Augustin Constantin Mitu

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Victor Opaschi, secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte.

Microfonul 8, domnule secretar de stat.

## **Domnul Victor Opaschi** _– secretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Din capul locului, vă rog să-mi permiteți să vă spun că bugetul la care face referire domnul deputat independent Cernea – dânsul știe acest lucru – este zero pe acest an pentru construcții și reparații.

De asemenea, prin hotărâri ale Guvernului – zero. Nu s-a acordat niciun singur leu.

Permiteți-mi să încep prin a spune că facilitățile fiscale acordate de către stat cultelor nu sunt privilegii, ci sunt mijloacele prin care statul se asigură că societatea civilă are capacitatea de a-și pune în operă menirea ei naturală.

Permiteți-mi, vă rog, să insist asupra faptului că Biserica plătește impozit. Biserica Ortodoxă Română, toate cultele religioase din România plătesc impozit.

Desigur, Biserica nu plătește impozit ca un agent economic, tocmai pentru că scopul Bisericii nu este acela de a face profit. Biserica plătește impozit la fel ca orice altă organizație a societății civile și beneficiază de aceleași facilități fiscale ca orice altă organizație a societății civile.

În orice democrație, statutul fiscal al marilor organizații ale societății civile este pus sub protecția statului. În toate democrațiile, marile organizații ale societății civile au parte

de un raport privilegiat cu statul, în virtutea contribuției lor decisive la binele comun.

După cum se știe, profitul obținut de Biserică din activități economice și care nu este redirecționat către opere religioase, sociale, filantropice este supus impozitării. Însă circulația banilor în interiorul Bisericii, fie că vorbim de donații, vânzare de obiecte necesare de cult sau chiar contribuții pentru anumite servicii religioase, nu poate fi supusă impozitării, deoarece își produce efectele sociale prin sine însăși, fără intermedierea statului.

După cum se știe, veniturile realizate de către unitățile de cult sunt folosite pentru întreținerea lăcașurilor de cult, plata utilităților necesare desfășurării activităților liturgice, plata salariilor personalului de cult, precum și pentru susținerea de activități educaționale, sociale și filantropice. Altfel spus, aceste venituri ale Bisericii, produse exclusiv de Biserică, sunt folosite de către Biserică, prin Biserică și pentru Biserică.

În acest context, facem mențiunea că atât legislația românească...