Stenogramă plen

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Am înțeles.

Propunerea liderului Grupului PNL a fost adoptată. Mulțumesc.

Deci la punctul 1 al ordinii de zi avem informări privind distribuirea unor documente la casetele deputaților privind prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților.

La punctul 2 așteptăm încă propuneri din partea grupurilor parlamentare.

3. Mergem la punctul 3, Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Hotărârea privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților, Camera Deputaților hotărăște:

Articol unic. – Anexa la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 20 decembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: domnul deputat Cătălin Tiuch, aparținând Grupului parlamentar al PSD, trece de la

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în calitate de membru.

Hotărâre adoptată în Camera Deputaților, în ședința din 9 septembrie, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Merge la votul final. Punctul 4.

Nu avem încă raportul.

Punctul 5, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut privind învățământul secundar dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington la 17 aprilie 2015.

Suntem în procedură de urgență.

Guvernul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La 17 aprilie 2015 a fost semnat Acordul de împrumut privind învățământul secundar dintre România și BIRT, în valoare de 200 de milioane de euro, care are ca obiective principale creșterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat și reducerea abandonului școlar în învățământul secundar și terțiar.

Proiectul este structurat pe trei componente: intervenții la nivelul liceelor, intervenții sistemice la universități și, evident, managementul proiectului. Perioada de acordare este de 20 de ani și rambursarea într-o singură tranșă, la 1 noiembrie 2034.

Având în vedere conținutul proiectului de lege, adresez rugămintea pentru un vot pe varianta Guvernului. Menționez că suntem cu toții de acord cu conținutul raportului comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia, domnul președinte Viorel Ștefan.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisia noastră a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington la 17 aprilie 2015.

Conform prevederilor art. 75 din Constituție și art. 92 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

La dezbaterea proiectului, comisia a avut în vedere și avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington la 17 aprilie 2015, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Din partea grupurilor. Doamna Paul.

Bună ziua!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Tuturor Mariilor și Marinilor, și numelor conexe le spun „La mulți ani!” pentru ziua onomastică de ieri!

Revenind la proiectul pe care-l dezbatem acum în plen, Banca Mondială a fost mereu un partener de nădejde al României pentru a rezolva problemele structurale cheie care ne vizează în mod direct. Educația este una dintre ele.

Astăzi vorbim de un împrumut în valoare de 200 de milioane de euro, acordat pe o perioadă de 7 ani, deci până în anul 2022, care presupune următoarea manieră de negociere și acord între România și BIRT: este vorba de un împrumut pe o perioadă de 20 de ani, cu dobândă Euribor la șase luni, la care se adaugă o marjă variabilă a băncii – în prezent marja este de 0,8 procente, dar ea se poate modifica la fiecare șase luni – și se rambursează într-o singură tranșă, la 1 noiembrie 2034. Înainte însă de orice tragere, care va avea loc de două ori pe an, deci tragerile sunt semianuale, România va plăti un comision inițial, înainte de prima tragere, de 0,25%, și asta înseamnă o plată efectivă a României a costului inițial de 500 de mii de euro. În anul 2034 însă rambursăm integral acest împrumut de 200 de milioane de euro.

Scopul este însă educația. Beneficiari sunt 1.160 de licee, în special din zonă tehnologică și mediu rural, dar nu numai, și aproximativ 300 de facultăți. De ce? Pentru că România este obligată să diminueze rata abandonului școlar. Este obligată să acorde un sprijin pentru elevii din mediul rural și să crească rata de promovabilitate la bacalaureat. Din păcate, la toți cei trei indicatori, ultimii ani ne stau dovadă că regresăm și nu evoluăm. Acesta este argumentul pentru care Partidul Național Liberal va vota în favoarea acestui acord. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Domnul Iacoban.

## Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Și Partidul Social Democrat sprijină acest proiect de lege privind rectificarea acordului. Așa cum spuneau și antevorbitorii mei, este un acord de împrumut pe un termen de 20 de ani în domeniul educației. Vizează finanțarea Proiectului „Învățământul secundar din România – ROSE”,

cel mai mare proiect finanțat de Banca Mondială în Europa și Asia Centrală.

De asemenea, e vorba de Proiectul „Sprijin la bacalaureat și acces la facultate”, un proiect validat și aprobat de Guvernul României, un proiect care are ca scop reducerea gradului mare de abandon în învățământul secundar din perspectiva tranziției la învățământul terțiar – și aici trebuie spus că peste 100 de mii de elevi nu se prezintă la examenul de bacalaureat din motive pe care le cunoaștem –, alt scop, obținerea unor performanțe tot mai bune la examenul de bacalaureat, ținând cont de faptul că din 2009 și până în prezent rata de promovare la bacalaureat a avut o scădere semnificativă în anii 2011 și 2012, dar în 2013, 2014 și 2015 s-a observat o creștere, culminând cu anul acesta, în 2015, o rată de promovabilitate de 67,8%.

De asemenea, scopul proiectului mai este asistența pentru sprijinirea studenților cu risc de abandon prin programe specifice. Și aici trebuie spus că peste 20 de mii de studenți abandonează facultatea în primii doi ani de studii și din cauza rezultatelor slabe și a mediilor mici la bacalaureat, dar și pentru că provin din medii socioprofesionale dezavantajate sau din mediul rural.

De asemenea, scopul acestui proiect mai este și atragerea fondurilor europene în învățământul românesc. Acestea toate pentru ca cetățenii români și mai ales cei dezavantajați să-și îmbunătățească nivelul de educație și de pregătire.

Prin urmare, susținem acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu sunt. Vă rog.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Inițiativa legislativă prin care o să aprobăm acest acord vine să suplimenteze acele fonduri care sunt destinate educației. În acest context, formațiunea noastră va susține această inițiativă, atrăgând totodată atenția guvernanților că este foarte important ca, în momentul în care se vor selecta instituțiile de învățământ în cauză care să fie beneficiarele acestui proiect, să avem grijă ca într-adevăr să fie cele care sunt în cauză. Instituțiile de elită din orașe și județe care, în acest context, ar avea resursa umană necesară pentru promovarea unor asemenea programe și proiecte ar trebui să fie în acest context îndreptate pentru alte tipuri de proiecte și programe, ca, în acest sens, liceele din mediul rural, în principal, sau cele din orașele mai mici, unde rata de promovabilitate la bacalaureat este într-adevăr scăzută, să fie beneficiarele acestui proiect, pe de o parte.

Pe de altă parte, este foarte important să spunem că rata abandonului școlar nu doar la nivelul liceal crește, pentru că foarte mulți nu ajung nici la nivel de liceu. Cea mai mare scădere este în momentul de față după clasa a VIII-a, foarte mulți copii nu ajung să se înscrie la liceu sau la școlile profesionale. Este o rată de abandon școlar de circa 10–15% între cei care au terminat clasa a VIII-a și nu se mai regăsesc în liceele și școlile profesionale.

Deci în contextul în care se mai poate și Guvernul va avea posibilitatea să lucreze pe acest proiect, ar trebui să prevenim, începând deja din clasele V–VIII, rata abandonului școlar în mediul rural.

Și a treia problemă, foarte importantă, este pregătirea profesorilor din zona rurală, în principal, pentru că discrepanțele majore între mediul urban și mediul rural, diferențele de șanse care există între școlile din mediul rural și mediul urban vin și din cauza faptului că din această zonă posibilitatea de a te înscrie la programe de pregătire este mult mai mică. În acest context, ar trebui să avem în vedere un proiect prioritar pentru zona rurală, ca în acest fel posibilitatea de a te înscrie la liceu să fie serioasă și cu șanse în această zonă. În plus, ar fi fost necesară, dar din păcate este tardivă, susținerea unui proiect separat al Uniunii Europene pentru finanțarea școlilor. Avem programe fragmentate. În cadrul programelor operativ-regionale pentru dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii școlare... la programe operativ-regionale avem programe de dezvoltare pentru învățământ în zona ministerului social, Ministerul Muncii.

Eu cred că aceste programe, toate programele europene... ar fi trebuit să încercăm să realizăm un program special al fondurilor europene destinate și gestionate de către Ministerul Educației. Poate pentru viitor vom gândi și acest proiect.

Vă mulțumesc.

Domnul Andea.

Aș cere ca, pe viitor, să facem distincție între ce înseamnă abandon școlar și părăsirea timpurie a școlii. Vă mulțumesc.

Domnul Movilă.

## Domnilor colegi,

## Bună ziua! O toamnă rodnică vă doresc!

Voi vota acest acord destul de important, însă sunt două lucruri importante de menționat: primul se referă la stabilitatea sau la o legislație în sistemul de învățământ corectă, coerentă, o legislație care să nu fie modificată foarte des, pentru că atunci nu cred că vom atinge parametrii pe care ni-i dorim, acest acord va avea doar un simplu scop social; și al doilea lucru, sistemul de învățământ din România trebuie corelat cu piața muncii, trebuie corelat cu nevoile societății românești, pentru ca toți cei care absolvă o formă de învățământ să se integreze în piața muncii și să fie utili societății românești, și ei să aibă satisfacțiile lor.

Dacă legislația va fi modificată lunar, dacă vom interveni în sistemul de învățământ ori de câte ori un grup mai mare sau mai mic va putea decide rezultatul sau investiția făcută, banii pe care România îi ia nu își vor demonstra utilitatea. Trebuie, pe fondul unei legislații consecvente, serioase și continue, să facem aceste investiții.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna Turcan și încheiem.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Aș vrea să clarificăm conținutul unui termen care este foarte des invocat și care nu reflectă ceea ce se ascunde în spatele lui. Se vorbește mereu despre abandonul școlar. Vreau să spun că abandonul școlar nu este totuna cu rata de părăsire timpurie a școlii. Mereu se dă un procent exagerat, aproape halucinant, că 17, 16, 20% din tinerii noștri abandonează școala. Nu, procentul se referă la rata de părăsire timpurie, și am să dau un singur exemplu: dacă un elev optează pentru învățământul profesional, ceea ce cu toții ne dorim, și după ce termină învățământul profesional se angajează în câmpul muncii, deci răspunde unei necesități sociale, el apare, fără discuție, încărcând procentul de părăsire timpurie a școlii. Deci noi nu putem condamna pe acest elev sau societatea în ansamblu că avem un procent ridicat, din moment ce acest lucru ne dorim, ca un mare număr de tineri care termină învățământul profesional sau liceal să intre în câmpul muncii. Piața muncii așteaptă.

Subliniez că abandonul școlar se referă la cei care părăsesc în principal forma de învățământ obligatorie, ceea ce intră la părăsirea timpurie a școlii. Părăsirea timpurie se calculează până la vârsta de 25 de ani. Deci chiar și un elev care termină liceul și nu merge la facultate încarcă acest procent, dar el poate intra în câmpul muncii.

Un acord de împrumut și de sprijin financiar pentru Ministerul Educației Naționale este bine-venit. În contextul unui parteneriat financiar pe termen lung, pe care România l-a încheiat cu instituțiile internaționale, sprijinirea învățământului secundar pare să fie un deziderat la care să achiesăm cu toții. Întrebarea este cum se realizează acest sprijin pentru învățământul secundar.

În momentul de față, în România, sunt 700 de mii de copii care nu există nicăieri înregistrați în sistemul de educație. Sunt 500 de mii de copii care nu au diplomă de bacalaureat. Între clasele a VIII-a și a IX-a, 50 de mii de copii abandonează școala, iar rata de părăsire timpurie a școlii este în creștere, este de 17%, în condițiile în care prin strategia „Europa 2020” trebuia să ajungem la 11%.

Acești indicatori arată că e nevoie să sprijinim învățământul secundar, să-l cuplăm cu învățământul terțiar, dar nu oricum. Avem 14% absolvenți de învățământ terțiar, însă acești 14% unde se regăsesc pe piața muncii, cât și ce valorează diplomele pe care ei le obțin?

De aceea, Partidul Național Liberal a solicitat și în comisia de specialitate ca aceste cheltuieli, care vor fi făcute pe programul de finanțare a învățământului secundar, să fie prezentate public, să fie încadrate în strategia ministerului pe termen lung, pentru relansarea și axarea învățământului românesc pe calitate, altfel riscăm să venim doar cu programe încropite, care să acopere o problemă într-un loc, dar să lase descoperit un alt loc cangrenat în momentul de față. Dacă nu urmărim calitatea, performanța, echitatea și incluziunea în sistemul de educație, corelate cu piața muncii și cu cerințele internaționale, riscăm ca niște bani suportați de către cetățenii României, în momentul rambursării, să fie irosiți.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

6. Punctul 31, devenit punctul 6 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind instituirea zilei de 14 noiembrie ca Ziua Dobrogei.

Din partea inițiatorilor? Nu. Din partea comisiei.

Raport suplimentar asupra Proiectului de lege privind instituirea zilei de 14 noiembrie ca Ziua Dobrogei

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Inițiativa legislativă a fost adoptată de Senat în ședința din 19 noiembrie 2013, în calitate de primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea zilei de 14 noiembrie ca Ziua Dobrogei, dată la care, în anul 1878, în urma războiului ruso-otoman, cunoscut în istoria României drept Războiul de Independență, Dobrogea a revenit la teritoriul României.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votului, însă, în ziua de 2 iunie 2014, plenul Camerei Deputaților a retrimis la comisie proiectul de lege, pentru un raport suplimentar.

