Stenogramă plen

monitorul.ai

Intră

Stenogramă plen · Senatul · 12 aprilie 2016 · monitorul.ai

19 · Dezbatere proiect de lege

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea alin. (2) al art. 96 din Legea nr. 448/2006, republicată, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L128/2016; votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare)

195 de discursuri

Augustin Constantin Mitu
#5636
Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Vă rog, liderii grupurilor, să-i invitați pe colegi în sală. Vom face un apel nominal pentru a verifica cvorumul de lucru.
O să-l rog pe domnul secretar Mario Ovidiu Oprea să înceapă apelul.
Mario Ovidiu Oprea
#5913
## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**
Bună ziua tuturor!
|Agrigoroaei Ionel|| |---|---| |Andronescu Ecaterina|| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|| |Arcaș Viorel|prezent| |Ardelean Ben Oni|| |Ariton Ion|| |Atanasiu Teodor|| |Badea Leonardo|| |Badea Viorel Riceard|| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|| |Bălu Marius|| |Belacurencu Trifon|| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya||
|Blaga Vasile|| |---|---| |Boagiu Anca Daniela|| |Boboc Cătălin|| |Bodea Cristian Petru|| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|| |Bota Marius Sorin Ovidiu|| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|| |Burlea Marin|| |Butnaru Florinel|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard|prezent| |Calcan Valentin Gigel|| |Câmpeanu Mariana|prezentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|| |Cordoș Alexandru|| |Corlățean Titus|| |Coste Marius|prezent| |Costoiu Mihnea Cosmin|| |Cotescu Marin Adrănel|| |Crețu Gabriela|prezentă| |Cristache Iulian|| |Cristina Ioan|| |Croitoru Cătălin|| |Deneș Ioan|prezent| |Dincă Mărinică|prezent| |Dobra Dorin Mircea|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|| |Dumitresc Dumitresc Durbacă E Duruț Aur Ehegartne Federovic Fifor Miha Filip Petru Firea Gab Florian Da Flutur Ghe Frătean P Geoană M Ghilea Gă Ghișe Ioa Grapă Se Grigoraș V Hașotti Pu Ichim Pau Igaș Traia Iliescu Luc Ilieșiu Sor Ioniță Dan Iovescu Io Isăilă Mari Jipa Florin Klárik Lás László Atti Lazăr Sori Luchian D Luchian Io Marian Da Marian Va Marin Nic Markó Bél Mazăre Al Mihai Alfre Mihai Cris Mihai Nea Mihăilescu Miron Vas Mitu Augu Mocanu V Moga Nic Mohanu N Motoc Oct Mutu Gab Nasta Nic Năstase Il Neagu Nic Neculoiu Nicoară M Nicolae Ș Nistor Vas Niță Mihai Obreja Ma Oprea Du Oprea Ga Oprea Ma Oprea Ște Pașca Livi Pașcan E Pataki Cs Pavel Mar Păran Dor|Dumitresc Dumitresc Durbacă E Duruț Aur Ehegartne Federovic Fifor Miha Filip Petru Firea Gab Florian Da Flutur Ghe Frătean P Geoană M Ghilea Gă Ghișe Ioa Grapă Se Grigoraș V Hașotti Pu Ichim Pau Igaș Traia Iliescu Luc Ilieșiu Sor Ioniță Dan Iovescu Io Isăilă Mari Jipa Florin Klárik Lás László Atti Lazăr Sori Luchian D Luchian Io Marian Da Marian Va Marin Nic Markó Bél Mazăre Al Mihai Alfre Mihai Cris Mihai Nea Mihăilescu Miron Vas Mitu Augu Mocanu V Moga Nic Mohanu N Motoc Oct Mutu Gab Nasta Nic Năstase Il Neagu Nic Neculoiu Nicoară M Nicolae Ș Nistor Vas Niță Mihai Obreja Ma Oprea Du Oprea Ga Oprea Ma Oprea Ște Pașca Livi Pașcan E Pataki Cs Pavel Mar Păran Dor|u Florinel prezent u Iulian ugen el prezent r Petru prezent i Doina Elena prezentă i Viorel prezent prezent riela niel Cristian orghe etru Alexandru prezent ircea Dan vrilă prezent n bastian iorel iu prezent l prezent n Constantin ian in prezent Aurel an prezent u Ovidiu a Ruxandra zló Attila prezent la prezent n Constantin prezent ragoș n n Mihai ler prezent olae prezent a prezent exandru d Laurențiu Antonio tian Dănuț prezent gu Petru Șerban prezent ilica Steliana stin Constantin prezent ictor olae icolae prezent avian prezent riel olae ie olae Marius prezent arius Petre prezent erban ile prezent rius Lucian mitru prezent briel rio Ovidiu prezent fan Radu u Titus prezent mil Marius prezent aba ian in prezent Păun Pelic Pereș Pop Pop L Popa Popa Popa Popa Popa Pope Pope Pope Purec Rădu Rogo Rotar Sagh Savu Seve Silistr Stupa Suciu Șova Tánc Tăma Tătar Tătar Teod Tișe Toma Todir Tomo Tudo Țapu Valec Vasili Vegh Veres Vochi Voine Volos Vosg **Dom** Bună Dați- și să vă înregist îndeplini Ședin Mario O Ordin Sunt Vă r senatori, Dom Luați că vom v Dacă rog să v Am d Vă ro
Mario Ovidiu Oprea
#34381
 lor ga|**in** nil să de u e, n fo ne ci, ine și te|**Mi** or șe 1 mu asi Pu st a d a do de|**tu** se din 63 l l sta rec dis de oa de m o|**:** na ța d eg t d . trib zi? mn zi. nil rdi|tor pl e al e uit el or ne| |||avi riel ola ie ola Mar ari erb ile riu mit bri rio fan u T mil aba |an e e iu us an s L ru el Ov R itu M | s Pe uc idi ad s ari|tre ia u u us| n|||||||||||||||||||||||| ||||||||||||||||| g să v _la ele_|| ot _ctr_| ați, _oni_|. do _că_|a _de_|mn _v_|elo _ot_|r ș _nu_|i d _fu_|om _ncț_|ni _io_|lor _ne_|se _ză_| |||ian in|||||||||||||||||||||||||||| ||| ||||||||||||||||||||||||||||
Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Dați-mi voie să declar deschisă ședința plenului Senatului și să vă anunț că, din totalul de 163 de senatori, și-au înregistrat prezența 86, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.
Ședința va fi condusă de mine, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.
Vă rog să luați loc în bănci, doamnelor și domnilor prezent senatori, pentru că vom vota ordinea de zi.
Luați loc în bănci, doamnelor și domnilor senatori, pentru că vom vota ordinea de zi!
Dacă nu sunt intervenții legate de ordinea de zi, o să vă rog să votăm.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
54 pentru
Mario Ovidiu Oprea
#36046
prezent Avem o problemă? Reluăm votul?
Mario Ovidiu Oprea
#36112
54 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Ordinea de zi a fost votată.
Doamnelor și domnilor senatori, vă rog mult de tot, păstrați liniștea în sală și luați loc pentru a putea vota!
Înainte să trecem la punctul următor, domnul senator Chiru dorește să facă un anunț.
Gigi Christian Chiru
#36401
## **Domnul Gigi Christian Chiru:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Dragi colegi, începând de astăzi voi activa în Grupul ALDE.
În calitatea mea de senator în Colegiul nr. 4 Constanța, Christian Gigi Chiru, demisionez din calitatea de membru PNL și mă înscriu în ALDE.
Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#36698
## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**
Mulțumim. Trecem mai departe.
Programul de lucru pentru ziua de astăzi v-a fost, de asemenea, distribuit: 10.00–13.00 – lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative și vot, ora 12.00, pentru inițiativele care au caracter ordinar; ora 13.00 – lucrări în comisii.
Sunt intervenții legate de program?
Dacă nu sunt intervenții, vă
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
64 pentru
Augustin Constantin Mitu
#37219
Punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului...
Augustin Constantin Mitu
#37312
Stimați colegi, vă rog să păstrați liniștea în sală!
Îi rog pe cei care nu fac parte din plenul Senatului să părăsească sala.
Programul de lucru pentru săptămâna viitoare, 18–23 aprilie 2016.
Biroul permanent vă propune următorul program:
– luni, 18 aprilie: ora 9.00–11.00 – activități în comisii; ora 12.30 – ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00 – Biroul permanent al Senatului; ora 14.00–16.00 – lucrări în grupurile parlamentare; 16.30 – ședința Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților; ora 17.15 – ședință comună solemnă a Senatului și Camerei Deputaților;
– marți, 19 aprilie: ora 10.00–13.00 – lucrări în plenul Senatului, cu vot, ora 12.00, pentru inițiativele cu caracter ordinar și probabil și organic, pentru că nu vom avea luni ședința de vot clasică; ora 13.00 – lucrări în comisiile permanente;
– miercuri: plen (9.00–10.30 – declarații politice), urmat de lucrări în comisii;
– joi, 21 aprilie: lucrări în comisii;
– vineri și sâmbătă: activități în circumscripțiile electorale. Sunt intervenții legate de program?
Dacă nu sunt,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
60 pentru
Augustin Constantin Mitu
#38599
Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 14/2003 a partidelor politice.
Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul este prezent. Domnule senator Todirașcu, aveți cuvântul. Microfonul 6.
Valeriu Todirașcu
#38833
Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,
Legea partidelor – pe care vă propun să o modificăm astăzi prin completarea și modificarea ei – a fost recent modificată de Parlament și mă număr printre cei care au susținut diminuarea pragului pentru cei care pot înființa partide politice în România. Însă această modificare, în opinia mea, necesită și alte modificări ale legislației, care să prevină anumite riscuri care... Prin această simplificare a înființării unui partid ar trebui să crească și responsabilitatea celor care o fac.
Astăzi, statutele partidelor nu conțin prevederi privind principiile democratice, așa cum solicită Constituția și așa cum Legea partidelor omite. Acest lucru rezultă și din deciziile Curții Constituționale nr. 35/1996 și nr. 530/2013, dar și prin confirmarea pe care am primit-o de la Avocatul Poporului, care a confirmat că Legea partidelor, astăzi, omite transpunerea principiilor democratice în statutele partidelor.
Cu alte cuvinte, astăzi, dacă, cu trei membri fondatori, s-ar înființa un partid care ar propaga..., ar face propagandă unor ideologii care sunt interzise prin Constituție, în același timp, Legea partidelor nu permite, nu oferă tribunalului – care judecă constituționalitatea activității unui partid – suficiente elemente privind respectarea principiilor democratice. Această inițiativă legislativă rezolvă această omisiune. Ea nu este partinică, ea chiar transpune cerințele din Constituție.
Și am să dau citire, la final, unui extras din Decizia Curții Constituționale din 1996, nr. 35: „partidele ce încalcă principiile democratice sunt neconstituționale”, iar „partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii, respectând principiile democrației”.
Deci aceste cerințe nu se regăsesc astăzi transpuse în Legea partidelor și vă propun să le includem prin această inițiativă legislativă.
Vă mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#40802
## Mulțumim, domnule senator.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.
Microfonul 10, vă rog.
## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_
_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!
Guvernul consideră că, în ciuda modificărilor pe care le invoca inițiatorul, actuala reglementare a organizării și funcționării partidelor politice, Legea nr. 14/2003, este una acoperitoare.
Noi considerăm că, din capul locului, inițiatorul pleacă de la o premisă eronată, respectiv că principiul prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituția României se aplică și organizării interne a partidelor politice. Însă considerăm că, din articolul menționat, principiul separației puterilor în stat (legislativă, executivă, judecătorească) se aplică doar în cazul statului, nu oricăror persoane juridice, fie ele de drept privat sau de drept public, cum e cazul partidelor politice. Cu toate acestea, pentru consecvența pe care Guvernul a avut-o ori de câte ori în plenul Senatului s-a discutat o lege de organizare a partidelor, de finanțare a partidelor sau legile alegerilor, Guvernul consideră că Parlamentul este singura instanță care să decidă asupra oportunității acestei inițiative legislative.
Vă mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#42202
Mulțumim, domnule secretar de stat.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Doina Federovici.
Microfonul 7, vă rog.
Doina Elena Federovici
#42386
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a acordat un aviz favorabil, cu observații și propuneri.
Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a avizat negativ această propunere legislativă.
Prin urmare, în ședința din 30 martie 2016, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere.
În raport cu obiectul de reglementare, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Augustin Constantin Mitu
#43065
Mulțumim. Intervenții? Domnule senator Hașotti, vă rog. Microfonul 2.
Puiu Hașotti
#43177
Vă mulțumesc.
Două puncte separate. În primul rând, sigur, o fi un guvern de tehnocrați, dar trebuie să se pronunțe și asupra unor chestiuni politice. Din păcate, Guvernul ne-a obișnuit să se derobeze de un punct de vedere foarte clar, atunci când este vorba despre niște chestiuni care privesc partidele politice.
Nu, doamnelor și domnilor, Guvernul, fie el și compus din tehnocrați, trebuie să se pronunțe asupra tuturor propunerilor legislative care vin din partea parlamentarilor! Acesta este, cel puțin, punctul meu de vedere. Pentru că și ieri, și cu alte ocazii, cum spuneam, mult prea adesea, Guvernul spune: „Las la latitudinea Parlamentului.”
Al doilea punct, separat. Sigur, încă o dată, îmi pare rău că sunt în dezacord cu colegul meu, cu domnul senator Todirașcu, cum am fost și ieri. Este păcat că sunt colegi parlamentari care au atitudini antiparlamentare, anti-Parlament, împotriva unei imagini corecte a Parlamentului, cum s-a întâmplat ieri. Că două mandate trebuiau să aibă, domnule senator, pe logica dumneavoastră, și primarii, și prefecții, și miniștri, și toată lumea! Deci de aia vă spuneam... Și trebuia să se prevadă, în primul rând, în Constituție.
Dar, întorcându-mă la chestiunea de astăzi, evident că a primit un raport de respingere, pentru că nu putem legifera noi, Parlament, ce se întâmplă în interiorul unor partide politice, să creăm noi acolo niște structuri cărora să le zicem
