óntre ghilimele ∫i c„ este firesc ca ˛ara s„ fie condus„ tot de aceia∫i comuni∫ti ∫i securi∫ti.

M-am obi∫nuit ∫i cu faptul c„ Iliescu devenise omniprezent ∫i c„ Óntreaga scen„ politic„ rom‚neasc„ se raporta la el. Privindu-l ca un dat al istoriei ∫i al sor˛ii acestui col˛ de Europ„, am reu∫it s„ spun de c‚teva ori, Ón situa˛ii punctuale, chiar c„ mi-e simpatic. Ajunsesem ∫i eu la Ón˛elepciunea popular„ care zice: îD„-mi, Doamne, putere s„ Óndur ceea ce nu pot schimba!“

M-am trezit Óns„ Óntr-o sear„ cu ecranele pline de adev„ratul Iliescu. Omul educat Óntr-un sistem a dat m„sura capacit„˛ii sale. Am analizat, ca sociolog, ceea ce a f„cut Iliescu Ón anii de dup„ revolu˛ie. Toate campaniile de comunicare, toate Ónv‚rtelile politice, toate manipul„rile cu Miron Cozma, toate extrase sau rezumate ale manualelor de propagand„ leninist„ ∫i stalinist„.

Reprimat timp de 15 ani, comunistul, activistul a irupt cu toat„ for˛a cu care explodeaz„ un abces. Cred c„ f„r„ Iliescu Rom‚nia intr„ Ón Europa un pic mai curat„. Era o obliga˛ie moral„, un capitol moral de negociere Óncheiat Ón ceasul al doisprezecelea fa˛„ de valorile comunit„˛ii europene, cu doar c‚teva zile Ónaintea semn„rii Tratatului de aderare, iar eu, ca ∫i mul˛i al˛ii, de v‚rste apropiate de mine, am sc„pat de o povar„, de o povar„ a unui trecut pe care abia acum Ól consider Óncheiat.