Comisia a reluat dezbaterea asupra acestui proiect de lege în lucrările din 3 iunie 2015.

Punctul de vedere al Guvernului asupra textului inițial fusese unul negativ, dar, la prima lectură, comisia a amendat conținutul propunerii legislative, iar varianta de text propusă adoptării plenului comisiei a eliminat conținutul care ridica probleme de aplicare.

Astfel, la finalul dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să-și mențină punctul de vedere și să propună plenului un raport de adoptare a Proiectului de lege privind instituirea zilei de 14 noiembrie ca Ziua Dobrogei, cu amendamentele anexate.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Avem trei amendamente admise.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Legea merge la votul final.

7. Revenim la punctul 6 vechi, punctul 7 actual, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii pentru îmbunătățirea conformării fiscale internaționale și pentru implementarea FATCA, semnat la București la 28 mai 2015.

Procedură de urgență. Guvernul.

Din partea Guvernului este cineva? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii pentru îmbunătățirea conformării fiscale internaționale și pentru implementarea mecanismului de transmitere de informații în acest domeniu, respectiv FATCA, acordul fiind semnat la București la data de 28 mai 2015.

În concordanță cu raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, adresează rugămintea pentru un vot favorabil pe varianta transmisă de către Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia? Domnul președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei, comisia noastră a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii pentru îmbunătățirea conformării fiscale internaționale și pentru implementarea FATCA, semnat la București la 28 mai 2015.

Conform prevederilor art. 75 din Constituție și ale art. 92 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

La dezbaterea în comisie s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Fac mențiunea că, urmare a solicitării inițiatorului, prin adresa nr. 41.374 din 4 septembrie 2015, s-a înlocuit varianta inițială a traducerii din limba engleză în limba română a anexei nr. 2 din prezentul acord.

Anexăm în original varianta corectă a anexei nr. 2 în limba română, a acordului dintre România și Statele Unite ale Americii pentru îmbunătățirea conformării fiscale internaționale și pentru implementarea FATCA, semnat la București la 28 mai 2015.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului spre dezbatere și adoptare prezentul proiect de lege în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Doamna Paul.

Partidul Național Liberal va vota favorabil acest Proiect de lege pentru ratificarea Acordului FATCA, dar trebuie să lămurim și câteva chestiuni.

În primul rând, obiectivul este de a preveni evaziunea fiscală derivată din activitățile transfrontaliere, adică rezidenți români cu conturi în Statele Unite sau rezidenți americani cu conturi în România.

Cum se face oare că, din incompetența acestui Guvern, obiectivul diminuării evaziunii fiscale nu se regăsește sub nicio formă în proiectul de buget și în nota de fundamentare? Deci acolo nu mai vor să diminueze evaziunea fiscală și nu se regăsește niciun plus la buget din acest obiectiv enunțat doar, declarativ asumat.

Al doilea lucru pe care trebuie să îl lămurim – acest Acord FATCA stabilește un set de reguli, de instituții, de protocoale care ne vor responsabiliza pentru transmiterea automată de informații legate de conturile deținute în Statele Unite sau în România de cetățenii celor două țări. Refuzul de a comunica aceste informații despre cetățenii americani de către instituțiile financiare nerezidente în SUA, adică în România, se sancționează prin aplicarea unui impozit cu reținere la sursă de 30% asupra plăților de natura dobânzilor sau dividendelor, sau chiriilor, sau primelor, sau anuităților, compensărilor, remunerațiilor, onorariilor sau altor câștiguri anuale sau periodice fixe, sau determinabile obținute de către aceste instituții financiare din România.

Așadar, această cotă de 30% este aplicabilă instituțiilor financiare din România, în cazul în care refuză să dezvăluie identitatea și să comunice informații despre clienții lor – cetățeni sau rezidenți americani.

Este destul de important acest acord și păcat că dezbaterea publică nu s-a centrat pe obligațiile deținătorilor de conturi în Statele Unite și în România.

Totodată, subliniez că Statele Unite consideră ca fiind în vigoare deja acest acord, iar neratificarea sa riscă să ne excludă din categoria țărilor partenere în bătălia împotriva evaziunii fiscale.

Vă mulțumesc.

Vă rog.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate colege,

## Stimați colegi,

Importanța acestui acord a fost deja expusă prin raportul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. Aș vrea însă să redau, pentru corectitudinea informațiilor, din materialul expunerii de motive, depus de Guvern, că la baza încheierii acestui acord tocmai aceasta este motivația: pentru combaterea evaziunii fiscale.

În ultimii ani, problemele puse de frauda fiscală și de evaziunea fiscală la nivel transfrontalier s-au agravat considerabil, devenind un subiect de îngrijorare major la nivel mondial. Veniturile neraportate și neimpozitate reduc considerabil veniturile fiscale naționale. Prin urmare, este nevoie urgent de o creștere a eficienței și a eficacității

colectării impozitelor. Schimbul automat de informații constituie un instrument important în această privință.

Reamintesc aici că România a fost semnatară anul trecut a convenției, a acordului privind schimbul de informații financiare și fiscale, la inițiativa ministrului german de finanțe, alături de alte 51 de state, iar în Codul de procedură fiscală acest schimb de informații a fost inclus tocmai pentru a combate evaziunea fiscală transfrontalieră și a fost aprobat atât de Comisia pentru buget, finanțe și bănci, cât și, sigur, de plenul Parlamentului.

Ce înseamnă acest cod intern al veniturilor din Statele Unite care, sigur, are o serie de reglementări cunoscute sub denumirea de FATCA? El reprezintă un set de prevederi legislative din domeniul fiscal, introduse în legislația americană încă din anul 2010 și care se aplică începând cu 1 iulie 2014, România fiind considerată până la semnarea acestui acord ca făcând parte din acord și nebeneficiind de toate prevederile acestui acord.

Sigur că, în acest moment, importanța acordului a fost recunoscută și a acestui schimb automat de informații a fost recunoscută și de Grupul celor 20, și de Grupul celor 8 la toate dezbaterile care au avut loc, astfel că prezentul acord, pe care astăzi îl ratificăm, va duce la simplificarea implementării sistemului de transmitere a informațiilor financiare și la reducerea poverii administrative a instituțiilor financiare din România, angajate să efectueze acest schimb de informații.

De asemenea, va crește certitudinea juridică pentru instituțiile financiare din România, iar prin semnarea acestui acord, acestea vor fi considerate, în Statele Unite ale Americii, instituții financiare conforme.

În urma ratificării acestui acord, nu se va aplica impozit cu reținere la sursă în Statele Unite ale Americii pe veniturile instituțiilor financiare din România, iar instituțiile financiare nu vor fi obligate să rețină impozit pentru plățile pe care le efectuează către clienții cetățeni sau rezidenți americani în cazul în care condițiile specifice prevăzute de acord sunt îndeplinite.

Așadar, Guvernul este cel mai preocupat de combaterea evaziunii fiscale și în acest moment a demonstrat-o și prin colectarea foarte bună a veniturilor.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

8. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind înființarea Centrului de Excelență în Finanțe, adoptat la Bled la 3 septembrie 2013, semnat de România la Ljubljana la 30 mai 2014.

Guvernul?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Acordului privind înființarea Centrului de Excelență în Finanțe.

Este foarte important că acest Centru de Excelență în Finanțe, restructurat la inițiativa Sloveniei în anul 2013, cuprinde aproape toate țările din zona Balcanilor, țări membre sau nemembre în Uniunea Europeană, ceea ce va permite o armonizare și o dezvoltare a procedurilor, mecanismelor și a activității ministerelor de finanțe.

Acordul a fost semnat de România în data de 30 mai 2014, în forma semnată anterior de celelalte state, după ce s-au obținut aprobările necesare, conform Legii nr. 590/2003 privind tratatele, și în condițiile formulării de către România a unei declarații interpretative.

Față de cele mai de sus, adresăm rugămintea pentru aprobarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului privind înființarea Centrului de Excelență în Finanțe, adoptat la Bled la 3 septembrie 2013 și semnat de România la Ljubljana în data de 30 mai 2014.

Vă mulțumesc.

Comisia? Domnul Ștefan.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile regulamentului, comisia noastră a fost sesizată pentru dezbaterea în fond a Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului privind înființarea Centrului de Excelență în Finanțe, adoptat la Bled la 3 septembrie 2013 și semnat de România la Ljubljana la 30 mai 2014.

Conform prevederilor art. 75 din Constituție și art. 92 din regulament, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

La dezbaterea din comisie s-au avut în vedere avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ, Comisiei pentru politică externă și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Având în vedere apariția unei erori în transmiterea versiunii în limba engleză a Acordului privind înființarea Centrului de Excelență în Finanțe, la solicitarea inițiatorului, anexăm completarea textului acordului cu paginile care cuprind semnătura reprezentanților Bosniei și Herțegovinei, Republicii Moldova și ai României.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului spre dezbatere și adoptare prezentul proiect de lege în forma prezentată de Guvern, fără amendamente.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Centrul de Excelență în Finanțe face parte din cadrul inițiativelor Pactului de stabilitate pentru Europa de sud-est și a fost constituit ca urmare a inițiativei Ministerului de Finanțe

slovac, semnat, așa cum știm, la 3.09 la Bled, în Slovacia. România este parte a acestui acord începând cu 30.05.2014, atunci când România a semnat acest acord și odată cu semnarea a făcut și o declarație interpretativă, în sensul că nicio organizație interguvernamentală sau neguvernamentală nu poate fi membru cu drepturi depline al acestui acord, cu excepția organizațiilor guvernamentale regionale de dezvoltare economică și, în cadrul acestor organizații, numai cu condiția ca din organizația respectivă să facă parte un stat membru care a semnat acordul, iar votul să fie unul singur, al statului membru, deci cele două voturi să nu se cumuleze.

Scopul pentru care a fost semnat acest acord a fost acela de a dezvolta capacitatea instituțională și de implementare a standardelor internaționale în managementul finanțelor publice și al sistemului bancar.

România beneficiază de avantajele acestui acord prin trimiterea, în cadrul proiectelor finanțate în cadrul Centrului de excelență, a specialiștilor din finanțe și din sistemul bancar românesc, astfel încât integrarea în cadrul statelor semnatare și cu celelalte state din Europa și din lume să fie interoperabilă cât mai cu putință în cele două domenii: al finanțelor publice și al sistemului bancar.

Mai trebuie amintit că, potrivit acestui acord, nu există obligativitatea României să participe cu cote de finanțare, deci nu avem un efort bugetar direct. Sigur că se pot face prin acorduri bilaterale aceste finanțări, dar, în acest moment, România nu este un contributor la acest Centru de excelență.

Având în vedere avantajele pe care România, avantajele certe pe care România le are potrivit acestui acord în Centrul de excelență, Partidul Național Liberal va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt.

Nu avem amendamente, vot final.

9. Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 de stabilire a cerințelor tehnice și comerciale aplicabile operațiunilor de transfer de credit și de debitare directă în euro și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009. Guvernul?

Proiectul de act normativ are ca obiect transpunerea în legislația națională a măsurilor regulamentului menționat și în titlul proiectului de lege, respectiv nr. 260/2012, în scopul asigurării obligațiilor ce revin statelor membre, de respectare a acestor cerințe tehnice și comerciale, aplicabile operațiunilor de transfer de credit sau de debitare directă în euro. În special sunt probleme legate de natură IT și cel mai important este că trebuia ca fiecare țară să stabilească autoritatea competentă, responsabilă cu asigurarea respectării prevederilor acestui regulament.

Proiectul de lege prevede că BNR este desemnată ca autoritate competentă responsabilă, care poate să facă verificări sau să solicite orice informații și documente în legătură cu executarea, procesarea sau decontarea operațiunilor de transfer de credit și debitare directă în euro.

În raport cu conținutul acestui proiect de lege, în concordanță cu conținutul raportului Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, adresează rugămintea pentru un vot favorabil al proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

Comisia? Domnul Ștefan.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia noastră a fost sesizată pentru o dezbatere în fond, în conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei.

Conform prevederilor art. 75 din Constituție și ale art. 92 din regulament, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul în ședința din 27 mai 2015.

La dezbatere, comisia noastră a avut în vedere avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru afaceri europene.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului spre dezbatere și adoptare prezentul proiect de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## Dezbateri generale?

Domnule deputat, vă rog.

În primul rând, aș dori să urăm celor care poartă numele de Ana „La mulți ani!”.

Și revenim la problemele noastre. Chiar dacă România și-a asumat calitatea de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, din nefericire încă procesul de transpunere a normelor comunitare în dreptul intern se derulează cu dificultate, în unele situații riscându-se sancțiuni financiare importante pentru statul român, plătite, evident, din banii românilor. Este și cazul acestui regulament, adoptat din 14 martie 2012, care ajunge să fie transpus cu peste trei ani întârziere, deși conținutul său obligă la transpunere până cel târziu în august 2013.

Guvernul României, în totalul său dezinteres față de problemele importante, a sesizat Parlamentul abia în aprilie 2015, iar acum nu mai știe pe unde să scoată cămașa la somațiile Comisiei Europene.