democratice și care să interfereze cu deciziile politice ale partidelor.
În situația în care vreun partid are vreo atitudine antidemocratică, atunci sunt alte instituții care iau act de aceasta și acționează ca atare. Noi nu putem să legiferăm, în opinia mea, și cred că raportul de respingere este judicios, nu putem să reglementăm ce se întâmplă în interiorul unor partide.
Avem legislație care interzice partidele extremiste, avem legislație care respiră... o atitudine și o atmosferă democratică. Nu Parlamentul trebuie să intervină în structura și în funcționalitatea unor partide democratice, cum, de altfel, și arăta, foarte corect, domnul secretar de stat, care, până la urmă, se derobează de un aviz din partea Guvernului. Vă mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#45376
Mulțumim, domnule senator. Sunt alte intervenții?
Imediat, domnule Todirașcu. Dacă nu mai sunt, la final, vă dau dumneavoastră cuvântul.
Nu mai sunt alte intervenții.
Vă rog, domnule senator Todirașcu. Microfonul central.
Valeriu Todirașcu
#45643
## Stimați colegi,
Democrația permite și obligă manifestarea într-un anumit mod în plan public, dar introduce și anumite limite de comportament, inclusiv pentru partide. Acele limite sunt exclusiv limitele prevăzute în Constituție și nu privind opinii proprii, personale, ale mele sau ale altcuiva despre activitatea unui partid.
Spuneam mai devreme că Tribunalul București, astăzi, dacă ar fi solicitat să judece comportamentul constituțional al oricărui partid, nu are elemente cu care să judece din Legea partidelor. Acest lucru nu îl spun eu, acest lucru îl spun Curtea Constituțională și Avocatul Poporului.
Nu se cere nimic în plus în a se judeca comportamentul politic al partidelor, ci modul democratic de organizare internă a partidelor, în care membrii să se poată manifesta, să poată activa, să poată asuma inițiative și, în acest mod, partidele să poată selecta în mod corect oamenii care vor reprezenta țara, atunci când vor prelua conducerea țării.
Ăsta este obiectul principal al acestei inițiative. Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#46708
## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**
## Mulțumim.
Declar încheiate dezbaterile generale.
Votul asupra propunerii legislative va fi săptămâna viitoare, propunerea făcând parte din categoria legilor organice.
Punctul următor, punctul 2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2), (3) și (5) ale art. 5 din Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul inițiatorului. Este prezent domnul deputat Tomac Eugen.
Microfonul 5, vă rog. ## **Domnul Eugen Tomac** _– deputat_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor senatori,
Inițiativa pe care o propun astăzi vine să răspundă unei mari așteptări, care durează de ceva ani de zile.
Constituția României statuează faptul că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român”, iar alegerea Camerelor Parlamentului, Camera Deputaților și Senatul, se face prin „vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale”. În ceea ce privește numărul de parlamentari, deputați și senatori, acesta se stabilește prin lege electorală, în raport cu populația țării.
Având în vedere că a existat un referendum național în ceea ce privește numărul de parlamentari, referendum care a avut loc acum 7 ani de zile, la care au participat 9.320.240 de persoane, deci, mai precis, 50,94% din cetățenii României, iar la întrebarea „Sunteți de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?” au votat cu răspunsul „Da” 7.765.573 de persoane, respectiv 83,31% din cetățeni, având în vedere că, de aproape 7 ani de zile, cei 7.765.573 de cetățeni așteaptă un răspuns din partea Parlamentului, vă solicit să susțineți acest demers pe care l-am inițiat împreună cu colegii mei.
Vă mulțumesc mult.
Augustin Constantin Mitu
#48658
## Mulțumim.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.
Domnul secretar de stat Valentin Iliescu.
Microfonul 10, vă rog.
Valentin Adrian Iliescu
#48859
Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul semnalează Senatului faptul că următoarele alegeri parlamentare generale vor avea loc la începutul lunii decembrie 2016, iar Codul bunelor practici în materie electorală, elaborat de Comisia pentru Democrație prin Drept, respectiv Comisia de la Veneția, document deseori citat în materialele, în deciziile Curții Constituționale ale României, face referire la principiul stabilității legii electorale, potrivit căruia elementele fundamentale ale dreptului electoral și, în special, sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale și delimitarea circumscripțiilor electorale nu ar trebuie să poată fi amendate cu mai puțin de un an înainte de alegeri.
Exact cum spuneam însă și la punctul de vedere precedent, pentru consecvență – și este vorba nu numai de acest Guvern, ci și de Guvernul dinainte –, Guvernul consideră că Parlamentul este singura instanță care să decidă asupra oportunității adoptării acestei propuneri legislative.
Augustin Constantin Mitu
#49892
Mulțumim, domnule secretar de stat.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Doina Federovici.
Microfonul 7, vă rog.
Doina Elena Federovici
#50076
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Asupra acestei propuneri legislative, Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu multiple observații și propuneri.
De asemenea, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a transmis un aviz negativ.
În consecință, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice vă supun spre dezbatere și adoptare prezentul raport de respingere, votat cu unanimitatea membrilor prezenți din comisie.
Augustin Constantin Mitu
#50578
Mulțumim. Dezbateri.
Doamna senator Cristiana Anghel. Microfonul 3, vă rog.
Cristiana Irina Anghel
#50697
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Cu tot respectul pentru inițiator, aș vrea să pun odată punctul pe „i” și să terminăm cu discuția aceasta. Există două feluri de referendum, unul este consultativ. Iar cel despre care vorbiți dumneavoastră este consultativ. Parlamentul nu este obligat să pună într-o lege rezultatul respectiv. Dacă citiți cu atenție Constituția, dacă citiți cu atenție chiar cartea despre Constituție a doamnei care este actualmente consilier pe constituționalitate al domnului Iohannis, veți constata că există un capitol de zeci de pagini în care explică lucrul acesta.
Așa că, vă rog eu frumos, când ieșiți public, nu mai spuneți că Parlamentul este obligat să facă lucrul acesta. Nu! Nu este obligat Parlamentul să facă!
Mai mult decât atât, în momentul în care s-a desfășurat referendumul respectiv, nici măcar nu s-a discutat cum trebuie în campania..., cea de o lună de zile, pentru că a fost cuplat cu campania prezidențială. Este interzis, pe Comisia de la Veneția, să faci lucrul acesta, numai că la noi se poate orice.
Da, într-adevăr, este un lucru bun să reducem numărul de parlamentari, iar cei care vor rămâne să-și facă munca așa cum trebuie.
Din punctul acesta de vedere, nu am nimic împotrivă. Dar să invocăm mereu acel referendum, facem rău. Sincer!
Augustin Constantin Mitu
#52029
Mulțumesc. Domnul senator Todirașcu. Microfonul 1.
Valeriu Todirașcu
#52122
## **Domnul Valeriu Todirașcu:**
## Doamnelor și domnilor senatori,
Mă număr printre cei care consideră că actuala lege electorală este neconstituțională, pentru că nu transpune decizia referendumului consultativ, așa cum spunea și doamna senator, dar, dacă ar fi citit și decizia Curții Constituționale, ar fi aflat că acea decizie este obligatorie, iar deciziile Curții Constituționale nu se discută, ci se aplică. Or, noi suntem într-o situație în care acele decizii nu s-au aplicat din următoarele două motive:
În primul rând, autoritatea prezidențială – cea care a inițiat referendumul – nu a dus până la capăt ceea ce inițial a propus, respectiv nu a solicitat Curții Constituționale să judece acel conflict între autoritatea prezidențială și Parlament pentru a transpune deciziile Curții Constituționale.
În al doilea rând, nici Parlamentul nu s-a conformat deciziei de la referendum, chiar dacă a jurat cu mâna pe Biblie că va respecta Constituția, deci, implicit, și deciziile Curții Constituționale.
În opinia mea, astăzi ne aflăm și într-o... Aș putea să numesc și alți trei actori care se află în culpă. Ei sunt: Ministerul Justiției, care nu a aplicat conform legea electorală, deci nu și-a făcut treaba prin obligațiile care sunt menționate acolo; Autoritatea Electorală nu a comunicat numărul corect de alegători, pentru a putea calcula corect numărul de parlamentari și de mandate... și de reprezentare a cetățenilor în Parlament, iar prin actuala lege electorală, din păcate, vom avea 466 de parlamentari, contrar voinței cetățenilor, care au votat și a căror decizie este suverană, de 300 de parlamentari.
Augustin Constantin Mitu
#53793
## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**
Domnul senator Iovescu s-a înscris.
Doamna Anghel, imediat vă dau și dumneavoastră cuvântul, da?! Domnul Iovescu era înscris înaintea dumneavoastră.
Ioan Iovescu
#54007
## Da. Da.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Aș vrea să-l întreb pe colegul meu, nu am avut plăcerea sau... să-l întâlnesc pe domnul Băsescu, vă rog să-mi spuneți dumneavoastră, dacă l-ați întâlnit și l-ați întrebat: cum a ajuns la acest număr de 300? Pe mine mă frământă din momentul când a... Mă frământă această problemă. Cum a ajuns la 300? De ce nu 200? De ce 300?
Dacă ați putea să ne explicați dumneavoastră cum s-a ajuns la acest număr... poate chiar aș fi de acord să vă votez propunerea.
Și mai vreau să vă întreb ceva: dacă tot sunteți preocupat foarte mult de acel număr de 300, de ce nu sunteți preocupat și de a doua întrebare, la care, de asemenea, s-a răspuns pozitiv, că acest popor minunat își dorește o singură Cameră? De ce sunteți preocupat doar de acest număr de 300? Dar, încă o dată, vă rog să-mi spuneți de ce 300? De ce nu 200?
Eu aș fi de acord și cu 200. Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#54944
Doamna senator Anghel, drept la replică. Scurt, vă rog. Microfonul 3.
Cristiana Irina Anghel
#55056
Da, am jurat că respect Constituția și nu neapărat deciziile Curții Constituționale, Curte Constituțională care este, de fapt, o instituție administrativă autonomă și care are foarte multe decizii care se bat cap în cap. Astăzi spunem un lucru, mâine – pentru că decizia politică sau ordinul este altul – folosim alte argumente sau, pe aceleași argumente, spunem altfel.
Încă un lucru, în momentul în care am adus aici, în Senat, inițiativa legislativă privind reincriminarea insultei și calomniei în Codul penal pe două decizii ale Curții Constituționale, a fost votată..., deci a fost un vot împotrivă într-o veselie! Atunci domnii nu au știut lucrul acesta.
Și încă un lucru: poporul la alegeri a votat astfel încât PDL-ul să nu intre în Parlament. A intrat. Ghinion!
Augustin Constantin Mitu
#55869
Domnul senator Hașotti, vă rog. Microfonul 2.
Puiu Hașotti
#55957
## **Domnul Puiu Hașotti:**
## Vă mulțumesc.
Sigur, îmi exprim un punct de vedere. Domnul inițiator are grijă să dea, pe surse, ceea ce i-am spus, așa încât prefer să vin să vorbesc la microfonul central, pentru a nu exista niciun fel de dubiu.
##
Puiu Hașotti
#56248
Râdeți, dar asta este o chestiune de caracter, domnule deputat! Dar nu mă mir! Nu mă mir! Sunteți lângă domnul Băsescu, prin urmare, nu mă mir.
Aceasta este cea mai mare diversiune politică care a fost după 1990, acest referendum pentru reducerea numărului de parlamentari la 300 și o singură Cameră. Am spus de nenumărate ori în acest Senat că, dincolo de tradiția istorică, numărul de parlamentari se judecă după o anumită formulă.
Ieri discutam alte chestiuni, alte propuneri, bineînțeles, care nu au niciun fel de legătură cu realitatea românească: că să se reducă numărul de mandate ale parlamentarilor din 2020..., chestii din acestea. De ce nu s-ar reduce și numărul mandatelor de primari și de prefecți, și de miniștri și așa mai departe?! Asta ca o paranteză.
Spuneam că a fost cea mai mare diversiune politică. Însă mai presus de diversiunea politică tipică pentru domnul Băsescu, care, sigur, are, cum se vede, și astăzi susținători – este treaba Domniilor Lor și opțiunea lor, și o respect –, mă întreb dacă acel referendum a fost valid, de vreme ce nu a obținut un răspuns „Da” de la jumătate plus unu din numărul cetățenilor României. Nu au răspuns „Da”!
Păi, nu se poate să judecăm aceeași prezență în două feluri diferite. Când a fost vorba despre suspendare, în 2009, nu s-au întrunit câteva voturi, iar 7 milioane și jumătate, mai mult, i-au spus domnului președinte să plece. La referendumul respectiv nici pomeneală să fi fost jumătate plus unu voturi „Da”, în favoarea acestui referendum.
Dincolo de diversiunea aceasta, 300... De ce 300? De ce nu 301, de ce nu 400?
Mai mult decât atât, am avut o comisie care a elaborat un cod electoral care cuprinde patru legi importante, inclusiv aceasta. Acest Cod electoral a fost votat, cu mare majoritate, de toate forțele politice. Să venim acum să invocăm un referendum invalid în urma unei diversiuni politice grotești mi se pare chiar deplasat.
Și dați pe surse, domnule deputat, vă rog frumos!
Augustin Constantin Mitu
#58233
Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Deneș. Microfonul 4.
Ioan Deneș
#58337
