Lucia Ana Varga

Mulțumesc.

Declarația mea politică se referă la „Alegerile europarlamentare și imperativul unei mai mari participări a cetățenilor”.

Europenii și-au ales reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii 5 ani. 736 de eurodeputați, dintre care 80 aparțin grupului ALDE, iar dintre aceștia din urmă 5 aparțin Partidului Național Liberal. Este un mandat important pe care europarlamentarii liberali vor ști cum să și-l asume. Și când afirm acest lucru mă refer, în primul rând, la experiența și expertiza în instituții, proceduri și problematici europene, pe care 4 dintre cei 5 viitori parlamentari europeni ai Partidului Național Liberal au acumulat-o de-a lungul actualului mandat la Parlamentul European și au confirmat-o prin activitatea pe care au desfășurat-o în cadrul unor comisii precum piața internă și protecția consumatorilor, industria, cercetarea și energia, libertățile civile, cultura și educația.

În consecință, am certitudinea că eurodeputații liberali își vor aduce un aport substanțial la abordarea temelor care vor constitui o prioritate pentru mandatul legislativ 2009—2014: serviciile financiare, protecția consumatorilor, politica socială, schimbările climatice, sănătatea, industria, libertățile civile, agricultura sau extinderea Uniunii Europene.

Un al doilea aspect important asupra căruia aș dori să mă opresc vizează impactul pe care ratificarea și punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona le vor avea asupra rolului Parlamentului European, care va deveni, astfel, o instituție cu putere crescută, și a raporturilor sale cu parlamentele statelor membre și deci inclusiv cu Parlamentul României. Și am să mă opresc doar asupra câtorva dintre acestea: Parlamentul European va deveni, în calitate de legiuitor, pe picior de egalitate cu miniștrii statelor membre în 95% din domeniile de politică ale Uniunii Europene; va avea paritate absolută cu Consiliul în ceea ce privește aprobarea bugetului general al Uniunii Europene și a cadrului financiar multianual; va alege președintele Comisiei Europene; va beneficia de introducerea, pe lângă așa-numita procedură Cartonașul galben (care prevede că, în cazul în care o treime din parlamentele naționale resping o propunere legislativă, comisia o va reexamina), a unui nou mecanism prin care, dacă o majoritate simplă de parlamente naționale adoptă un aviz în care se afirmă că o propunere legislativă nu respectă principiul subsidiarității și fie Consiliul, fie Parlamentul este de acord cu respectivele parlamente, propunerea este respinsă. Mai mult, în ceea ce privește relația Parlamentului European cu parlamentele naționale, se are în vedere participarea sporită a acestora la activitatea Uniunii Europene și consolidarea capacității lor de a-și exprima punctul de vedere asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii, prin adresarea către președintele Parlamentului European, al Consiliului sau Comisiei a unui aviz motivat privind conformitatea unui proiect de act legislativ cu principiul subsidiarității. ## Stimați colegi,