## Stimați colegi,

Punerea în aplicare a Regulamentului Uniunii Europene nr. 260/2012 este esențială pentru a conferi Băncii Naționale a României cadrul legal, în calitate de autoritate competentă,

pentru a-și exercita competențele conferite de regulament în materia operațiunilor de transfer de credite și de debitare directă în euro.

Cred că, dacă România își menține obiectivul aderării la zona euro, astfel de reglementări nu ar trebui nici ignorate, nici transpuse în grabă doar pentru că riscăm sancțiuni sau pentru că Guvernul are alte priorități mărunte și nu reușește să țină pasul cu procesul de reglementare de la nivelul Uniunii Europene.

PNL va susține acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

10. Proiectul de lege pentru completarea art. 11 din Legea nr. 105/2011 privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”.

Guvernul?

## **Doamna Sirma Caraman** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!

Prin promovarea acestui proiect de act normativ se urmărește completarea cadrului legislativ, în vederea asigurării fondurilor necesare punerii în aplicare a hotărârilor definitive ale instanțelor de judecată, în situația în care acestea au anulat parțial sau integral corecțiile financiare sau reducerile procentuale, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență nr. 66/2011, în cazul în care sumele respective nu mai pot fi acoperite din fondurile programelor, fie din cauza epuizării acestora, fie ca urmare a finalizării programului.

Vă rugăm a aproba acest proiect de lege. Vă mulțumim.

Mulțumesc. Comisia?

## Domnul președinte Ștefan.

Am rugămintea la reprezentanții Guvernului să se prezinte înainte de a citi, să știm cu cine vorbim.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Conform prevederilor Regulamentului Camerei, comisia noastră a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru completarea art. 11 din Legea nr. 105/2011 privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”.

Conform prevederilor art. 75 din Constituție și ale art. 92 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaților este Cameră decizională, iar Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră, proiectul în ședința din 27 mai 2015. La dezbaterea proiectului, comisia noastră a avut în vedere și avizele favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru politică economică.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului spre dezbatere și adoptare prezentul proiect în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Guvernul?

Nu aveți. Comisii?

Comisia juridică sau Comisia pentru industrii...

Domnul Iancu, vă rog.

Domnule președinte,

Comisia cere retrimiterea acestui proiect de lege, ca urmare a unor modificări care au apărut între timp, de natură legislativă, și să le corelăm.

Dezbateri generale? Vă rog.

Desigur că acest proiect de lege aduce o clarificare în derularea proiectelor economice, în cadrul programelor derulate prin Ministerul Dezvoltării Regionale, dar, până la clarificarea acestor probleme, noi ar trebui să dăm o atenție deosebită modului în care aceste corecții financiare sunt prezente aproape la toate proiectele care sunt în derulare pe aceste axe de investiții.

Sigur că de-a lungul timpului s-au găsit soluții pentru rezolvarea anumitor finanțări care au fost tăiate de organele de control sau prin hotărârile instanțelor de judecată, dar faptul că România pierde bani, ca urmare a nerespectării cerințelor regulamentelor de derulare a proiectelor europene, este un lucru pe care trebuie să-l rezolvăm în perioada acestui buget european care urmează, mai ales că România are de derulat fonduri europene aproape dublu decât au fost în bugetul pe care îl încheiem în acest moment.

Prezența acestor corecții în mod permanent nu face altceva decât ca absorbția fondurilor europene să ne situeze la un nivel la care nicio țară din Europa nu a concurat cu România până în prezent, pentru că s-a promis o absorbție de cel puțin 85%–90% atunci când ministrul finanțelor de azi conducea Ministerul Fondurilor Publice. Iată că acest deziderat... Mai sunt două luni, două și jumătate până la încheierea celor trei ani pe bugetul european pe care îl încheiem și acest deziderat este încă departe de a fi atins: am ajuns la un grad de absorbție de 65% până la 70%, ceea ce ne situează în coada statelor Uniunii Europene.

În concluzie, noi vom vota acest proiect de lege, pentru că este normal să găsim surse să încheiem aceste proiecte cât mai repede, ca să putem, până la sfârșitul anului, măcar să recuperăm o parte din fondurile pe care nu am fost capabili să le cheltuim.

Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu avem amendamente.

Legea merge la votul final.

11. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale.

Inițiatorii?

Termen?

O săptămână.

Vot, vă rog. 112 voturi pentru.

Propunerea domnului președinte, de retrimitere, termen o săptămână, a fost adoptată.

12. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2014 privind modificarea și completarea Legii petrolului nr. 238/2004.

Suntem în procedură de urgență.

Guvernul?

## **Domnul Mihai Adrian Albulescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de ordonanță de urgență are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii petrolului nr. 238/2004, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește includerea conductelor de interconectare, definite în conformitate cu legislația în vigoare, în sistemul național de transport al petrolului.

Prezentul act normativ include segmentele de conducte de interconectare situate pe teritoriul României în sistemul național de transport și stabilește că acestea se vor constitui ca bunuri de retur prin completarea obiectului acordului petrolier cu aceste bunuri.

Al doilea aspect al acestei ordonanțe: prin adoptarea proiectului se permite continuarea operațiunilor petroliere la acele zăcăminte unde avem rezerve omologate și unde există infrastructura necesară continuării operațiunilor petroliere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia? Domnul Iancu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să încep cu o completare la intervenția anterioară, pentru că s-a pus întrebarea despre ce modificări legislative este vorba. Vorbim despre modificarea Codului fiscal, deci noul Cod fiscal, iar proiectul de lege făcea referiri la vechiul Cod fiscal, care intrau în contradicție cu termenele din noul Cod fiscal. Doar despre aceasta este vorba.

Acum, aici, vorbim despre Legea petrolului, așa cum a menționat domnul secretar de stat Albulescu. Și aș vrea doar să informez colegii că această lege are aviz favorabil de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, Consiliul Legislativ și a fost adoptată de Senat, și, în esență, include o serie de modificări, și completează Legea petrolului privind: conductele de interconectare, definite în legislația în vigoare, și modul lor de raportare în sistemul național de transport al petrolului, și stabilirea acestora ca fiind bunuri de retur, precum și referiri directe la activitatea de desfășurare a producției în domeniul petrolului și gazelor în România.

În consecință, în urma dezbaterilor, membrii comisiei propun plenului adoptarea proiectului de lege în forma aprobată de Senat.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul deputat Bode.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prezentul proiect de lege legiferează practic două aspecte din Legea petrolului, Legea nr. 238/2004.

În primul rând, așa cum a explicat reprezentantul Guvernului aici, conductele de interconectare gaze naturale intră în sistemul național de transport gaze naturale. Și aș vrea să știm cu toții despre ce este vorba: vorbim, practic, aici despre interconectorul de gaze naturale Iași–Ungheni, care intră în sistemul național de transport gaze naturale.

Stimați colegi,

România a făcut eforturi foarte mari pentru a susține realizarea acestui interconector. După cum știți, în 2012, România, prin Guvernul de atunci, Guvernul Ungureanu, semna realizarea acestui acord, într-o ședință comună Guvernul României – Guvernul Republicii Moldova, la Iași.

România a investit peste 25 de milioane de euro în acest interconector cu o capacitate de 1,5 miliarde metri cubi, capacitate de transport. Din păcate, azi, acest interconector este utilizat doar la sub 5% din capacitate.

Trag un semnal de alarmă de la această tribună, solicitând fraților noștri de peste Prut să urgenteze realizarea studiului de fezabilitate pe celălalt tronson, pe tronsonul Ungheni–Iași. Altfel, investiția noastră, investiția României nu-și atinge ținta.

România, categoric, trebuie să susțină strategia-cadru privind uniunea energetică și trebuie să susțină asigurarea securității energetice a Republicii Moldova, dar și Republica Moldova trebuie să grăbească realizarea acestor studii de fezabilitate și investițiile care îi revin.

În al doilea rând, acest proiect de lege reglementează acordurile petroliere a căror durată contractuală a expirat, dar au fost confirmate rezerve de petrol, rezerve geologice.

Pentru acestea, stimați colegi, noi, astăzi, prelungim până la maximum 30 de ani activitatea titularilor de acorduri petroliere. Practic, acordăm posibilitatea unor companii aflate în această situație, cum este compania ROMGAZ, să-și continue activitatea.

Să sperăm, doamnelor și domnilor deputați, că aceștia vor ști să valorifice această oportunitate.

Partidul Național Liberal va vota în favoarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Domnul Iane.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O scurtă precizare legată de aceste conducte de interconectare, care până acum nu făceau parte din sistemul național de transport.

În contextul noilor strategii de interconectare energetică a statelor Uniunii Europene, avem această obligație de a asigura aceste interconectări, atât pentru gaze naturale, cât și pentru energie electrică.

Referindu-ne strict la Legea petrolului și la gaze naturale, aceste conducte sunt conductele care trec peste o frontieră. În cazul statelor membre, nu este nevoie de niciun acord suplimentar. Ele vor fi incluse în sistemul național de transport. În cazul statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene va fi nevoie de un acord suplimentar cu aceste state, pentru a putea face aceste conducte și a le include în sistemul național de transport.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt.

Avem amendamente admise de la 1 la 7.

Poziția 7. Dacă sunt intervenții? Domnul președinte.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Avem o singură intervenție. Este pe formă. Comisia noastră a luat în dezbatere în 3 martie acest raport și în 23 iunie. În 23 iunie au fost făcute aceste amendamente, care schimbă forma adoptată de Senat. Avem această formă nouă și căreia i s-a dat un termen de aplicare, începând cu 1 septembrie. Noi, astăzi, nemaifiind la 1 septembrie, fiind depășit acest termen, trebuie să propunem o altă dată, respectiv 1 noiembrie, pentru respectarea termenului inițial de aplicare a legii.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu.

Vot.

Propunerea domnului președinte, de modificare a termenului 1 septembrie cu 1 noiembrie, a fost adoptată.

13. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați.

Inițiatori?

Doamna deputat Birchall.

Vă mulțumesc mult. Domnule președinte de ședință, Stimate colege, Stimați colegi,

Astăzi este o zi importantă. Și, înainte de a vă vorbi despre acest proiect de lege extrem de important și de drag mie, dați-mi voie să urez tot ce este mai bun și mai frumos pentru toți cei care astăzi poartă numele Sfinților Părinți Ioachim și Ana!

Propunerea legislativă aflată astăzi în fața dumneavoastră pentru votul final a fost depusă de mine în luna martie a anului 2013, având semnăturile a 81 de deputați și senatori. Acest proiect legislativ aduce în prim-planul legislativ și instituțional din România necesitatea reînființării unui organism de promovare a principiului egalității de șanse și de tratament între bărbați și femei, și anume reînființarea Agenției pentru egalitate de șanse, având rolul de implementare a Legii privind egalitatea de șanse și de tratament între bărbați și femei și de monitorizare a aplicării prevederilor legislației naționale armonizate cu acquis-ul comunitar în acest domeniu.

Prin această propunere legislativă, noi reglementăm respectarea și în practică a unui principiu extrem de important, și anume la muncă egală, salarizare egală, eliminând, astfel, o discriminare care se înregistrează pe piața muncii unde, la aceeași muncă, aceeași calificare, există o discriminare din punctul de vedere al salarizării.

De asemenea, prin această propunere legislativă se instituie obligativitatea pentru angajator de a asigura egalitate de șanse în cadrul relațiilor de muncă și interzicerea solicitării de către angajator a unor informații privind starea civilă, familială sau care privesc planurile angajatului în acest sens.

Discriminarea în privința accesului la instruirea și formarea profesională este interzisă, la fel ca orice altă discriminare pe bază de gen la locul de muncă.

Domnule președinte,

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Femeile din România au, fără îndoială, nevoie de această reglementare legislativă, pentru a beneficia de aceleași șanse de promovare ca bărbații și pentru a beneficia de principiul european al plății egale pentru muncă de valoare egală.

De asemenea, țin să reamintesc că acest proiect legislativ și practic egalitatea de șanse în România au o miză triplă, și anume o miză democratică, o miză economică, o miză socială.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Eu aș vrea să mulțumesc tuturor colegelor și colegilor parlamentari din toate grupurile parlamentare care au susținut în comisii proiectul legislativ, precum și colegelor și colegilor mei deputați și senatori semnatari ai acestei inițiative legislative.

De asemenea, aș vrea să mulțumesc și de la tribuna Camerei Deputaților tuturor ONG-urilor din România, în special FEMINA, care au contribuit substanțial, cu experiența și expertiza lor în acest domeniu, în procedura de elaborare și de consultare a acestei propuneri legislative.

În mod particular, aș vrea să mulțumesc Organizației de Femei PSD și colegelor mele membre ale Organizației de Femei PSD, care m-au sprijinit și inspirat în acest proiect de lege, și eu sper, cu votul dumneavoastră de astăzi, ca această lege să devină realitate.

De asemenea, mulțumesc Guvernului, care a avizat favorabil acest proiect de lege.

Consider că mentalitățile din România s-au modificat substanțial în ultimii ani și sper ca acest proiect, care conturează un climat potrivit pentru o reală egalitate de șanse între bărbați și femei din țara noastră, să devină lege prin votul dumneavoastră de astăzi și împreună cu semnarea de către România a Convenției de la Istanbul, care prevede eliminarea oricărei forme de violență împotriva femeilor – sper eu ca și Parlamentul să ratifice Convenția de la Istanbul în regim de urgență –, practic, eliminăm astăzi o altă violență împotriva femeilor, și anume violența economică.

Eu mă bazez pe dumneavoastră și împreună, astăzi, putem să înlăturăm o altă discriminare existentă în România și, practic, să punem o cărămidă importantă la respectarea drepturilor și egalității de șanse între femei și bărbați în România.

Eu sper că mă pot baza pe votul dumneavoastră de astăzi.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Comisia? Domnul Solomon.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a proiectului de lege menționat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 202/2002, republicată, în vederea creării cadrului legal privind promovarea principiului egalității de șanse și de tratament între bărbați și femei în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criterii de sex, în toate politicile și programele naționale.

Principala modificare adusă prin acest proiect de lege se referă la reînființarea Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați – ANES – ca organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Se reglementează organizarea și funcționarea acestei agenții, precum și reorganizarea Comisiei Naționale în Domeniul Egalității de Șanse între Femei și Bărbați – CONES – și a structurilor acesteia din teritoriu.

Membrii celor două comisii au dezbătut proiectul de lege în ședință comună, în 16 iulie 2015, și au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa la prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. A fost adoptat de Senat în 21 octombrie 2013. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Doamna deputat Pocora.

## Stimați colegi,

Este extrem de important pentru noi toți să aducem în atenția societății promovarea egalității de șanse între femei și bărbați ca parte integrantă a politicii sociale, prin promovarea unor proiecte care să asigure funcționalitatea și eficiența legii, asigurarea unor mecanisme instituționale adecvate, astfel încât să putem face posibilă eliminarea tuturor formelor de discriminare de gen.

Trăim, însă, încă într-o Românie în care se înregistrează diferențe majore de gen – și am să dau câteva exemple.

În ceea ce privește procentul de ocupare din grupa de vârstă 20–64, populația de sex masculin este ocupată în procent de 71,4%, în comparație cu 56,3% în rândul femeilor, iar pentru segmentul de vârstă 55–64 de ani, respectiv populație activă ce poate fi definită ca vârstnică, procentul înregistrat de România a fost de 32,9% femei și 51,2% bărbați.

În ceea ce privește nivelul de educație, doar persoanele cu studii superioare, femeile și bărbații, au oportunități aproape egale, în timp ce 45,7% din femeile cu studii minime și 60,6% din femeile cu studii medii sunt angajate.

În ceea ce privește distribuția victimelor violenței în familie, în funcție de sex și vârstă, procentul femeilor majore victimizate prin violență în familie fluctuează între 34,01% și 40,76% din numărul total al victimelor cu sex și vârstă precizată, adică 3.135 și 3.816 femei agresate anual, care au fost raportate la Agenția Națională de Protecție a Familiei. Nu vorbim despre toate acele victime care nu intră în statistici.

Una dintre cauze ar putea fi dezvoltarea insuficientă a facilităților de îngrijire a copiilor la prețuri accesibile, pentru a permite o mai bună reconciliere a vieții de familie, dar și profesionale.

În ceea ce privește diferența salarială dintre femei și bărbați, aceasta a fost de 12%, 42,06% dintre femei fiind expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială.

Din punctul de vedere al participării femeilor și bărbaților la alegerile locale din luna iunie 2012, a reieșit faptul că femeile ocupă în proporție de numai 5,95% funcții publice alese. În ceea ce privește alegerile parlamentare din decembrie 2012, ponderea femeilor a fost de 11,5%.

Sunt date oficiale luate din strategia Ministerului Muncii în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați pentru perioada 2014–2017, care ne arată că încă mai sunt multe lucruri de făcut în acest domeniu. Egalitatea de gen trebuie să constituie un obiectiv central al oricărei societăți democratice care dorește să creeze drepturi cetățenești depline și egale pentru toți și cred că suntem cu toții de acord că este strâns legată de dezvoltarea durabilă a acesteia, fiind vitală pentru punerea în practică a drepturilor omului.

Obiectivul PNL este de a crea o societate în care atât femeile, cât și bărbații să se bucure de aceleași oportunități, drepturi și obligații în toate sferele vieții. Putem afirma că există egalitate între femei și bărbați atunci când ambele sexe sunt capabile să împartă în mod egal puterea și influența, să aibă oportunități egale în ceea ce privește independența financiară prin muncă și prin întemeierea propriei afaceri, să se bucure de acces egal la educație și oportunități de a-și dezvolta deprinderile și talentele, să împartă responsabilitatea pentru casă și copii, să fie libere de orice constrângeri, intimidări și acte de violență referitoare la gen atât acasă, cât și la locul de muncă.

Pentru toate aceste lucruri sunt coinițiator al acestui proiect de lege, pe care-l dezbatem și sper să-l aprobăm astăzi, pe care Partidul Național Liberal, colegii mei din Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal îl vor vota și sper să o faceți și dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Doamna deputat, vă rog. Doamna Doina Pană.

## Stimați colegi,

Nu am să vorbesc în fața dumneavoastră de studii, de studii de caz, de cât de importantă este această lege, pentru că o știm cu toții.

Azi e un moment hotărâtor pentru că nu sunt numai vorbe, ci sunt și fapte. Azi, exact cum spunea colega mea, Ana Birchall, se pune cărămida de bază, pentru că se înființează această Agenție Națională pentru Egalitate de Șanse.

Partidul Social Democrat are în doctrina lui egalitatea de șanse. Deci Grupul parlamentar al PSD evident că va susține și va vota această lege, dar vreau să vă sugerez tuturor, ca să vă dați seama cât de importantă este, să aruncați numai o privire în sală și să vedeți structura Parlamentului. E foarte relevant pentru a ne da seama cât de importantă este egalitatea de șanse în România.

Vă mulțumesc.

Doamna Paul.

Vă dați seama că ne-au trebuit mai mult de 2.000 de ani ca să înțelegem că femeile și bărbații au drepturi, obligații și trebuie să aibă șanse egale. Nici acum nu am înțeles suficient de bine. Iată că avem nevoie de o Agenție pentru Egalitatea de Șanse.

Oameni buni, o politică echilibrată de gen este o politică inteligentă. Și Partidul Național Liberal susține acest proiect de lege. Dar, când aud PSD vorbind despre o doctrină în domeniu, dați-mi voie să vă reamintesc că Partidul Național Liberal are un lider femeie. Iar ultima femeie care a candidat la PSD a pierdut în fruntea partidului.

Dați-mi voie să vă reamintesc că dumneavoastră în doctrină aveți, dar în fapte, ba. În Guvernul actual, din 21 de miniștri, abia aveți patru doamne, sub 20%. Or, în populația României sunt peste jumătate doamne. Deci un dezechilibru nu grav, foarte grav de gen. Avem un Guvern care discriminează femeile, însă situația este mult mai complicată de atât.

În raportul global al echilibrului de gen, care clasifică 142 de țări ale lumii în funcție de un criteriu mult mai complicat de indicatori ai discriminării de gen în economie, în politică, în educație și în sănătate, România abia se așază târâtă pe locul 72. Deci 71 de țări din lume fac treabă mai bună din punctul de vedere al egalității de gen decât o face România. Scurt și închid.

Faptul că 80–90% dintre decidenții publici la nivel central și local sunt de gen masculin nu are nicio legătură cu competența pe care ne place să o clamăm atunci când avem nevoie de dezbateri publice.

Vă mulțumesc.

Doamna Cristea.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

E o diferență mare între vorbe și fapte. Astăzi, prin această lege, nu facem altceva decât să îndreptăm un lucru pe care Guvernul PDL l-a făcut în timpul prim-ministrului Boc, acela de a desființa această agenție și a asigura o capacitate instituțională de implementare a tuturor măsurilor și de măsurare și de statistici necesare pentru a putea să faci politici publice în ceea ce privește discriminarea de gen. Așa că, prin această lege, nu facem altceva astăzi decât să ne reafirmăm, în calitate de Partid Social Democrat, apartenența la valorile fundamentale ale Uniunii Europene, iar egalitatea de gen este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene.

Vă mulțumesc frumos.

Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Iau cuvântul la acest subiect ca să asigurăm egalitatea de gen și egalitatea de șanse. Chiar îmi face plăcere să vorbesc

după aceste doamne superbe și salut această inițiativă, în numele Grupului UDMR. Într-adevăr, aveam nevoie de o reîmprospătare a legislației în acest domeniu, pentru că era un domeniu la care vedeam același regres pe care-l vedem în multe domenii – de la aderarea Uniunii Europene vedem regres în diferite subiecte –, și e foarte bine că Parlamentul dă acest semnal, fiind o inițiativă parlamentară și fiind o inițiativă parlamentară transpartinică. Într-adevăr, munca care s-a depus pentru crearea acestei legi a fost o muncă exemplară, împreună cu ONG-urile, împreună cu toți factorii implicați în acest subiect. Și pot să vă spun că în textul legii se regăsesc și inițiativele Organizației de Femei a UDMR, care, din păcate, nu este reprezentată în Parlament, dar sperăm să corectăm acest lucru.

În Camera Deputaților!

În Camera Deputaților, într-adevăr, mă scuzați, în Camera Deputaților! Dar sperăm să corectăm acest lucru de anul viitor.

În afară de acest lucru, am auzit astăzi câteva statistici destul de alarmante și, într-adevăr, adevărate. Și de aceea salutăm reînființarea Agenției pentru Egalitate de Șanse, pentru că, sperăm noi, această agenție va avea un impact direct în acest domeniu, iar prin acest impact vom reuși să dăm acea încredere doamnelor, ca ele, prin puterile proprii, să lucreze la diminuarea acestor statistici alarmante.

De aceea, eu personal salut această inițiativă. Mă bucură foarte mult că am reușit să ajungem în faza în care o vom vota și sunt convins că întreaga societate din România va avea de câștigat dacă trece această lege astăzi.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc. Doamna Drăghici, scurt.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Eu mă bucur foarte mult astăzi că nu avem o polemică între partide, între femeile din diferite partide și nici nu trebuie să procedăm așa, astfel încât să ne numărăm câte dintr-un partid, câte din altul sunt pentru sau împotriva unei legi care, de fapt, favorizează absența discriminării, adică ne face, ca femei, să avem aceeași șansă de promovare politică, promovare socială, promovare economică. Iată că Agenția de Egalitate de Șanse funcționează – acesta este lucrul cel mai important – și funcționează deja de o perioadă bună de timp. A început să implementeze proiecte europene, a început să facă reconversii profesionale, a început să adune femei pe care să le pună să muncească în alte locuri decât cele pe care și le pierduseră din cauza guvernelor anterioare. Deci eu cred că s-au făcut deja... lucrurile sunt în desfășurare, în derulare.

Doamna deputat de la Partidul Național Liberal spunea că nu avem femei promovate politic. Iată-ne aici, suntem aici, de față. Suntem în număr suficient de mare, mai mare decât cel pe care-l aveți dumneavoastră. Deci suntem suficient de multe social-democrate care să luăm cuvântul, să spunem: „Am făcut o treabă bună!”.

Ceea ce urmează să facem este să votăm această lege, pentru care mulțumesc atât femeilor, cât și bărbaților din Parlament.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Dobre.

Interesantă dezbatere între doamne. Îmi imaginez cum vor fi dezbaterile când vor fi și mai multe doamne în Parlament.

## **Domnul Victor Paul Dobre:**

Eu aș vrea numai să fac o precizare pentru doamna ministru Cristea. Când s-a desființat agenția era Guvernul Boc I și Partidul Social Democrat avea Ministerul Muncii, prin domnul Sârbu, cu care a inițiat desființarea agenției.

Vă mulțumesc.

Mulțumim. Încheiem dezbaterile generale.

Nu mai avem dreptul, domnule deputat. Ați vorbit. Deja am vorbit prea mulți.

Intrăm la dezbaterile pe articole. Domnul președinte al comisiei vrea să facă o precizare.

Domnule președinte,

S-a strecurat o eroare materială. În anexa nr. 2 a raportului, amendamente respinse, numărul curent 5 devine numărul curent 2 și apoi renumerotarea, care curge logic.

Vă mulțumesc. Intrăm în dezbaterea pe articole.

Avem 68 de amendamente admise și 6 respinse. Vă propun calupuri de 20.

Da?

Vot.

După aceea o să spuneți că de ce nu am cerut. E-n regulă.

Deci de la 1 la 20. Intervenții? Nu.

De la 20 la 40. Intervenții? Nu. De la 40 la 60. Nu. De la 60 până la final. Nu.

Am crezut că vreți să interveniți. Vă mulțumesc. Legea merge la votul final.

14. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la pachetul privind uniunea energetică – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice – COM(2015) 80.

Da, doamna președinte, vă rog.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată de către Biroul permanent în data de 9 martie 2015 pentru examinarea pe fond a acestui pachet de documente privind uniunea energetică, cunoscut sub numele COM(2015) 80 final.

A fost, de asemenea, sesizată Comisia pentru industrii și servicii, care a transmis punctul său de vedere.

Comisia pentru afaceri europene a solicitat și a primit informații de context și de poziție de la Ministerul Afacerilor Externe și de la Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, și Ministerul Mediului.

În ședința din 16 iunie 2015, Comisia pentru afaceri europene a adoptat, cu unanimitate de voturi, o opinie prin care susține comunicarea Comisiei Europene COM(2015) 80, cu recomandări.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Bode.

## Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Pentru că sunt trei puncte, 13, 14, 15, pe ordinea de zi care fac referire la același subiect, uniunea energetică, dați-mi voie să iau cuvântul o singură dată și permiteți-mi să depășesc puțin timpul acordat.

Așadar, câteva date generale despre proiectul uniunii energetice, respectiv poziția României vizavi de acest proiect al Uniunii Europene, în opinia mea unul dintre cele mai importante proiecte ale Uniunii Europene de la înființare.

Astfel, pe 25 februarie 2015, Comisia Europeană a publicat Strategia-cadru privind crearea uniunii energetice, acest angajament fiind afirmat și în concluziile Consiliului European din 19 martie 2015.

Printre obiectivele uniunii energetice regăsim: crearea pieței unice de energie, promovarea colectivă a securității energetice, interconectarea rețelelor naționale, creșterea eficienței energetice, reducerea emisiilor de carbon, definirea instrumentelor financiare pentru realizarea acestor obiective.

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că ne întrebăm cu toții care este poziția României, cum își valorifică România atuurile pe care le are în raport cu alte state membre în ceea ce privește atingerea obiectivelor uniunii energetice, respectiv obiectivul major al României, obținerea securității energetice.

România, prin resursele sale, poate să-și asigure securitatea energetică proprie, poate contribui la asigurarea securității energetice regionale.

Din păcate, România nu reușește să joace un rol activ în etapa de dezbatere privind noile acte normative și programe europene. Din păcate, nu există o comunicare eficientă între instituțiile românești și instituțiile europene. Din păcate, companiile energetice românești nu sunt implicate în mari proiecte regionale.

Ne lipsește, într-un cuvânt, diplomația energetică. Efectele sunt vizibile.

Pe 8 iunie 2015, la Luxemburg, s-a semnat un memorandum de înțelegere privind securitatea aprovizionării cu energie electrică în cadrul pieței interne europene, semnat de 12 state. Din păcate, România nu se află printre acestea.

Conform poziției 15 de pe ordinea de zi, România și alte state – 11 state membre – nu îndeplinesc condițiile de interconectare electrică de 10%.

România se află în mai multe procese de infringement în zona de energie.

În decembrie acest an, la Paris, va avea loc conferința părților, așa-numitul COP 21, la care România merge fără a avea o strategie energetică bine definită, fără a ști pe ce fel de mix energetic se bazează.

La conferința părților, doamnelor și domnilor colegi, de la Paris, se va stabili – așa cum spuneau înalți oficiali – viitorul planetei și se va decide noua ordine mondială privind energia și schimbările climatice.

De ce România nu are o poziție clară înaintea acestei reuniuni extrem de importante? Trist.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Domnul Iancu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Aș vrea să știți că avem în față o megatemă. Este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Europa în ansamblul ei și suntem invitați la un proiect politic, care, în mod normal, trebuie să adune la aceeași masă toate formațiunile, indiferent de culoarea lor, pentru că vizează direct securitatea națională și securitatea întregii Europe.

Ca să aveți o imagine clară a dimensiunii, o să vă spun că Uniunea Europeană plătește 406 miliarde de dolari în fiecare an factura energetică și asta înseamnă 1,11 miliarde de dolari pe zi.

În consecință, conflictul care a luat amploare în Orientul Mijlociu, focarele de conflict, peste care se suprapune cel dintre Rusia și Ucraina, atrag atenția asupra celei mai mari probleme a Uniunii Europene, respectiv creșterea dependenței de materia primă de import și imposibilitatea accesului la ea.

În momentul în care Uniunea Europeană are astăzi o dependență de aproape 60%, 56,7, de materie primă energetică din import, a vorbi despre securitate este o poveste.

Cu alte cuvinte, stimați colegi, prin această uniune energetică, Uniunea Europeană dorește, în primul rând, să aibă o voce unică. În al doilea rând, vrea să-și stabilească și să-și redeseneze politicile energetice adaptate la aceste

provocări. Și, trei, stabilește o ordine de priorități. Și spune așa: în primul rând, interconectarea sistemelor naționale de transport pentru a putea crea o piață regională și apoi o piață europeană.

De ce se dorește acest lucru? Pentru că atunci când ai o piață regională, nu mai există spațiu pentru joc politic în stabilirea prețului.

Din păcate – și de aceea este nevoie să fim la aceeași masă toți –, în ciuda tuturor opiniilor exprimate până astăzi, avem următorul tip de reacție: dintre toate statele Uniunii Europene invitate să realizeze o piață unică, doar România, Ungaria, Slovacia, Cehia au dus la bun sfârșit acest proiect. Culmea, Germania, Austria, Franța, Italia, Cehia, Slovacia au refuzat să ducă la bun sfârșit acest proiect.

Mai mult, avem următorul tip de reacție în Cehia și Polonia: investesc în dispozitive de blocare a fluxului de curgere a energiei electrice dinspre Germania spre Polonia și Cehia, ca urmare a variabilității surselor de energie regenerabilă în orele de vârf de consum. Adică avem taman pe dos intențiile uniunii energetice europene de a duce la bun sfârșit aceste proiecte.

Cu alte cuvinte, în situații speciale, situații de criză, cum este aceasta, la care se adaugă manipularea prețului petrolului, care a coborât cu 50 de dolari și care aduce un impact direct asupra producătorilor de petrol de ordinul a 50% din PIB, deci state precum Iranul au impact 49, Rusia 50, Venezuela 50 ș.a.m.d., deci un impact uriaș asupra PIB-ului.

În aceste condiții, ne vedem obligați cu adevărat să fim la aceeași masă, pentru a ne redefini proiectele regionale și, în primul rând, cele de interconectare, a stabili ordinea de prioritate a realizării lor și finanțarea acestora.

Până atunci, fără a fi la aceeași masă, prin această uniune energetică, n-o să putem da soluții acestor provocări.

De aceea, acest proiect, stimați colegi, este un proiect care vizează, pe de o parte, supraviețuirea economiei românești, nivelul de suportabilitate pentru consumatorul român, dar vizează direct securitatea energetică a Uniunii Europene.

De aceea, cred că avem pe masă un proiect politic, dacă vreți, de țară, pe masa tuturor partidelor politice, la care ar trebui să fim cu toții invitați și să dăm soluție cât mai repede. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul UDMR a susținut și susține în continuare adoptarea legii și așteptăm cu nerăbdare ca, într-adevăr, în sfârșit, să se facă acele legături și cu conductele de gaze, și cu linia electrică cu țările Europei Centrale.

Așa cum v-a explicat domnul președinte Iancu, în sfârșit, există o colaborare între Cehia, Slovacia, Ungaria și România, dar pentru a fi implementată avem nevoie de finalizarea conductei Arad–Szeged, cu gaze, pentru că deocamdată nu este funcțională și de cinci ani de zile s-a oprit linia electrică de la Oradea la Nadab pentru niște probleme minore, din punctul meu de vedere, când țara vecină are nevoie, pentru că e importator de energie electrică și bineînțeles că importă de altundeva.

Deci ar fi foarte bine ca aceste deziderate să fie realizate, pentru că, într-adevăr, mă leg de o singură frază, că noi suntem unicat, da, voce unică. Da, într-adevăr, dar până când? Dacă – așa cum a explicat și domnul ministru Bode –, dacă noi până în decembrie, până la Conferința de la Paris, n-o să avem o strategie energetică clară și foarte bine definită, o să avem din nou de suferit, pentru că avem impresia că noi singuri o să ne descurcăm.

Nu de mult am dezbătut în comisie la noi și am aprobat ordonanța vizavi de Combinatul de apă grea de la Turnu Severin, situație deosebită, pentru că era o infrastructură foarte bine gândită pentru a susține în primul rând cele cinci module care urmau să fie construite la Cernavodă, din care funcționează două și nu știm încă dacă modulul trei sau patru va fi finalizat. Și infrastructura acum este blocată, pentru că n-am avut timpul necesar sau voința politică necesară în ultimii ani de a finaliza acest lucru și e mare nevoie să știe lumea, în continuare, în următorii zece ani în ce direcție ne îndreptăm.

Deci avem o lege pentru energia regenerabilă cu biomasă și cu tot ce avem la dispoziție. Direcția este asta sau continuăm să ne simțim bine ca voce unică că o să mai facem încă două module și noi n-o să avem nevoie de nimeni, pentru că ne descurcăm singuri, așa este, avem și posibilitatea de a exporta, am spus-o de nenumărate ori. E nevoie urgentă de o strategie care până la sfârșitul acestui an să fie elaborată, într-adevăr, în așa fel încât această interconectare și această voință a Uniunii, care este una inteligentă, să ne avantajeze.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc frumos. Nu mai sunt alte intervenții. Proiectul de hotărâre merge la votul final.

15. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la pachetul „Uniunea Energiei” – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu Protocolul de la Paris – Un plan de acțiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020 – COM(2015) 81 final (PHCD 63/2015).

Vă rog, doamna Birchall.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată de către Biroul permanent în data de 9 martie 2015 pentru examinarea pe fond a acestui pachet, sub denumirea pachetul „Uniunea Energiei”, comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu cunoscută sub titulatura COM(2015) 81.

A fost sesizată, de asemenea, Comisia pentru industrii și servicii, care a transmis punctul său de vedere.

Comisia pentru afaceri europene a solicitat și a primit informații de context și de poziție de la Ministerul Afacerilor Externe și de la Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri.

În ședința din data de 16 iunie 2015, Comisia pentru afaceri europene a adoptat, cu unanimitate de voturi, o opinie prin care susține comunicarea Protocolului de la Paris, un plan de acțiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020 – COM(2015) 81, cu recomandări.

În opinia noastră, Comisia pentru afaceri europene susține propunerea Comisiei Europene de a se încheia un protocol internațional referitor la planul de acțiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020, ce ar urma să stabilească o procedură aplicabilă tuturor părților, pentru a revizui periodic și pentru a încuraja părțile să ridice nivelul de ambiție al angajamentelor existente și să formuleze obiective suficient de ambițioase pentru perioadele ulterioare; accentuează relevanța utilizării terenurilor în ceea ce privește reziliența pe planul securității alimentare și alte beneficii de mediu, sociale și economice; subliniază că politicile Uniunii în domeniu trebuie să țină seama de contextul negocierilor internaționale în domeniul schimbărilor climatice și să nu creeze presiuni suplimentare neconfirmate de rezultatele negocierilor asupra competitivității industriei europene, securității energetice și pieței forței de muncă.

În acest context, apreciază că atingerea țintelor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie să se bazeze în continuare cu și mai multă insistență pe exprimarea principiului solidarității între statele membre. Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O să aduc niște completări la cele spuse de colegii mei, domnul Bode și domnul Iancu, în sensul în care, dacă domnul Lucian Bode spunea că uniunea energetică este unul dintre cele mai importante proiecte ale Uniunii Europene, aș accentua, spunând că mi se pare că este cel mai important proiect după proiectul adoptării monedei unice euro. Adică impactul asupra țărilor membre, după părerea mea, este similar cu adoptarea monedei euro, pentru că prezintă niște provocări deosebit de complexe, la fel cu cele financiare, în contextul geopolitic despre care s-a vorbit aici deja.

Ceea ce aș vrea eu să subliniez este că, din această uniune energetică, ca și de la adoptarea monedei euro, vor fi învingători și învinși. Adică vor fi țări care vor avea de câștigat din intrarea în uniunea energetică europeană și țări care vor avea de pierdut.

Important este, bineînțeles – și tot ce s-a spus aici s-a spus în acest sens –, ca România să iasă câștigătoare din această uniune energetică, să fie de partea celor învingători, nu de partea învinșilor. Și, într-adevăr, adoptarea cât mai urgentă a unei strategii energetice naționale foarte coerente și foarte bine fundamentate, mai ales, este un deziderat obligatoriu și imediat.

România beneficiază, dintre toate țările din Uniunea Europeană, de un mix energetic unic. Am participat împreună cu colegi de ai mei la niște conferințe europene pe această temă a uniunii energetice și, într-adevăr, acolo și comisarul european Sevcovic, și ceilalți oficiali implicați în proiectul uniunii energetice au recunoscut faptul că România beneficiază de un mix energetic unic în Europa și din care trebuie să tragem avantaje maxime.

M-am uitat acum câteva minute pe diagramele din sistemul energetic național și, într-adevăr, avem nu mai puțin de șapte tipuri de energie care, în momentul de față, sunt prezente în coșul energetic din Sistemul energetic național, și anume: avem cărbune – 37,58%, avem hidrocarburi – 18,64%, nuclearul – 17,47%, hidro – 15,94%, fotovoltaic – 9,19%, biomasă – 0,79% și eolian – 0,39%.

Aici este o problemă legată de energia regenerabilă, pentru că, după cum știți, capacitățile noastre pe eolian și pe foto, capacitățile instalate sunt mult mai mari. Avem circa 3500 MW pe eolian și circa 1500 de MW pe fotovoltaic, din care folosim zilnic doar o fracție, o fracție foarte redusă. Și aici, în uniunea energetică, putem beneficia de polii energetici regionali care se vor crea, punând această energie regenerabilă împreună în contul țărilor care nu dețin asemenea capacități.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Tinel, scurt, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Astăzi, Parlamentul României dezbate și urmează să aprobe una dintre cele mai importante hotărâri, pentru că discutăm de una dintre cele mai mari provocări, poate cea mai mare provocare a începutului de secol XXI, fenomenul schimbărilor climatice. Iar în funcție de ce adoptăm noi astăzi, după părerea mea, și programele de guvernare ale tuturor forțelor politice vor trebui să se plieze pe acest proiect de hotărâre a Parlamentului României.