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Sigur, dacă l-aș bănui pe inițiator de rea-credință, aș putea spune că această inițiativă este o inițiativă demagogică, electorală, pentru a mai acumula oarece capital electoral. Dar, sigur, eu pe toți colegii nu pot să-i bănui de rea-credință, așa că eu..., din punctul meu de vedere, această inițiativă trebuie abordată pe două paliere.
Unu. Știm că în România forul legiuitor, care înseamnă Parlamentul, este un for reprezentativ al națiunii române, al electoratului, ales în funcție de numărul de alegători. Nu putem să venim să spunem printr-o lege..., care, clar, încalcă Constituția, pentru că în Constituție scrie că alegerile parlamentare se fac pe acest principiu al reprezentativității, și, adoptând o astfel de lege, dacă pe acest principiu ne-ar ieși la calcul 302 parlamentari, ce am face cu diferența pentru ca electoratul să fie reprezentat în Parlament?
Doi. Pe această logică... și vreau s-o spun foarte clar, pentru mine, decizia și votul electoratului sunt sfinte, dar, pe acest principiu pe care-l evocă inițiatorul, ar fi trebuit ca..., în momentul în care au votat peste 7 milioane de români și au spus „Jos Băsescu!”, să nu mai fie președinte, n-ar mai fi trebuit să fie președinte.
Așa că logica pe care inițiatorul ne-o evocă aici este una care nu prezintă echidistanță vizavi de aceeași abordare pe momente diferite, să spunem.
Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#59783
Domnul senator Barbu Tudor. Vă rog. Microfonul 2.
Tudor Barbu
#59875
## **Domnul Tudor Barbu:**
Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,
Nu vreau să intru în polemică absolut deloc cu niciun coleg, dar să întrebi de la microfonul Senatului: „De ce 300?”... 300 pentru că așa a votat poporul!
E adevărat că poporul a fost tras într-una dintre cele mai cumplite capcane electorale din istoria postdecembristă. Acolo, la întrebare, putea fi: „Sunteți de acord cu 83 de parlamentari?” și era răspunsul: „Da”; putea: „Sunteți de acord să fie 18, adică 6 senatori și 12 deputați?”, „Da”. Aberant este exact ce spune colega Cristiana Anghel. Putea fi întrebarea: „Doriți ca numărul de parlamentari să fie zero?”; răspunsul era: „Da”.
Bun. Deci, domnule coleg, 300 pentru că așa a votat poporul.
Este foarte frumos să invoci Constituția României – și aici o să se supere Cristiana Anghel și sper să nu ceară drept la replică –, Cristiana, Constituția spune că tot ce zice, prin hotărâre, Curtea Constituțională este obligatoriu, se aplică de îndată și este obligatoriu tuturor.
Tudor Barbu
#60938
Așa spune Constituția pe care tu, corect, o invoci. Noi trebuie să respectăm Constituția, deci, implicit sau pe cale de consecință, și deciziile Curții Constituționale.
Dar problema, domnule președinte de ședință și stimați colegi, este că referendumul, ca și Parlamentul, înseamnă suveranitatea poporului român. Aici s-a invocat
că Parlamentul, ceea ce este absolut corect, este for reprezentativ. Da, suntem trimiși aici prin vot popular și reprezentăm voința națiunii, numai că națiunea și-a exprimat voința și ea, direct însă, și nu prin noi. Așa scrie în Constituția pe care o invocă Cristiana Anghel: poporul își exercită suveranitatea prin aleși și prin referendum.
Acum, eu știu că referendumul ăla este un trucaj maxim! Ca ziarist, la vremea aceea, ca realizator de emisiuni în televiziune și unul dintre formatorii de opinie, am fost împotriva acestui truc electoral. Dar, dacă nu-l luăm în calcul, înseamnă că documentul suprem care ocârmuiește țara, adică această Constituție, este o bătaie de joc, pentru că acolo scrie că referendumul trebuie luat în calcul, pentru că este voința poporului.
Inițiativa domnului coleg deputat este o continuare, din punctul meu de vedere, a acestui truc. Dar, dacă i-o respingem ca fiind imorală sau fiind ilegală, înseamnă că suntem într-o abatere gravă. Îmi pare rău, poate îmi supăr chiar colegii liberali, dar nu putem să nu ne uităm la Constituție să vedem că un referendum e valid și, dacă l-ar invalida cineva – și cu asta termin, doamnelor și domnilor colegi –, înseamnă că suntem într-o situație aberantă.
Mariana Câmpeanu, o să termin imediat, iartă-mă că te supăr! Iartă-mă!
Dar, dacă acel referendum este invalid, România, de atunci până acum, trăiește în noaptea minții, pentru că avem președinți invalizi, guverne invalide și așa mai departe.
Augustin Constantin Mitu
#62773
## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**
## Mulțumesc.
Domnul senator Dobra.
Augustin Constantin Mitu
#62872
V-am văzut, doamna Anghel, dar mai sunt și alți colegi înscriși la cuvânt. Dumneavoastră ați luat de două ori cuvântul.
Augustin Constantin Mitu
#63015
Domnul Dobra.
Microfonul central.
Urmează doamna Crețu.
Dorin Mircea Dobra
#63076
## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
O evidență, mai întâi, stimate domn inițiator: sper că nu vă așteptați să fiți mai bine primit, pentru că inițiativa dumneavoastră vizează, în primul rând, desființarea acestei Camere. În primul și în primul rând. Dacă vreți Camera Deputaților... Sper că vă închipuiți că vizează desființarea cuiva și n-o să fiți bine primit dincolo.
Dar un apel la o logică elementară, pe care vă rog să-l rețineți, îl fac în acest moment și m-aș bucura să-l audă toată lumea. Dacă e de acord cu mine, oriunde, oricând, în lumea asta, oricine, că doi parlamentari buni sunt mai buni decât un singur parlamentar bun, atunci eu vă pot confirma că și șase parlamentari buni sunt mai buni decât trei parlamentari buni și 600 de parlamentari buni sunt mai buni decât 300 de parlamentari buni. Și, pe logica asta, vă rog frumos să nu mă contestați, pentru că e vorba doar de calitatea parlamentarilor, da, 600 de parlamentari buni sunt cu mult mai buni decât 300 de parlamentari buni. Aici, eventual, sunteți bine-venit, la calitatea parlamentarilor, să lucrați în demersurile de a-i alege pe aceștia. Suntem de acord. Dacă vreți să-mi spuneți că 300 de parlamentari costă mai puțin decât 600 de parlamentari, argumentul ăsta pot, într-o dimensiune vulgară și populistă, să-l accept, dar atunci să mergem până la capăt și să spunem: ați spus vreodată poporului român cât îl costă parlamentarismul? Adică tocmai esența ființei existenței lui în libertate? Pentru că am să v-o spun eu, aici. Astăzi, această Cameră, existența ei în România și lucrul ei pentru poporul român, costă un euro pe cap de locuitor pe an.
Dacă această cheltuială explică demersul dumneavoastră democratic, atunci eu vă spun că, pentru un euro în plus, nu merită să desființați unul din locurile în care democrația e respectată și în care românii sunt respectați. Dacă ați desființa tot parlamentarismul în România, domnule inițiator, fiecare român ar fi mai bogat cu 4 euro pe an. Asta înseamnă exact 33 de cenți pe lună și eu nu cred că această bogăție dumneavoastră o apărați aici.
Istoric, parlamentarismul român stă în două Camere, tocmai pentru a nu putea fi ușor manipulat printr-o singură Cameră sau doar 300 de parlamentari. Și, atât timp cât încă unul ca mine, ca dumneavoastră și chiar, în special, ca colegii mei mai putem vorbi liber de aici, de la această tribună, înseamnă că 4 euro nu sunt prea mult!
Augustin Constantin Mitu
#65555
## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**
Mulțumim, domnule senator. Doamna senator Crețu Gabriela. Microfonul 3.
Și vă propun să sistăm dezbaterile.
Augustin Constantin Mitu
#65779
Dumneavoastră sunteți specială, doamna Anghel. Imediat.
Gabriela Crețu
#65859
Mulțumesc, domnule președinte.
Sunt de acord cu colegul meu, nici eu nu-l suspectez pe inițiatorul legii de demagogie.
În schimb, o să-mi permită să am o suspiciune. Domnia Sa este indisciplinat politic și nu s-a consultat cu președintele partidului său înainte de a face această propunere, întrucât una din cele mai interesante și corecte legi... discursuri despre rolul Parlamentului l-am auzit la televizor de la domnul Traian Băsescu, mai acum vreo două-trei săptămâni. Deci trag concluzia că, între timp, și-a schimbat opinia cu privire la ceea ce ar trebui să facă Parlamentul.
Acum, trecând la partea serioasă, permiteți-mi să repet ceea ce am spus în 2007, ceea ce am spus în 2009, când, înaintea alegerilor prezidențiale, s-a reluat iarăși această temă, și care e valabil, din păcate, și acum, pentru că ține de o cultură politică generală, și nu de interese de moment, să zicem așa.
E adevărat că există probleme. Există probleme ale statului român, care țin de capacitatea administrativă, țin de transparență, de relația cu cetățeanul, de corupție. Există probleme și ale Parlamentului și ele trebuie bine diagnosticate: există probleme de reprezentativitate, care au fost accentuate de votul uninominal, pentru că i-a favorizat pe cei cu vizibilitate și bani în detrimentul celor fără bani, și foarte mulți, care nu sunt reprezentați – interesele lor – suficient în Parlament; e afectat de practica ordonanțelor
de urgență și a asumării răspunderii de către guverne de-a lungul timpului, care l-a transformat în mult mai puțin decât poate să fie și trebuie să fie; mai are și probleme de organizare internă, pe care trebuie să le recunoaștem și să le corectăm.
În această situație, a fost lansată o idee: cum să avem noi Parlament mic și eficient? Mic, iute și repede să lucreze. Or, aici e marea problemă. Teoretic, numărul de parlamentari poate fi discutat că e o alegere și, ca orice alegere, poate fi discutată. Doar că totdeauna în istorie s-a discutat numărul minim de parlamentari care să asigure reprezentarea populației respective și a cetățenilor. Am avut extraordinar de lungi și profunde dezbateri la nivel european, cum să împărțim numărul de parlamentari europeni și care să fie numărul optim ca și cea mai mică dintre țări – populația acelei țări – să fie corect reprezentată și să poată să-și spună vocea în Parlamentul European. Numai la noi e invers!
Augustin Constantin Mitu
#69259
Mulțumim, doamna senator.
Doamna senator Anghel, scurt, vă rog, drept la replică. Microfonul 3.
Cristiana Irina Anghel
#69398
Scurt.
Curtea Constituțională funcționează în baza unei legi. Acea lege a fost votată în acest Parlament. Acea lege astăzi poate să fie una, mâine poate să fie alta.
Mi-aduc aminte că în Constituția dragului și bunului Iorgovan se spunea foarte clar: pentru a nu se înfrânge suveranitatea poporului și rolul Parlamentului în acest sens, în momentul în care o decizie a Curții Constituționale era respinsă sau era adusă din nou în Parlament, dacă era votată cu două treimi, trecea voința Parlamentului – care, de fapt, reprezintă suveranitatea poporului – și nu decizia Curții, pentru că la art. 2 se face vorbire despre: „Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.” Deci nicidecum nu se vorbește de suveranitatea pe care trebuie să o exercite Curtea Constituțională, care a făcut-o de multe ori în locul nostru, abuziv. Iar la alin. (2): „Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.” Or, s-a întâmplat de zeci de ori, mai ales la referendumul despre care nu vorbește nimeni din partea cealaltă, acel referendum de opt milioane și jumătate, care a fost furat grație și ajutorului Comisiei Europene și „înaltelor porți”.
Prin urmare, eu am jurat pe Constituție să respect drepturile și obligațiile pe care le am și să apăr drepturile cetățenilor, dar Constituția aceasta spune foarte clar: Curtea Constituțională nu poate fi deasupra Parlamentului și normal ar fi ca _de lege ferenda_ să ne uităm bine la Legea Curții Constituționale, s-o modificăm și să facem în așa fel încât să nu mai poată să-și depășească atribuțiile, așa cum a făcut-o, abrupt și abuziv, de atâtea ori.
Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#71200
Mulțumim, mulțumim, doamna senator. Domnul Nicolae Vlad Popa.
Microfonul 2.
Și sistăm dezbaterile pe această inițiativă.
Nicolae Vlad Popa
#71365
## Stimați colegi,
Într-adevăr, sistemul parlamentar din România are nevoie de o reformă care să îmbunătățească și să ducă la standarde civilizate sistemul de reglementare din țară.
Și, într-adevăr, avem probleme mari, dar aceste probleme nu sunt evidențiate în această inițiativă. E vorba de o reformă la nivel constituțional, pentru că, știți foarte bine, sistemul cu acea Cameră decizională care poate schimba ceea ce colegii de la Senat, recte Camera Deputaților, au votat și au reglementat inițial este greșit. Noi nu avem un sistem coerent de reglementare și lucrul acesta nu poate fi îndreptat decât prin modificarea Constituției.
Să știți că avem un sistem, un sistem pe care am putea nu neapărat să-l copiem, să-l îmbunătățim: sistemul parlamentar din România antebelică a funcționat excepțional și lucrul acesta nu poate să-l conteste nimeni.
Deci, ca atare, să ne îndreptăm atenția și energiile către modificarea Constituției, pentru a avea, într-adevăr, rezultate în reglementare așa cum așteaptă populația.
Augustin Constantin Mitu
#72424
## Mulțumim, domnilor senatori.
## Declar încheiate dezbaterile generale.
Votul asupra propunerii legislative va fi săptămâna viitoare, aceasta făcând parte din categoria legilor organice.
Înainte de a trece la următorul punct de pe ordinea de zi, dați-mi voie să vă spun că avem astăzi pe ordinea de zi cinci propuneri legislative care au adoptare tacită săptămâna viitoare, pe 20, și v-aș ruga să încercăm să le dezbatem, pentru a putea face votul săptămâna viitoare, să nu intrăm în adoptare tacită.
Punctul 3 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local.
Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorii nu sunt prezenți.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Cezar Soare, Ministerul Dezvoltării. Microfonul 8.
## **Domnul Cezar Radu Soare** _– secretar de stat_
_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, intervenții legislative vizând, potrivit expunerii de motive, rezolvarea unei alte carențe legislative de reglementare.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice susține adoptarea acestei inițiative legislative.
Propunerile și observațiile ministerului au fost discutate în comisii.
O observație: amendamentele formulate de Comisia pentru dezvoltare regională nu au fost discutate... La aceste amendamente noi nu ne-am spus punctul de vedere.
De asemenea, mai precizez că nu este finalizat punctul de vedere al Guvernului.
Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#74315
## Mulțumim.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul senator Deneș Ioan.
Microfonul 7.
Ioan Deneș
#74510
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, plus un amendament respins, care se regăsesc în anexa nr. 1 și anexa nr. 2, care fac parte integrantă din raport.
Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu propunerea legislativă aferentă.
Augustin Constantin Mitu
#75118
## Mulțumesc.
Dezbateri, dacă sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?
Nu sunt.
Declar încheiate dezbaterile.
Raportul comisiei este de admitere, dar votul, pentru că este inițiativă din categoria legilor organice, va fi săptămâna viitoare, probabil marți.
Punctul 4 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule. ## Declar deschise dezbaterile generale.
Inițiatorii nu sunt prezenți.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Viorel Lascu, secretar de stat în Ministerul Mediului. Microfonul 10.
## **Domnul Viorel Traian Lascu** _– secretar de stat_
## _în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**
Bună ziua, domnule președinte! Doamnelor și domnilor senatori,
Ministerul Mediului nu susține Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule și este de acord cu forma raportului comun de respingere al celor două comisii, respectiv Comisia pentru mediu și Comisia pentru transporturi și energie.
Augustin Constantin Mitu
#76323
Mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi și energie, domnul senator Dan Butunoi. Microfonul 7.
Ionel Daniel Butunoi
#76490
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În data de 30 martie, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de respingere și, în acest sens, supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului acest raport de respingere a propunerii legislative.
Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#76832
Mulțumim, domnule președinte. Sunt intervenții? Domnul senator Motoc. Microfonul central. Vă rog.
Octavian Motoc
#76972
Mulțumesc, domnule președinte.
Extrem de punctual. Această taxă de timbru pentru autovehicule se transformă într-un impozit care se virează în proporție de 70% către Administrația Fondului de Mediu și în proporție de 30% către autoritățile publice locale.
Dacă în primul caz se știe că destinația banilor la Fondul de mediu este cea a unor proiecte pentru protecția mediului, în legătură cu cei 30% care se duc către autoritățile publice locale nu există niciun fel de destinație foarte clar definită, în sensul de a se duce tot către proiecte de protecție a mediului.
A doua chestiune. Algoritmul de calcul este unul extrem de complicat, care creează extrem de multe probleme, și nu este firesc să ajungem la situația de a calcula pentru fiecare tip de mașină aceste impozite și taxe.
De asemenea, ne-am fi așteptat ca valoarea timbrului de mediu să fie, oarecum, distribuită pe o durată mai mare de timp, în așa fel încât ea să fie una suportabilă, însă făcând o simulare pentru un autoturism în valoare de... deci la mâna a doua, în valoare de circa 20.000 de euro, ar trebui să plătești în 15 ani, cât este durata medie de viață a unui autoturism, în jur de vreo 10.000 de euro, ceea ce este total anormal.
Din aceste motive, și nu numai din aceste motive, propunerea noastră, a Comisiei pentru mediu, este aceea de a respinge această inițiativă legislativă care nu este în concordanță nici cu normativele de mediu, în sensul că nu ar face altceva decât să sprijine, într-o oarecare măsură, aducerea de autovehicule vechi din afară, și ar fi și în defavoarea sprijinirii producătorilor de autoturisme de la nivel național.
Vă mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#78651
Domnul senator Boeriu Valeriu. Microfonul 2. Central? Central.
Valeriu Victor Boeriu
#78756
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Din capul locului, trebuie să spun că nici eu nu susțin inițiativa legislativă, propunerea aceasta, dar trebuie să recunoaștem că timbrul de mediu este o problemă care, de mult timp, aduce doar nemulțumire. A fost modificat de mai multe ori și niciodată n-a căpătat o formă care să mulțumească pe toată lumea.
Timbrul de mediu în actuala lui formă nu este nici impozit, pentru că nu-l plătim toți. Și am să vă explic de ce nu e impozit: pentru că, dacă am o mașină foarte veche, pentru care nu a trebuit, atunci când am cumpărat-o, adică – am cumpărat-o demult –, timbru de mediu, mai pot circula încă 20 de ani cu ea fără să plătesc nimic, pentru că se plătește doar când o înmatriculezi. Nu mi se pare că e o chestiune echitabilă.
Nu este nici taxă de poluare, pentru că – în actuala lui formă vorbesc, nu de inițiativa legislativă –, pentru că nu plătim după cât poluăm. Eu, de exemplu, dacă am un motor Euro 6 și fac 30.000 de kilometri pe an, poluez mult mai mult decât acela mai sărac, cu motorul lui de Euro 3, care face doar 3.000 de kilometri pe an, și, din nou, nu este echitabil actualul timbru de mediu, subliniez.
Nu a dus nici măcar la înnoirea parcului auto, pentru că cetățeanul care pleca cu 5.000 de euro în Germania să-și cumpere o mașină la mâna a doua, acum își cumpără doar de 4.000 de euro, deci o mașină și mai veche, pentru că trebuie să-i rămână bani pentru timbrul de mediu.
Așadar, eu cred că, până la urmă, va trebui să ajungem la principiul „poluatorul plătește”. Și vă spun că nu doar autovehiculele poluează. Poluează și barca cu motor, poluează și drujba. Și cred că orice cetățean care arde un litru de benzină sau de motorină ar trebui să plătească un ban, doi sau trei la Ministerul Mediului, ca un fel de taxă de poluare.
Avem o inițiativă legislativă în sensul acesta, cu introducerea unei taxe absolut modice, nu știu cât, vom calcula – doi bani, trei bani pe litru –, și atunci, practic, fiecare plătește după cât poluează, pentru că, subliniez încă o dată, acele formule – după tipul motorului, după vechimea mașinii – nu arată cât poluezi. Dacă am un motor ultraperformant și fac foarte mulți kilometri, poluez mult mai mult decât unul cu motor foarte vechi, care face doar foarte puțini kilometri, pentru că atâta se deplasează respectivul.
Augustin Constantin Mitu
#81248
Domnul senator Iovescu. Vă rog. Microfonul 3.
Ioan Iovescu
#81336
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Și eu, ca și colegul meu, susțin că aceasta este soluția: ca acest timbru de mediu să-l plătim prin ceea ce consumăm, combustibilul.
Am mai spus-o și anii trecuți, trebuie ca Guvernul să se aplece... de acolo poate să vină soluția cea mai rapidă pentru a introduce cât mai repede, a elimina timbrul de mediu actual, care nu ne ajută... și în privința faptului că încă se înmatriculează mașini în Bulgaria. Și eu nu sunt împotriva înmatriculării sau restricționării. Noi trebuie să umblăm la cauză, nu la efect.
Cauza este acest timbru de mediu, care este foarte mare și, cum a spus și colegul, nu reflectă, de fapt, poluarea. Să introducem un ban pe litru este suficient și, eventual, doi bani la gaz, pentru că, în viitor, și mașinile pe gaz vor fi tot mai multe.
Vă mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#82193
Nu mai sunt alte intervenții.
Dați-mi voie să declar încheiate dezbaterile generale. Votul va fi astăzi, la ora 12.00, pe această propunere legislativă.
Punctul 5 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind promovarea transportului ecologic.
Declar deschise dezbaterile generale.
- Inițiatorii nu sunt prezenți.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere.
Domnul secretar de stat Cezar Soare. Microfonul 8.
Cezar Radu Soare
#82693
Mulțumesc, domnule președinte,
Propunerea legislativă vizează, între altele, instituirea în sarcina autorităților publice locale, a regiilor autonome, a societăților comerciale aflate în subordinea unităților administrativ-teritoriale a obligației de a achiziționa mijloace de transport în comun acționate electric într-o proporție de minimum 50% din necesarul de achiziții viitoare.
Guvernul României nu susține această propunere legislativă și o să vă dau câteva motive.
Potrivit prevederilor Legii administrației publice locale nr. 215/2001, administrația publică locală se organizează și funcționează în temeiul principiului autonomiei locale, care este administrativă și financiară, exercitată pe bază și în limitele prevăzute de lege.
De asemenea, potrivit prevederilor alin. (3) și (4) ale art. 5 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, autoritățile administrației publice locale sunt cele care stabilesc prioritățile în finanțarea cheltuielilor publice locale, iar fundamentarea și aprobarea acestora se efectuează în strictă corelare cu posibilitățile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale estimate a fi realizate, iar angajarea cheltuielilor se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.
Inițiatorii propunerii legislative nu precizează sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse, încălcându-se astfel dispoziția art. 138 alin. (5) din Constituția României, care prevede că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare.
În același sens, art. 15 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, prevede că, în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative, măsuri...
Augustin Constantin Mitu
#84486
Mulțumim, domnule secretar.
Cezar Radu Soare
#84556
Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#84601
Mulțumim frumos.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi și energie, domnul senator Dan Butunoi.
Ionel Daniel Butunoi
#84760
Mulțumesc, domnule președinte.
În ședința comună din 30 martie 2016, membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa de la raport. În acest sens, supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere a propunerii legislative.
Augustin Constantin Mitu
#85212
Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri? Domnul senator Cadăr. Vă rog. Microfonul 3.
Leonard Cadăr
#85340
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Aș vrea să încep diferit un pic. Între noi, inginerii, circulă o vorbă: hârtia suportă orice.
Mă îndoiesc că inițiatorii au luat în calcul impactul financiar colosal de care ar fi nevoie pentru crearea condițiilor utilizărilor fiecărui oraș... municipiu a liniei de trolee sau tramvaie, sau metrou, ce s-ar dori.
Într-adevăr, inițiativa este bine intenționată, însă le-aș propune colegilor, mai degrabă, să caute mijloace de încurajare și de atragere, de exemplu, a mașinilor care circulă în regim de taxi, a mașinilor electrice, și nu să mergem înapoi la investiții care au nevoie de zeci de ani pentru a fi amortizate. Mă refer la instalații electrice de transport, stâlpi, transformatoare și multe altele pe care noi nu le luăm în seamă.
Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#86169
Mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Pașcan Emil Marius. Microfonul 1.
Emil Marius Pașcan
#86288
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Absolut pertinent punctul de vedere exprimat de antevorbitor. Aș vrea să vă spun că este inaplicabil acest proiect legislativ, câtă vreme, conform conținutului său, ar urma să intre în vigoare o asemenea lege din anul următor promulgării sale sau adoptării sale.
Ei bine, imaginați-vă că ar însemna că toate administrațiile publice locale din această țară s-ar apuca să facă investiții pentru introducerea troleibuzului, metroului, altui tip de transport electric. Cel pe acumulatori, știți foarte bine, nu are autonomie încă, nu asigură autonomie să poată fi aplicat la nivelul interurban.
Totodată, vreau să vă aduc la cunoștință că nu văd cum, din 2020, noi putem de acum să asigurăm și transport extraurban acționat electric, încă de pe acum, da?
Pe de altă parte, dacă pornim de la premisa fundamentării acestui act normativ, și anume că, într-un fel sau altul, obligăm administrațiile publice locale să facă investiții în această zonă, trebuie ținut cont și de configurația geografică a localităților respective. Acolo unde sunt orașe, localități accidentate, cum putem să asigurăm un asemenea mijloc de transport? Este inaplicabil. Or, noi îi obligăm pe toți.
Pe de altă parte, dacă pornim de la necesitatea de a primeni atmosfera – da? –, că acesta este imperativul proiectului, s-ar cuveni ca, într-un fel sau altul, să renunțăm la ceea ce poluează, de fapt, și să rămânem doar pe electric. Or, s-a mai introdus și transport cu gaz petrolier lichefiat, hibrid sau hidrogen. Hidrogen, probabil că de prin 2020 încolo, că, până acum, nu am auzit de mijloace de transport în comun bazate pe hidrogen.
Așadar, stimați colegi, e foarte simplu să împovărăm administrațiile publice locale, să le obligăm să efectueze cheltuieli, fără să ne asigurăm surse. Și vorbim de sume colosale. O asemenea investiție la nivelul unui oraș mediu se ridică la sute de milioane de euro. Și-i obligăm să-i inventeze. Unde să găsească acești bani? Este absolut inaplicabilă și vă rog să nu rezonați pozitiv la un astfel de proiect.
Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#88420
## Mulțumim.
Domnul senator Marin Nicolae. Microfonul 3.
Nicolae Marin
#88520
## Mulțumesc, domnule președinte.
O să-i răspund colegului, antevorbitorului. Se vorbește de investiție. Începând cu anul viitor sau din momentul intrării în vigoare a legii, în momentul achiziției, administrația publică locală, trebuie... 30% din numărul mijloacelor de transport achiziționate într-un an trebuie să fie de domeniul respectiv.
Vă mai dau un răspuns. De unde bani? Fonduri europene, stimate coleg; sunt la dispoziție fonduri europene, iar administrațiile publice locale trebuie să pună mâna la treabă și să atragă fonduri europene și să îmbunătățim transportul public local. Altfel, nu avem nicio șansă. Continuăm... Foarte multe administrații publice locale continuă să achiziționeze mijloace de transport second-hand,
de 20–30 de ani, la care alții renunță, și noi le aducem în țara noastră. Trebuie să venim cu ceva și trebuie să plecăm de undeva.
Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#89433
## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**
## Mulțumim.
Domnul senator Vasiliev, v-ați înscris la cuvânt, nu? Sau nu mai doriți?
Augustin Constantin Mitu
#89586
## **Domnul Ion Simeon Purec** _(de la prezidiu_ ) **:**
Și Iovescu.
Marian Vasiliev
#89659
## Mulțumesc, domnule președinte.
O să-mi permit să fac o sugestie inițiatorilor și colegilor, până la urmă. Este foarte greu să spui, așa cum au spus și colegii, 50% să fie achiziționat... 30% să fie achiziționate mijloace electrice. Eu aș avea o propunere pe care v-aș ruga să o luați în calcul. Ar trebui să achiziționăm mijloc electric, orice mijloc nou de acum încolo, de anul viitor. Deci toate achizițiile... Unul câte unul, nu până la 30% sau până la 50% de prima dată, pentru că nu sunt bani. Dar, de fiecare dată când achiziționează o autoritate locală pentru regiile de transport un mijloc de transport, acesta să fie electric. Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#90343
## Mulțumim.
Domnul senator Iovescu. Microfonul 3.
Ioan Iovescu
#90437
## Vă mulțumesc.
Am cerut cuvântul să vă liniștesc, să vă spun că în Lugoj a fost de probă un autobuz electric și a funcționat impecabil, și lumea a fost foarte mulțumită de el. Deci sunt. Tehnica a evoluat și lăsați... Eu mă bucur că propunerea are aviz pozitiv, cu amendamente, și nu mai puneți piedici, că-i un lucru foarte bun.
Augustin Constantin Mitu
#90800
Domnul senator Oprea Dumitru. Microfonul central.
Dumitru Oprea
#90892
În momentul acesta observați că spiritele sunt destul de încinse și părerile care mai de care mai interesante. Dar în 2008 am făcut un studiu vizavi de transportul electric în lume și veți vedea, cu mirare, vizavi de punctul de vedere al multora dintre colegii noștri, că planurile de bătaie se fac pe durate foarte lungi.
Vă prezint doar poziția londoneză față de transportul hibrid sau transportul electric.
Până în 2020, transportul londonez se angajează să fie doar electric sau pe bază de hidrogen pentru toate cele 300 de autobuze care nu au și etaj. Iar în centrul Londrei se vor folosi autobuzele hibride pentru toate cele 3.000 de autobuze etajate. Și povestea asta a început de mult. Noi mergem ca un refren al formației Marfar: „Las-o, las-o, las-o așa/Ne-am obișnuit cu ea/Las-o, las-o.” Cineva trebuie... Și Parlamentul României este cel care trebuie să dea o direcție. Colegii au venit cu un 50%, apoi cu un 30%. Sunt niște variante, dar, dacă ne cantonăm în ideea că „eu am un interes, am o companie care merge pe sistemul tradițional”, normal că voi face tot felul de demersuri, încât „hai s-o mai amânăm un pic”.
Eu nu spun că astea vor fi scoase – Doamne ferește! –, transportul clasic încă va fi folosit, dar este vorba de o primenire și de un trend. Mergeți în Canada să vedeți mii de autobuze electrice. Sunt performanțe acum, în stația de autobuz, cât stă, cinci sau zece minute, sunt sisteme de încărcare, deci nu mai necesită o staționare la sfârșit.
Deci lucrurile astea n-ar trebui stopate. Un compromis de făcut și cred că am stabili o astfel de direcție. Vedeți că și londonezii spun: din 2020. Propunerea este la fel, nu de mâine.
Augustin Constantin Mitu
#92587
Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Arcaș Viorel. Microfonul central.
Viorel Arcaș
#92705
## Mulțumesc, domnule președinte.
Vreau să mulțumesc și domnului senator Oprea, fiindcă a cam spus tot ce voiam să spun și eu. De fapt, este o inițiativă foarte bună. Este un început, nu vorbim nici de lipsă de finanțare, domnule ministru, fiindcă se vorbește în lege de viitoarele achiziții din planul de achiziții... să fie un anumit procent electrice. Nu vorbim nici de investiții foarte mari, că nu se vorbește expres de tramvaie sau de troleibuze. Alea sunt acolo. Vorbim de autobuze electrice și de absolut tot. În loc să luăm, în viitor, probabil, un diesel, un autobuz, putem să luăm o anumită proporție să fie electrice, să ne încadrăm și noi în rândul lumii. Despre asta este vorba. Nu avem o anumită... Nici nu se putea face un calcul de finanțare, fiindcă nu se știe, fiecare are un plan de investiție, fiecare primărie sau administrație publică, și, atunci, în cadrul planului, un procent va fi pe transport electric. Aceasta era situația.
Așa că vă rog s-o susțineți, că este o inițiativă foarte bună și este un început.
Augustin Constantin Mitu
#93772
Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.
Nicolae Vlad Popa
#93889
## Stimați colegi,
Noi avem în Constituție garantată o libertate din punct de vedere economic. Nu putem obliga pe nimeni să facă un anumit lucru, să cumpere un procent sau altul. Ce putem face? Ce au făcut și ceilalți.
Să nu credeți că în Anglia sau Canada a venit cineva să spună, prin lege, că obligă la atâtea procente. Nu! Acolo sunt stimuli. E o motivare, care este fiscală, financiară, taxe și avantaje, taxe mici sau deloc și avantaje foarte mari, pentru a încuraja a face din fiecare agent, din fiecare investitor să se gândească, în primul rând, cât câștigă în momentul în care cumpără o mașină electrică. Așa trebuie gândit.
Sigur că asta e o formă liberală de a îl stimula pe investitor, dar folosiți-o, că o să vedeți că funcționează mult mai bine.
Augustin Constantin Mitu
#94688
Domnul senator Pașcan Emil Marius. Microfonul 1.
Emil Marius Pașcan
#94779
Domnule președinte, Stimați colegi,
Nu contestă nimeni că aceasta este direcția și acesta este viitorul. Problema este să adaptăm o legislație la România reală. Și aici, când vorbim de autovehicule acționate electric și de investiții începând cu anul viitor, înseamnă, implicit, ceea ce prevede proiectul legislativ, înlocuirea a 50% din parc. De asemenea...
Din sală
#95175
## **Din sală:**
30%.
Emil Marius Pașcan
#95230
De asemenea... Chiar 30% fie.
De asemenea, nu se vorbește de autovehicule hibride, se vorbește doar de cele electrice. Aceasta este prioritatea. Or, pentru electrice, în momentul de față, trebuie să ai asigurată infrastructura la nivelul unor localități. Aceasta este foarte costisitoare, stimați colegi.
Și eu în această cheie vă îndemn să judecați, raportând proiectul la România reală. Este inaplicabil de anul viitor. Vă puneți în cap toate administrațiile publice locale. Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#95756
## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**
Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2. Nu mai vreți?
Augustin Constantin Mitu
#95880
Domnul senator Grigoraș. Microfonul 2.
Viorel Grigoraș
#95921
## Distinși colegi,
## Stimați invitați,
Inițiativa în sine este lăudabilă, dar – de ce să nu vă spun? – voi căuta să fiu mai pragmatic și să vă povestesc – știu eu? – că acum circa vreo lună de zile eram la Comisia Europeană, exact la Comisia pentru transporturi și turism, și erau priorități acolo pentru cei din Vest, investiții mari, bani mulți, la CFR și la piste de biciclete, începând de la Amsterdam până la Istanbul.
Or, noi am susținut: domne..., e bine, e bine, într-adevăr, dar la noi, în România, noi avem nevoie în primul rând de drumuri. De asta spuneam că suntem pe undeva într-un SF, pentru că în transporturi, în primul rând, în România, cu totul altele sunt prioritățile.
Augustin Constantin Mitu
#96648
## Mulțumesc.
Domnul senator Butunoi Daniel. Microfonul central.
Ionel Daniel Butunoi
#96756
## Mulțumesc, domnule președinte.
Pentru că, în urma dezbaterilor, am sesizat că o parte dintre colegii noștri nu cunosc amendamentele depuse de comisie, aș vrea totuși să vin cu câteva precizări.
Și, în primul rând, aș sublinia faptul că este vorba despre achizițiile viitoare. În acest sens, înseamnă că orice autoritate locală care vrea să-și reînnoiască parcul auto sau vrea să-și extindă parcul auto trebuie să cumpere una din trei mașini sau una din cinci mașini, după caz, pe motorizare cu tehnologie alternativă. Pe de altă parte, am auzit aici, susținut de unul dintre colegii noștri, că nu se va putea implementa sau nu a auzit, nu există încă motoare cu propulsie cu hidrogen.
Vă dau o veste. În cadrul comisiei, în cadrul ședinței și dezbaterii în comisie au participat și reprezentanții asociațiilor producătorilor de autovehicule și chiar la sugestia dumnealor am introdus în acest amendament, am introdus în lege, toate posibilitățile de propulsie alternativă, inclusiv hidrogen plug-in, GPL, gaz comprimat, absolut toate posibilitățile, la sugestia dumnealor, tocmai în ideea de a crea o plajă cât mai largă, o ofertă cât mai largă pentru viitoarele achiziții.
Vreau să vă aduc la cunoștință că aceste amendamente sunt totuși și în conformitate cu o directivă europeană, iar, ca o evaluare asupra mediului, în Uniunea Europeană, 20% din CO 2 cu efect de seră este contribuția din traficul rutier.
Pe de altă parte, referindu-ne la finanțare sau la impactul bugetar ce urmează să-l aibă ca efect în aceste achiziții, noi, astăzi, în România, nu l-am putea calcula, pentru că nu știm câte autovehicule urmează să fie achiziționate. Tot în acest sens, este prevăzut și adoptat, votat în unanimitate, în cadrul ședinței celor două comisii... Și vreau să vă spun că domnul profesor Oprea chiar a dat un exemplu, Londra și Parisul, mai de curând. Am prevăzut inclusiv ca companiile de taxi să achiziționeze în proporție de 30% autovehicule care au propulsie din energia alternativă.
Așa că eu consider că este o inițiativă extrem de bună. Trebuie să privim către viitor și ar fi păcat să perpetuăm aceeași politică de achiziții și la autoritățile publice locale, cu second-handuri aduse din vestul Europei, scoase din uz de acolo și repuse în funcțiune la noi pentru încă o perioadă de câțiva ani.
Augustin Constantin Mitu
#99123
Mulțumim, domnule senator.
Nu mai sunt alte intervenții.
Vă propun să încheiem dezbaterile generale.
Votul asupra propunerii legislative va fi astăzi, la ora 12.00.
Punctul 6 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195 din 2002 privind circulația pe drumurile publice.
Declar deschise dezbaterile generale.
Inițiatorii nu sunt prezenți.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne exprima punctul de vedere, domnul Tiberiu Trifan, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.
Microfonul 9.
## **Domnul Florea Tiberiu Trifan** _– secretar de stat_
## _în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu patru noi articole: art. 46[1] până la art. 46[4] , care să reglementeze condițiile conducerii autovehiculelor cu volanul situat pe partea dreaptă, exceptându-se de la aceste prevederi vehiculele istorice, cele utilizate pentru îndeplinirea unor sarcini de utilitate publică, precum și vehiculele ce nu sunt destinate circulației pe drumurile publice.
Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Motivul este unul principal, și anume faptul că legislația actuală a României este în deplină concordanță cu acquis-ul comunitar din domeniul omologării vehiculelor rutiere în vederea înmatriculării, asigurându-se respectarea principiului privind libera circulație în cadrul Uniunii Europene. Adoptarea acestei propuneri legislative ar fi echivalentă cu încălcarea reglementărilor comunitare prin afectarea dreptului la liberă circulație.
Mulțumesc foarte mult.
Augustin Constantin Mitu
#100981
Mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi, domnul senator Dan Butunoi. Microfonul 7. Vă rog.
Ionel Daniel Butunoi
#101145
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru transporturi și energie supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului un raport de respingere și propunerea legislativă. Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#101371
Mulțumesc.
Intervenții – dacă sunt – din partea doamnelor și domnilor senatori?
Nu sunt.
Declar încheiate dezbaterile.
Votul asupra propunerii legislative va fi astăzi, la ora 12.00.
Punctul 7 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.
Declar deschise dezbaterile generale.
Inițiatorii nu sunt prezenți.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne exprima punctul de vedere. Domnul Viorel Lascu, secretar de stat în Ministerul Mediului.
Microfonul 10. Vă rog.
Viorel Traian Lascu
#102005
Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul României nu susține Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.
Augustin Constantin Mitu
#102238
## Mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru mediu, domnul senator Motoc.
Microfonul 7. Vă rog.
Octavian Motoc
#102393
Mulțumesc, domnule președinte.
Membrii Comisiei pentru mediu și, respectiv, ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări consideră că menționarea expresă a sintagmei „ansamblu auto” și definirea sintagmei „transport fraudulos” vor duce la o aplicare unitară a legii, pentru că, așa cum este precizat în expunerea de motive, o parte din agenții constatatori interpretează legea doar în sensul confiscării materialului lemnos, nu și a ansamblului auto cu care s-a realizat săvârșirea faptei pedepsite prin lege.
Membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți, un raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa la raport.
Legea este din categoria celor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată.
Vă mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#103269
Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale.
Votul asupra propunerii va fi astăzi, la ora 12.00.
Punctul 8 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind organizarea reglementării în domeniul fondurilor europene nerambursabile.
Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorii nu sunt prezenți.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Valentin Iliescu, secretar de stat. Microfonul 8.
Valentin Adrian Iliescu
#103776
Mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea cadrului juridic existent în domeniul fondurilor europene nerambursabile, în sensul introducerii unor reguli și criterii de predictibilitate în implementarea acestor proiecte.
Ministerul Fondurilor Europene, care a și participat la dezbaterile din comisie, este întru totul de acord cu principiul enunțat de inițiator, numai că, din păcate, soluțiile legislative propuse vin cu câteva lucruri care creează probleme, în sensul că doresc să realizeze corelări atât cu legislația internă, cât mai ales cu cea europeană în materie, fiind necesară, am spune noi, respectarea cerințelor normative impuse de aceasta, și nu schimbarea lor așa cum dorește inițiatorul.
În acest punct de vedere suntem de acord cu raportul de respingere formulat de comisia de specialitate.
Augustin Constantin Mitu
#104666
Mulțumim, domnule secretar de stat.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Doina Federovici.
Microfonul 7.
Doina Elena Federovici
#104842
## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În data de 30 martie 2016, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport de respingere, luând în calcul, bineînțeles, și avizul negativ venit de la Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.
Augustin Constantin Mitu
#105246
Mulțumim, doamnă senator. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale. Votul va fi astăzi, la ora 12.00.
Punctul 9 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 19 al Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.
- Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Todirașcu. Microfonul 6. Vă rog.
Valeriu Todirașcu
#105701
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,
Revin în fața dumneavoastră cu o inițiativă similară cu cea pe care Senatul, ieri – cu un conținut similar –, a aprobat-o. Consider că această inițiativă pe care o prezint astăzi poate că este puțin mai riguroasă, dar fondul este același și, practic, el atacă următoarele două subiecte foarte importante.
Accesul la Monitorul Oficial, la legile țării, plecând de la prevederile Constituției, s-ar transpune în Legea Monitorului Oficial în felul următor: legile țării sunt informații de interes public, or, Constituția spune că accesul cetățenilor la informații de interes public nu poate fi îngrădit. În cazul de față, discutăm despre o regie autonomă care este în subordinea Guvernului, iar Guvernul este autoritate publică.
Cu alte cuvinte, transpunerea prevederilor constituționale în Legea Monitorului Oficial ar însemna că accesul la legislația României ar trebui să fie neîngrădit, cel puțin în forma în care nu există cheltuieli suplimentare, care ar supune, astăzi, Monitorul Oficial... în fața acestor cheltuieli.
Și, doi, este, în opinia mea, o atitudine inadmisibilă a Guvernului, care, în expunerea de motive, ne vorbește că accesul, cu alte cuvinte – interpretarea îmi aparține – că revânzarea legilor către cetățenii României este o activitate economică profitabilă și care trebuie neapărat salvată, pentru că dacă s-ar realiza accesul gratuit la legi ar scădea veniturile și Monitorul Oficial ar avea de pierdut. Or, dacă ne uităm în Legea Monitorului Oficial, obiectul, scopul înființării Monitorului Oficial este realizarea... „Editarea Monitorului Oficial constituie un serviciu public asigurat de către Regia Autonomă...”
Deci nu este vorba despre realizarea de venituri, despre activitate economică profitabilă.
În concluzie, luând în considerație că Senatul, ieri, a aprobat o inițiativă similară, consider că Camera Deputaților, care este Cameră decizională, și să aprobe și Senatul ar trebui să dea un semnal către această inițiativă, pentru că, în caz invers, dacă o inițiativă ar fi acceptată și alta respinsă, eu cred că Camera Deputaților nu ar primi acel semnal ferm din partea Senatului privind atitudinea față de acest subiect.
Augustin Constantin Mitu
#107974
Mulțumim.
Valeriu Todirașcu
#108026
Iar Camera Deputaților va putea comasa aceste inițiative, emițând una singură.
Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#108152
Mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Liviu Neagu, secretar de stat... secretarul general al Guvernului. Microfonul 10. Vă rog. ## **Domnul Liviu Robert Neagu** _– secretarul general adjunct al Guvernului_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Regia Autonomă „Monitorul Oficial” funcționează pe bază de autonomie financiară și gestiune economică proprie, regia desfășurându-și întreaga activitate din venituri proprii, fără facilități sau subvenții acordate de la bugetul de stat.
Apreciem că, în forma sa actuală, Legea nr. 202/1998 răspunde întocmai cerințelor inițiatorului, în măsura în care formatul electronic este pus la dispoziție gratuit 10 zile de la apariția actului, iar sumarele monitoarelor în care sunt prevăzute și actele publicate se regăsesc deja permanent în cadrul produsului gratuit aflat pe pagina de internet a regiei.
Guvernul nu susține propunerea legislativă în cauză, întrucât adoptarea acesteia va conduce la afectarea directă și imediată a regiei din punct de vedere financiar, prin reducerea drastică a abonamentelor pe suport de hârtie și desființarea, în fapt, a abonamentelor pe suport electronic, în condițiile în care această aplicație are caracter comercial și în ea s-au investit resurse proprii.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Cristiana Irina Anghel
#109503
## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**
În sfârșit mă vedeți și pe mine!
Domnule secretar general, cu tot respectul, am și eu o întrebare: este adevărat că Monitorul Oficial, regia autonomă, este în subordinea dumneavoastră?
Augustin Constantin Mitu
#109751
Haideți, doamnă, nu intrați în dialog...!
Cristiana Irina Anghel
#109835
Răspuns: da sau ba. Nu, vă rog din suflet...
Augustin Constantin Mitu
#109920
Puneți întrebările, terminați intervenția și...
Cristiana Irina Anghel
#110010
Maieutica spune că trebuie să-mi și răspundă ca să pot să ajung la rezultatul...
Augustin Constantin Mitu
#110131
Doamna Anghel, așa e regulamentul. Vă rog mult.
Augustin Constantin Mitu
#110221
## Mulțumesc.
Dau cuvântul doamnei senator Federovici Doina pentru a ne prezenta raportul Comisiei juridice.
Doina Elena Federovici
#110373
În ședința din 30 martie 2016, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitate de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport de respingere, luând în calcul toate avizele venite pe această procedură.
Augustin Constantin Mitu
#110667
Mulțumesc.
Dezbateri.
Domnul senator Daniel Florian. Microfonul 1.
Daniel Cristian Florian
#110778
Cristiana Irina Anghel
#110818
Deci vă rog să nu-mi faceți dumneavoastră discursul. Mi-ați dat cuvântul, am dreptul să vorbesc, dumnealui are dreptul să răspundă. Se răspunde prin „da” sau „nu”. Da sau nu?
Augustin Constantin Mitu
#111033
Există un regulament, doamna Anghel. O să vă răspundă imediat după ce termină toți senatorii intervențiile.
Cristiana Irina Anghel
#111183
Nu, pentru că eu nu pot să continui dacă nu am răspunsul.
Augustin Constantin Mitu
#111281
Îmi pare rău, doamna Anghel.
Cristiana Irina Anghel
#111352
Deci nu-mi faceți dumneavoastră discursul!
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Ieri, pe o propunere legislativă cu un obiect similar, accesul gratuit al cetățenilor la vizualizarea on-line a legislației României, pe același subiect, s-a dat un vot pozitiv.
În opinia mea, ar trebui să fim constanți, să dăm și astăzi un vot similar pe o propunere similară, pe o propunere legislativă similară, urmând ca, în urma unei analize, Camera Deputaților să se pronunțe asupra oportunității unei astfel de inițiative, având posibilitatea să aleagă una dintre cele două inițiative.
Vă mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#111989
Da, doamna Anghel, v-am văzut. Doamna senator Anghel. Microfonul 3.
Augustin Constantin Mitu
#112099
Schimbați regulamentul, propuneți Biroului permanent...
Cristiana Irina Anghel
#112197
Domnule președinte, cu tot respectul, nu-mi faceți dumneavoastră traseul discursului! Bun.
Întrebare, domnule secretar general: este adevărat că Monitorul Oficial, Partea I, se editează și în limba maghiară, deși singura limbă oficială trecută în Constituție este limba română?
Vorbiți de bani cheltuiți și de faptul că, vezi, Doamne, Monitorul Oficial n-ar mai avea bani, dacă s-ar renunța la anumite contracte pentru că ar avea oamenii acces on-line.
Întrebare: câte abonamente sunt, domnul meu, pentru limba maghiară, pentru varianta în limba maghiară?
Vă răspund eu: 38 erau anul trecut. Câți bani a dat Secretariatul General al Guvernului pentru editarea Monitorului Oficial în limba maghiară pentru 38 de abonamente?
Vă spun eu: 500.000 de lei.
Cum este posibil să invocați, când este vorba de o țară întreagă și de o populație, cum este posibil să invocați lucrurile acestea când știți că, de fapt și de drept, Monitorul Oficial nici n-ar trebui să stea la dumneavoastră? Ar trebui să fie la Cameră, pentru că acolo îi este locul, iar mutarea dintr-o parte în alta a fost o chestiune abuzivă.
Explicați-mi și mie cum există bani pentru minoritatea maghiară, cum se poate încălca Constituția în momentul în care există o variantă în limba maghiară, când limba oficială este limba română, și cum de niciodată n-aveți bani pentru amărâții ăștia de români care contribuie la salariile dumneavoastră astronomice, comparativ cu ale noastre. Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#113697
Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2. Vă rog.
Nicolae Vlad Popa
#113795
Am spus și ieri: acesta este unul dintre monopolurile statului extrem de bănoase. Este foarte, foarte ușor să ai monopolul pe proprietatea intelectuală a altora. Pentru că legile se fac aici, nu la Monitorul Oficial, dar Monitorul încasează bani pe legile făcute de Legislativ și încasează bani buni, pentru că, dacă – e adevărat că se susține –, dar dacă ați vedea cât rămâne în plus față de nevoile de tipărire și de salarizare a celor din consiliul de administrație, diferența e cam mare. De ce? Pentru că e monopol și monopolul îți fixează el prețurile, nu negociezi, nu faci ceea ce se numește informarea cetățeanului.
Și, atunci, e firesc ca noi – ieri am votat lucrul acesta – să-l întărim prin votul de astăzi, pentru că, ați văzut dumneavoastră, avem două rapoarte negative, două rapoarte de respingere.
Așadar, cele două documente vor pleca la Camera Deputaților. Poate să plece acesta primul și celălalt mai apoi, că acolo redactarea durează. Și, atunci, intrăm într-un conflict, să zicem, din punctul de vedere al deciziei noastre, așa că eu vă rog foarte mult să urmăm ceea ce am făcut ieri, prin votul împotriva raportului și prin votul pentru inițiativă.
Augustin Constantin Mitu
#115002
## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**
## Mulțumesc.
Vă propun să sistăm dezbaterile.
Augustin Constantin Mitu
#115112
Domnul senator Todirașcu.
Augustin Constantin Mitu
#115226
Intrăm în sesiunea de vot, domnule Iovescu.
Valeriu Todirașcu
#115294
## Mulțumesc, domnule președinte.
Foarte pe scurt, reacție la ceea ce a afirmat Guvernul. În opinia mea, incorect a spus că, prin aplicarea acestei
inițiative legislative, s-ar anula abonamentele electronice.
Or, obiectul inițiativei privește vizualizarea pe Monitor on-line a accesului la legislația română, însă celelalte trei taxe pe care le plătesc cetățenii pentru a obține acces
la legislația României în alte forme sunt suportate în continuare de autoritățile care publică aceste legi și plătesc la Monitor – până la urmă, suportate tot de cetățeni.
Doi, există abonamentul pe hârtie, tipărit, pe care, din nou, cetățenii sau autoritățile publice îl suportă. Și a treia taxă era taxa de abonament electronic, pentru primirea legislației în format pdf, în fișiere electronice. Or, aceste abonamente nu vor suferi prin această inițiativă legislativă.
- Și din nou Guvernul nu mă surprinde, pentru că este în
- afara obiectului discuției.
Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#116291
## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**
## Mulțumesc.
Vă propun să încheiem dezbaterile generale.
- Vom avea votul în sesiunea care urmează.
Augustin Constantin Mitu
#116461
Doamna Anghel, ați avut cuvântul.
-
Augustin Constantin Mitu
#116577
- Am depășit programul pe care împreună l-am votat.
- Este 12.10.
-
Augustin Constantin Mitu
#116726
Poate să vă răspundă și în scris și avem și sesiunea de luni, unde primiți răspunsuri de la ministerele pe care le interogați.
- Doamnelor și domnilor senatori,
Înainte de a continua ordinea de zi, vă propun să începem să ne exprimăm votul pentru inițiativele cu caracter ordinar pe care le-am dezbătut astăzi.
- Îi rog pe toți colegii senatori să intre în sală, să ia loc
- pentru a putea să votăm.
Primul punct este punctul 4 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule.
Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.
- Propunerea face parte din categoria legilor ordinare,
- Senatul fiind prima Cameră sesizată.
-
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
65 pentru · 3 contra · 3 abțineri
Augustin Constantin Mitu
#118091
- 62 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 3 abțineri. Raportul cu amendamente admise a fost adoptat. Vă
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
65 pentru · 3 contra · 5 abțineri
Augustin Constantin Mitu
#118339
Punctul 6 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195 din 2002 privind circulația pe drumurile publice.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
54 pentru · 15 abțineri
Augustin Constantin Mitu
#118825
Propunerea legislativă este respinsă.
Punctul 7 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.
Raportul comun al comisiei este de admitere, cu amendamente admise.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
69 pentru
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
71 pentru
Augustin Constantin Mitu
#119537
Punctul 8 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă privind organizarea reglementării în domeniul fondurilor europene nerambursabile.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Vă
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
71 pentru
Augustin Constantin Mitu
#119984
- Propunerea legislativă este respinsă.
Punctul 9 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 19 al Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Vă
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi
4 pentru · 65 contra · 4 abțineri
Augustin Constantin Mitu
#120512
Atunci vă
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
70 pentru
Augustin Constantin Mitu
#120683
Acestea au fost punctele pe care le-am avut până acum dezbătute și pe care le-am votat.
Continuăm ordinea de zi, punctul 10, dar înainte vă propun ca, pe măsură ce reușim să dezbatem o inițiativă cu caracter ordinar, să o votăm în continuare în programul de lucru până la ora 13.00.
## Da? Sunteți de acord?
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
67 pentru
Augustin Constantin Mitu
#121067
Până la ora 13.00 avem program. Dacă vor mai fi inițiative cu caracter ordinar, să le putem vota.
67 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. Modificarea programului a fost adoptată.
Punctul 10 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
Declar deschise dezbaterile generale.
Inițiatorii nu sunt prezenți.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Florin Moțiu, secretar de stat în Ministerul Justiției. Microfonul 8.
## **Domnul Florin Aurel Moțiu** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative prin care se conferă posibilitatea proprietarilor de drept, care și-au redobândit imobilele confiscate de stat în perioada regimului comunist, de a fi scutiți de la plata impozitului pe clădire și terenul aferent, pe o perioadă de cinci ani, în schimbul renovării sau reabilitării acestora.
Motivele principale pentru care nu se susține această inițiativă legislativă... Pe de o parte, este faptul că, dacă s-ar adopta această inițiativă, s-ar înfrânge principiul neretroactivității legii civile, în sensul că s-ar avea în vedere, potrivit inițiativei legislative, toate distrugerile și degradările dinainte de restituire, adică chiar de dinainte de a intra în vigoare Legea nr. 10/2001, sarcina suportării de foștii proprietari a unor asemenea cheltuieli putând deveni extrem de oneroasă comparativ cu scutirea de la plata impozitului pe o perioadă de 5 ani.
De asemenea, folosirea sintagmei „proprietari de drept” este improprie pentru o normă juridică, întrucât stabilirea calității de proprietar a persoanei care revendică un imobil se face în condițiile Legii nr. 10/2001.
De asemenea, există neconcordanță între prevederile propunerii și expunerea de motive, în sensul că în expunerea de motive se propun 2 ani pentru scutirea de la impozit, iar, după aceea, în text sunt 5 ani.
Augustin Constantin Mitu
#123439
Concentrați, domnule secretar de stat. Am înțeles argumentele.
Florin Aurel Moțiu
#123544
Deci Guvernul nu susține, în concluzie. Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#123631
Mulțumim.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici Doina.
Microfonul 7.
Doina Elena Federovici
#123780
## **Doamna Doina Elena Federovici:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Membrii Comisiei juridice vă propun spre dezbatere și adoptare un raport de respingere, având în vedere inclusiv avizele negative venite de la Comisia pentru administrație publică și de la Comisia pentru buget.
Punctul 12 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 5...
Doina Elena Federovici
#124231
12, doamnă, așa am spus.
Augustin Constantin Mitu
#124324
Mulțumesc, doamna senator. Sunt intervenții?
Nu sunt intervenții.
Declar încheiate dezbaterile asupra propunerii legislative. Votul va fi săptămâna viitoare, fiind inițiativă cu caracter organic.
Punctul 11 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul inițiatorului.
Nu sunt prezenți inițiatorii.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Florin Moțiu, Ministerul Justiției. Microfonul 8. Vă rog.
Florin Aurel Moțiu
#124917
Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.
În esență, este vorba despre faptul că prin această propunere se propune a se înlocui termenul „de îndată” din cuprinsul dispozițiilor art. 200 și 201 din Codul de procedură civilă cu un termen de... o durată de 20 de zile, adică un termen mai mare decât cel care este în prezent cuprins în Codul de procedură civilă, iar, în același timp, între timp a fost modificat și Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, care, la fel, prevede repartizarea aleatorie, iar după aceea trimiterea dosarului de îndată completului corespunzător.
Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#125613
Mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici Doina.
Microfonul 7. Vă rog.
Doina Elena Federovici
#125772
Și pentru această inițiativă legislativă membrii Comisiei juridice vă propun spre dezbatere și adoptare un raport de respingere.
Dezbaterile au avut loc în data de 30 martie 2016. Votul a fost în unanimitate.
Augustin Constantin Mitu
#126022
## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**
Mulțumesc, doamna senator.
Dezbateri? Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?
Nu sunt intervenții.
Declar încheiate dezbaterile generale.
Votul va fi săptămâna viitoare.
## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**
Augustin Constantin Mitu
#126309
**:**
N-a spus, doamnă! A spus 12.
Augustin Constantin Mitu
#126347
Doamna senator, vă rog eu, nu mă mai întrerupeți. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 5 din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.
Declar deschise dezbaterile generale.
Inițiatorii nu sunt prezenți.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Attila
György, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice. Microfonul 9. Vă rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Prin inițiativa legislativă se propune completarea derogărilor la Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare.
Având în vedere că această inițiativă contravine obiectului inițial al legii, nu susținem inițiativa. Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#127352
Mulțumesc, domnule secretar de stat.
Dau cuvântul domnului senator Arcaș Viorel, președintele Comisiei pentru buget, să ne prezinte raportul. Microfonul 7. Vă rog.
Viorel Arcaș
#127559
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia economică, industrii și servicii a transmis un aviz negativ.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.
Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă și avizele primite și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere, având în vedere că modificările propuse de inițiator sunt în dezacord cu principiile care au stat la baza elaborării Legii nr. 70/2015 vizând întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și realizarea acestora prin instrumente de plată fără numerar.
Ca atare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.
Augustin Constantin Mitu
#128395
## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**
Mulțumesc, domnule senator.
Dezbateri generale? Sunt intervenții?
Nu sunt intervenții.
Declar încheiate dezbaterile generale și vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Aceasta face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
40 pentru · 16 contra
Augustin Constantin Mitu
#128984
Vă
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi
16 pentru · 41 contra
Augustin Constantin Mitu
#129269
Punctul 13 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice.
Declar deschise dezbaterile generale.
Inițiatorii nu sunt prezenți.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Finanțelor, Attila György. Microfonul 9. Vă rog.
György Attila
#129592
Mulțumesc.
Prin inițiativa legislativă se propune introducerea unui nou articol, respectiv 72[1] , în Legea finanțelor publice nr. 500/2002, prin care să se reglementeze contravențiile atât pentru faza ex-ante, cât și pentru faza ex-post, în momentul în care autoritățile iau decizia contractării unui studiu de fezabilitate.
Nu susținem inițiativa legislativă, întrucât considerăm că reglementările deja în vigoare prin Legea nr. 500/2002, Legea nr. 273/2006 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013 sunt suficiente.
Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#130163
Mulțumim, domnule secretar de stat.
Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, domnul senator Arcaș Viorel.
Microfonul 7.
Viorel Arcaș
#130345
Având în vedere punctul de vedere al Guvernului, comisia, cu majoritatea voturilor celor prezenți, Comisia pentru buget, a întocmit un raport de respingere a propunerii legislative.
Augustin Constantin Mitu
#130557
## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Dezbateri generale? Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?
Nu sunt intervenții.
Declar încheiate dezbaterile și vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Vă
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi
51 pentru · 3 abțineri
Augustin Constantin Mitu
#131205
Punctul 14 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor și abrogarea Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult.
Declar deschise dezbaterile generale.
Inițiatorul este prezent, domnul deputat Cernea. Microfonul 5. Vă rog.
## **Domnul Remus Florinel Cernea** _– deputat_ **:**
Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.
După cum se știe, cultele din România sunt scutite de la plata impozitelor pe activitățile economice, pe activitățile lucrative.
De asemenea, dețin un monopol cu privire la producerea obiectelor de cult.
Totodată, trebuie spus că doar Biserica Ortodoxă Română... Desigur, toate celelalte culte au avut veniturile proprii, dar doar Biserica Ortodoxă Română a raportat venituri din sume proprii de finanțare în valoare de 126 de milioane de lei în 2014.
Totodată, Biserica Ortodoxă deține o avere estimată la 3 miliarde de euro, fiind unul dintre cei mai importanți jucători sau persoane juridice din economia românească, comparabilă cu agenți economici foarte importanți.
Această propunere legislativă vine să completeze o alta, pe care am discutat-o și săptămâna trecută, și săptămâna aceasta, cu privire la privilegiile excesive acordate Bisericii.
Aceste privilegii constau în faptul că, pe de o parte, Biserica este finanțată prin Secretariatul de Stat pentru Culte. Guvernul alocă însă, prin hotărâri ale Guvernului, în fiecare an, cu rare excepții, sume consistente, de zeci de milioane de lei, pentru construcții de biserici. Consiliile locale, de asemenea, primăriile alocă sume uriașe, la nivelul a multe milioane de euro anual, la nivel de țară.
Or, eu susțin – și cred că așa ar trebui să se întâmple într-un stat democratic, în care se respectă separarea dintre stat și Biserică –, susțin un sistem de fiscalizare a activităților lucrative ale cultelor, de impozitare a acestora și de finanțare bazată pe direcționarea unei părți din impozitul pe venit din partea fiecărui credincios către cultul căruia acesta îi aparține.
Augustin Constantin Mitu
#133937
Concentrați, domnule deputat, vă rog frumos.
Remus Florinel Cernea
#134024
Poftiți?
Augustin Constantin Mitu
#134072
Să încercați să concentrați, vă rog.
Remus Florinel Cernea
#134151
## Da, sigur, închei imediat.
...o sumă importantă, care ar putea fi direcționată către nevoi sociale, către nevoi de educație, cercetare științifică sau sănătate.
Fac apel la dumneavoastră să susțineți acest proiect legislativ, întrucât, repet, România are nevoie de reguli clare, moderne cu privire la finanțarea cultelor.
Deocamdată, reglementările din România nu au corespondent în lumea democratică. Sunt departe de modernitate, sunt departe de principiul...
Augustin Constantin Mitu
#134657
Mulțumim, domnule deputat.
Remus Florinel Cernea
#134726
...respectarea principiului separării dintre stat și Biserică. Vă mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#134842
Mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Victor Opaschi, secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte.
Microfonul 8, domnule secretar de stat.
## **Domnul Victor Opaschi** _– secretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Stimate doamne și stimați domni senatori,
Din capul locului, vă rog să-mi permiteți să vă spun că bugetul la care face referire domnul deputat independent Cernea – dânsul știe acest lucru – este zero pe acest an pentru construcții și reparații.
De asemenea, prin hotărâri ale Guvernului – zero. Nu s-a acordat niciun singur leu.
Permiteți-mi să încep prin a spune că facilitățile fiscale acordate de către stat cultelor nu sunt privilegii, ci sunt mijloacele prin care statul se asigură că societatea civilă are capacitatea de a-și pune în operă menirea ei naturală.
Permiteți-mi, vă rog, să insist asupra faptului că Biserica plătește impozit. Biserica Ortodoxă Română, toate cultele religioase din România plătesc impozit.
Desigur, Biserica nu plătește impozit ca un agent economic, tocmai pentru că scopul Bisericii nu este acela de a face profit. Biserica plătește impozit la fel ca orice altă organizație a societății civile și beneficiază de aceleași facilități fiscale ca orice altă organizație a societății civile.
În orice democrație, statutul fiscal al marilor organizații ale societății civile este pus sub protecția statului. În toate democrațiile, marile organizații ale societății civile au parte
de un raport privilegiat cu statul, în virtutea contribuției lor decisive la binele comun.
După cum se știe, profitul obținut de Biserică din activități economice și care nu este redirecționat către opere religioase, sociale, filantropice este supus impozitării. Însă circulația banilor în interiorul Bisericii, fie că vorbim de donații, vânzare de obiecte necesare de cult sau chiar contribuții pentru anumite servicii religioase, nu poate fi supusă impozitării, deoarece își produce efectele sociale prin sine însăși, fără intermedierea statului.
Augustin Constantin Mitu
#137483
Mulțumim, domnule secretar de stat.
Victor Opaschi
#137561
...cât și cea europeană recunosc caracterul neeconomic al livrării de bunuri și servicii religioase în interiorul organizațiilor religioase.
Întrucât Uniunea Europeană recunoaște caracterul neeconomic al livrării de bunuri și servicii religioase în interiorul organizațiilor religioase, Legea nr. 103/1992 a rămas în vigoare și după aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007.
Având în vedere cele formulate mai sus, nu susținem adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#138084
Mulțumim, domnule secretar de stat.
Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, domnul senator Arcaș Viorel. Microfonul 7.
Viorel Arcaș
#138265
Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul – am ascultat punctul de vedere și aici, am primit și la comisie – nu susține adoptarea propunerii legislative.
Comisia pentru egalitatea de șanse a transmis, de asemenea, aviz negativ.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au întocmit un raport comun de respingere, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți.
Augustin Constantin Mitu
#138742
## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**
Mulțumim, domnule senator. Sunt intervenții?
Nu sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori.
Permiteți-mi să declar încheiate dezbaterile generale.
Augustin Constantin Mitu
#139008
Domnule Cernea, ați vorbit... singurul care ați vorbit. Și nu am avut dezbateri.
Permiteți-mi să declar încheiate dezbaterile generale. Votul va fi săptămâna viitoare.
Augustin Constantin Mitu
#139252
Dacă îmi arătați articolul respectiv... O să discutăm când o să citiți regulamentul, domnule Cernea.
Punctul 16. Mă scuzați, punctul 15 de pe ordinea de zi.
Propunerea legislativă pentru completarea alin. (2) al
art. 96 din Legea nr. 448/2006, republicată, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Declar deschise dezbaterile generale.
Sunt intervenții din partea inițiatorilor?
Nu sunt inițiatorii.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Valentin Iliescu, secretar de stat.
Microfonul 10. Vă rog.
Valentin Adrian Iliescu
#139798
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare creșterea accesibilității instituțiilor și a clădirilor publice pentru toate persoanele cu handicap. Mai precis, se dorește completarea alin. (2) al art. 96 din Legea nr. 448/2006 cu o nouă literă, care se referă exact la ceea ce spuneam.
Guvernul nu susține o asemenea măsură, pentru că în textul legii pe care inițiatorii vor să o modifice există la art. 61 lit. a) și b) o prevedere similară care oferă accesul pentru toți, pentru persoanele cu handicap, pentru eliminarea oricărui fel de discriminări.
Suntem întru totul de acord cu raportul comisiei, raport de respingere.
Augustin Constantin Mitu
#140507
Mulțumesc, domnule secretar de stat.
Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Alexandru Frătean. Microfonul 7.
Petru Alexandru Frătean
#140715
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia a analizat această inițiativă legislativă. Trebuie să menționez faptul că o inițiativă legislativă similară, având același obiect, a fost dezbătută în Parlamentul României anul trecut, fiind respinsă definitiv la 10.06.2015.
Așa cum s-a spus și aici, Legea nr. 448/2006 prevede rezolvarea acestor tipuri de probleme, indiferent de tipul de dizabilitate. Propunerea doar vine să dea în sarcina autorității naționale finanțarea accesibilizării clădirilor în toată această țară.
Nu văd cum ar putea ei să o facă, câtă vreme fiecare autoritate are aceste obligații și poată să-și prindă în buget asemenea sume.
În consecință, cu majoritatea voturilor, comisia vă supune spre dezbatere și adoptare un raport de respingere a inițiativei.
Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
Mulțumesc foarte mult.
Augustin Constantin Mitu
#141617
Mulțumesc, domnule senator. Intervenții?
Doamna senator Câmpeanu Mariana. Microfonul central îl doriți?
Mariana Câmpeanu
#141764
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Intervenția mea, de fapt, nu se adresează dumneavoastră, care, în această materie, v-ați făcut cu prisosință datoria și legile care sunt pentru reglementarea acestui domeniu sunt destul de cuprinzătoare.
Mă adresez în mod direct Guvernului României și aș dori să precizez că aceste legi... aceste precizări din legislație nu se aplică. Și vă dau numai un exemplu, care, din păcate, ne este nefavorabil nouă: de-abia în vara acestui an s-a făcut o rampă pentru persoanele cu dizabilități, ca să aibă acces în Senatul României, ceea ce este de neacceptat.
Aș vrea să vă întreb: cum se poate urca într-un mijloc de transport în comun o persoană cu dizabilități? Nici măcar la un taxi nu poate să apeleze, pentru că, deși legea prevede ca fiecare companie să aibă cel puțin o mașină dotată cu astfel de facilități, această lege nu se aplică. Ca atare, mă adresez direct – și am să fac și în scris acest lucru – către Guvernul României să ia măsuri pentru aplicarea legii.
Vă mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#142831
Mulțumim, doamna senator. Mai sunt alte intervenții?
Domnul senator Frătean Alexandru.
Microfonul central, vă rog, domnule senator. Aveți... în calitate de senator, nu de președinte de comisie, intervenția.
Petru Alexandru Frătean
#143082
Mulțumesc, domnule președinte.
Ce doresc să spun și să întăresc este faptul că intervenția doamnei Câmpeanu este absolut pertinentă. Și noi, în comisie, când am discutat acest subiect și ne-am întrebat de ce vine cineva să dea unei autorități naționale rezolvarea unor probleme, locale sau instituționale, care sunt cuprinse în lege și în obligațiile fiecărei instituții din această țară, ne-am întrebat atunci foarte serios: dar totuși cine-i controlează pe acești oameni și nu le impune respectarea legii?
Cu alte cuvinte, chiar dacă autoritatea națională a fost, hai să spunem, salvată de a gestiona un program de accesibilizare a tuturor clădirilor din România sau a mijloacelor de transport, totuși ea și Guvernul vor trebui să verifice aplicarea legii în toate localitățile și instituțiile acestei țări. Aceasta este și recomandarea noastră și vă rugăm foarte mult să porniți la această acțiune. Mulțumesc foarte mult.
Augustin Constantin Mitu
#144050
Mulțumesc. Domnul senator Vegh. Microfonul 2.
Vegh Alexandru
#144137
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Sigur, ar fi foarte bine dacă aceste legi s-ar aplica. Am avut un experiment neplăcut în urmă cu câțiva ani, când au venit în control la o instituție a statului, instituția prefectului, reprezentanții autorității centrale și au încercat și au întocmit câteva procese-verbale de amendă și, la o discuție personală, am aflat cu stupoare că nici autoritatea în sine, autoritatea centrală, nu are acces pentru persoane cu dizabilități.
Nu știu dacă această problemă s-a rezolvat, dar, înainte să vină în teritoriu să controleze, să pornească cu autoritatea națională.
Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#144789
Mulțumesc.
Doamna senator Anghel. Microfonul 3, vă rog.
Cristiana Irina Anghel
#144888
Mulțumesc, domnule președinte.
În primul rând, o precizare referitoare la Senat. Nu faptul că ar fi extraordinar, dar există o rampă la B3 și a fost pusă în funcțiune în momentul în care cineva de aici, din Senat, avea probleme și avea nevoie de acea rampă. Din păcate, persoana respectivă nu mai există, iar rampa acum nu știu dacă este funcțională.
Dar, cum spuneam și altădată, la grupurile sanitare, spre exemplu, nu vezi nicăieri o bară de care să se poată susține o persoană cu handicap.
Adevărul este că nu simțim lucrurile acestea decât în momentul în care avem vreo operație, ne lovim, ne fracturăm un picior, cine știe ce pățim și atunci constatăm cât de greu îi este unui om, unui cetățean, care plătește taxe și impozite, la fel ca noi, să se descurce în această junglă.
Am cumpărat și cumpărăm borduri cât mai înalte, negândindu-ne niciun pic, în momentul în care lăsăm spațiu, că un cărucior din acela nu va intra niciodată pe 50 de centimetri, cât lasă cel care pune bordurile, dar se fac bani din lucrul aceasta.
Și am să vă mai dau un exemplu de cum înțelege România să-și respecte cetățenii și propriii cetățeni care contribuie la bugetul de stat. Mi s-a întâmplat la Craiova să primesc o sesizare de la un domn care este surdo-mut, care a muncit 20 de ani de zile într-o turnătorie și care mi-a arătat cuponul de pensie. 4 milioane, adică 400 de lei, atât cât primește și un om care n-a lucrat nici măcar o zi, iar acest om cu handicap a lucrat 20 de ani în grupa I sau a II-a de muncă. Este inadmisibil și inuman ceea ce se întâmplă și trebuie odată să revizuim și să vedem acea lege, să facem în așa fel încât indemnizațiile pentru persoanele cu handicap să acopere măcar coșul minim de consum al unui om care și așa are grave probleme de a se adapta acestei țări sau vieții din această țară.
Mulțumesc.
Augustin Constantin Mitu
#146759
Mulțumesc.
Nu mai sunt intervenții.
Dacă nu mai sunt intervenții, vă rog să-mi permiteți să declar încheiate dezbaterile generale.
Votul asupra acestei propuneri legislative va fi săptămâna viitoare.
Doamnelor și domnilor senatori,
Înainte de a trece la următorul punct de pe ordinea de zi, dați-mi voie să constat că nu mai avem cvorumul legal de lucru. Împreună cu domnii secretari, am identificat 53 de senatori prezenți în sală, cvorumul minim fiind de 82.
În această situație voi închide ședința Senatului de astăzi. Vă mulțumesc.
La revedere!
## _Ședința s-a încheiat la ora 12.40._
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#147398
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|943155]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 71/20.IV.2016 conține 24 de pagini.**
Prețul: 60,00 lei

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi

Domnul senator Gigi Christian Chiru informează plenul Senatului că, începând cu data de 12.04.2016, demisionează din Partidul Național Liberal și că va activa în cadrul Grupului parlamentar liberal-conservator

Aprobarea programului de lucru al Senatului din data de 12 aprilie a.c.

Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 18–23 aprilie a.c.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 14/2003 a partidelor politice (L104/2016; votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare)

Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local (L42/2016; votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare)

Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule (L116/2016)

Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind promovarea transportului ecologic (L143/2016)

Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195 din 2002 privind circulația pe drumurile publice (L134/2016)

Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice (L146/2016)

Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind organizarea reglementării în domeniul fondurilor europene nerambursabile (L44/2016) Pagina 3–4 4 4; 9 4 4–5 5–10 10 10–12; 18 12–15; 18 15; 19 15–16; 19

Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea articolului 19 al Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României (L96/2016)

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 (L93/2016; votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare)

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (L101/2016; votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare)

Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice (L130/2016)

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea alin. (2) al art. 96 din Legea nr. 448/2006, republicată, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L128/2016; votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare)