Lucian Nicolae Bode

## Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Pentru că sunt trei puncte, 13, 14, 15, pe ordinea de zi care fac referire la același subiect, uniunea energetică, dați-mi voie să iau cuvântul o singură dată și permiteți-mi să depășesc puțin timpul acordat.

Așadar, câteva date generale despre proiectul uniunii energetice, respectiv poziția României vizavi de acest proiect al Uniunii Europene, în opinia mea unul dintre cele mai importante proiecte ale Uniunii Europene de la înființare.

Astfel, pe 25 februarie 2015, Comisia Europeană a publicat Strategia-cadru privind crearea uniunii energetice, acest angajament fiind afirmat și în concluziile Consiliului European din 19 martie 2015.

Printre obiectivele uniunii energetice regăsim: crearea pieței unice de energie, promovarea colectivă a securității energetice, interconectarea rețelelor naționale, creșterea eficienței energetice, reducerea emisiilor de carbon, definirea instrumentelor financiare pentru realizarea acestor obiective.

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că ne întrebăm cu toții care este poziția României, cum își valorifică România atuurile pe care le are în raport cu alte state membre în ceea ce privește atingerea obiectivelor uniunii energetice, respectiv obiectivul major al României, obținerea securității energetice.

România, prin resursele sale, poate să-și asigure securitatea energetică proprie, poate contribui la asigurarea securității energetice regionale.

Din păcate, România nu reușește să joace un rol activ în etapa de dezbatere privind noile acte normative și programe europene. Din păcate, nu există o comunicare eficientă între instituțiile românești și instituțiile europene. Din păcate, companiile energetice românești nu sunt implicate în mari proiecte regionale.

Ne lipsește, într-un cuvânt, diplomația energetică. Efectele sunt vizibile.

Pe 8 iunie 2015, la Luxemburg, s-a semnat un memorandum de înțelegere privind securitatea aprovizionării cu energie electrică în cadrul pieței interne europene, semnat de 12 state. Din păcate, România nu se află printre acestea.

Conform poziției 15 de pe ordinea de zi, România și alte state – 11 state membre – nu îndeplinesc condițiile de interconectare electrică de 10%.

România se află în mai multe procese de infringement în zona de energie.

În decembrie acest an, la Paris, va avea loc conferința părților, așa-numitul COP 21, la care România merge fără a avea o strategie energetică bine definită, fără a ști pe ce fel de mix energetic se bazează.

La conferința părților, doamnelor și domnilor colegi, de la Paris, se va stabili – așa cum spuneau înalți oficiali – viitorul planetei și se va decide noua ordine mondială privind energia și schimbările climatice.

De ce România nu are o poziție clară înaintea acestei reuniuni extrem de importante? Trist.