Necesitatea de a reduce fenomenul încălzirii globale sub 2°C până în 2050 devine un obiectiv prioritar, primordial al societății noastre. Și vedeți ce se întâmplă la nivel global cu efectul sau cu efectele fenomenelor schimbărilor climatice.

Este o provocare la care Uniunea Europeană, Statele Unite, China și celelalte țări încearcă să găsească un răspuns după anii ’90, plecând de la Conferința-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice din ’94, a urmat protocolul de la Quioto din ’97, cu angajamente ferme, Lima și acum urmează Paris, decembrie 2015, în care aproape toate țările vor trebui să găsească răspunsuri pentru ce va urma.

Este extrem de important dat fiind faptul că Uniunea Europeană conștientizează acest impact, mai ales prin sumele alocate încercării de a schimba tehnologia viitorului într-una propice dezvoltării și evoluției noastre.

Ca silvicultor, vă spun că partea noastră de ramură a economiei va trebui să constituie un reper major pentru a pune umărul la încetinirea fenomenelor de schimbări climatice.

După părerea mea, unul dintre efectele principale ale acestui fenomen va fi împădurirea într-o proporție extraordinar de mare a suprafețelor care, în momentul de

față, fac parte din zonele aridizate, sistarea tăierilor necontrolate.

În consecință, o altfel de politică a noastră față de ceea ce înseamnă spațiul verde.

Până la urmă, de aceea am și constituit fondul verde pentru mediu.

Deci eu cred că astăzi punem bazele unui alt fel de politică, a altui tip de politică macroeconomică în România și la nivel global. Iar după ce protocolul va fi ratificat, Protocolul de la Paris va fi ratificat de toate statele membre, veți vedea că și politicile economice, sociale la nivel național vor fi schimbate.

Mulțumesc.

Vom susține acest protocol.

Punctul 16, Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la pachetul „Uniunea Energiei” – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu Realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10% Pregătirea rețelei de energie electrică a Europei pentru 2020 – COM(2015) 82 (PHCD 64/2015).

Vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Eu mă bucur foarte mult că activitatea comisiei noastre este îndeplinită cu succes și este pentru prima dată când aș vrea, totuși, să fac o precizare: că noi, la Comisia pentru afaceri europene, facem politica României, nu facem politică de partid.

Și aș vrea să reamintesc că aceste comunicări analizate la Comisia pentru afaceri europene nu sunt acte care reglementează, ci lansează o dezbatere în vederea unor reglementări ulterioare.

Or, eu consider că a ne lamenta și a ne... așa, a spune: „Domne, n-avem o strategie!” Noi am avut o primă dezbatere în iunie anul acesta și eu sper că dezbaterile vor continua, astfel încât să contribuie la strategia pe care Guvernul și toți factorii decizionali trebuie s-o adopte, pentru că reamintesc că avem o lege de cooperare între Guvern, Președinție și Parlamentul României în domeniul afacerilor europene și ei sunt obligați să țină cont de punctul nostru de vedere.

Legat de acest COM 82, Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată de către Biroul permanent în data de 9 martie 2015 pentru examinarea pe fond a Comunicării pachetul „Uniunea Energetică”, cunoscut sub numele de COM(2015) 82.

A fost sesizată, de asemenea, Comisia pentru industrii și servicii, care a transmis punctul său de vedere.

Comisia pentru afaceri europene a solicitat și a primit informații de context și de poziție de la Ministerul Afacerilor Externe, de la Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 16 iunie, fiind adoptată în unanimitate.

Printre altele, în opinia noastră, dați-mi voie, domnule președinte, să precizez că noi am considerat că Uniunea Europeană ar trebui să fructifice mai mult oportunitățile de dezvoltare naturală a pieței energiei transfrontaliere, inclusiv prin exprimarea intereselor strategice ale statelor membre și ale Uniunii în ansamblu.

Și subliniez că pentru România este importantă dezvoltarea capacității de stocare pentru surplusul de energie din surse regenerabile de energie, ceea ce face din cooperarea regională un obiectiv strategic.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt.

Mulțumesc.

Proiectul de hotărâre merge la votul final.

17. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană și Eurogrup Semestrul european 2015: evaluarea provocărilor în materie de creștere, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice și rezultatele bilanțurilor aprofundate în temeiul Regulamentului Uniunii Europene nr. 1.176/2011 – COM(2015) 85, împreună cu Raportul de țară al României pentru 2015, inclusiv un bilanț aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice – SWD(2015) 42 (PHCD 65/2015).

Vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

La solicitarea Comisiei pentru afaceri europene, Biroul permanent al Camerei Deputaților a aprobat, în data de 13 mai 2015, examinarea pe fond a Comunicării Semestrul european 2015: evaluarea provocărilor în materie de creștere, prevenire și corectare a dezechilibrelor macroeconomice și rezultatele bilanțurilor aprofundate în temeiul Regulamentului Uniunii Europene nr. 1.176/2011 – COM(2015) 85, împreună cu Raportul de țară al României pentru 2015.

Au fost sesizate, pentru exprimarea opiniilor, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, care au transmis opinii.

Comisia pentru afaceri europene a solicitat și a primit informații de context și de poziție de la Ministerul Afacerilor Externe.

În ședința din 16 iunie 2015, Comisia pentru afaceri europene a adoptat, cu unanimitate de voturi, o opinie prin care își susține obiectivele în materie de creștere, prevenire și corectare a dezechilibrelor macroeconomice cuprinse în comunicare și în raportul de țară.

În opinia noastră, am constatat și am menționat că, deși dezechilibrele macroeconomice din România nu sunt severe, țara noastră ar trebui să profite de aceste exerciții de evaluare ale Comisiei Europene pentru a determina creșterea ritmului reformelor în domeniile identificate de comisie, având în vedere că restanțele reduc competitivitatea și sustenabilitatea și că acestea ar amâna reducerea decalajelor de dezvoltare economică dintre România și majoritatea celorlalte state membre.

Țara noastră a înregistrat progrese majore în domeniul consolidării fiscale și al disciplinei bugetare și, în continuare, are în vedere stimularea creșterii economice, investițiile publice, redresarea serviciilor publice și crearea de noi locuri de muncă, inclusiv prin parteneriatul public-privat.

De asemenea, România se încadrează pe traiectoria de atingere a două ținte naționale din cadrul Strategiei Europa 2020, ținta privind emisiile de gaze cu efect de seră și ținta privind sursele regenerabile de energie.

De asemenea, am subliniat în opinia noastră că succesele României privind combaterea corupției și creșterea considerabilă a independenței și a eficienței sistemului judiciar nu sunt reflectate corespunzător în comunicarea comisiei.

În concluzie, considerăm că evaluarea provocărilor în materie de creștere, prevenire și corectare a dezechilibrelor macroeconomice oferă statelor membre, inclusiv României, premisa unor eforturi suplimentare pentru sprijinirea redresării solide a economiei la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru a contribui astfel la reducerea decalajelor semnificative de dezvoltare între diferite regiuni ale lumii.

Mulțumesc.

Alte intervenții? Vă rog.

## **Doamna Maria Andreea Paul:**

Era nevoie în Uniunea Europeană de un mecanism de monitorizare, de un mecanism de disciplină și disciplinare bugetară fiscală, și nu numai, a statelor membre.

A spune, însă, astăzi, de la prezidiul Parlamentului că România nu are niciun dezechilibru macroeconomic sever este o eroare letală. Înseamnă să nu-ți conștientizezi poziționarea precară în tabloul economic mondial și european. Suntem pe ultimul loc în Europa din perspectiva competitivității. Acest raport ne semnalează acest dezechilibru grav, pe care trebuie să-l remediem. Ne spune, cu subiect și predicat: obiectivul pe termen mediu nu este atins. Ne nominalizează clar și explicit care sunt politicile publice care trebuie revizitate și care cer soluții pentru corectarea unor dezechilibre. Dau doar câteva exemple. Păi, cum să nu fii conștient că în România există un dezechilibru foarte grav, nu grav, între nivelul salariilor și productivitate, între rezultatul procesului de învățământ, de educație și necesarul calificărilor de pe piața forței de muncă.

Cum să nu discuți despre poziția internațională investițională netă în care România se află astăzi într-o poziție negativă, cum să nu discuți despre dezechilibrele grave și lipsa, de fapt, a reformelor structurale din domeniul companiilor de stat, dezechilibrul structural de pe fondul public de pensii, de pe fondul public de sănătate? Aceste reforme structurale absentează.

Unde însă am primit o bulină albă din partea Comisiei Europene este în acest mecanism preventiv, care ne arată că, da, bugetul României s-a reechilibrat și acest lucru s-a făcut cu costuri sociale majore și cu un efort susținut al guvernelor României din 2010 până în prezent și nu avem voie să uităm acest lucru, dar restul obiectivelor nu sunt atinse. Din loc în loc, la energia regenerabilă stăm bine, dar la structura pieței forței de muncă suntem slabi, suntem foarte slabi, nu slabi. Unde sunt soluțiile? Dacă aici discuția nu este așezată pe realitatea economică, atunci unde, că la Guvern lipsesc reformele structurale de peste trei ani de zile?!

Vă mulțumesc.

O scurtă precizare, domnule președinte.

Eu reamintesc și plenului Camerei Deputaților că noi, la Comisia pentru afaceri europene, chiar facem politica României și ce am prezentat eu mai devreme sunt constatările și evaluarea transmise oficial de către Comisia Europeană, nu a fost evaluarea CAE.

Mai mult decât atât, CAE, deci Comisia pentru afaceri europene, în opinia noastră, care este mult mai detaliată, și invit colegele și colegii mei să o studieze, ar fi constatat, dacă ar fi studiat-o, că noi am spus în opinia noastră că „nu sunt dezechilibre severe”, nu că nu este niciun dezechilibru, iar abordarea precedentă, din punctul meu de vedere, a fost una strict politicianistă, populistă, care nu are nicio legătură cu dezbaterile și opiniile care au avut loc în cadrul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Tinel.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dezbaterile pe care noi astăzi le inițiem și le desfășurăm sunt strict în limita Regulamentului Camerei Deputaților.

Nimeni nu poate cenzura un punct de vedere al unui coleg de-al nostru, iar intervențiile de la acest microfon, domnule președinte de ședință, vă rog să le acceptați strict în litera regulamentului.

Poziții, clarificări sau altfel de inițiative pe care colegii noștri le doresc, chiar dacă sunt președinți de comisii, nu-și au locul și rostul decât în limita regulamentului, să știți, că, altfel, eu știu, lecții de ce trebuie să spunem și ce nu trebuie să spunem de la acest microfon nu-și au locul aici.

Alte intervenții? Mulțumesc. Proiectul de hotărâre merge la votul final.

18. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal. Vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată de către Biroul permanent al Camerei Deputaților în data de 23 martie 2015 pentru examinarea pe fond a Propunerii de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16 a Uniunii Europene, cunoscută și sub numele COM(2015) 135, împreună cu Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Comisia pentru afaceri europene a solicitat și a primit informații de context și de poziție de la Ministerul Afacerilor

Externe, Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală, precum și opinia formulată de Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

În ședința din data de 16 iunie 2015, Comisia pentru afaceri europene a adoptat, cu unanimitate de voturi, o opinie prin care susține obiectivele Uniunii Europene în materie de fiscalitate.

Pe scurt, în această opinie, Comisia pentru afaceri europene este în consens cu Comisia Europeană în ce privește nevoia de a îmbunătăți și armoniza, la nivelul Uniunii, schimbul de informații fiscale între statele membre, pentru a împiedica anumite practici fiscale abuzive ale societăților comerciale, susține implementarea unui pachet de măsuri menit să combată evaziunea fiscală și planificarea fiscală agresivă, prin îmbunătățirea cooperării între statele membre în ceea ce privește deciziile fiscale care au un impact transfrontalier, subliniază că actele normative naționale pentru emiterea de soluții fiscale individuale anticipate și a acordului de preț în avans se încadrează în definiția preliminară a deciziilor fiscale transfrontaliere. Ulterior adoptării directivei propuse, va trebui să fie realizat schimbul automat de informații cu toate statele membre, respectiv cu Comisia Europeană.

De asemenea, noi considerăm că este necesară o abordare sistematică și obligatorie a schimbului de informații privind deciziile, astfel încât Comisia pentru afaceri europene continuă să susțină consolidarea schimbului de informații transfrontalier în domeniul fiscal.

Vă mulțumesc.

Vă rog, alte intervenții? Domnul Ialomițianu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul PNL din Camera Deputaților va susține această hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de directivă a Consiliului în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal.

De fapt, ce se întâmplă? Se modifică legislația care până acum prevedea ca transferul de informații între state, între structurile fiscale să se facă la cerere și se produceau foarte multe întârzieri.

Trecerea la schimbul automat de informații va determina o creștere a eficienței structurilor administrațiilor fiscale în prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Evaziunea fiscală este un rău pentru toate statele Uniunii Europene. Statele Uniunii Europene trebuie să înțeleagă că orice creștere a evaziunii fiscale poate să creeze multe probleme bugetelor naționale și fiecare țară poate să fie într-o situație de a încasa mai puțin la bugetul național.

Sigur că este un progres în legislația în domeniul prevenirii și combaterii evaziunii fiscale. Atragem atenția Guvernului să-și îmbunătățească activitatea de administrare fiscală și să folosească în mod eficient informațiile fiscale primite de la alte țări. Și spunea o colegă din majoritatea parlamentară că s-au înregistrat rezultate foarte bune în colectare. Eu vă dau două date venite... una de la Ministerul de Finanțe. Ritmul de încasare a TVA-ului a scăzut în iulie și august de la 18,3% la 15%. Deci nu este o îmbunătățire.

2. O analiză făcută de Comisia Europeană privind încasarea TVA-ului situează România pe ultimul loc. Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt.

Proiectul de hotărâre merge la votul final.

19. Proiect de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind transparența fiscală, în scopul combaterii evaziunii fiscale licite și ilicite.

Doamna Birchall, vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată de către Biroul permanent în data de 23 martie 2015 pentru examinarea pe fond a Comunicării Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind transparența fiscală, în scopul combaterii evaziunii fiscale licite și ilicite, împreună cu Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Comisia pentru afaceri europene a solicitat și a primit informații de context și de poziție de la Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală, precum și opinia formulată de către Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

În ședința din data de 16 iunie 2015, Comisia pentru afaceri europene a adoptat, cu unanimitate de voturi, o opinie prin care susține măsurile propuse de Comisia Europeană, întrucât acestea corespund obiectivului de combatere a evaziunii fiscale și a erodării bazei de impozitare.

Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene admite că în ultimii ani au fost făcute progrese majore în ceea ce privește combaterea evaziunii fiscale licite și ilicite. Consideră că este nevoie de noi măsuri la nivelul statelor membre, care să permită acestora să își protejeze bazele de impozitare și să aplice politici fiscale favorabile creșterii, iar societăților să concureze în condiții echitabile în cadrul pieței interne. Salută inițiativa Comisiei Europene de a acționa împotriva evaziunii fiscale a societăților comerciale, susține scopul Comisiei Europene de a garanta faptul că statele membre dețin informații necesare pentru protejarea bazelor de impozitare.

În concluzie, noi considerăm că este necesară întărirea, coordonarea și armonizarea sistemelor fiscale din statele membre ale Uniunii Europene, astfel încât noi, Comisia pentru afaceri europene, susținem consolidarea transparenței fiscale în scopul combaterii oricărei forme de evaziune fiscală.

Vă mulțumesc.

Intervenții? Domnul Ialomițianu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PNL din Camera Deputaților va vota pentru aprobarea acestei hotărâri care se referă la opinia referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind transparența fiscală, în scopul combaterii evaziunii fiscale licite și ilicite.

Este un pas important în îmbunătățirea legislației în domeniul prevenirii și combaterii evaziunii fiscale. Un lucru foarte important: se face diferența între evaziune ilicită, considerată evaziune ilegală, cu încălcarea legii, și evaziunea licită, care se referă la abuz în aplicarea legii.

Ar trebui, Guvernul sau noi, parlamentarii, să modificăm legislația în domeniul evaziunii fiscale, că este diferență foarte mare în a încălca legile, a te sustrage, în comparație cu a aplica legea în favoarea ta, căutând slăbiciunile legii. E un lucru foarte important și trebuie să clarificăm că nu toți sunt de rea-credință. Câteodată, legile sunt foarte confuze și noi avem obligația să le lămurim.

Să sperăm că noul Cod fiscal, care a fost adoptat recent și promulgat de către președinte, elimină foarte multe confuzii în acest sens.

Sigur că prin această comunicare se promovează mai bine principiile echității fiscale. Știți că evaziunea fiscală duce la o concurență neloială între agenții economici, diminuează obligațiile fiscale ale unor firme față de buget, iarăși este o inechitate între contribuabili, iar multe state nu-și încasează sumele pe care trebuie să le încaseze potrivit legii.

Este foarte important ce se întâmplă la nivelul structurilor ANAF. Sigur că există o coordonare la nivelul Uniunii Europene, dar efortul, în cea mai mare măsură, trebuie să-l facă structurile naționale. Să sperăm că România va înregistra o îmbunătățire a colectării, având o legislație foarte bună în domeniul combaterii evaziunii fiscale, în scopul obținerii de informații foarte repede, prin hotărârea precedentă, care ne spune că schimbul automat de informații este foarte necesar în momentul de față.

O informație este foarte bună atunci când este de calitate, dar o primești și în timp util. Vă mulțumesc.

Da, alte intervenții?

Nu mai sunt.

20. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Cartea verde.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată de către Biroul permanent în data de 16 martie 2015 pentru examinarea pe fond a comunicării Comisiei Europene Cartea verde – Crearea unei uniuni a piețelor de capital, cunoscută sub numele de COM(2015) 63, împreună cu Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică.

Comisia pentru afaceri europene a solicitat și a primit informații de context și de poziție de la Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanțelor Publice, Autoritatea pentru Supraveghere Financiară, Banca Națională a României, Asociația Română a Băncilor, Direcția Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, precum și opinia Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

În ședința din 26 mai 2015, Comisia pentru afaceri europene a adoptat, cu unanimitate de voturi, o opinie prin care susține propunerea examinată de Comisia Europeană, întrucât crearea unei uniuni a piețelor de capital reprezintă una din componentele de bază ale „Planului Juncker”, ale Planului de investiții elaborat în vederea realizării principalelor obiective ale Strategiei 2020, precum și una din prioritățile actualei Comisii Europene.

Vă mulțumesc.

Intervenții? Doamna Paul.

Noi am agreat în Comisia de buget, finanțe, împreună cu președintele Viorel Ștefan, ca fiecare COM să aibă un raportor și bine am și făcut, pentru că a crescut mult calitatea documentelor de poziție ale Parlamentului României vizavi de deciziile Comisiei Europene.

Pe acest proiect am fost raportor și nu vreau aici să detaliez toate recomandările pe care le-am redactat și inclus în raport. Vreau însă să atrag atenția asupra principalului punct, de esență, care stă în a transforma în oportunitate această nouă creație europeană de a uni piețele de capital. Astăzi sunt fragmentate, dar ele pot să fie transformate într-o oportunitate și principala oportunitate stă în finanțarea proiectelor de investiții în infrastructură.

Uniunea Europeană deblochează 315 miliarde de euro pentru investiții în infrastructură.

Stimați colegi parlamentari,

Asta înseamnă de două ori produsul intern brut al României pe an. Ce facem noi, cum ne pregătim în acest sens? Și noi am recomandat Comisiei Europene să aibă în vedere îmbunătățirea accesului la finanțare pe proiecte de investiții în infrastructură, respectiv transparența în ceea ce privește aceste proiecte de infrastructură.

Doar așa putem ajunge la o creștere a atractivității pentru investițiile private, precum și la crearea unei rezerve de proiecte de investiții europene pentru facilitarea accesului investitorilor la informații publice cu privire la proiectele de infrastructură avute în vedere de către Uniunea Europeană și fiecare stat membru în parte.

Am punctat, totodată, un lucru unde România are nevoie de suport și de acțiune: asigurarea unor programe de pregătire profesională dedicate magistraților, focalizate pe problemele pieței de asigurări, piețelor de capital și de fonduri de pensii, astfel încât familiarizarea lor cu aspecte relativ tehnice ale acestor domenii să constituie premisa solidă pentru a evita apariția unor hotărâri judecătorești contradictorii pe spețe identice.

Și închid cu o recomandare care în mod direct vizează România, și anume tarife mai mici, creșterea transparenței și

aplicarea eficientă și unitară a Cadrului normativ european pentru derularea tranzacțiilor pe piața de capital.

Toate celelalte, detaliat, în raport. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu sunt.

21. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la recomandarea de... recomandarea de Recomandare a Consiliului privind Programul Național de Reformă al României pentru 2015 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2015.

Vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată de către Biroul permanent în data de 25 mai 2015 pentru examinarea pe fond a acestei recomandări, cunoscută și sub denumirea COM(2015) 272.

Au fost, de asemenea, sesizate Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Comisia pentru afaceri europene a solicitat și a primit informații de context și de poziție de la Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, precum și opiniile formulate de comisiile sectoriale sesizate pentru examinare.

În ședința din data de 29 iunie 2015, Comisia pentru afaceri europene a adoptat, cu unanimitate de voturi, o opinie prin care susține recomandările pentru România pentru 2015–2016.

Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene ia act de cele patru recomandări specifice pentru țara noastră referitoare la piața muncii, educație, sănătate și companii de stat și recunoaște că în domeniile pentru care sunt făcute acestea sunt necesare reforme structurale, consolidarea redresării economice și menținerea responsabilității bugetare. Este de acord că România trebuie să fie precaută în privința politicilor fiscale în care a realizat progrese pentru ca rezultatul obținut în stabilitatea macroeconomică să poată fi menținut.

Comisia pentru afaceri europene recunoaște că recenta reducere a CAS, plătită de angajatori, a redus povara fiscală asupra muncii, dar într-un mod nețintit și amintește că au fost luate măsuri de reorganizare a administrației fiscale românești.

De asemenea, Comisia pentru afaceri europene ia act că în documentul Comisiei Europene se subliniază că ratele de ocupare a forței de muncă și de activitate continuă să fie scăzute în rândul femeilor, al tinerilor, al vârstnicilor și al cetățenilor de etnie romă și subliniază că Ministerul Muncii lansează un program ce are drept scop integrarea profesională a 441.000 de tineri între 16 și 24 de ani, iar Ministerul Fondurilor Europene are în vedere lansarea cererilor de propunere de proiecte pentru tinerii care nu au un loc de muncă și nu urmează o formă de învățământ sau de formare profesională.

De asemenea, Comisia pentru afaceri europene reține că prioritățile pe termen mediu ale Guvernului rămân în continuare legate de consolidarea redresării economice și crearea de locuri de muncă.

De asemenea, Comisia pentru afaceri europene semnalează că România a înregistrat progrese semnificative în modernizarea sistemului de educație și formare profesională, prin adoptarea unor măsuri precum consolidarea clasei pregătitoare, continuarea modernizării curriculare, definitivarea procesului de revizuire a programelor școlare pentru învățământul primar, inclusiv în școlile cu predare în limbile minorităților naționale, încurajarea participării școlare, creșterea numărului de elevi înscriși la școala profesională și încurajarea participării la învățământul superior a tinerilor provenind din grupuri de risc ridicat.

De asemenea, Comisia pentru afaceri europene recunoaște că este nevoie ca aplicarea Strategiei naționale de sănătate 2014–2020 să fie continuată, dar subliniază că măsurile de reformă deja introduse au redus deficitul de finanțare și au îmbunătățit standardul și eficiența serviciilor medicale.

În concluzie, Comisia pentru afaceri europene, într-o opinie largă, susține recomandările de țară pentru România pentru 2015–2016, care reflectă agenda economică și socială a Comisiei Europene în cadrul Semestrului european. Vă mulțumesc.

Intervenții? Nu sunt. Mulțumesc.

22. Raportul Comisiei pentru transporturi privind ancheta asupra activității Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime – SA Constanța.

Domnul președinte Lupu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să fac precizarea că această comisie și aprobarea pe care ați dat-o dumneavoastră pentru ancheta cu privire la activitatea Companiei Administrația Portului Constanța a intervenit ca urmare a unor relații tensionate între administrație, patronate și sindicatele din portul Constanța.

Cu permisiunea dumneavoastră, voi face o sinteză a raportului, în speță a concluziilor și propunerilor acestuia.

Raport privind ancheta asupra activității Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime – SA Constanța

În conformitate cu obiectivele și scopurile prevăzute la art. 1 din Hotărârea Camerei Deputaților nr. 39/2015, Comisia pentru transporturi și infrastructură vă prezintă concluzii asupra anchetei privind activitatea Companiei Naționale a Portului Maritim Constanța.

Astfel, la pct. 1, în ceea ce privește analizarea modalității de închiriere a terenurilor de pe platforma portuară și a încheierii clauzelor de performanță de Compania CNAPM – SA Constanța cu operatorii portuari, s-a constatat că, fără a utiliza o procedură legală, au fost încălcate prevederile Ordonanței de urgență nr. 34/2006, conform Raportului de control al Curții de Conturi a României nr. 7.879 din 3 martie 2014, în fapt nerespectându-se procedurile de achiziții publice, elemente constatate și în raportul Corpului de control al ministrului transporturilor privind activitatea CNAPM – SA Constanța în anul 2014.

Cu toate că reglementările privind închirierea terenurilor portuare au apărut în 2012, prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.286/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind închirierea de infrastructuri de transport naval aparținând domeniului public al statului, acest fapt nu a condus la rezolvarea situației contractului de închiriere a domeniului portuar, întrucât s-a permis în continuare închirierea terenului pe durată mare, practic în condițiile unei concesiuni, dar fără toate obligațiile prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 22/1999, adică fără a fi stabilite bunurile de retur sau clauzele de performanță. În momentul de față, contractele în vigoare sunt doar contracte de închiriere.

De asemenea, Curtea de Conturi a României, prin Decizia nr. 19 din 29 aprilie 2011, a constatat că, deși au apărut modificări legislative cu privire la închirierea infrastructurii de transport naval – facem aici referire la Legea nr. 108/2010 care instituia ca o condiție obligatorie încheierea unor contracte de închiriere distincte pentru terenurile aferente domeniului public date în folosință utilizatorilor –, CNAPM – SA Constanța nu a luat măsuri pentru punerea lor în aplicare.

Lipsa unui contract-cadru de concesiune a generat discrepanțe majore în ce privește încheierea de contracte de închiriere/subconcesiune. Considerăm că această stare de fapt este o eroare majoră din partea CNAPM Constanța și a Ministerului Transporturilor, generând astfel subdezvoltarea activității portuare.

Obiectivul numărul doi – în ceea ce privește verificarea modului de stabilire a taxelor de închiriere a domeniului portuar, precum și a prețului utilităților de către CNAPM – SA Constanța, s-a constatat că administrația n-a acordat suficientă importanță unei politici tarifare care să asigure realizarea obiectivelor pentru care a fost creată compania, și anume întreținerea infrastructurii de transport la parametrii de utilizare la capacitate și în siguranță.

Obiectivul numărul 3 privind verificarea executării lucrărilor de mentenanță și/sau de îmbunătățire a infrastructurii domeniului portuar, respectiv asigurarea facilităților contractuale pentru agenții economici care operează în portul Constanța, s-au constatat următoarele: conform prevederilor bugetare, se observă foarte clar, la capitolul investiții destinate siguranței maritime și dezvoltării infrastructurii portuare, respectiv asigurarea unei adâncimi minime de navigație, lipsa alocării fondurilor necesare dezvoltării portuare, ceea ce va conduce în scurt timp la blocarea activității în port.

Infrastructura portuară este într-un grad foarte mare de uzură, fapt constatat și de către compania care a întocmit masterplanul portului Constanța. De altfel, directorul general al companiei a recunoscut acest lucru în cadrul ședinței de anchetă din 28 mai 2015.

De asemenea, comisia a evaluat cadrul legislativ existent și a ajuns la următoarele concluzii: existența lacunelor legislative care ar trebui să reglementeze activitatea portuară, respectiv OG nr. 22/1999, prin care se permite în continuare închirierea terenurilor portuare, conduce la ideea modificării acestei ordonanțe, în așa fel încât forma de utilizare a terenurilor portuare să fie doar aceea de subconcesiune; stabilirea prin lege a criteriilor de subconcesionare a terenurilor portuare, astfel încât durata contractelor să depindă de valoarea investițiilor, infrastructură și de dotările specifice ale operatorilor.

O altă prevedere legislativă care trebuie extinsă în Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 este aceea prin care profitul realizat să fie utilizat în dezvoltarea infrastructurii portuare, obligație existentă în acest moment doar pentru administrația portuară din subordinea consiliilor locale.

Totodată, având în vedere faptul că veniturile administrațiilor portuare nu provin din redevențe, se impune scoaterea acestor administrații de sub incidența OUG nr. 109 din 2011 privind guvernanța cooperatistă.

Facem o precizare: administrația are statut de monopol și, ca atare, stabilirea unor tarife discreționare creează mari probleme operatorilor portuari.

Stabilirea prin OG nr. 22 a unor criterii clare de numire a membrilor consiliilor de administrație și a managerilor, concluzionând referitor la actul de administrare defectuos exercitat de către actuala conducere executivă, aceasta a fost confirmată de nenumărate ori prin acte emise de către instituțiile cu atribuții de control, dar și prin lipsa oricărei viziuni referitoare la potențialul de dezvoltare a portului Constanța, aspect care se transpune în: incapacitatea echipei manageriale de a dezvolta relații corecte cu operatorii economici, ce a dus la apariția unei stări conflictuale, confirmată și de numărul mare de litigii în instanță, așa cum reiese din documentele puse la dispoziție de CNAPM – SA Constanța; neinițierea procedurilor de încheiere a contractelor de închiriere, precum și a celor de subconcesiune.

În concluzie, deși toate rapoartele corpului de control confirmă aceste aspecte, Ministerul Transporturilor nu a adoptat nicio măsură. De asemenea, portul Constanța este obiectiv de interes strategic național, fiind bază navală militară românească și NATO. Considerăm că actuala echipă managerială, prin atitudinea sa conflictuală, ignoră acest aspect, fapt ce generează o vulnerabilitate în sistemul de securitate.

Ca atare, se impune o analiză corectă a ministrului transporturilor cu privire la menținerea și la demiterea actualei echipe manageriale a Companiei Naționale a Administrației Porturilor Maritime – SA Constanța.

Facem precizarea că comisia a aprobat prezentul raport cu unanimitate de voturi, astfel: 21 de voturi pentru, zero împotrivă, zero abțineri. A fost un absent.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să le mulțumesc și colegilor mei de la Comisia de transporturi pentru modul cum au înțeles să se implice și, totodată, pentru profesionalismul acestora.

De asemenea, profit de ocazie că e și domnul președinte Zgonea, și dumneavoastră, domnule Zgonea, să introduceți schema de funcționare, pentru că la Comisia pentru transporturi funcționăm doar cu doi salariați, și aceia transferați. Ne-ați promis de un an și jumătate, domnule Zgonea, și cred că urmează să ne și ajutați.

Mulțumesc frumos.

Mulțumim. Ați fost și foarte concis. Domnule Toader, vă rog.

Da.

Îmi pare rău că e ora 13.00, dar cred că putem să prelungim câteva minute.

Acest raport dă un semnal de alarmă, pe de o parte, activității foarte importante și vreau să subliniez că portul Constanța... și activitatea de operare în porturi este total privată. Este singurul domeniu unde nu există influența statului în activitatea de competiție propriu-zisă, motiv pentru care ceea ce am prevăzut noi și am găsit în raport ne obligă să facem modificări substanțiale în actuala legislație, iar cel mai important lucru este că ceea ce începem noi în acest domeniu va trebui continuat în toate domeniile de activitate, acolo unde sunt așa-numitele companii naționale care gestionează activități sau infrastructură de monopol. Nu este admis ca o astfel de administrație sau companie națională să aibă profit – și vă dau niște cifre, că de-aia am vrut mai mult să vă spun: de exemplu, această companie națională care are un profit în 2010, 5,5 milioane; 2011, 9 milioane; 2012, 10 milioane; 2013, 15 milioane; 2014, 16 milioane –, iar cheltuielile pentru întreținerea infrastructurii, de exemplu, în 2014, sunt la nivelul numai de 4 milioane de euro. Și vă întrebați ce se întâmplă cu această companie, fiindcă vrea să împartă profitul. De-aia este absolut obligatoriu ca aceste companii să nu facă parte din sistemul acesta celebru, 109, și cred că este valabil pentru foarte multe companii, chiar dacă se numesc Transgaz, Transelectrica sau altele asemenea, care obligă piața să aibă tarife de utilizare a infrastructurii în structură de monopol.

Totodată, vă dau iarăși un exemplu foarte important de ce e nevoie să modificăm legea. Portul Constanța are încă neutilizate, sub o formă de închiriere, circa 550 de hectare, aproape 40% din suprafața portului. Sunt zone în port unde un operator are închiriat cu 5 euro, să zicem, metrul pătrat, și altul, de alături, cu 5 cenți.

Legea prevede foarte clar obligativitatea utilizării infrastructurii nediscriminatoriu și în mod egal. De-aia se impune și cred că asta o va face toată comisia, și am și acordul colegilor mei, ca în termenul cel mai scurt să vă prezentăm o modificare a acestei ordonanțe, pentru a intra în modalitatea de operare în porturile europene și pentru a permite dezvoltarea foarte mult a portului.

A spus colegul meu, domnul Lupu, că una din problemele mari ale portului Constanța o reprezintă adâncimile. Sigur, marele avantaj al portului Constanța față de Burgas este adâncimea. Dacă nimeni n-a investit sub nicio formă, n-a cheltuit un ban să mențină adâncimile la nivelul stabilit, operarea portuară nu va putea fi desfășurată.

Și, ca să vă dau ultima structură de cifre, portul Constanța, în mod normal, primește din... administrația portului, în 2014, 11 milioane din chirii și redevențe și 45 de milioane din activitatea propriu-zisă, din taxele de operare pe nave. Asta este structura costurilor și noi vom modifica chiar prin lege obligativitatea ca tot profitul să se întoarcă în investiții și nicidecum să nu rămână la împărțirea foarte largă a consiliului de administrație. Știți foarte bine că Legea nr. 31... și ne întrebăm de ce primesc toți directorii de regii sume exorbitante, fiindcă 20%, așa prevede legea, este la dispoziția consiliului de administrație, pentru plata consiliului de administrație și a salariaților. Și fiecare dintre noi, dacă ajungem acolo poate vreodată, se gândește: buzunarul meu contează pentru un anumit an. Ăsta este și motivul pentru care raportul comisiei mă bucur că a fost acceptat de toți colegii mei și eu sper ca până la sfârșitul acestei sesiuni să vă prezentăm proiectul de lege de modificare a ordonanței, care e un prim pas spre reglementarea la nivel național.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc.

Conform art. 7 și 8, concluziile acestui raport vor fi reflectate în conținutul unei hotărâri care, după adoptare, va fi înaintată autorităților competente, dacă se impune.

Vă mulțumesc.

Declar închise lucrările ședinței de astăzi. Vot final la ora 14.00.

Mulțumesc.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Vă rog frumos să vă invitați colegii în sală, pentru a începe sesiunea de vot final.

18 proiecte de lege.

Pregătiți-vă cartelele pentru a face o verificare. Putem începe?

Da.

## **Domnul Marian Neacșu**

**:**

Nu.

Suntem în cvorum.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Bun.

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

2. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la pachetul privind uniunea energetică – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice – COM(2015) 80.

3. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la pachetul „Uniunea Energiei” – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu Protocolul de la Paris – Un plan de acțiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020 – COM(2015) 81.

4. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la pachetul „Uniunea Energiei” – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu Realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10% Pregătirea rețelei de energie electrică a Europei pentru 2020 – COM(2015) 82.

5. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană și Eurogrup Semestrul european 2015: evaluarea provocărilor în materie de creștere, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice și rezultatele bilanțurilor aprofundate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1.176/2011 – COM(2015) 85, împreună cu Raportul de țară al României pentru 2015, inclusiv un bilanț aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice – SWD(2015) 42.

6. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal – COM(2015) 135.

7. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind transparența fiscală în scopul combaterii evaziunii fiscale licite și ilicite – COM(2015) 136.

8. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Cartea verde – Crearea unei uniuni a piețelor de capital – COM(2015) 63.

9. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la recomandarea de Recomandare a Consiliului privind Programul Național de Reformă al României pentru 2015 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2015 – COM(2015) 272.

10. Proiectul de hotărâre privind Raportul Comisiei pentru transporturi privind ancheta asupra activității Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime – SA Constanța.

11. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind învățământul secundar) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington la 17 aprilie 2015.

Legea este ordinară.

Procedură de urgență.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege.

12. Proiectul de lege privind instituirea zilei de 14 noiembrie Ziua Dobrogei.

Legea este ordinară.

Comisia pentru cultură vă propune adoptarea proiectului de lege.

13. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii pentru îmbunătățirea conformării fiscale internaționale și pentru implementarea FATCA, semnat la București la 28 mai 2015.

Legea este ordinară.

Procedură de urgență.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege.

14. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind înființarea Centrului de Excelență în Finanțe, adoptat la Bled la 3 septembrie 2013, semnat de România la Ljubljana la 30 mai 2014.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea acestui proiect de lege.

Legea este ordinară.

15. Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 de stabilire a cerințelor tehnice și comerciale aplicabile operațiunilor de transfer de credit și de debitare directă în euro și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009. Legea este ordinară.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege.

16. Proiectul de lege pentru completarea art. 11 din Legea nr. 105/2011 privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”.

Legea este ordinară.

Comisia pentru buget vă propune și aici adoptarea proiectului de lege.

17. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2014 privind modificarea și completarea Legii petrolului nr. 238/2004.

Legea este ordinară.

Procedură de urgență.

Comisiile pentru transporturi și pentru industrii vă propun adoptarea proiectului de lege.

18. Și ultimul proiect, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați.

Legea este ordinară.

Comisiile pentru egalitate de șanse și pentru muncă vă propun adoptarea proiectului de lege.

Biroul permanent, după ședința de plen reunit.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Dragi colege, Dragi colegi,

Vă mulțumesc tare mult că astăzi, printre altele, prin adoptarea acestei legi, eliminăm încă o formă de discriminare

la adresa femeilor și eliminăm o altă formă de violență, și anume violența economică.

Vă mulțumesc tare mult.

Și, în mod particular, mulțumiri tuturor ONG-urilor care au contribuit și ne-au ajutat în elaborarea acestei legi.

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

Dragi colegi, câteva minute pauză, pentru a începe ședința comună de la ora 14.30 a Camerei Deputaților și a Senatului.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală, și de la Cameră, și de la Senat.

## _Ședința s-a încheiat la ora 14.30._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|814790]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 147/16.IX.2015 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei