Când vine vorba de drepturi pentru cetățenii români care trăiesc o bună parte a timpului în afara țării, așa-numita diasporă, în special în zona Spațiului Economic European, respectiv Uniunea Europeană, Marea Britanie, Confederația Elvețiană și așa mai departe, mulți vorbesc, dar foarte puțini fac. De altfel, cei care se laudă că sunt favoriții voturilor venite din diasporă12, timp de patru ani, nu au avut decât o singură preocupare: ca cei din diasporă să voteze cât mai comod și cât mai mult, în așa fel încât profitorii să aibă cât mai multe locuri de demnitari*, cât mai mulți deputați, cât mai mulți senatori, fără să-și pună vreodată problema ce se întâmplă cu românii din diasporă și cam ce trebuințe au.
Una dintre ele este astăzi pe masa dumneavoastră. Împreună cu colegul Tit Liviu Brăiloiu, am făcut o propunere legislativă care vizează posibilitatea ca cei care fac trafic
frecvent între România și țări din Spațiul Economic European, din rațiuni profesionale sau din rațiuni personale, să-și poată reînnoi permisul de conducere cu valabilitatea administrativă expirată făcându-și examinarea medicală în țările în care stau cea mai mare parte a timpului.
În legislația actuală, pentru reînnoirea permisului – deși este datorată exclusiv expirării valabilității administrative, 10 ani fiind termenul generic –, sunt nevoiți să vină în țară pentru examinarea medicală, care este obligatorie, deși România, ca stat membru al Uniunii Europene, ar trebui să aibă – și are, cu siguranță – un sistem similar de examinare medicală.*
Nu se pune problema că examinarea medicală pentru obținerea permisului de conducere s-ar face în Franța sau în Italia mult mai lejer decât s-ar face în România. De aceea, am propus ca cei care se află în afara teritoriului României, dar în interiorul Spațiului Economic European, așa cum chiar Codul rutier are prevăzut la una din ipoteze, „cetățeni români cu domiciliul sau reședința în România”, să poată face examinarea medicală în statele din Spațiul Economic European.
De asemenea, pentru cei care se află în situația în care inspecția tehnică periodică a expirat atunci când se aflau cu autovehiculul în afara țării, măsurile sancționatorii să nu se aplice decât după 24 de ore de la intrarea în țară.
Fac precizarea că la ora actuală, pe legislația existentă, _de lege lata_ , cum spun juriștii, atunci când o persoană este constatată că circulă cu un autovehicul cu inspecția tehnică periodică expirată, organul constatator reține talonul de înmatriculare al mașinii, aplică sancțiunea cu amendă prevăzută de lege și eliberează o dovadă valabilă 15 zile, pentru ca cel în cauză să poată efectua în termenul respectiv inspecția tehnică periodică a autovehiculului.
Practic, nu am făcut decât să le dăm o păsuire de 24 de ore celor care sunt prinși cu autovehiculul în afara țării și care, bineînțeles, nu pot efectua inspecția tehnică periodică decât pe teritoriul României, la una din stațiile autorizate de Registrul Auto Român.
Aceasta a fost o propunere de bun-simț, am spus noi, și eu cred că va fi votată de toți cei care înțeleg că pentru cetățenii români care se află într-un tranzit continuu, din rațiuni profesionale sau personale, între România și celelalte state din Spațiul Economic European*... și este, de asemenea, rațională.
Din păcate, am constatat că, la nivelul Consiliului Legislativ, fie incompetența, fie reaua-voință a făcut ca această instituție să uite că, potrivit Constituției, este organ consultativ de specialitate al Parlamentului*. Și, în loc să facă o consultanță de specialitate pentru o propunere legislativă, au venit cu câteva critici ridicole, mai degrabă cârcoteli12, fără niciun fel de soluție și fără a înțelege esența propunerii legislative.* Ăsta este motivul pentru care a trebuit să ignorăm avizul Consiliului Legislativ.
Aș face o precizare și pentru punctul următor, ca să nu mai intervin.
Guvernul s-a gândit că cea mai bună formă de transpunere a unei directive este să permită ca și în România cetățenii români care au împlinit 18 ani să poată dobândi
permis de conducere pentru autocamioane și autobuze. Din păcate, diferența de infrastructură rutieră dintre România și majoritatea covârșitoare a statelor europene face ca în România discernământul să nu fie suficient pentru a conduce cu responsabilitate autobuze, autocare cu pasageri la bord sau autocamioane de mare tonaj pe drumurile din România.
Din acest punct de vedere, era bine ca Guvernul să găsească soluții alternative, dispoziții tranzitorii, în așa fel încât o asemenea directivă să se regăsească și în legislația română într-un mod echilibrat și adaptat situației din România. Altminteri, transformăm șoselele României în sursă superioară de pericol, dacă dăm posibilitatea unor tineri de 18 ani să conducă autocamioane, autocare și autobuze cu pasageri la bord pe drumurile din România.
Ăsta este motivul pentru care Comisia pentru apărare, ordine publică, siguranță națională a întocmit la punctul 16 un raport de respingere.
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota „pentru” la ambele puncte: atât raportul de admitere de la punctul 15, L611/2020, cât și raportul de respingere de la punctul 16.
Eu am convingerea că toți cei care se laudă că susțin interesele cetățenilor români din diasporă vor vota punctul 15, pentru a nu se ridiculiza o dată în plus, făcând propuneri doar cu privire la propriile beneficii.
Să ne întoarcem totuși și cu fața către românii din diasporă cu propuneri concrete, nu doar cu propagandă și lozinci.
Vă mulțumesc și vă doresc o zi bună tuturor!
Vocevoce proprieMarkerCadru
Justificarea combină interesul unui grup specific (diaspora) cu argumente de eficiență administrativă pentru binele comun.
„pentru cetățenii români care se află într-un tranzit continuu, din rațiuni profesionale sau personale, între România și celelalte state din Spațiul Economic European”