Șerban Nicolae

Mulțumesc.

Bun găsit, doamnelor și domnilor colegi!

Această propunerea legislativă vine să reglementeze, la nivelul Legii privind organizarea și desfășurarea referendumului, chestiunile necesare în cadrul celei de-a treia proceduri de referendum național, alături de referendumul național pentru demiterea președintelui, a referendumului național inițiat de președinte pentru consultarea cetățenilor României în probleme de interes național, și anume referendumul pentru revizuirea Constituției.

Este o chestiune de natură tehnică și în Comisia juridică nu s-au exprimat poziții politice sau partizane, ci poziții de esență exclusiv profesională.

Există chestiuni asupra cărora specialiștii din Comisia juridică și din Comisia pentru constituționalitate nu au căzut întru totul de acord, dar vă rog să fiți de acord că propunerea, așa cum a fost ea adoptată prin raportul de admitere, cu amendamente admise, este una care corespunde din toate punctele de vedere, în primul rând, în ceea ce privește respectarea rigorilor constituționale.

În esență, este vorba de o procedură care presupune că inițiativa de revizuire a Constituției, așa cum o spune chiar textul constituțional, se adoptă de Camera Deputaților și de Senat, ceea ce implică o ordine în ceea ce privește pronunțarea celor două Camere ale Parlamentului, cu respectarea însă a bicameralismului perfect, în sensul în care, dacă inițiativa de revizuire a Constituției este adoptată în forme diferite de cele două Camere, se ajunge la mediere. Nicio Cameră nu are prioritate sau nu are drept de decizie cu privire la forma finală și, în cazul în care raportul de mediere nu este adoptat în aceeași redactare de către ambele Camere, se face o ședință comună, iar, în situația în care una din Camere respinge propunerea de revizuire, propunerea este considerată respinsă, întrucât Constituția vorbește doar de adoptare în forme diferite sau adoptare în aceeași formă, fiind exclusă ipoteza în care procedura continuă dacă inițiativa de revizuire a Constituției nu este adoptată de către una din Camere. Bineînțeles, în cazul în care este respinsă într-o Cameră, nu mai ajunge la cealaltă și există doar ipoteza să fie respinsă în ambele Camere, dacă și Senatul se pronunță pentru respingere, după ce se pronunță Camera.

În aceste condiții, e vorba doar de un articol care reglementează procedura în mod foarte simplu: după adoptarea de către Camera Deputaților a inițiativei de revizuire, se pronunță Senatul. Procedura de mediere intervine în cazul unor redactări diferite.

Există următoarea chestiune. În Legea privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale există un articol, 25, care impune ca forma adoptată de Parlament să fie transmisă Curții Constituționale, care trebuie să se pronunțe în termen de maximum cinci zile asupra respectării rigorilor constituționale. În esență, este vorba de respectarea rigorilor privind limitele revizuirii.