Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi! Deschidem ședința consacrată declarațiilor politice.

Din câte am înțeles, începem cu reprezentanții puterii, practic, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Doamna deputat Doinița Chircu.

Vă rog, aveți cuvântul, doamnă deputat.

Ceilalți colegi ai dumneavoastră înscriși pe un loc mai fruntaș pe listă nu sunt prezenți în sală. Aveți cuvântul.

Declarație politică intitulată „Absenți nemotivați”. Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Prezența slabă a alegătorilor români la votul care s-a desfășurat la sfârșitul săptămânii trecute a depășit și cele mai pesimiste estimări. Argumentele oamenilor politici, ale specialiștilor și comentatorilor de politică încearcă să justifice motivele pentru care numai unul din patru români a dorit să-și exprime dreptul de vot. Ele variază de la dezinteresul românilor pentru agenda politică europeană la calitatea slabă a candidaților români și neîncrederea față de aceștia.

Sprijinul fără precedent al românilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană, de peste 85%, s-a transformat imediat într-un dezinteres general. Această atitudine ar trebui să pună pe gânduri orice om politic din România. S-au transformat oare toate speranțele românilor, legate de Uniunea Europeană, în simple iluzii? Am ajuns în situația în care dreptul democratic de a alege este folosit ca formă de protest față de lipsa de consecințe benefice ale aderării pentru viața românului de rând?

Fiecare dintre aceste aspecte acoperă, într-o măsură sau alta, slaba prezență la vot a cetățenilor români. Ceea ce este însă cu mult mai grav este faptul că absența a aproximativ zece milioane de români a determinat un număr consistent de locuri în Parlamentul European atât pentru formațiunea politică a unei minorități etnice, cât și a unei minorități politice radicale mult prea sonore, dar lipsită de conținut.

Mă întreb: oare cum ar fi arătat rezultatul alegerilor din România în condițiile în care măcar 50% din electorat ar fi decis să își exprime votul? Mă întreb: oare cum ar fi arătat rezultatul alegerilor în absența autobuzelor și a mitei electorale?

Spre exemplificare, în județul Mehedinți, 24% din electoratul care și-a exprimat votul se regăsește pe listele suplimentare. Marea concentrare de votanți pe listele suplimentare se coagulează în unele comune cum ar fi: Jiana, Vânjuleț și Prunișori, care nu sunt locații turistice și nu au primit pe durata unui an întreg vizitatori cât au primit duminică, 7 iunie, toți fiind atrași de culoarea roșie a primăriilor respective.

Dimensiunea acestui fenomen este îngrijorătoare și necesită urgent o analiză comparativă a listelor, atât cele suplimentare, cât și cele permanente. Există situații de vot

multiplu pentru care, în calitate de președinte al Partidului Democrat Liberal Mehedinți, am sesizat Inspectoratul Județean de Poliție, cerându-i aplicarea legii pentru cazuri dovedite de fraudă electorală. Dar, dincolo de cei manipulați, trebuie văzuți și sancționați adevărații vinovați, care umilesc populația și profită de naivitatea și sărăcia unei părți a electoratului, transformând-o în masă de manevră.

Toate aceste probleme enumerate sunt provocări reale la care întreaga clasă politică românească trebuie să răspundă urgent. Asigurarea unei prezențe cât mai mari la vot și eliminarea oricărei modalități de fraudă electorală sunt imperative atât pentru legitimarea viitorului președinte al României, cât și pentru cadrul viitor de guvernare a acestei țări. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, îl invit la microfon, în ordinea înscrierii pe listă, pe domnul deputat Cristian Rizea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Votul înșelător”.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Alegerile pentru Parlamentul European, care au avut loc duminică, 7 iunie, ne-au transmis cel puțin două semnale îngrijorătoare: primul este legat de participarea la vot, iar al doilea, de corectitudinea exercițiului electoral.

După cum am aflat cu toții, la scrutinul pentru europarlamentare am contabilizat un nou record negativ: numai unul din patru români cu drept de vot s-a prezentat la urne. Suntem printre codașii Europei din acest punct de vedere. Alunecând pe această pantă descendentă, vom ajunge, în curând, să ne trezim că ne alegem noi între noi.

Dacă sfidăm în continuare principiile de bază ale democrației, fundamentate pe legitimitatea aleșilor, și ne complacem în a savura rezultatul electoral care ne convine, fără să ne uităm în urmă la suportul electoral dobândit, ne situăm, cred eu, într-o mare eroare, pentru că fără voturile românilor noi, politicienii, nu existăm.

Iată de ce absenteismul la urne mă îngrijorează și mă face să caut soluții. Vă propun, în acest sens, să revizuim în perioada următoare legislația electorală și să identificăm metodele cele mai potrivite pentru a conștientiza importanța dreptului la vot.

Veți spune acum că fac parte din acea categorie de naivi care speră într-o revigorare a civismului autohton. Mărturisesc că da, pentru că vreau să trăiesc într-o țară în care alegerea reprezentanților politici în foruri interne, dar și internaționale, să se desfășoare în mod corect. Nu vreau să mai trăiesc experiența de la acest scrutin, când unii competitori au încălcat legea și bunul-simț, erijându-se în apostoli mântuitori. S-au folosit de tot ce le-a stat în cale: au cărat lumea la secțiile de votare cu microbuze și autocare, oferindu-le o sticlă de băutură și un codru de pâine, sau, mai grav, șantajându-i cu pierderea locului de muncă în cazul lipsei de performanță în alegeri. Au admis nepotismul și l-au ridicat la rang de merit. Premierul Boc însuși și-a reconfirmat obediența cu această ocazie, afirmând în seara alegerilor că fiica locomotivei PD-L, Traian Băsescu, nu a părăsit de fapt niciodată Partidul Democrat Liberal. Urmându-i exemplul, toți liderii marcanți ai PD-L s-au străduit, în mod slugarnic, să acrediteze ideea că EBA — element indispensabil în devenirea partidului — și-a câștigat mandatul prin forțe proprii. Mai mult, anumite personaje din PD-L au reinventat aritmetica electorală și, adunând merele cu perele, au pretins că PD-L plus EBA înseamnă victoria democrat-liberalilor în alegeri. Mâine-poimâine vor aduna și strânsura PRM—PNG — cu aspirații popular-europene — și se vor raporta la restul lumii într-un mod și mai arogant.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR îl invit la microfon pe domnul deputat Lakatos Petru.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Stimată doamnă președinte, Doamnelor și domnilor,

Declarația politică se intitulează „Alegătorii au votat. Guvernanți, la treabă!”

La 7 iunie alegătorii care încă nu și-au pierdut toată încrederea în clasa politică — ce e drept, din ce în ce mai puțini la număr — au votat.

Conform previziunilor, rezultatul consfințește relativa egalitate dintre partidele coaliției guvernamentale care, în cele șase luni de la instalare, funcționează ca un șarpe bicefal, ale cărui capete se mănâncă între ele pentru întâietate.

Întrebările care apar firesc sunt: până când și de ce?!

Până când va plana suspiciunea fraudării alegerilor în România, invocată chiar de miniștrii coaliției guvernamentale responsabile de organizarea scrutinului? Până când trebuie să așteptăm ca guvernanții să dea soluții concrete pentru ieșirea din criză, pentru protejarea locurilor de muncă, pentru stimularea angajatorilor ca aceștia să-și continue afacerile și să creeze noi locuri de muncă? Până când vor fi ținute la secret condițiile acordului cu Fondul Monetar Internațional?

De ce dezbaterile pe teme economice sunt înlocuite cu discuții despre scandalurile din fotbal, despre concursul de tuns oi, despre cântările la petreceri cu politicienii? De ce se ascunde faptul că în luna mai s-a accentuat descreșterea economică, blocajul financiar a redevenit una dintre cele mai mari probleme ale agenților economici?

S-ar putea continua șirul acestor întrebări, dar mai bine încerc să formulez răspunsuri posibile și pertinente.

Guvernul marii coaliții, menit să scoată țara din criză, a funcționat eficient până s-au împărțit fotoliile ministeriale și funcțiile de conducere de la instituțiile deconcentrate.

De săptămâni bune Guvernul se face că dă soluții, dar acestea rămân simple enunțuri: tichetele de vacanță, Programul „Prima casă”, investiții masive în infrastructură și altele există doar pe hârtie.

Șarpele bicefal nu se poate hotărî în ce direcție s-o ia. Care sunt măsurile mai importante, cele de protecție socială sau cele de relansare a economiei? Cum vor afecta aceste măsuri rezultatul alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului pare să fie singura preocupare a guvernanților.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale îl invit la microfon pe domnul deputat Mircea Grosaru. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Europarlamentare de România”.

În toate țările Uniunii Europene, în data de 7 iunie s-au votat reprezentanții Parlamentului European, adică cele mai reprezentative persoane care, timp de 5 ani de acum înainte, vor reprezenta populația celui mai mare parlament din lume.

România, proaspăt intrată în Uniunea Europeană, în anul 2007, nu a votat până în prezent pentru această configurație politică, însă în acest an, fiind pus în fața unui electorat reprezentativ, a votat după cum previziunile ne dictau, așa cum au făcut-o, în linii mari, la ultimele alegeri parlamentare.

Ce a rezultat din votul românilor la europarlamentare? A rezultat că cetățenii sunt nemulțumiți și că îl regretă pe Corneliu Vadim Tudor.

A rezultat că cetățenii îi preferă, în egală măsură, pe social-democrați și pe democrat-liberali.

A rezultat că cei din UDMR sunt uniți și disciplinați la vot. A rezultat că un independent, și nu unul oarecare, poate fi mai tare decât unul sau două partide la un loc, dacă are un nume de notorietate.

A rezultat că liberalii și-au păstrat procentele la alegerile parlamentare, mai puțin cota de partid de guvernare.

A rezultat că, în semn de protest pentru cele petrecute în politica din ultima vreme, românii preferă să nu mai vină la vot.

Cum ne va privi Europa ca parteneri ai acestei coaliții? Nici mai bine, nici mai rău.

Cu cele bune și cele mai puțin bune. Va depinde însă, în mare măsură, de prestația celor 33 de deputați în ce măsură vor ști să apere, să lupte și să convingă Europa că merităm mai mult decât am avut până în prezent.

În rest, toate celelalte discuții, comentarii, interpretări ale celor care analizează activitatea europarlamentarilor pot fi considerate doar speculații ale jurnaliștilor.

Să avem răbdare și încredere în ceea ce am ales cu toții până când vor apărea primele rezultate, iar apoi putem ști dacă ne-am înșelat sau nu.

Fiind prima noastră experiență de acest fel, va trebui să pornim de la premise optimiste, precum că alegerile au fost bune și că ne așteptăm la rezultate pe măsură, mai ales că o mare parte, 22 din cei 33 de europarlamentari, sunt deja la o experiență de acest gen în Parlamentul European, familiarizați cu procedurile acestei construcții europene.

## Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Samoil Vîlcu, reprezentant al Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică: „«Prima casă», cea mai bună măsură pentru cei care nu au încă o locuință”

Doamnelor și domnilor deputați,

Programul „Prima casă”, prin care Guvernul a anunțat că vor fi garantate în proporție de 80% creditele ipotecare cu o valoare de maximum 60.000 de euro, contractate pentru achiziția primei locuințe, este cea mai bună măsură anticriză, cea mai bună măsură venită în sprijinul dezvoltatorilor imobiliari și a celor care, din diverse motive, nu au încă o casă.

Această măsură va impulsiona puternic sectorul construcțiilor imobiliare.

Un alt efect, cel puțin la fel de important, este deblocarea pieței de credit. Băncile vor putea reveni la o politică de credit imobiliar activă, sprijinindu-se pe garanțiile oferite de stat.

În plus, cei care vor cumpăra o locuință prin intermediul Programului „Prima casă” vor beneficia de TVA redus de 5% la achiziționarea primei locuințe, iar notarii și-au exprimat intenția de a sprijini Guvernul în Programul „Prima casă”, anunțând că vor reduce cu 30% onorariile pentru încheierea contractelor de vânzare-cumpărare.

De asemenea, reprezentanții băncilor au ajuns la concluzia că piața imobiliară se va debloca rapid, iar Programul „Prima casă” este unul foarte bun, bancherii primind asigurări că garanția statului va fi acordată imediat în caz de neplată a ratelor aferente creditului contractat, fără ca băncile să fie obligate să execute garanția.

Românii care încă nu au o casă pot profita de noul program al Guvernului, „Prima casă”, întrucât Cabinetul Boc va garanta locuințe în România în valoare de un miliard de euro. Prim-ministrul Emil Boc a precizat că în maximum două săptămâni vor fi aprobate normele metodologice care cuprind toate criteriile de acordare a acestui ajutor al statului pentru achiziționarea unei locuințe, iar acest lucru este bine-venit.

În calitate de deputat în Parlamentul României, sprijin această măsură a Guvernului, întrucât Programul „Prima casă” dă speranțe multor tineri care nu au o locuință și are atât scop social, dar și economic, întrucât va conduce la relansarea creditării, deblocarea pieței imobiliare și impulsionarea sectorului de construcții.

## Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon, în continuare, pe domnul deputat Marian Ghiveciu, Grupul parlamentar al PSD+PC.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

Declarația de astăzi am intitulat-o „Reabilitarea și dezvoltarea turismului montan”.

În majoritatea programelor de dezvoltare locală și regională, turismul ocupă un loc principal. Practic, asistăm la un consens politic privind importanța acestui domeniu și prioritatea de care se bucură în viziunea tuturor factorilor de decizie din țară. Din această cauză, consider că reînființarea Ministerului Turismului a fost un succes.

Neglijarea aspectelor educativ-culturale ale turismului, în ideea unui așa-zis spirit de piață, a dus, în realitate, la distrugerea multor baze și chiar zone turistice, la servicii de foarte proastă calitate, la încurajarea consumului de băuturi alcoolice și chiar la transformarea unor locații turistice în zone de promiscuitate și chiar în centre de infracționalitate.

Turismul montan a fost neglijat în ultimii ani, unitățile de cazare fiind, în mare parte, distruse sau nefolosibile. De asemenea, infrastructura de drumuri forestiere, care permite accesul în zonele de interes alpin, a fost, în mare parte, lăsată în paragină.

Turismul montan reprezintă o zonă care are avantajul unui sezon de lungă durată și se adresează mai multor categorii de vârstă.

Reabilitarea și dezvoltarea bazei turistice montane poate avea efecte pozitive nu numai din punct de vedere financiar, dar și al sănătății generale din România, exemplele unor țări dezvoltate fiind edificatoare în acest sens. De asemenea, zona montană a fost, în trecutul apropiat, extrem de propice practicării turismului de masă sau turismului social, fenomen care s-ar putea relua în perioada următoare.

Ca principii de dezvoltare și reabilitare propun următoarele:

— susținerea unui fond de dezvoltare pentru investiții în zona montană;

— crearea unui fond de garantare a creditelor pentru dezvoltarea turismului montan;

— programe de reabilitare a accesului în zona montană, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, consiliile județene și consiliile locale; — dezvoltarea unor obiective turistice mari, de tip pârtii de schi în zone alpine, în colaborare cu investitori privați, administrații locale și județene;

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR o invit la microfon pe doamna deputat Pető Csilla Mária. Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Doamnă președinte,

Stimați colegi deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Înlăturarea inspectorilor școlari generali și generali adjuncți pentru învățământul în limba maghiară”.

Declarația mea politică vrea să tragă un semnal de alarmă în legătură cu lipsa inspectorilor școlari generali și generali adjuncți pentru învățământul în limba minorității maghiare. Câteva date statistice exemplifică această stare de fapt, deosebit de gravă din punctul meu de vedere și al comunității pe care o reprezint. Până la preluarea guvernării de actuala Coaliție PD-L—PSD+PC, la nivelul țării comunitatea maghiară a deținut 12 posturi de inspector școlar adjunct, respectiv două de inspector școlar general. Ca urmare a demersurilor de demitere, pe baze politice, a deținătorilor unor funcții de conducere la nivelul instituțiilor deconcentrate, în prezent, la nivelul inspectoratelor școlare județene, comunitatea maghiară deține doar un post de inspector școlar general în județul Covasna, respectiv două de inspector școlar general adjunct în județele Arad, respectiv Cluj. Asta în condițiile în care în conformitate cu prevederile alin. (1) al art. 23 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare: „În unitățile distincte de învățământ cu predare în limba unei minorități naționale, funcțiile de conducere se ocupă de personal didactic aparținând acestei minorități sau de personal didactic bun cunoscător al limbii respective.”

Concret, aș vrea să fac referire la cazul Inspectoratului Școlar Județean Bihor, unde, în ciuda faptului că există inspectori școlari pentru învățământul în limba maghiară, în componența Consiliului de administrație nu se regăsește niciun inspector pentru acest învățământ sau vorbitor de limba maghiară.

Având în vedere comunitatea semnificativă de etnie maghiară, respectiv dezideratele și criteriile de performanță ale procesului de învățământ, consider că ar fi perfect justificată și oportună numirea unui inspector școlar general adjunct, care ar face parte și din Consiliul de administrație al ISJ Bihor, mai ales în contextul problemelor grave și al stării de bulversare profundă cu care se confruntă sistemul de învățământ în general, respectiv în contextul aspectelor speciale care caracterizează învățământul în limba maternă.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, îl invit la microfon pe domnul deputat Amet Aledin. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc. Bună dimineața! Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Primul Congres mondial al tătarilor crimeeni”.

În perioada 18 — 22 mai 2009, s-a desfășurat în Crimeea, Republica Ucraina, primul Congres mondial al tătarilor.

Semnificația a fost una deosebită, dacă ne raportăm la problematica abordată, una complexă, incluzând domenii precum învățământul, cultura, economia, sportul.

Au luat parte la lucrări în jur de 450 de membri cu drept de vot, dar și mulți invitați din țări unde există populații de tătari crimeeni.

Firesc, a fost prezentă și o importantă delegație din România, de altfel, cea mai numeroasă, reprezentanții acesteia impunându-și, într-un mod benefic, punctele de vedere. Desemnarea în structurile de conducere ale congresului, dar și la nivelul comisiilor de specialitate, probează cele afirmate.

Subiectele discutate au acoperit, în mare parte, problematica generală, teme precum limba tătară, conservarea tradițiilor, aspectele economice, suscitând un interes firesc.

Istoria, până la urmă, se scrie cu astfel de fapte, iar acest prim congres al tătarilor crimeeni reprezintă o etapă necesară în ceea ce se numește păstrarea identității etnice.

Într-o altă ordine de idei, la data de 28 mai anul curent, în aula Bibliotecii Județene „I. N. Roman” din Constanța a avut loc o manifestare de omagiere a eroilor musulmani din armata română, căzuți la datorie în cele două războaie mondiale. Sosise vremea unui astfel de gest onest semnificativ.

Iată de ce este nevoie și de un simbol pentru un monument comemorativ dedicat acestor eroi. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L mai este cineva în sală să susțină declarația?

Nu.

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul Adrian Mocanu. Domnul Adrian Mocanu nu este. Domnul Neculai Rățoi. Aveți cuvântul, vă rog.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „De ce nu vin românii la vot?!”

Dragi colegi,

Duminică, cetățenii au acordat din nou încrederea Alianței PSD+PC, arătând nemulțumire față de ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani. Alianța PSD+PC a crescut în opțiunile publicului față de rezultatele obținute la alegerile europarlamentare anterioare. Acest lucru ne obligă să ne îndeplinim în continuare promisiunile și să reprezentăm România în Uniunea Europeană așa cum românii se așteaptă să o facem, cu responsabilitate.

Europarlamentarii PSD+PC sunt profesioniști, sunt oameni cu rezultate și oameni cărora le pasă, fapt sesizat și de către alegătorii care au pus ștampila și au votat Alianța PSD+PC. Doresc să le amintesc colegilor mei care vor merge în Parlamentul European că urmează o perioadă grea, în care vor trebui să obțină cât mai multe facilități pentru români, mai ales că se va vota bugetul pentru anii următori.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Alegerile europarlamentare care au avut loc duminică au adus la urne un număr scăzut de români: doar 27% dintre cei cu drept de vot s-au prezentat la urne. Este încă un semnal pe care cetățenii acestei țări îl transmit politicienilor și partidelor politice. De altfel, din 1990 încoace prezența la urne a scăzut constant.

Oamenii nu mai au încredere în politicieni, iar dumneavoastră știți că Parlamentul este una dintre instituțiile în care românii au cea mai puțină încredere. Consider că o mare parte din vină ne aparține și nouă, politicienilor.

Campaniile electorale din ultimii ani s-au transformat în adevărate campanii de turism, în care autocarele transportă oameni la vot, sacoșele sunt agățate în poartă, iar votul celor onești este minimalizat, în cazul cel mai rău chiar anulat.

Trebuie ca noi, politicienii, să aducem o schimbare în modul în care se face politică, altfel oamenii nu se vor mai interesa deloc de ceea ce se întâmplă. Nu este suficient să-i chemăm la vot prin mesaje și mită electorală. Trebuie să fim cu adevărat alături de cetățeni, și nu doar din când în când, atunci când dă bine. Trebuie să ne adresăm problemelor reale cu care românii se confruntă și să ne ținem de cuvânt. Doar așa cetățenii se vor implica din nou în deciziile pe care politicienii le iau pentru ei.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL nu sunt domni și doamne deputați în sală.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, îl invit la microfon pe domnul deputat Farago Petru.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Vă mulțumesc.

Doamnă președinte,

Stimați colegi deputați,

Declarația mea politică se intitulează „Absenteismul la vot, normalitate?!”

La aflarea rezultatelor alegerilor din 7 iunie, nu puțini au fost cei care, politicieni, politologi și ziariști, în egală măsură, au găsit primul lucru de cuviință să vorbească de ciudații României care ne vor reprezenta la Bruxelles, rostind chiar câteva nume. Vorbitorii slobozi la gură au uitat însă un aspect esențial. Toți cei care vor fi validați în Parlamentul din Bruxelles și-au dobândit mandatul datorită voturilor exprimate liber de acei cetățeni ai României care au dorit să-și exercite dreptul de a alege și au putut să o facă liber, neîngrădit.

A pune sub semnul întrebării voința exprimată a electoratului parcă aduce chiar a contestarea esenței democrației, a dreptului poporului de a decide.

De aceea, consider că ar fi potrivit să discutăm mai puțin despre ciudați și mai mult despre ciudățeniile electorale, fiindcă am avut și avem parte de așa ceva din belșug, cel mai săritor în ochi fiind nivelul neatins până acum al absenteismului.

În loc să facem aprecieri referitoare la calitatea deputaților recent aleși, de ce nu se întreabă nimeni, politicieni, politologi și ziariști, în egală măsură, oare de cine și cum vor fi reprezentați acei români care formează majoritatea covârșitoare a cetățenilor cu drept de vot din România, acel 73% care nu a reușit să găsească niciun actor politic demn de încrederea sa. Oare această stare de fapt nu merită atenția celor care frecvent își arogă rolul de catalizator al dialogului social?

Ne liniștim prea ușor conștiința afirmând că a vota este un drept, și nu o obligație, dar oare de ce nu ne interesează cauzele absenteismului pronunțat, România, din păcate, fiind fruntașă în Uniunea Europeană în această privință?! Ce vrea să ne spună nouă, clasei politice, trei sferturi din populația României votând, într-un gest disperat, cu picioarele? De ce ocolesc prin număratele talk-show-uri această problemă care tinde să devină cronică?

Nu ne interesează sau nu vrem să aflăm răspunsul la aceste întrebări, nu vrem să aflăm pretențiile electoratului, ca să nu fim obligați a le respecta. Poate, lucru și mai grav, mi se pare mai ușor fără acel 73%, fiind astfel mult mai la îndemână manevrarea și manipularea masei de alegători. Probabil nu este întâmplător că maghiarii din România au dovedit o disponibilitate incomparabil mai mare de a se prezenta la urne, exprimând astfel încrederea peste medie în cei care-i reprezintă, aleșii UDMR.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L nu mai sunt colegi în sală. La fel și din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.

Domnul deputat Cristian Burlacu din partea Grupului parlamentar al PNL.

Prezentați declarația, da? Vă rog, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Bună dimineața!

Declarația politică: „Singurul criteriu pentru obținerea de fonduri de către administrațiile locale: criteriul politic”.

Zilele trecute asistam la o declarație stupefiantă a liderului PSD, Mircea Geoană, care recunoștea, fără să tresară, că banii se dau către primării pe criterii politice. Nici urmă de principiile atât de clamate: performanța în administrare, proiecte profesioniste. Se pare că tot ceea ce contează în atribuirea banilor către administrația locală este gradul de servilism politic.

Cu toate acestea mă întreb, privind la situația Colegiului 1 Prahova, în care doar Sinaia este administrată de către un primar liberal, de ce nu se alocă fonduri către primarii PSD și PD-L. Probabil că aceștia nu au învățat încă suficient de bine modelul coreean de servilism, tradus în a scrie masaje președintelui Băsescu pe oi, pe dealuri și munții patriei, căci altfel cum se explică lipsa banilor pentru proiecte importante, aducțiunea de apă pentru orașul Breaza sau consolidarea zonelor afectate de alunecările de teren din Comarnic?!

Este îngrijorătoare situația actuală în care se găsește administrația locală din România. Marea majoritate a primăriilor, mai ales cele ale comunelor, susțin că nu mai au bani decât până în luna august, având probleme inclusiv cu plata angajaților. Ținând cont de acestea, de unde ar mai putea să găsească bani pentru cofinanțarea proiectelor europene? Iar dacă autoritățile locale susțin că nu mai au bani pentru investiții, iar administrației locale îi lipsesc bani pentru cofinanțări, cum ar putea să se îmbunătățească viața oamenilor din comunități, care au acordat votul celor care le promiteau autostrăzi, mii de case noi și locuri de muncă?

Practic, acum, după alegeri, rămâne doar un singur adevăr: votul luat prin minciună.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Stelică IacobStrugaru, Grupul parlamentar al PD-L.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Stimularea reinvestirii profitului”.

Scutirea de impozit a profitului reinvestit este o măsură fiscală așteptată de aproape două decenii în România atât de către agenții economici români, cât și de către cei străini. Cultura antreprenorială care s-a dezvoltat în România postrevoluționară a ridicat la rang de virtute capacitatea managerului ca la sfârșitul anului fiscal să se apropie de un profit declarat cel mult egal cu zero.

Știm cu toții cât de ridicată este volatilitatea bazei de impozitare din România și că din cei peste 600.000 de agenți economici, 85% din venituri la bugetul de stat sunt asigurate de doar 2.000 de agenți economici. S-a ajuns ca, la sfârșitul anului 2007, peste 242.000 de agenți economici, adică aproape de 40% din totalul acestora, să declare pierderi.

De ce această situație? Pentru că în afara cotei unice de impozitare, pe care noi am promovat-o în anul 2005, măsurile fiscale stimulative, dar și cele care să instituie o minimă disciplină fiscală au fost aproape absente.

Dorim ca măsurile instituite în anul 2009 să aducă la suprafață profiturile nedeclarate, dar să-i și stimulăm fiscal pe cei care decid să utilizeze o parte din profiturile lor către investiții.

Nu cred că există vreun coleg în sală care să nu cunoască provocările pe care le aduce actuala criză economică la adresa veniturilor încasate de bugetul de stat. Nu cred că există cineva care să nu știe că aplicarea politicilor stimulative prezintă în primă fază efecte negative asupra colectării de venituri, abia ulterior putându-se înregistra efecte pozitive. Or, actuala situație nu ne permite nicidecum riscuri.

Așadar, avansarea datei de 1 ianuarie 2010 pentru introducerea scutirii de plată a impozitului pe profitul reinvestit mi se pare o dată rezonabilă, responsabilă și foarte aproape de obiectivele unei politici prudențiale în condiții de incertitudine economică.

Pentru cei care doresc introducerea acestei facilități fiscale mult mai devreme decât ne-o impune situația macroeconomică, aș dori să amintesc că toate aceste măsuri trebuie făcute cu maximă responsabilitate, pentru ca efectele să fie benefice atât pentru investitori, cât și pentru bugetul de stat, mai ales în contextul în care Guvernul este în plin proces de reducere a numărului de taxe și impozite. Aș mai adăuga faptul că noi am demarat dezbaterile asupra cotei unice, noi am adoptat-o și tot noi am menținut-o în condiții de criză. Tot noi ne-am angajat asupra acestei scutiri fiscale a profitului reinvestit și tot noi vom fi cei care o vom aplica. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC o invit la microfon pe doamna deputat Sonia Drăghici.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte.

„Spiritul civic la români și donarea de sânge” Stimați colegi,

Celebrăm, pe 14 iunie 2009, Ziua mondială a donatorului de sânge. Ziua este dedicată persoanelor care au donat sânge și încurajează donațiile. Consiliul Europei, care de 50 de ani sprijină inițiativele privind transfuziile de sânge, susține din nou această zi printr-o campanie mediatică. Milioane de oameni din întreaga lume își datorează viața celor care de bunăvoie au făcut o donație de sânge. Din păcate, în România există un număr mic de donatori raportat la cei din celelalte țări ale Uniunii Europene. România se află pe ultimele locuri în Europa la capitolul donării de sânge. Este ironic că un popor atât de solidar nu trece de un procent atât de mic precum cel pe care îl înregistrăm actual în medie pe an, de numai 1,7% din populația adultă a țării. Numărul de unități de sânge donate la mia de locuitori este de 17,5, în comparație cu celelalte țări europene în care se donează între 40 și 80 unități la mia de locuitori.

Potrivit prevederilor legislative din România, donarea de sânge este anonimă, voluntară și neremunerată. Conform Hotărârii Guvernului nr.1.364/2006 pentru aprobarea drepturilor și obligațiilor donatorilor de sânge, donatorului de sânge îi sunt recunoscute și acordate o serie de drepturi și avantaje menite a încuraja și stimula acest act caritabil, salvator pentru unii dintre semenii noștri.

Cu toate acestea, serviciile de transfuziologie din România satisfac din ce în ce mai greu cererea de sânge din sistem. Necesarul anual de componente sangvine la nivel național este de aproximativ 500.000 de unități, potrivit specialiștilor în domeniu. Nevoia acută de sânge atrage de la sine necesitatea unui număr mare de donatori. În țările europene, procentele de donatori sunt următoarele: Danemarca — 10%, Anglia — 9%, Olanda — 8%, Germania — 6%, Franța — 6%, Italia — 4%, Ungaria — 4%, iar România — 1,7%. Aceste cifre arată că în România populația nu este încă informată suficient asupra necesității de a dona, necunoscând cantitatea de sânge necesară la o operație, cererea spitalelor și cât anume se recoltează în fiecare zi. Astfel de statistici, în alte țări din lume, sunt prezentate aproape zilnic de massmedia, reprezentând un mijloc de promovare a donării benevole de sânge.

Mulțumesc și eu, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, în ordinea înscrierii de grupul parlamentar pe lista noastră, domnul deputat Petru Călian.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are titlul „Legea salarizării unice”.

După cum bine știți, Legea salarizării unice este în curs de elaborare ca act normativ, în baza Legii nr. 5/2003 privind transparența decizională în administrația publică. Legea unică de salarizare a personalului din sistemul bugetar va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2010. Aceasta va fi implementată pe o perioadă de trei ani, iar raportul dintre salariul minim pe economie și salariul de bază maxim va fi de cel mult 1 la 15, prin creșterea salariilor mici și medii, concomitent cu înghețarea sau majorarea cu sume mici a salariilor mari.

Potrivit celor spuse de primul-ministru Emil Boc, salarizarea tuturor persoanelor plătite din banii publici se va face în baza unei legi unice, raportul dintre salariul minim pe economie și salariul de bază maxim al personalului plătit din fonduri publice va fi de cel mult 1 la 15, iar ponderea sporurilor în câștigul salarial va fi de maximum 30%.

De asemenea, primul-ministru a menționat că aranjarea funcționarilor în grila de ierarhizare nu se va face în funcție de persoane, ci după instituții: „Potrivit Constituției, trebuie să ținem cont de puterea executivă, legislativă și judecătorească, iar sistemul de salarizare trebuie să pornească de la realizarea acestui echilibru”.

Susțin acest proiect al Guvernului, deoarece diferența dintre salariul minim pe economie și cel maxim este uriașă. În momentul de față, acest raport între salariul de bază minim pe economie și salariul maxim este de la 1 la 70, iar în unele cazuri de la 1 la 100, diferența fiind colosală. În condițiile actuale, făcând un calcul matematic simplu pe un raport de la 1 la 70, salariul de la stat este de 42.000 de lei, adică 10.000 de euro, iar în cazul unui raport de la 10 la 100, salariul ajunge la 60.000 de lei, adică 14.300 de euro, acest lucru fiind strigător la cer, în ideea în care salariul minim pe economie este de 600 de lei.

Acest proiect al salarizării unice ne va ajuta să ne aliniem mai ușor celorlalte țări din Uniunea Europeană, aceasta aplicându-se de mult în Uniunea Europeană în privința raporturilor dintre diversele categorii sociale în perspectiva salarizării unice.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC îl invit la microfon pe domnul deputat Mugurel Surupăceanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi, 10 iunie 2009, se referă la „Situația minerilor din Societatea Națională a Lignitului — Oltenia”.

Începând cu data de 15 iunie 2009, 9.000 de mineri din cadrul Societății Naționale a Lignitului — Oltenia vor rămâne pe drumuri. După anunțul disponibilizării a 12.000 de ceferiști, iată că a venit și rândul minerilor, din păcate, să rămână fără venituri în plină criză financiară. În nici jumătate de an de la învestire, directorii din minerit, numiți în funcție pe criterii exclusiv politice, își arată incompetența în gestionarea situației de criză în care se află Societatea Națională a Lignitului — Oltenia.

Ministrul economiei, Adriean Videanu, și PD-L au avut grijă ca, în ultima perioadă, de la alegerile din noiembrie 2008 și până în prezent, să dea importanță mai mult grupurilor de interese din jurul mineritului decât minerilor care muncesc zi de zi pentru a reuși să își ducă acasă o pâine cu care să-și întrețină viața de zi cu zi.

În ultima perioadă am constatat, din păcate, că în fruntea mineritului au ajuns persoane incapabile să conducă eficient și care, prin proasta administrare a resurselor și oportunităților, au generat un dezastru economic și social ce tinde să afecteze întreg județul Gorj. Aceasta este, de fapt, adevărata față a incompetenței PD-L, pe care însă o ține bine ascunsă și o cosmetizează cu grijă în preajma alegerilor.

În fapt, PD-L a reușit, în județul Gorj, ca în numai câteva luni, prin promovarea incompetenței portocalii la toate nivelurile de conducere în Societatea Națională a Lignitului — Oltenia, să distrugă o industrie de tradiție pe care se bazează o bună parte a economiei naționale. Se pare că în fișa postului acestei conduceri a Societății Naționale a Lignitului — Oltenia a fost scrisă cu cerneală portocalie atribuția de a pune pe butuci industria minieră din România și economia județului Gorj. Însă trebuie să mai spunem că, dincolo de aceste „calități” ale actualei conduceri a Societății Naționale a Lignitului — Oltenia, au existat, în fapt, și interese ascunse, promovate și susținute de grupurile de interese ale PD-L Gorj, în a jefui tot ce se mai putea din minerit și din economia județului pentru a face rost de bani pentru campaniile electorale portocalii.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, o invit la microfon pe doamna deputat Lucia Ana Varga.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Declarația mea politică se referă la „Alegerile europarlamentare și imperativul unei mai mari participări a cetățenilor”.

Europenii și-au ales reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii 5 ani. 736 de eurodeputați, dintre care 80 aparțin grupului ALDE, iar dintre aceștia din urmă 5 aparțin Partidului Național Liberal. Este un mandat important pe care europarlamentarii liberali vor ști cum să și-l asume. Și când afirm acest lucru mă refer, în primul rând, la experiența și expertiza în instituții, proceduri și problematici europene, pe care 4 dintre cei 5 viitori parlamentari europeni ai Partidului Național Liberal au acumulat-o de-a lungul actualului mandat la Parlamentul European și au confirmat-o prin activitatea pe care au desfășurat-o în cadrul unor comisii precum piața internă și protecția consumatorilor, industria, cercetarea și energia, libertățile civile, cultura și educația.

În consecință, am certitudinea că eurodeputații liberali își vor aduce un aport substanțial la abordarea temelor care vor constitui o prioritate pentru mandatul legislativ 2009—2014: serviciile financiare, protecția consumatorilor, politica socială, schimbările climatice, sănătatea, industria, libertățile civile, agricultura sau extinderea Uniunii Europene.

Un al doilea aspect important asupra căruia aș dori să mă opresc vizează impactul pe care ratificarea și punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona le vor avea asupra rolului Parlamentului European, care va deveni, astfel, o instituție cu putere crescută, și a raporturilor sale cu parlamentele statelor membre și deci inclusiv cu Parlamentul României. Și am să mă opresc doar asupra câtorva dintre acestea: Parlamentul European va deveni, în calitate de legiuitor, pe picior de egalitate cu miniștrii statelor membre în 95% din domeniile de politică ale Uniunii Europene; va avea paritate absolută cu Consiliul în ceea ce privește aprobarea bugetului general al Uniunii Europene și a cadrului financiar multianual; va alege președintele Comisiei Europene; va beneficia de introducerea, pe lângă așa-numita procedură Cartonașul galben (care prevede că, în cazul în care o treime din parlamentele naționale resping o propunere legislativă, comisia o va reexamina), a unui nou mecanism prin care, dacă o majoritate simplă de parlamente naționale adoptă un aviz în care se afirmă că o propunere legislativă nu respectă principiul subsidiarității și fie Consiliul, fie Parlamentul este de acord cu respectivele parlamente, propunerea este respinsă. Mai mult, în ceea ce privește relația Parlamentului European cu parlamentele naționale, se are în vedere participarea sporită a acestora la activitatea Uniunii Europene și consolidarea capacității lor de a-și exprima punctul de vedere asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii, prin adresarea către președintele Parlamentului European, al Consiliului sau Comisiei a unui aviz motivat privind conformitatea unui proiect de act legislativ cu principiul subsidiarității. ## Stimați colegi,

Mulțumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Nelu Botiș. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea se numește „Eliminarea sesiunilor de depunere a proiectelor pe fonduri europene postaderare”

Fondurile europene postaderare alocate României reprezintă o imensă oportunitate pentru solicitanții de finanțări din majoritatea domeniilor: economic, social, cultural sau administrație locală.

Aceste fonduri reprezintă o formă de finanțare nerambursabilă acordată de către Uniunea Europeană în

scopul eliminării sau diminuării diferențelor economice între anumite domenii sau regiuni de dezvoltare ale statelor membre ale Uniunii Europene.

În actualul context internațional, caracterizat printr-o profundă criză financiară și economică globală, o oportunitate de relansare economică a țării noastre o constituie accesarea fondurilor europene. Pentru a facilita accesul la aceste fonduri, actualul Guvern a reușit să simplifice foarte mult procedurile privind accesarea lor, reducând atât volumul documentației necesare a fi depuse, cât și termenele necesare pentru aprobarea unui proiect. De asemenea, a început să monitorizeze săptămânal situația privind proiectele contractate.

Întrebările frecvente pe care și le pun solicitanții de finanțări fac referire la data când se va lansa cererea de propuneri de proiecte, cu cât timp înainte de lansarea apelului de proiecte se va publica Ghidul solicitantului și câte sesiuni de depunere de proiecte sunt în fiecare an.

Pentru a nu mai exista aceste nelămuriri, propun eliminarea sesiunilor de depunere a proiectelor pe fonduri europene postaderare.

Consider oportun ca fondurile alocate anual pentru cele 7 programe finanțate de Uniunea Europeană să se lanseze la începutul fiecărui an și să se respecte principiul: primul venit, primul servit.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, îl invit la microfon pe domnul deputat Vasile Filip Soporan.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Dragi colegi,

Doresc să prezint declarația politică intitulată „Simbioză între indicatorii economici și indicatorul de performanță socială, element esențial în consolidarea firmelor românești”.

Criza, o dată declanșată, începe să creeze și să consolideze efecte asupra sistemului financiar și asupra stabilității unor domenii considerate strategice, cum ar fi industria automobilului, industria metalurgică, industria materialelor de construcții și asupra altor domenii care afectează stabilitatea la nivel macrostructural.

În asemenea momente, cei care nu vedeau rolul statului în echilibrarea tendințelor antagoniste fac astăzi apel la un sprijin instituțional din partea statului. Statul să facă împrumut, statul să sprijine firmele falimentare, statul să devină dezvoltator pentru anumite domenii care până ieri erau de competența concepției liberale asupra economiei de piață și alte misiuni pe care le solicită pentru un bine de factură egoistă.

În această manieră, performanța este privită la nivelul unui singur indicator, cel al profitului. Chiar și dreapta, având în vedere puternicele inegalități existente în momentul de față, discută din ce în ce mai mult, Nicolas Sarkozy fiind un exemplu în această direcție, declarând că trebuie să existe o etică a capitalismului, acesta trebuind să ducă la promovarea creatorilor, și nu a speculatorilor.

Când rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European sunt cunoscute, durata și efectele crizei sunt doar evaluate, iar România a reușit să transfere problematica prezenței în Uniunea Europeană în problematica alegerii Președintelui României, constat că este nevoie ca în cadrul Parlamentului să se supună dezbaterii câteva teme necesare relansării proiectului european, și anume: creșterea credibilității la nivel european; dirijarea investițiilor în infrastructură, cercetare și pentru realizarea politicilor industriale; realizarea unui model social armonios, cu o legislație adecvată, care include siguranța locului de muncă, educația, formarea și sănătatea, afirmarea la nivel european și mondial.

Aceste dezbateri sunt necesare și trebuie să genereze soluții pragmatice pentru o Românie aflată într-o criză ce combină influențele globale cu cele naționale. În situația creată, când piața este esențială și investițiile guvernamentale hotărâtoare în cadrul acesteia, consider că este necesară o acțiune energică de includere în acest sistem, piața și investițiile guvernamentale, a unui indicator de performanță socială. Consider că acest indicator ar trebui introdus de către instituțiile statului în cadrul licitațiilor care se organizează pentru lucrările publice sau pentru achiziționarea unor produse și servicii.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, o invit la microfon pe doamna deputat Maria Stavrositu.

Obișnuită să începem cu dumneavoastră declarațiile politice, la 8.30, cred că cu dumneavoastră încheiem ședința.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Declarația politică se intitulează „Închiderea cantinelor din Regie — o lovitură grea pentru studenții bucureșteni”.

După cum se știe, studenții formează una dintre cele mai defavorizate categorii sociale din țara noastră. Mulți dintre cei care vin la studii în București caută un loc de muncă, întrucât banii primiți de la părinți le sunt insuficienți pentru a-și cumpăra manualele de care au nevoie la facultate sau, efectiv, pentru a se putea întreține.

De-a lungul timpului, unul dintre ajutoarele constante oferite de stat a fost reprezentat de existența cantinelor din campusurile studențești. Prețurile sunt relativ mai scăzute decât la alte unități similare din Capitală, iar tinerii pot lua masa într-o locație apropiată atât de sălile de curs, dar și de căminele unde sunt cazați pe durata studiilor.

Complexul Studențesc Regie este cel mai mare de acest tip din țară, fiind recunoscut, în timp, pentru cantinele R1, R2 și R3, care ofereau mâncare bună la prețuri... studențești. În timpul campaniilor electorale, mulți politicieni chiar se perindau prin campusuri, luând masa la cantinele studențești, alături de tineri.

Așa cum se poate remarca și în formularea acestei declarații, în momentul de față mai putem vorbi doar la timpul trecut despre cantinele studențești din complexul Universității Politehnice București.

În audiențele acordate în Colegiul 10 din Constanța, pe care îl reprezint la nivel parlamentar, mulți părinți au reclamat faptul că niciuna dintre aceste locații de alimentație publică nu mai funcționează, tinerii fiind nevoiți să caute modalități alternative, dar mai scumpe, de a avea o masă caldă, înainte sau după orele de curs.

Așa după cum am aflat și de la mulți studenți din Regie, închiderea cantinelor îi afectează cu atât mai mult acum, în perioada de criză, deoarece tinerii găsesc mai greu locuri de muncă de la care să poată câștiga un salariu pentru a se întreține.

Luând în considerare toate reclamațiile venite din partea studenților și părinților acestora, considerăm că doamna ministru al educației, Ecaterina Andronescu, ar trebui să explice public, în calitate și de fost rector al Universității Politehnice București, de când s-au închis cantinele studențești din Regie și din ce cauze.

## **Doamna Daniela Popa:**

Mulțumesc, doamnă deputat.

Mai sunt colegi în sală care doresc să citească declarația politică?

Nu mai sunt.

Vă anunț că o parte dintre colegii noștri au depus în scris declarațiile politice, și anume: din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnii deputați Toader Stroian, Doru Brașoan Leșe, Mircia Giurgiu, Marius Rogin, Iosif Veniamin Blaga, George Ionescu; din partea Grupului parlamentar al PSD+PC: Ștefan Valeriu Zgonea, Liviu Bogdan Ciucă, Cătălin Cherecheș, Florin Costin Pâslaru, Vasile Popeangă, Florin Iordache, Ion Stan, Daniela Popa, Aurelia Vasile, Victor Surdu; din partea Grupului parlamentar al PNL: Eugen Nicolăescu, Radu Bogdan Țîmpău, Titi Holban, Horea Dorin Uioreanu, Virgil Pop, Viorel Buda, Cristina Dobre, Cristian Mihai Adomniței, Grațiela Gavrilescu, Florin Țurcanu, George Scutaru, Diana Tușa, Andrei Gerea, Marin Almăjanu, Tudor Atanasiu, Mihai Lupu, Gheorghe Dragomir și din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Miron Ignat.

Declarație politică: „Maramureșul — între dezvoltare și cunoaștere”

Declarația mea politică pornește de la spusele unui realizator de emisiuni TV care, rugat să descrie succint brandul Maramureș, a afirmat: „Din păcate, cred că e prea mult spus brand. Maramureșul poate deveni brand, dar regret să vă dezamăgesc, trebuie să spun că nu este încă!ˮ

Asta înseamnă că Maramureșul are nevoie nu numai de proiecte de dezvoltare, ci și de proiecte de cunoaștere, fiindcă o zonă trebuie cunoscută înainte de a vorbi despre ea, iar Maramureșul are nevoie de o cunoaștere profundă a identității sale și a ceea ce i se întâmplă astăzi, în cotidian: restructurare economică, exod de populație în căutarea unui loc de muncă, invazia kitsch-ului...

Dacă vrem să păstrăm ceea ce avem, trebuie să manifestăm mai multă grijă față de satul maramureșean, fiindcă asistăm cum tradițiile se mută, încet-încet, în muzeu sau, și mai grav, cum împrejurimile muzeelor se umplu de construcții kitsch.

Cum să dezvolți turismul dacă infrastructura nu funcționează? Izolarea nord-vestului țării de celelalte zone ale României și față de coridoarele europene își spune cuvântul. Vorbim mereu despre dezvoltarea turismului, dar această ramură este în continuare un contribuitor extrem de slab la crearea produsului intern brut, România aflându-se pe ultimele locuri la încasările din turism.

Când vrei să atragi turiști, trebuie să-ți folosești toate atuurile: de la tradiții, obiceiuri, civilizația lemnului, la frumusețile naturii și gastronomie. Eu cred că Maramureșul este un brand. Și mai cred că a venit vremea să nu se mai vorbească despre Maramureș ca despre un tărâm uitat de vreme și obiceiuri de când lumea. Eu prefer un Maramureș care să inspire încredere în ceea ce va fi peste vreme. Și asta depinde de toate ministerele: începând cu cel al transporturilor, de care depinde infrastructura, și terminând

cu cel al culturii, ținând seama că patrimonial cultural al Maramureșului trebuie protejat și conservat.

Ce-i lipsește Maramureșului? Un sistem de informare și o promovare unitară și coerentă. Brandul Maramureș înseamnă să vorbim aceeași limbă, să existe o linie unitară a promovării și prezentării.

Ceea ce mă determină să vorbesc astăzi în fața dumneavoastră este situația extrem de grea pe care o traversează agricultura noastră în acest an. Nu știu dacă milioanele de țărani din țara noastră așteaptă niscai programe răsunătoare de reforme, cât mai degrabă un sprijin concret și imediat, care să le permită să-și cultive ogoarele și să-și valorifice în condiții avantajoase surplusul de cereale și produse agroalimentare.

Din păcate, constatăm cu amărăciune că se face foarte puțin pentru accesarea fondurilor comunitare de care satul românesc are atâta nevoie, dar și pentru atenuarea amenințărilor dureroase pe care criza economică le exercită cu destulă virulență și în mediul rural.

Cred că mai mult decât oricare dintre guvernele anterioare, actualul Executiv ar trebui să-și concentreze atenția în mod prioritar asupra agriculturii. Opinez pentru o asemenea opțiune întrucât agricultura constituie pârghia esențială pentru securitatea alimentară a țării noastre. Or, în toiul crizei globale, să fii obligat să cumperi, la prețuri enorme, nu numai gaze și țiței, dar și grâu, carne, legume și fructe este, pur și simplu, o acțiune nefirească.

Reamintim, în această privință, că mica gospodărie țărănească a fost aceea care a diminuat, în cea mai mare parte, consecințele grave ale crizei mondiale din 1929 asupra țării noastre.

Soluția este actuală și întru totul viabilă și astăzi, întrucât România este o țară cu mari posibilități în domeniul agriculturii, fiind superioară multor state din Uniunea Europeană atât din punct de vedere al suprafeței arabile pe locuitor, dar și al calității solurilor.

Să ne amintim că, în perioada interbelică, România era unul din marele grânare ale Europei. În condițiile în care nu mai dispunem de o industrie proprie, de o flotă maritimă, de un sistem bancar autohton, de resurse energetice și de alte posibilități pe baza cărora să articulăm un program anticriză eficient, o agricultură productivă ar constitui singura noastră șansă de a spori exporturile și veniturile la buget. Cu toate acestea, trebuie s-o spunem deschis: astăzi, comerțul nostru cu produse agricole este unul de traistă, care provoacă țării anual pagube însemnate. Ce să exportăm când nu prea avem ce culege și ce să culegem când nu prea însămânțăm ca altădată?!

## „Salvați cultura!ˮ

Pe zi ce trece, criza financiară se adâncește. Mediul economic românesc are din ce în ce de mai mult de suferit, menținerea locului de muncă reprezentând pentru mulți dintre români principalul obiectiv.

Uităm să zâmbim, uităm să ne bucurăm de ce-i frumos în jurul nostru, neglijăm din ce în ce mai mult lucrurile care se pot face cu minim efort și de multe ori fără bani, să zâmbim și să uităm de dificultățile și necazurile de zi cu zi.

Muzeele, monumentele istorice, sălile de cinematograf și, nu în ultimul rând, instituțiile de teatru și sălile de concerte ne pot oferi bucuria și, în același timp, liniștea sufletească de care avem atâta nevoie.

În aceste condiții dificile trebuie să facem tot ce este posibil noi, cei din clasa politică, pentru ca fondul din bugetul de stat să se îndrepte, într-un procent cel puțin egal cu cel existent, către instituțiile de cultură, către monumentele istorice...

Salvați cultura în România!

*

## „Salvați Galațiul!ˮ

În calitate de parlamentar de Galați, îmi revine datoria de a atrage atenția asupra fenomenului poluării industriale cu care se confruntă cetățenii municipiului Galați, fenomen ce tinde să devină, pe zi ce trece, mai alarmant și mai grav. Problemele de protecție a mediului se pun tot mai acut, ca urmare a poluării locale produse în diverse sectoare economice, mai ales cel siderurgic.

Ca multe alte țări din Europa Centrală și de Est, România a moștenit din perioada comunistă grave probleme de mediu cauzate de politica industrială bazată pe o productivitate ridicată, care nu a ținut cont de impactul asupra mediului și asupra sănătății oamenilor. Poluarea aerului are, de asemenea, efecte nocive asupra agriculturii, pădurilor, resurselor de apă și construcțiilor.

Cele mai grave probleme se întâlnesc în următoarele sectoare: calitatea apei, gestionarea deșeurilor și poluarea aerului și a solului.

Consider că pentru a pune sub control fenomenul poluării industriale la nivelul județului Galați, și nu numai, este necesar să se parcurgă următoarele etape:

„Prostituția electorală — efect al crizei, ca doctrină politică a aleșilor poporului românˮ

Și recentele alegeri europarlamentare ne-au oferit prilejul să constatăm cât de normală a devenit anormalitatea în viața politică și în activitatea instituțiilor statului român.

Un atent observator al scenei politice bucureștene, publicistul Ion Cristoiu, pe care îl citez, se întreba și cerea o explicație: „De ce, în chip anormal, românii dau buzna abia după 19.00 să voteze și să voteze exact formațiunea lui Traian Băsescu ne vor explica, poate, serviciile secrete ale țării, izvorâtoare de multe fapte misterioase în politica românească (...)”.

Nu pot decât să subscriu și eu îndreptățitei sale nedumeriri și, în același timp, să întăresc ideea de responsabilitate pe care serviciile de informații pentru securitate națională o au pentru apărarea Constituției României, în esența valorilor ei supreme.

Ce alt pericol mai mare poate fi pentru democrație decât o prostituție electorală prin care se realizează transferul puterii de la cetățeni către infractorii politici?

Ce lege mai poate domni în țara în care puterea se dobândește prin fraudă?

Când ministrul internelor și al reformei administrative ne face cunoscut oficial și în mod public prețul unui vot, Constituția României nu mai este apărată!

La ce veghează structurile speciale ale statului, învestite să apere Constituția?

Când primul-ministru al Guvernului României insultă slujitorii libertății de opinie, fiindcă-i adresează întrebări incomode, se cheamă ca acel personaj politic și de stat este un element ostil textelor fundamentale ale Constituției privind dreptul la informație și libera exprimare a opiniilor.

Să producem și dovada. La sfârșitul unei intervenții în direct la ediția specială a emisiunii „Sinteza zilei”, consacrată alegerilor europarlamentare, după un schimb acid de replici, Emil Boc este surprins de cameră răbufnind la adresa jurnalistului Victor Ciutacu: „Derbedeul dracului!”.

Se ridică gestul premierului la înălțimea funcției sale? Nu, dar este evident: ce naște (politic) din Băsescu, tonomate mănâncă: „Derbedeul dracului!”.

„Guvernul Boc a înființat un minister pentru «turism electoral»”

În timp ce doamna ministru Udrea a încercat în plină criză economică și financiară să promoveze România la Paris, aruncând pe apa Senei 88.000 de euro, deoarece massmedia franceză a ignorat cu desăvârșire eforturile acesteia, nescriind nici măcar un rând despre evenimentele create cu acest prilej în capitala Franței, colegii de coaliție ai doamnei ministru au utilizat în România, cu foarte multă eficiență, „turismul electoral” în județe în care obiectivele turistice nu există.

Principalul scop al lansării „România, the Land of Choiceˮ tocmai în Capitala Franței a fost, potrivit Elenei Udrea, atragerea turiștilor străini. Dar presa franceză nu a fost impresionată nici de prestația doamnei ministru în calitate de „mare tenisman”, nici de cocktailul oferit de aceasta jurnaliștilor și a preferat să se ocupe de alegerile europarlamentare și de vizita președintelui american Barack Obama la Paris.

Rezultatele electorale în favoarea partidelor aflate la guvernare au fost pe măsura eforturilor de „promovare a unor obiective turistice-fantomă”, având în vedere că județele în care s-a practicat acest tip de turism au avut parte și de prezențe record la urne, în comparație cu celelalte.

Trei dintre județele cu prezența cea mai ridicată la urne la alegerile europarlamentare din 8 iunie — Ilfov, Teleorman și Dâmbovița — se află și în fruntea topului acestei inovatoare și extraordinar de eficiente forme de turism: turismul electoral! Numărul de alegători care au votat pe liste

suplimentare duminică este 668.217, adică 12% din electorat, ceea ce reprezintă un record absolut în materie!

Guvernul Boc, prin doamna ministru Udrea, ar putea decerna și niște premii pentru „performanță turistică”, deoarece există județe cu rezultate de excepție în ceea ce privește promovarea turismului în aceste zile libere de Rusalii. Astfel, campion la turism electoral în 2009 este unul dintre cele mai mici județe din România, Ilfov, unde din 101.000 votanți, 27.387 se regăsesc pe listele suplimentare.

Pe poziția a doua s-a clasat județul Teleorman, cu 27.177 de cetățeni care au votat pe liste suplimentare, dar la un total de 171.865 de persoane care s-au prezentat la urne. Pe locurile următoare s-au clasat Prahova, cu 25.223, Dâmbovița, 24.153, și Timiș, 22.367.

„Lacrimile electorale al președintelui Băsescu nu suplinesc lipsurile acute din bugetul Armatei și nici dotarea mult promisă a acesteia”

Cu numai o zi înainte de finalizarea campaniei electorale, președintele țării le-a făcut o vizită militarilor români aflați la baza militară românească din Talil, unde a găsit de cuviință să mai tragă o repriză de plâns în public, cu ocazia participării la ceremonialul de încheiere a misiunilor românești în Irak.

În momentul în care a evocat memoria militarilor români căzuți la datorie pe teatrul de operațiuni din această țară, permanent emoționatul Traian Băsescu a început să plângă, pentru a opta oară în cariera sa de politician, însă, de data aceasta, în fața militarilor români și, bineînțeles, a camerelor de filmat.

Mă întreb de ce domnul președinte, dacă este atât de preocupat de soarta militarilor români, de sacrificiul acestora, de decența traiului lor, nu a fost capabil să ia atitudine atunci când ministrul apărării i-a lăsat pe aceștia fără sporuri de radiații sau de confidențialitate, diminuându-le peste noapte veniturile cu peste 20%?

De ce nu a plâns și atunci președintele pentru a-i consola pe militarii care nu mai au cu ce să-și plătească datoriile lunare sau să-și întrețină familiile? De ce a lăsat domnul Băsescu Guvernul pe care-l conduce să ia decizia ca singurul minister care taie sporuri să fie tocmai Ministerul Apărării?

Unde este preocuparea președintelui țării pentru Armata Română, dacă a adoptat, cu mai multă vreme în urmă, o strategie de înzestrare a acesteia, document care stabilește obiectivele și prioritățile pe termen mediu și lung ale înzestrării și care reprezintă baza pentru elaborarea planului de înzestrare a Armatei și a programelor multianuale, iar apoi întrunește în luna aprilie a anului curent CSAT pentru a lua această hotărâre, dar nu face decât să amâne decizia pentru luna mai, când întrunește din nou CSAT, fără a se întâmpla nimic în acest sens nici de data aceasta.

Oare cele 15 miliarde de euro necesare efortului de dotare a Armatei Române ar fi salvat mai multe vieți în teatrele de operațiuni românești?

Oare lacrimile președintelui n-ar fi fost mai în măsură să fie vărsate atunci când deciziile dumnealui ar fi venit în favoarea siguranței militarilor români și a rămânerii acestora în viață, în acele zone de luptă extrem de dificile, unde dotările de care dispune Armata Română nu au nicio legătură cu realitatea?

„Necesitatea adoptării de urgență a Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001”

Legea nr. 10 din 8 februarie 2001 reglementează regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 — 22 decembrie 1989, stabilind condițiile de restituire în natură și măsurile reparatorii în cazul în care nu este posibilă retrocedarea imobilului.

Existau două acte legislative ce reglementau aceeași problematică: Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului și Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic a imobilelor preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 — 22 decembrie 1989. Situația acelor chiriași care, în urma Legii nr. 112/1995, au cumpărat de la stat imobilul în care au locuit, cu titlu valabil, în urma nerevendicării acestuia de moștenitori în termenul legal de 6 luni prevăzut în conținutul actului normativ era o problemă nerezolvată până la apariția Legii nr. 1/2009, de modificare a Legii nr. 10/2001.

Prin apariția Legii nr. 10/2001 și până la apariția acesteia s-a prelungit termenul de revendicare al proprietarilor deposedați de imobil, ajungându-se la situația în care chiriașii de bună-credință, care au urmat prevederile Legii nr. 112/1995, să ajungă în stradă pentru că au respectat legea. Mai mult, aceștia au plătit în momentul contractării imobilelor nerevendicate în termen un avans către stat de 30% și s-au încheiat contracte cu statul pentru cumpărarea acestora.

Legea nr. 1/2009 oferă o reglementare clară și echitabilă pentru despăgubirea chiriașilor și proprietarilor. În plus, se pune punct și tranzacțiilor cu titluri litigioase. În ciuda

numeroaselor eforturi politice care s-au făcut pentru a bloca această inițiativă, Curtea Constituțională a subliniat, prin decizia sa din 14 ianuarie, că actele de vânzare-cumpărare încheiate în baza Legii nr. 112 au valoare de titluri de proprietate, legea stabilind măsuri reparatorii atât pentru foștii proprietari, cât și pentru chiriași.

Din păcate, după 6 luni de la intrarea în vigoare a acestei legi, Guvernul încă nu a elaborat și adoptat Normele metodologice de aplicare a ei, fapt cu atât mai grav cu cât această obligație este prevăzută chiar în textul legii.

„Absenteismul, ca opțiune”

La sfârșitul săptămânii trecute, românii au fost chemați la vot pentru a-și alege europarlamentarii. Dincolo de cifrele obținute de fiecare partid/candidat independent la euroalegeri și de dezbaterea absolut inutilă referitoare la câștigătorii _de facto_ ai alegerilor, un alt număr ar trebui să ne rămână în minte, și anume procentul românilor cu drept de vot care s-au prezentat duminică la urne, adică 27,21%. Această cifră ne arată faptul că aproape trei sferturi din cetățenii cu drept de vot din România au ales să nu își exprime opțiunea la euroalegeri.

Din ce motive ne confruntăm cu o rată atât de mare a absenteismului la vot?

Primul motiv ar fi starea de dezamăgire și neîncredere în clasa politică, în guvernanți și în puterea propriei țări, sentiment pe care cetățenii României îl încearcă în ultima perioadă. Această mentalitate periculoasă pentru democrație care transformă minoritatea în majoritate e dilema esențială a fiecărui tur de scrutin, care trebuie să dea de gândit clasei politice actuale, guvernanților și societății civile, deopotrivă. Românii trăiesc, în ultima vreme, într-o țară măcinată de criză economică, șomaj și ieșiri în stradă; deci, contrar urării domnului președinte Traian Băsescu, nu trăiesc deloc bine. Sunt dezamăgiți de măsurile fiscale aberante care le închid afacerile sau le fură locurile de muncă, sunt sătui de promisiunile fără acoperire pe care unii politicieni le aruncă cu nemiluita pe timp de campanie electorală și sunt dezgustați de scandal și circ politic, și, prin urmare, nu mai vor să dea nimic în schimb.

Pe de altă parte, Guvernul României pare că a uitat în totalitate de alegerile europarlamentare și de importanța acestui vot în contextul integrării României în Uniunea Europeană. Guvernul Boc ne-a arătat și de această dată că gestionarea relațiilor cu UE nu este punctul său forte, astfel că România s-a găsit, în pragul alegerilor pentru PE, fără campanii publice de conștientizare a importanței scrutinului europarlamentar sau de mobilizare a populației la vot. Astfel, românii au înțeles de la guvernanți că aceste alegeri nu își merită, întocmai, importanța cuvenită.

Declarație politică intitulată „Obiceiuri nord-coreene în Bucovina”

Un ziar central scria recent că Moldova lui Voronin se îndreaptă cu pași repezi spre modelul politic nord-coreean. „Moldova se transformă ușor-ușor în Coreea de Nord”, este citatul exact din ziarul respectiv. Și nu este deloc departe de adevăr. Din păcate trebuie să privim și la ce s-a întâmplat într-o anumită zonă a Moldovei noastre, pentru că o Românie întreagă a putut vedea prin intermediul imaginilor televizate secvențe cu un pronunțat iz de obicei nord-coreean. A scrie pe un deal — nu contează ce — cu mii de oi, așa cum s-a întâmplat în localitatea Bucșoaia, nu reprezintă altceva decât o întoarcere în timp, o revedere, la o altă scară, a ceea ce a învățat Nicolae Ceaușescu după periplul său din China și Coreea de Nord de la începutul anilor ’70. Dacă mai adăugăm și faptul că cuvântul scris cu „literele-oaie”, cum plastic a titrat ziarul „Gândulˮ, a avut rolul de a-i prezenta șefului statului de ce sunt în stare subordonații săi politici, atunci apropierea de obiceiurile oriental-comuniste este și mai evidentă. Nu mai pun la socoteală și episodul aducerii luminii sfinte, „concurența” făcută Bisericii având tot darul de a satisface poftele „șefului suprem”.

Înțeleg, eram în plină campanie electorală, și în astfel de perioade se comit și excese. Dar ceea ce s-a întâmplat la Bucșoaia este foarte periculos, pentru că acela care poate scrie cu oi se poate preta la orice! Și nu cred că în decembrie 1989 au murit tineri pentru a mai exista personaje care să se poată preta la orice!

Este mai mult decât regretabil că șeful statului nu a dezavuat „demonstrația de forță” organizatorică a celui care se dovedește pe zi ce trece că nu se deosebește de un politruc veritabil, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur. Din contră, am auzit că șefului statului chiar i-a plăcut „găselnița” cu care a fost întâmpinat în zonă. Faptul că, la puțin timp după această mascaradă de prost gust, Gheorghe Flutur a declarat că gestul său a fost de fapt o „acțiune de promovare a Bucovinei” reprezintă o justificare puerilă. Nu așa se face promovarea unei regiuni sau a unei zone. Este regretabil că nimeni, nici măcar șeful statului, nu l-a întrebat pe vajnicul PD-L-ist sucevean cât a costat „acțiunea de promovare a Bucovinei” și cine a achitat nota. Pentru că toate cele nouă țarcuri care au format conturul literelor au consumat o deloc redusă masă lemnoasă. Care costă, și nu puțin!

„Monica Iacob-Ridzi, groparul sportului românesc”

PNL a atras atenția și a protestat energic împotriva emiterii și a efectelor Ordonanței de urgență nr. 37/2009 prin care actuala guvernare a schimbat din funcție — epurare politică este termenul corect — toți conducătorii direcțiilor județene din toate domeniile. Actualii guvernanți au replicat, au afirmat că nu este vorba de nicio epurare politică, ci de instalarea unor manageri profesioniști în direcțiile județene. Realitatea confirmă însă poziția adoptată de PNL.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 este un instrument prin care se oferă sinecuri clientelei politice a PD-L și PSD. La terminarea mandatului Guvernului Tăriceanu, în țară, în funcții de conducere la diverse direcții se aflau numeroși directori puși în funcție de PD-L și o serie puși în funcție de PSD din timpul guvernării Năstase, și chiar unii care veneau din perioada CDR.

Politizarea direcțiilor județene a atins însă aspecte de-a dreptul monstruoase.

„Gazeta sporturilorˮ — deci nu mogulii, nu tonomatele, nu opoziția — dezvăluie în aceste zile cine sunt directorii care au câștigat așa-zisele concursuri organizate de Ministerul Tineretului și Sportului.

Astfel, la Hunedoara, șef al sportului pe județ a fost numită o asistentă medicală. Întâmplător... ceva șefă a Organizației de femei a PSD din județ. Noua șefă nu a avut niciodată vreo legătură cu sportul, dar a luat locul unei foste campioane mondiale și europene de atletism. Este vorba de Marieta Ilku, culmea, pusă în funcție — pe merit, la data respectivă — în 2005 de PD.

Poate acest exemplu nu este suficient. Trecem la Direcția de Sport Neamț. Voi utiliza un citat din „Gazeta sporturilor”: „În Neamț, cel care taie și spânzură în sportul județean este de curând un pădurar. Ciprian Enache, în vârstă de 30 de ani și licențiat în silvicultură și explorări forestiere, a câștigat concursul pentru postul de director al DJS Neamț, în timp ce fostul șef, Gheorghe Paisa, desemnat anul trecut de ANS cel mai bun lider de direcție pentru sport, a fost respins. Atuul din mâneca lui Enache a fost carnetul de membru PD-L”. Deci un veritabil profesionist a fost scos pe tușă, preferându-se în locul lui o persoană care are cu totul și cu totul altă calificare.

„Alegerile europarlamentare din 7 iunie 2009 — un nou câștig pentru PD-L”

Despre alegerile europarlamentare din 7 iunie 2009, noi, Partidul Democrat Liberal, ne declarăm mulțumiți de rezultatul pozitiv și de procentul acumulat, de asemenea, de campania curată pe care am desfășurat-o în toate județele țării, însă regretăm prezența destul de scăzută la vot a poporului român.

Acum, după încheierea numărătorii și după rezultatele finale, ne mai rămâne să sperăm că europarlamentarii trimiși de România își vor face treaba pentru care au fost aleși și de asemenea sperăm ca, prin ei, țara noastră să fie văzută într-o lumină mai bună.

Nu pot fi de acord cu toți reprezentanții, respectiv noii europarlamentari votați de români, însă am toată încrederea în colegii de partid, aceștia fiind de foarte bună calitate și competenți, de asemenea.

Deși noi ne considerăm câștigători ai acestor alegeri, trebuie să menționez faptul că nu cine este câștigătorul este important, ci ceea ce vor face acești oameni în Parlamentul European.

La alegerile pentru Parlamentul European, în Maramureș, numărul total al alegătorilor prezenți la urne a fost de doar 100.135. Prezența la vot a fost mai redusă decât la alegerile europarlamentare din 2007, când în Maramureș a fost o prezență la vot de 26,3%, dar Partidul Democrat Liberal a obținut mai mult decât la alegerile parlamentare. Astfel, am câștigat alegerile europarlamentare obținând 29,51% din voturi, cu patru procente mai mult față de Alianța PSD+PC, care a primit 25,24%.

Votul de duminică a însemnat și un vot de încredere pentru Guvernul Boc, care, într-o perioadă de criză, a reușit să adopte măsuri corecte.

„Marea electrificare, între speranță și adevăr”

O problemă extrem de complexă și costisitoare și pentru care trebuie luate măsuri cât mai urgent este electrificarea regiunilor rurale. Problema este cu atât mai stringentă cu cât s-a constatat că există încă numeroase zone ale țării unde curentul electric încă nu a ajuns la populație. În acest sens au fost elaborate strategii de acțiune atât pe termen scurt, precum și pe termen lung.

Neajunsurile provocate de lipsa curentului electric trebuie înlăturate. Electrificarea regiunilor rurale va permite locuitorilor din aceste zone să dispună de condiții de existență și confort satisfăcătoare. În plus, în afară de

„Alegerile europarlamentare trebuie să producă un dialog cu tinerii României”

După cum prea bine știți, alegerile pentru Parlamentul European care s-au desfășurat la începutul lunii iunie 2009 influențează în mod direct viața fiecărui cetățean membru al Uniunii Europene, implicit viața cetățenilor României.

Pe 7 iunie 2009, românii trebuie să aleagă între popularii europeni, cei care sunt într-o mare măsură responsabili de discriminarea românilor, și socialiștii europeni, cei care au fost în permanență prieteni ai României.

Din păcate, cei care cunosc această realitate din Parlamentul European sunt într-un număr foarte mic. Ultimele sondaje de opinie realizate relevă în primul rând un interes moderat al românilor pentru alegerile europarlamentare, dar și un fapt foarte interesant: acela că numărul tinerilor care cunosc detalii despre alegeri, despre valorile europene, Parlamentul European și despre importanța acestora în viața democratică a Europei este foarte mic în comparație cu celelalte categorii chestionate. Tinerii nu știu nici cine îi reprezintă acum în Parlamentul European, nu cunosc numele niciunui europarlamentar și nici data exactă a alegerilor.

Acest lucru este în mod cert un semnal clar că noi, parlamentarii României, în special cei mai tineri, trebuie să acordăm o atenție deosebită dialogului cu tinerii României, să găsim mai multe căi de conștientizare a importanței deciziilor care se iau în Parlamentul European, și spun acest lucru amintind faptul că aproape 60% din legile care se aplică în România sunt produsul Parlamentului European. Numai așa îi vom putea convinge de puterea și importanța votului lor.

„Strategiile guvernamentale împotriva secetei sunt de fapt doar praf electoral aruncat în ochii agricultorilor”

Abia a început prima lună de vară și deja culturile de cereale sunt în pragul dezastrului. Din cauza secetei prognozate pentru următoarele cinci luni, producțiile de cereale vor fi foarte scăzute.

„În Dobrogea, chiar dacă vom avea și 40 de litri pe metrul pătrat, seceta tot se va manifesta. În această regiune avem deficit mare de apă în sol”, a avertizat Ion Sandu, președintele Administrației Naționale de Meteorologie.

Agricultorii îi cer ministrului Ilie Sârbu ca județul Constanța să fie declarat calamitat din cauza secetei și acest lucru se va extinde cu siguranță în viteză maximă și în celelalte zone ale țării, pe aproape toată suprafața cultivată, având în vedere prognozele nefaste anunțate pentru această vară.

Reprezentanții agricultorilor din Dobrogea susțin că anul agricol 2008-2009 a fost lipsit de precipitații, iar în aceste condiții deficitul de apă din sol la ieșirea din iarnă a fost de 1.500 metri cubi la hectar. Lipsa de precipitații a continuat și în lunile martie, aprilie, mai 2009, fapt ce poate duce la calamitarea a mii de hectare de culturi în județul Constanța. Deja au fost afectate peste 8.000 de hectare de culturi de rapiță, dar și suprafețele de pășune naturală și cultivate, situație care pune în pericol și șeptelul de animale din județ.

Și am dat aici numai exemplul gravelor probleme cu care se confruntă agricultorii dintr-un singur județ: Constanța.

Ce face Guvernul Boc în tot acest timp, când agricultura românească este distrusă, iar fermierii au ajuns deja în pragul disperării?

Domnul Boc și ministrul agriculturii vin cu strategii propagandistice în domeniul irigațiilor, valabile doar pe hârtie. Astfel, cu mare tam-tam electoral, Guvernul Boc a anunțat abia la sfârșitul lunii mai creșterea suprafeței agricole irigabile cu încă 200.000 de hectare, la finalul ședinței în care Executivul a dezbătut marea „Strategie în domeniul irigațiilor”.

În același timp, ministrul agriculturii, Ilie Sârbu, a precizat că în ultimele cinci luni suprafața irigabilă a crescut de la 60.000 de hectare la 563.000 hectare, urmând ca aceasta să ajungă la 763.000 hectare.

„Strategia energetică națională”

Un document din anul 2007 propunea pentru strategia energetică a României niște obiective naționale extrem de generoase, precum: creșterea securității energetice, diversificarea surselor de import și a rutelor de transport, creșterea eficienței energetice, promovarea producerii de energie pe bază de resurse regenerabile, susținerea activităților de cercetare-dezvoltare în domeniu, reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului, dar și altele. Au trecut doi ani de la formularea acestor linii de urmat și constatăm, din nou, că noi, românii, suntem foarte pricepuți la a scrie obiective și strategii, însă total ineficienți în a le atinge.

Știm cu toții că miza mileniului al III-lea și cheia dezvoltării și competitivității economiilor naționale astăzi este direct legată de eficiența politicilor naționale în domeniul energiei. Cei care vor dori să-și asigure succesul pe piața mondială vor trebui să urmărească, pe de o parte, eficiența utilizării resurselor, iar pe de altă parte, creșterea acelor componente de energie cu impact cât mai redus asupra mediului. Dacă astăzi ne facem probleme că cererea de resurse energetice este mare, cum vom răspunde oare peste 15—20 de ani, când cererea totală este estimată a fi cu peste 50% mai mare?

Diversitatea formelor de relief, clima, bazinele hidrografice și toate celelalte atuuri geografice pe care România le are nu au fost exploatate la nici un sfert din capacitatea lor și nici nu au fost semne până acum că cineva ar dori să le valorifice. Guvernele care au condus România nu au fost preocupate nici de cum să economisim, nici de cum să producem mai multă energie. Guvernele trecute au fost interesate de avantajele personale pe care le-ar putea aduce afacerile cu energie... sau cum îi numește presa: „băieții deștepți”.

Nu pot decât să mă bucur că reprezint partidul celui care conduce astăzi Guvernul României și care încă de la început de mandat a fost criticat nejustificat și fără argumente de cei cărora le era teamă că „strategiile lor pe energie” vor fi afectate. Și chiar au avut de ce să se teamă!

Guvernul Boc este primul guvern postrevoluționar care se luptă să scoată intermediarii de apartament din afacerile cu energie.

„Absenteismul la vot, un semnal de alarmă tras clasei politice românești”

Alegerile europarlamentare de duminică au reprezentat pentru România un minimum istoric al participării — aproape 22%, potrivit datelor Biroului Electoral Central. Lipsa unei mize evidente a alegerilor europarlamentare, neînțelegerea modului de funcționare a Parlamentului European și dezamăgirea că orice ar alege nu se schimbă nimic sunt printre motivele neparticipării masive la vot, consideră analiștii politici. România a înregistrat cea mai scăzută rată de participare la vot din 1990 până acum, cu toate că românii aleg, pentru prima dată, reprezentanți care vor avea un mandat întreg, de cinci ani, în Parlamentul European.

Românii nu s-au înghesuit duminică să voteze, vremea bună sau weekend-ul prelungit cu o zi făcând ca alegerile europarlamentare să înregistreze o cotă foarte scăzută a prezenței. Interesul pentru scrutin s-a dovedit mai slab decât în urmă cu doi ani, când au fost aleși primii eurodeputați români, și de data aceasta alegătorii din mediul urban conducând în topul absenteismului.

În principal, doar nucleele dure ale PSD și PD-L se prezintă la vot. Unii împotriva celorlalți și împreună împotriva PNL și a UDMR, la fel cum și lista PNL e votată împotriva coaliției maronii. Cu excepția UDMR, votul negativ guvernează electoratul din România, acea mică parte activă.

Absenteismul e un vot de blam masiv la adresa clasei politice.

Mircea Geoană a declarat că se retrage din CSAT din cauză că președintele Băsescu a anunțat de capul lui retragerea din Irak și Afganistan. Geoană are dreptate că Băsescu a comis o ilegalitate. Și apropo: dacă a plâns în Irak, de ce n-a plâns și-n Afganistan, că acolo avem 11 morți? Dar și Geoană a comis o ilegalitate, împreună cu toată coaliția care a decis intrarea președintelui Senatului în CSAT, ceea ce nu se încadrează constituțional. Oricum, e doar o operațiune de imagine, din moment ce a anunțat că retragerea lui din CSAT nu afectează dragul de parteneriat maroniu.

În plus, președintele Traian Băsescu și liderul PSD Mircea Geoană și-au făcut un obicei din a-și petrece duminicile împreună în țară. După ce în urmă cu câteva săptămâni principalii contracandidați la alegerile prezidențiale din toamnă și-au petrecut ziua de Paște pe litoral, cei doi s-au întâlnit în timpul campaniei în cealaltă parte a țării, în județul Satu Mare, în comuna Huta-Certeze, în mijlocul ciobanilor, la sărbătoarea Sâmbra oilor, prilej numai bun pentru discursuri despre criză, promisiuni, băi de mulțime, dar și pentru ironii subtile.

Declarație politică intitulată „Interesele României, între aspirații și calcule politice”

PSD a câștigat alegerile pentru Parlamentul European și a demonstrat, încă o dată, că este cel mai puternic partid din România.

PSD și-a dovedit forța, cu ecou pe plan european, iar PD-L nu a reușit să mai răstoarne scorul la numărarea voturilor, așa cum a făcut în 2008.

Cu toate că PD-L și-a făcut campanie cu președintele, cu fata președintelui, cu premierul și Guvernul, a ieșit pe locul al doilea, și acum domnii PD-L-iști se învârt în jurul cifrelor și inventează o nouă formațiune politică: PD-L+EBA. Efortul celor de la PD-L de a se declara învingători este penibil, iar sceneta despărțirii și regăsirii „fiicei rătăcitoare” pare desprinsă dintr-o dramoletă care nu poate stârni decât zâmbete de circumstanță.

Alegerile din 7 iunie au relevat, totodată, dezamăgirea românilor față de modul în care s-a făcut politică în România în ultimii ani.

Cred că fiecare român este interesat de viitorul nostru în Europa. Sunt convins că fiecare român nu mai vrea să fie tratat ca un european de rang inferior, nu mai vrea să fie privit cu neîncredere în Italia, în Spania, în Marea Britanie și în orice altă țară europeană. Cu toate acestea, prezența la vot a fost foarte scăzută, înregistrându-se un record negativ care constituie un semnal de alarmă.

Cei mai mulți români au ales să nu își spună cuvântul, pentru că nu mai au încredere în cei care conduc țara. Este un mesaj foarte important pe care cetățenii români îl transmit întregii clase politice.

PSD nu este preocupat de calculele politice ale PD-L-iștilor, ci de ieșirea din criză și de protejarea categoriilor vulnerabile, de absorbția fondurilor europene și de investițiile pe care trebuie să le realizăm.

Pe români nu îi interesează câte mandate de europarlamentar a câștigat un partid sau altul. Oamenii vor să aibă locuri de muncă bine plătite, să fie egali cu ceilalți cetățeni europeni, să aibă șansa de a-și construi un viitor. Acestea sunt și prioritățile noastre și ne vom bate pentru a le transforma în realitate cât mai curând.

„Programul «Prima casă» — benefic pentru economia românească”

• Un program în general bun pentru economia românească, criticat însă din ce în ce mai des, din motive în bună parte politicianiste, probabil și pentru că partidele s-au aflat în campania electorală pentru alegerile europene.

• Niciunul dintre criticii vehemenți — și nu puțini — nu a argumentat în mod rațional și susținut care sunt deficiențele majore ale programului și de ce este un program riscant pentru cetățenii plătitori de taxe sau de ce a greșit Guvernul asumându-și această inițiativă, ca parte din programul de combatere a efectelor crizei economice. Nu este un program care-și propune să ajute băncile, preluându-le riscurile în totalitate — se fixează un avans maxim și se va lucra cu băncile care acceptă acest lucru —, și nici nu se poate porni de la premisa că majoritatea celor ce vor achiziționa case prin acest program vor deveni rapid rău-platnici sau că principalii profitori vor fi băncile ori firmele de imobiliare. Băncile nu dau credite dacă nu este analizată și capacitatea de rambursare, indiferent dacă vorbim despre garanții integrale sau parțiale. Nicăieri în lumea asta băncile nu sunt instituții de binefacere, acordă credite și fixează dobânzile în funcție de evoluția economică, și mai puțin în funcție de

directivele politice. Guvernul dorește măsuri de deblocare a creditării, cum este și normal, însă trebuie foarte bine analizate datele pieței: statisticile și indicatorii de fixare a prețurilor locuințelor, posibilele efecte anticoncurențiale, menținerea criteriilor BNR, stimularea consumului, în limita sustenabilității economice, evaluarea riscurilor de mărire a restanțelor ș.a.m.d.

• Raționamentul Executivului este corect: avem nevoie de măsuri guvernamentale pentru deblocarea creditării, astfel încât economia, cel puțin pe anumite sectoare, să recupereze un ritm de creștere, propagat ulterior printr-un un efect de multiplicare. Băncile ar urma să deblocheze creditele, Guvernul preluând o parte din riscuri, industria construcțiilor se relansează, oamenii își pot cumpăra case prin credite cu dobânzi rezonabile. Evident, principalii beneficiari trebuie să fie familiile care-și doresc o locuință. În plus, nu este un program inventat de noi, fiind practicat și în alte țări ale Uniunii Europene. În Franța există un astfel de program de garantare a creditării familiilor pentru achiziționarea de locuințe, pe două componente, în funcție de plafoanele de venit realizate.

Declarație politică intitulată „Ministrul Stănișoară poate lua prima decizie apreciată de militari — propria demisie”

Doresc să trag încă un semnal de alarmă asupra erorilor săvârșite de către ministrul apărării, domnul Mihai Stănișoară, în domeniul pe care îl gestionează și să motivez necesitatea prezentării cât mai repede cu putință a demisiei acestuia.

De la preluarea funcției de ministru al apărării, domnul Stănișoară a adoptat doar măsuri care au provocat haos în Armată, una dintre cele mai importante instituții, care a contribuit semnificativ la integrarea României în NATO și UE.

În momentul în care s-a aprobat rectificarea bugetară ce a redus bugetul Armatei cu 700 milioane lei, aveați datoria, domnule ministru, de a apăra interesele celor pe care, din păcate, îi conduceți. Pasivitatea de care ați dat dovadă în acel moment a scos la iveală incompetența de a face față sarcinilor și atribuțiilor pe care funcția de ministru vi le conferă. Cu voia dumneavoastră, am asistat, pentru prima dată după 1989, la reducerea semnificativă a veniturilor pe care le au militarii și angajații civili din Ministerul Apărării Naționale. Acest aspect s-a întâmplat fără vreo informare în prealabil și punându-i pe angajații din sistem în situația de a nu-și mai putea întreține familiile și de a plăti datoriile pe care le au.

Veniturile militarilor s-au diminuat în sumă netă cu aproximativ 25%, reducere determinată de suspendarea plății sporului de confidențialitate și a celui de radiații.

Până și ofițerilor din Direcția Generală de Informații a Apărării li s-a luat sporul de confidențialitate, deși ei lucrează mai ales cu informații clasificate. Domnul Stănișoară a reușit să provoace haos și disperare în Ministerul Apărării, iar ignoranța și lipsa de interes sunt caracteristicile activității sale.

De aici până la declanșarea unei crize de personal nu mai este mult, având în vedere că aspectul financiar, unul dintre principalii factori de motivare, nu mai există. Sau poate reducerea personalului militar face parte din strategia ministerului pe care îl conduceți, având în vedere că singura reacție pe care ați avut-o la protestele militarilor nemulțumiți a fost amenințarea acestora cu pierderea locului de muncă, în condițiile în care oricum Armata se confruntă cu un deficit de personal!

## Declarație politică intitulată „Republica Moldova”

Susțin recenta declarație făcută de președintele Traian Băsescu la Piatra-Neamț, în legătură cu semnarea unui tratat cu Republica Moldova. Domnul președinte a comparat o astfel de acțiune cu transformarea statului român în partenerul lui Ribbentrop și Molotov. Declarația a fost atacată în presa rusă, care a demarat o campanie întreagă de defăimare a României pe plan internațional.

Este indiscutabil faptul că evoluția Republicii Moldova către Uniunea Europeană nu a fost decât încetinită de recentele evenimente din Chișinău. Pe termen mediu, Uniunea Europeană demarează un proiect de acordare de vize de lucru, într-un cadru standardizat, noncetățenilor europeni (muncitori calificați și specialiști), naționali ai unor state din afara Comunității. Programul se intitulează Blue Card.

Cetățenia dublă a multor naționali moldoveni le va permite să intre în competiție directă cu românii aflați deja în străinătate, precum și, conform legii, să folosească România ca o bază de lansare spre Europa.

În situația în care România oricum este un punct important de tranzit pentru migrația Est—Vest, evenimentele de la Chișinău și politica autorităților moldovenești la adresa Bucureștiului permit o reacție în forma unei măsuri care să preîntâmpine legislația europeană de resort și care să se prezinte și drept răspunsul tactic, formal și adecvat al unui stat.

Este imperativ ca România să acționeze ca stat național unitar, în primul rând. Situația este dezamăgitoare în măsura în care am fost capabili să demarăm o serie de inițiative la nivel european pentru investigarea evenimentelor din Moldova, să cerem ca situația să fie clarificată pe plan internațional și să activăm în cadrul structurilor de securitate și protecție a drepturilor omului pe tema abuzurilor comise în republica de peste Prut. Dar unica noastră reacție la pașii

_realpolitik_ -ului moldovenesc, oricât de ridicol ar suna sintagma, a fost să dăm din umeri și să continuăm o politică externă incertă, văzută, mai degrabă, ca având vagi conotații naționaliste. Măsurile sau mai degrabă nonmăsurile luate la nivel bilateral ating credibilitatea internațională a statului român, confirmă preconcepțiile existente în comunitatea internațională referitoare la instinctele noastre naționaliste și aduc prejudicii grave imaginii noastre de stat european.

Declarație politică intitulată „Legea salarizării unice”

Ierarhizarea funcțiilor din sistemul bugetar este un pas înainte pentru ceea ce încă reprezintă un sistem haotic și inegal. În plină criză economică, măsura aceasta trebuie văzută drept o inițiativă responsabilă și în linie cu standardele familiei europene din care facem parte. În prezent, sistemul de salarizare este reglementat de peste 200 de acte normative, cu salarii diferite pentru persoane cu aceleași funcții, studii și vechime, dar angajate în instituții diferite. În plus, acesta este plin de discrepanțe, salariații cu educație superioară și atribuții complexe având câștiguri similare celor fără studii. De prea mulți ani acceptăm o serie întreagă de standarde duble în tot ceea ce înseamnă munca la stat, răsplătind ineficiența și remunerând lipsa de merit.

Noua grilă de salarizare reprezintă un sistem al proporțiilor atent calculate, care tranșează excesele și răsplătește munca depusă. Rata de 1 la 15 aproprie, prin bun-simț și gândire, limitele salarizării de standardele europene în domeniu și asigură, implicit, capacitatea statului în a se autogestiona cât mai eficient. Este, în esență, un exercițiu de responsabilizare. Măsura nu construiește o scară a valorilor, cât o structură transparentă și logică pentru mai mult de un milion de oameni, cetățeni ai României, care își unesc eforturile în slujba statului.

## Stimați colegi,

Beneficiile acestui nou sistem de salarizare vor fi văzute la nivel minim și mediu, deoarece dintre cei 1,4 milioane de cetățeni despre care vorbim mulți își vor vedea salariile dublate sau chiar triplate în următorii ani. Salariul minim pe economie va crește până la 1.600 de lei noi până în 2012. Această creștere se va face într-o medie de aproximativ 30% atât pentru salariul minim, cât și pentru cel mediu din sectorul bugetar. Creșterile salariale vor ajuta la o mai bună competiție cu sectorul privat, atrăgând forță de muncă și talent în domeniile în care statul duce lipsă. Tocmai de aceea acest proiect de lege trebuie tratat cu maximă seriozitate și excepții de la el nu trebuie să existe.

La fel de important este ca Parlamentul să adopte acest proiect, iar orice opoziție pe temă să nu pornească de la simple poziționări politicianiste, ci de la principiile care au stat la baza acestei măsuri legislative. ## Stimați colegi,

„O idee periculoasă: o sosie a DNA pentru medici”

În urmă cu două săptămâni, într-un mediu de presă a apărut următoarea informație: „Ministerul Sănătății va înființa, începând cu 1 iulie, un soi de DNA pentru medici, mai exact va fi vorba de o Direcție de Integritate, ai cărei agenți vor testa personalul medical, să vadă cine nu-și face treaba decât pe bază de șpagă.”

În urma investigațiilor pe care le-am făcut, mi s-a confirmat că informația este reală și că se pregătește înființarea unui astfel de organism.

Nu doar în calitate de deputat, ci și de medic — dar, atenție!, nu pledez _pro domo_ și nici pro colegii mei de breaslă — consider că o măsură de genul celei preconizate de minister este imorală și periculoasă.

De ce este imorală? Pentru simplul fapt că aruncă o anatemă asupra unei întregi categorii profesionale. Pentru simplul fapt că, din plecare, se acordă tuturor medicilor prezumția de vinovăție, ceea ce, în ultimă instanță, are și o conotație neconstituțională.

De ce este periculoasă? Pentru că se creează un precedent care se poate aplica și altor categorii profesionale. Nu cred că va trece multă vreme pentru a-i veni cuiva ideea să înființeze un fel de DNA pentru profesori, un fel de DNA pentru șoferi, un fel de DNA pentru artiști etc. S-ar putea să ajungem o țară plină de DNA-uri!

Evident, înființarea unei Direcții de Integritate care urmează să „testeze personalul medical” — exprimarea este total confuză — pentru a vedea dacă sunt elemente de corupție în activitatea medicilor reprezintă o veritabilă clonă a DNA. Se va induce în acest fel, în opinia publică, impresia că medicul este dublu predispus la actul de corupție față de orice alt cetățean al României, ceea ce este profund greșit — nu există corupți și dublu corupți, ci, simplu, doar corupți, indiferent de profesie — și profund neconstituțional. Teza întâi a art. 16 alin. (1) din Constituție — „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice” — exclude ceea ce intenționează să facă ministerul, și anume o dublă cercetare pentru o anumită categorie profesională, în cazul de față, medicii.

Am mai înțeles că de fapt ideea a aparținut inițial Centrului Național pentru Integritate și că a fost transmisă autorităților de la Bruxelles, și că în Raportul Comisiei Europene referitor la monitorizarea justiției și progreselor anticorupție din România apare ca măsura pozitivă. Foarte

„Votul obligatoriu, o necesitate?!”

Duminică, 7 iunie, românii au fost chemați la urne pentru a-i desemna pe cei 33 de reprezentanți în Parlamentul European.

Rezultatul votului este deja cunoscut, cele mai multe voturi și, respectiv, mandate le-a obținut Alianța PSD+PC.

Cea mai mare problemă a reprezentat-o slaba prezență la vot, mai pregnantă în marile orașe. Sunt voci care cer introducerea votului obligatoriu, pe modelul Greciei.

Lipsa de interes pentru aceste alegeri se datorează neinformării cetățenilor despre Parlamentul European, dar și partidelor politice, care în timpul campaniei nu au reușit să atragă atenția asupra acestui lucru.

Votul este un drept fundamental, câștigat odată cu Revoluția din 1989, el trebuie exprimat, și degeaba te lamentezi că nu-ți place unul sau altul, când tu nu te prezinți la vot. Campaniile electorale trebuie să fie mai puțin virulente și mai mult informative, pentru a trezi interesul.

Este o bilă neagră pe care a primit-o întreaga clasă politică, iar, pentru viitor, partidele trebuie să regândească modul de a face campanie, mesajele electorale, alegerea candidaților.

Numai așa cetățenii își vor recăpăta încrederea și prezența la vot va crește.

„Ziua Mondială a Mediului” În mai bine de 100 de țări, pe data de 5 iunie se sărbătorește Ziua Mondială a Mediului.

Ziua Mondială a Mediului a fost instituită în 1972, când la Stockholm, cu ocazia Conferinței pentru sănătate umană, organizată sub egida Națiunilor Unite, Adunarea Generală a stabilit că ar trebui încurajate acțiunile pentru protejarea mediului înconjurător. Aceasta reprezintă un element important al Programului Ecologic al Națiunilor Unite (UNEP).

Fiind o sărbătoare a tuturor cetățenilor, această zi se sărbătorește în ziua de 5 iunie a fiecărui an și constituie un prilej pentru instituțiile guvernamentale, administrațiile locale, asociațiile de tineri, organizațiile nonguvernamentale de a se mobiliza prin manifestări comune, menite să atragă atenția asupra necesității protejării factorilor de mediu.

Manifestările dedicate Zilei Mondiale a Mediului se înscriu în efortul comun de transmitere către generațiile viitoare a unui mediu curat și sănătos, cu respectarea celor trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: economică, ecologică și socială. În multe țări, acest eveniment e utilizat pentru a atrage atenția politicienilor și populației la problemele de mediu existente pe plan local, național și regional.

Astfel, se reamintește anual omenirii cât de grave pot deveni lucrurile dacă nu se manifestă grija pentru patrimoniul natural.

Fenomenele meteorologice extreme se multiplică. Schimbarea continuă a climei se vede cel mai bine în zonele polare: zone înghețate de secole se topesc mai repede decât a fost anticipat, afectând atât oamenii din regiune, cât și animalele, al căror habitat este amenințat. Toate regiunile planetei sunt interconectate. Polii afectează clima de pe întreg globul. Încetinirea schimbărilor climatice este realizabilă prin implicarea a cât mai multe persoane în lupta împotriva schimbărilor climei la nivel global.

Cu toții am conștientizat faptul că natura nu este o infrastructură inertă, pe care omul o poate manevra după bunul lui plac, iar interdependența dintre om și natură este mai strânsă decât s-a crezut. Omul face parte din sistemul ambiental, ca element al unui întreg. Astfel, toți suntem conștienți că un mediu ambiant bolnav ne îmbolnăvește trupul, viața noastră.

Declarație politică intitulată „«Prima casă» a Guvernului Boc sau criza _subprime_ în varianta românească”

Așa cum era de așteptat, Programul „Prima casăˮ nu reprezintă decât o nouă fumigenă electorală a domnului Boc.

Dacă ar fi pus în aplicare în acest mod, acest program ar adânci și mai mult criza economică prin care trece România.

Acest tip de politici populiste a stat la baza crizei în America, când în 2000 s-a lansat programul „O casă pentru fiecare american”.

Un astfel de program, în variantă românească, nu va avea alt efect decât favorizarea creșterii prețurilor din sectorul imobiliar din provincie, unde acum o casă costă și sub 60.000 de euro.

Anunțul bombastic al Guvernului că 16 bănci se înghesuie să se implice în acest program nu este o victorie a domnului Boc, așa cum își dorește dumnealui, împreună cu cei din „mareaˮ Coaliție guvernamentală să ne facă să credem! Din păcate, băncile sunt atrase de garanțiile pe care le oferă Executivul.

Potrivit ordonanței de urgență pentru aprobarea programului, adoptată zilele acestea de către Guvernul Boc, bunul care face obiectul contractului de garanție, în cadrul procedurii de executare silită, va fi valorificat tot de către organele ANAF, deoarece creanțele rezultate din garanțiile acordate și plătite instituțiilor de credit în cadrul Programului „Prima casăˮ vor fi considerate creanțe bugetare.

Prin acordarea acestei garanții, statul a preluat de la bănci un risc pe care acestea nu doreau să și-l asume, dar s-a băgat și într-un carusel în urma căruia s-ar putea să recupereze de până la două ori mai puțini bani decât a acordat sub formă de garanții, în contul creditelor neachitate. Curată afacere pentru statul român, domnilor guvernanți!

Ar fi trebuit ca domnul Boc să țină cont de faptul că băncile nu sunt dispuse să apeleze la procedura de executare silită a creditelor scadente, deoarece pentru creditor este extrem de neprofitabil să se transforme în agenție imobiliară.

Oare nu reprezintă nimic pentru acest Guvern certitudinea că gradul de recuperare a datoriilor nu va fi cu mult mai mare nici dacă acestea sunt pasate în curtea statului?!

„Autostrada Brașov—Borș — obiectiv de necesitate națională”

Extinderea și modernizarea infrastructurii rutiere a devenit o prioritate majoră pentru România. Creșterea economică impune tranzitarea țării într-un mod mai rapid și mai ușor. În plus, în calitate de nou membru UE, România are nevoie de conexiuni mai bune cu autostrăzile europene ultramoderne.

Cel mai îndrăzneț dintre proiectele inițiate de Guvern până acum este Autostrada Transilvania — o autostradă de patru benzi, de 415 kilometri, care leagă orașul Brașov, din centrul României, de Oradea, la granița cu Ungaria. Acesta este în prezent cel mai mare proiect de autostradă din Europa.

La finalizarea sa, autostrada va deveni o parte importantă a sistemului național de autostrăzi, oferind o legătură vitală cu restul continentului și legând centre majore ale pieței europene de cele din Asia Centrală.

Din păcate însă România nu a reușit să cheltuiască pentru infrastructura rutieră decât extrem de puțin din fondurile europene, deși programul ISPA alocă acestui sector, pentru perioada 2000 — 2010, aproape 673 milioane euro.

Proiectele propuse spre finanțare pe fonduri ISPA au atras aproximativ câteva sute de milioane de euro, dar mai puțin de jumătate au fost propriu-zis cheltuite. Din această cauză, dar nu numai, infrastructura rutieră românească arată, în cele mai multe regiuni, mai rău ca după un bombardament. De aceea, atât autoritățile guvernamentale, cât și autoritățile locale trebuie să depună eforturi conjugate pentru ca drumurile, în special cele de intrare în țară, să devină practicabile în sensul cel mai bun cu putință.

Vestul țării reprezintă poarta de intrare în țară a turiștilor, ceea ce determină dezvoltare regională, noi locuri de muncă pentru cei cuprinși în programe turistice, dar nu numai, precum și promovarea internațională, în sens pozitiv, a României, lucru extrem de necesar, mai ales în această perioadă.

Declarație politică intitulată „Discriminarea politică și efectele ei... electorale”

Am atras atenția, și nu o dată, asupra pericolului pe care îl reprezintă politizarea posturilor de conducere din instituțiile deconcentrate, legiferată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice. Revin astăzi asupra subiectului pentru că recent încheiata campanie electorală pentru europarlamentare mi-a confirmat, din păcate, temerile.

I-am văzut pe noii „manageri” la lucru, ca cei dintâi activiști ai partidelor care i-au propulsat drept recompensă pentru rezultatele anterioarei campanii, din noiembrie 2008, și, desigur... în perspectiva celei din toamnă, pentru prezidențiale.

Nu știu în ce măsură s-a îmbunătățit activitatea administrației publice, dar am văzut cu ochii mei că, prin motivarea propriilor activiști, activitatea celor două partide aflate la guvernare s-a îmbunătățit substanțial!

Chiar dacă zarurile par a fi fost definitiv aruncate, în calitate de deputat nu pot să nu atrag încă o dată atenția asupra acestei situații discriminatorii, care pune în pericol încălcarea principiilor pe care se bazează funcționarea unei societăți democratice.

Teoria interacțiunii comportamentale, elaborată de Rabbie, arată că discriminarea în favoarea propriului grup este un lucru pur rațional, instrumental și economic, că indivizii au tendința să îi favorizeze pe membrii propriului grup și deci să îi defavorizeze pe membrii altor grupuri, pentru a-și maximiza câștigul personal. Alocând mai multe resurse membrilor grupului de care simt că aparțin, indivizii se așteaptă ca și aceștia, la rândul lor, să îi favorizeze, conform normelor de reciprocitate.

Cu alte cuvinte, mecanismul este unul deja studiat, deja verificat.

Ceea ce încă nu s-a măsurat este efectul acestui tip de discriminare:

— în plan social — din perspectiva categoriei funcționarilor publici care, dacă nu beneficiază de sprijin politic, nu mai au nicio șansă să promoveze profesional, dar și din cea a acelora care au fost înlăturați abuziv din funcții, prin apariția Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009, în condițiile în care, potrivit Declarației Universale a Drepturilor Omului, „Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și drepturi.”;

„Mediul și apele curgătoare transfrontaliere”

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a susține următoarea declarație politică: „Mediul și apele curgătoare transfrontaliere”.

Conferința internațională pe probleme de mediu, în special cele legate de apă, ca element important al vieții, desfășurată la Sankt Petersburg, a adus în fața auditoriului importante probleme legate de utilizarea acesteia, calitatea și protecția ei împotriva factorilor poluanți. Un aspect care s-a punctat a fost cel legat de modul de gestionare a cursurilor de apă transfrontaliere.

România este, datorită, în primul rând, cursurilor de apă Mureș și Dunăre, în cel puțin două posturi importante pentru ea. Când vorbim despre Dunăre, vorbim despre aspectul economic și cel al mediului într-o conjunctură a globalizării și conexiunii internaționale.

Chiar dacă conexiunea economică este importantă privind Coridorul paneuropean de transport VII (Rin — Main — Dunăre), din punct de vedere al conferinței desfășurate la Sankt Petersburg importanța protecției mediului, a calității și folosirii apelor curgătoare nu este mai puțin importantă.

Este de remarcat că tot ceea ce poluează în amonte o apă curgătoare se regăsește în aval, adică, din punct de vedere al Dunării, pe teritoriul României și în special în zona protejată UNESCO — Delta Dunării.

A doua postură pe care doresc să o aduc în fața Parlamentului, și nu numai, ca deputat al unui colegiu pe al cărui teritoriu trece Mureșul, este problema referitoare la afectarea debitului cursului Mureșului pe teritoriul României.

Dacă atunci când vorbim despre Dunăre vorbim despre afectarea cu tot felul de agenți poluanți din amonte, în cazul Mureșului suntem afectați ca debit de apă, ca nivel de curgere în amonte, datorat consumului de apă din aval.

În acest sens, atrag atenția asupra unui fapt care se întâmplă pe baza unor acorduri la nivel guvernamental și zonal. Aradul exportă apă, contra cost, Ungariei. Veți spune, foarte bine. Așa este, până la o anumită limită, când consumul din aval creează probleme în amonte. Cine cunoaște aceste probleme, cine le urmărește sau cine studiază efectele acestora?

## „Rusia — Ziua Naționalăˮ

La 12 iunie 1990, Parlamentul Republicii Socialiste Sovietice Federative Ruse, parte componentă a URSS-ului, a aprobat, aproape în unanimitate, declarația de suveranitate. Documentul a arătat calea către o Rusie modernă și a reprezentat o piatră de hotar în istoria acestui stat.

Ziua de 12 iunie este o dată relativ nouă în calendarul sărbătorilor rusești și a început să fie aniversată abia din anul 1994. Denumirea actuală a zilei naționale datează din anul 2002.

După obținerea independenței, Federația Rusă a trecut printr-un proces de transformare, dintr-un stat excesiv totalitar s-a transformat într-o țară modernă, cu o politică activă, capabilă să rezolve contradicțiile externe nu prin forță, ci prin negocieri pașnice.

După o perioadă de tranziție, Rusia s-a afirmat ca o forță economică mondială. Ritmul de creștere a PIB-ului este anual de peste 8%, iar din punct de vedere economic, spre sfârșitul anului 2007, Rusia a devenit a șaptea putere economică a lumii.

La Forumul Mondial Economic de la Sankt Petersburg, au fost prezentate obiectivele economice de dezvoltare a Federației Ruse. Rusia este bogată în resurse naturale, deține locuri fruntașe în extracția de petrol, gaze naturale, metale prețioase. Datorită eforturilor depuse, Rusia și-a demonstrat capacitatea de a-și stabili prioritățile, ajungând astfel să dețină președinția G8 (cele 8 mari puteri economice).

Pe 12 iunie, Rusia sărbătorește Ziua națională. Pentru noi, rușii lipoveni din România, cu rădăcini adânci și sacre în pământul rusesc, este o datorie și o onoare de a sărbători cum se cuvine Ziua Rusiei. Indiferent de zona în care trăim, noi, rușii lipoveni, ne individualizăm prin caracterul profund religios, prin cântecele și dansurile tradiționale pe care le-am moștenit de la strămoșii noștri și pe care le transmitem mai departe generațiilor tinere.

„Infrastructura de turism electoral — singura realizare a coaliției de guvernare”

Atât PSD, cât și PD-L au anunțat în perioada campaniei electorale din toamna anului trecut drept prioritate refacerea infrastructurii și investiții majore în acest domeniu. Se vorbea cu aplomb despre „Construirea a aproximativ 1.000 de kilometri de autostrăzi” (Sursa: Programul politic de guvernare al alianței PSD+PC, 2008—2012, 10 angajamente pentru România) sau despre „Modernizarea a 1.000 de kilometri de cale ferată” (Sursa: Programul politic de guvernare al alianței PSD+PC, 2008—2012, 10 angajamente pentru România).

După ce s-au văzut înscăunați în fotoliile puterii, iată că niciun demnitar al celor două partide nu își mai amintea de infrastructură ca prioritate. Mai mult, domnul Berceanu declara că „autostrăzile nu sunt o prioritate pentru actualul Guvern”, asta atunci când nu declara că dorește să construiască o autostradă către Craiova. Iar în ceea ce privește infrastructura de transport feroviar, nu numai că nu a beneficiat de nicio investiție, dar în fiecare săptămână primim știri despre reduceri masive de personal sau închiderea unor comunicații feroviare.

În schimb, cele două partide se preocupă de dezvoltarea unei altfel de infrastructuri: cea a turismului electoral. Autobuze portocalii și roșii se intersectau pe drumurile țării, mărind numărul voturilor pe liste suplimentare. Nu mare ne este uimirea când am văzut că județe precum Ilfov sau Teleorman au fost vizitate în ziua votului de mii de turiști, având printre cele mai mari ponderi în economia voturilor pe liste suplimentare.

Putem spune, după ziua de 7 iunie 2009, că actuala coaliție de guvernare a făcut investiții majore în infrastructură, dar nu în cea publică, atât de necesară, ci în infrastructura de turism electoral, ascunsă ochilor contribuabililor.

Iar această „realizare”, este adevărat, nu s-a regăsit în nicio promisiune electorală....

„Clasa de mijloc, încotro?!”

Acum, în plină criză economică, situația tinde să devină dramatică pentru clasa de mijloc, în condițiile în care ea nu are repere valorice, instituționale și de autoritate la care să se raporteze. Depășind, prin tranziție, instituțiile epocilor trecute, dar pierzându-și încrederea în instituțiile politice noi, încă insuficient de bine înrădăcinate pentru a genera sprijin necondiționat, avem în prezent o situație de vid valoric periculos. Clasa de mijloc românească există, numai că nu este așa cum ar trebui să fie.

Apariția clasei de mijloc la noi este un proces dezrădăcinat nu doar pentru că se desfășoară în absența unor instituții dezvoltate ale statului, ci și pentru că cei care au ajuns să o formeze provin la rândul lor în cea mai mare parte din niște dezrădăcinați. Țărani mutați de comunism de la sat la oraș, părinții burghezilor de azi nu mai sunt nici țărani, nici orășeni.

Depresiunea economică a anilor 1980 a întrerupt bruma de evoluție socială pozitivă și a accentuat lupta pentru supraviețuire și atomizarea socială.

Anii 2000 au început să aducă bunăstare, însă, pe fondul absenței unui set de valori și în lipsa unor stimuli sociali relevanți, bunăstarea nu a făcut decât să accentueze atomizarea socială. Criza economică și un grad de îndatorare de 70% sau credite auto pe 10 ani, aberante și în condiții normale, doar accentuează o criză socială foarte puternică. În absența unor modele și repere, noua clasă de mijloc s-a aruncat în consum ca mijloc de mângâiere a frustrărilor acumulate. Acum se dovedește că acest paliativ nu doar că nu a funcționat, ci a contribuit la accentuarea problemei.

Statul este grav afectat, prin încurajarea eludării plății taxelor și impozitelor. Din punct de vedere economic, România va trece peste criză, cu ajutorul Uniunii Europene, al țărilor care au interese economice în România, al multinaționalelor sau chiar al soluțiilor individuale. Există șansa ca clasa de mijloc românească să ajungă asemănătoare cu cea occidentală? Până când ea nu va înțelege că asocierea este cea mai bună cale către progres și nu își va construi propriul vehicul politic, va rămâne în continuare nebăgată în seamă, victima unor politici inadaptate, existând varianta ca această criză să accentueze tensiunile sociale pe care creșterea economică le-a atenuat în ultima perioadă.

„Dictatura politică portocalie”

Calitatea de deputat PNL de Botoșani îmi conferă dreptul de a mă adresa dumneavoastră, domnilor guvernanți, cu o întrebare simplă: care va fi viitorul democratic al acestei țări, în condițiile în care Poliția și Parchetul funcționează doar la comanda politică portocalie?

Aș dori, dacă se poate, să-mi răspundă la această întrebare domnii miniștri de interne și ai justiției: cum se face că structurile pe care le au în subordine nu mai funcționează independent în România? Sper ca atitudinea pe care o adoptați față de tot ceea ce reprezintă valoare democratică să nu vă împiedice să-mi adresați un răspuns sincer și la obiect.

La Botoșani a fost organizată de Asociația „Moldova 2006” o tombolă având ca premiu un automobil Dacia Sandero, campania fiind susținută în mod declarat de PD-L. Asemenea practici se înscriu perfect în linia politică adoptată de PD-L. După ce a încercat să mituiască electoratul cu vorbe lipsite de acoperire, la alegerile parlamentare din 2008, dar și în această campanie pentru europarlamentare, PD-L a trecut acum la fapte: oferă mită în produse!

Lipsa de idei, de proiecte, de oameni valoroși, de decență și de bun-simț este compensată la PD-L cu aspiratoare, biciclete, frigidere sau telefoane mobile. Am fost uluiți de tupeul acestor așa-ziși politicieni care cred că voturile românilor pot fi cumpărate în acest mod!

PNL nu a lăsat nesancționat acest comportament. Filiala PNL Botoșani a semnalat infracțiunea la Biroul Electoral al Circumscripției Județene Botoșani și a contestat ulterior la BEC refuzul acestuia de a o sancționa. BEC a admis decizia PNL, iar plângerea a fost transmisă organelor de urmărire penală. Sperăm că acestea vor da cât de curând o decizie care va permite justiției să se pronunțe asupra unor astfel de comportamente.

Ceea ce s-a întâmplat la Botoșani este deosebit de grav. După 20 de ani de exercițiu democratic, ne-am fi așteptat ca partidele politice să se maturizeze. Din păcate însă PD-L a rămas fidel unor comportamente primitive din punct de vedere politic, imorale și infracționale, încercând să promită oamenilor orice numai să le ia votul. Sperăm ca toate cazurile similare din țară să fie sancționate de organele în drept.

„Coplata sau taxa pe boală a Guvernului Bocˮ

Declarația mea politică de astăzi se referă la intenția Ministerului Sănătății în ceea ce privește introducerea sistemului de coplată în sănătate, chiar din această toamnă.

Că actuala guvernare PSD plus PD-L nu mai are bani nici măcar pentru plata pensiilor și a salariilor nu reprezintă niciun secret _._ Ne-a spus-o chiar ministrul de finanțe de câteva ori.

Că actuala guvernare PSD plus PD-L încearcă pe orice cale să mai stoarcă de la cetățeni câțiva bănuți, nici acest lucru nu reprezintă un secret. Birul forfetar impus micilor întreprinzători spune totul.

În goana sa după bani, „puternica” guvernare PSD — PD-L, prin coaliția pe care o formează, se pare că a găsit o nouă soluție pentru a colecta fonduri la bugetul de stat și, în același timp, pentru a mai reduce cheltuielile bugetare. Găselnița, de data aceasta, poartă numele de Reforma sistemului sanitar și ar presupune, nici mai mult nici mai puțin, introducerea serviciilor medicale în sistem de coplată pentru toți cei care plătesc taxe în sistemul public de asigurări de sănătate.

Am putea spune că este mai mult decât ingenios, nu? Cine și-ar fi închipuit că Reforma sistemului de sănătate în România se poate realiza atât de simplu? Norocul nostru a fost că — și aici permiteți-mi să-l citez pe un reprezentant marcant al actualului Guvern, domnul Paleologu, ministrul culturii —, norocul nostru a fost că a căzut pe noi această „pleașcăˮ, prin accederea la guvernare a Coaliției pentru România!

Așadar, Ministerul Sănătății ne-a informat că începând de la 1 septembrie se va introduce coplata serviciilor medicale. Cu alte cuvinte, va exista un pachet de analize și consultații ce vor fi acoperite de Casa de Asigurări, restul însă le vom suporta din buzunarul propriu.

Totuși, nu putem să nu ne întrebăm ce se întâmplă de fapt cu impozitul de 5,5% din salariu care se duce la fondul public de sănătate, și care mai este utilitatea acestuia?! Motivația dată de ministrul sănătății, conform căruia prin coplată se va elimina vechea practică a „șpăgii din spitalˮ este pură demagogie, iar Domnia Sa o știe foarte bine. Realitatea este că din septembrie vom avea o nouă taxă: cea pe boală!

„Descentralizarea învățământului preuniversitar”

Pentru învățământul preuniversitar românesc perspectivele descentralizării rezultă din nevoia de răspundere politică, autonomie instituțională, apropiere de centrul de decizie de la locul actului de educație, transparența actului decizional, valorizarea resursei umane, subsidiaritate, respectarea diversității culturale și etnice, abordare etică a serviciului educațional. De aceea, descentralizarea trebuie privită ca transfer de competențe administrative și financiare de la nivel central către administrația publică locală, prin redistribuirea responsabilităților autorității decizionale și a răspunderii publice pentru funcții educaționale specifice de la nivelul central către nivelul local, prin transferul competențelor decizionale de la nivelul central către cele locale.

Prin transferul de competențe se răspunde mai bine necesităților sistemului în domenii importante precum: curriculum, management educațional, resurse umane, finanțare, stabilite de strategia descentralizării învățământului preuniversitar. De asemenea, consider că printr-o descentralizare reală s-ar putea soluționa mai eficient problemele privind subfinanțarea sistemului de învățământ, determinate în principal de neconcordanța dintre prioritățile stabilite de unitățile de învățământ și alocarea insuficientă a resurselor financiare în vederea îndeplinirii acestora.

În opinia mea, descentralizarea în educație ar trebui să presupună crearea unui sistem de învățământ organizat, administrat și finanțat conform rigorilor europene în ceea ce privește asigurarea calității procesului instructiv-educativ, a accesului liber, egal și deplin al tuturor copiilor și tinerilor la actul educațional și adecvarea ofertei educaționale la interesele și nevoile beneficiarilor direcți și indirecți. Eficiența descentralizării trebuie să se regăsească în valoarea adăugată în educație, materializată prin capacitatea de integrare a tinerilor absolvenți în societate pe baza competențelor profesionale dobândite și în funcție de piața forței de muncă la nivel local, național și internațional. Descentralizarea nu trebuie să producă dezechilibre și distorsiuni în organizarea, conducerea și susținerea de la nivel național a sistemului de învățământ.

Premierul Emil Boc a declarat de curând că printre prioritățile Executivului se află și agricultura. Nu aflăm nimic nou, deoarece încă de la elaborarea Programului de guvernare domnii din coaliție au susținut că această ramură va fi una prioritară.

Au trecut însă aproape 6 luni de guvernare pline de promisiuni pompoase, care s-au dovedit rapid a fi doar vorbe goale și bâlbâieli amețitoare.

Putem constata cu ușurință că am fost înzestrați, prin bunăvoința domnului președinte-jucător de alianțe și coaliții, cu un guvern fără niciun plan, fără nicio direcție, fără nicio viziune, fără un viitor pentru români. Un guvern care promite mult și uită tot a doua zi. Un guvern care adoptă ordonanțe ilegale sau inventează proiecte pe care nu le mai susține ulterior. Un guvern al jocului de glezne, din prea multă plictiseală pe la reuniuni... Și atât.

Încă de la apariția bugetului de stat pe anul 2009, am realizat că toate obiectivele guvernanților în ceea ce privește agricultura nu vor putea fi împlinite, având în vedere sumele mici prevăzute.

A venit apoi și rectificarea, care a redus fondurile Ministerului Agriculturii cu puțin peste 2 miliarde de lei și a dovedit că nu exisă nicio prioritate în acest an și că agricultura românească nu are decât să devină Cenușăreasa Europei.

Ne întrebăm atunci ce se va întâmpla cu obiectivele de guvernare în ceea ce privește domeniul agriculturii, cum ar fi: aplicarea de scheme eficiente de finanțare a agriculturii pentru absorbția integrală a fondurilor, cofinanțării de la bugetul de stat, prin proiecte tip „Fermierulˮ și SAPARD-ul românesc; creșterea subvenției din resurse proprii pentru domeniile prioritare, la un nivel similar cu celelalte țări ale UE, până la momentul de convergență cu Programul european de subvenție; promovarea unei politici de stimulare pentru producătorii care produc total sau parțial pentru piață; subvenționarea semințelor selecționate, a materialului săditor și a materialului genetic ameliorat.

Și acestea sunt doar câteva dintre promisiunile făcute sub jurământ în Parlamentul României la învestire, dar neîndeplinite până în prezent, deși măcar din bun-simț o parte dintre ele ar fi trebuit să-și găsească corespondent în preocupările Ministerului Agriculturii, care să fie transformate în decizii rapide, mai ales că în perioadă de criză agricultura ar trebui să devină o prioritate pentru un guvern responsabil.

„«Prima casă» — ultima găselniță electorală”

Programul „Prima casăˮ al Guvernului Boc se dovedește a fi ceea ce PNL a spus încă de la începutul mediatizării acestuia: o promisiune de campanie, o nouă minciună din seria neîncheiată de minciuni a coaliției PD-L — PSD.

Faptul că 16 bănci se înghesuie să se implice în acest program nu este o victorie a Guvernului, așa cum își doresc partidele de la guvernare să ne convingă. Băncile sunt atrase de garanțiile pe care le oferă Executivul, însă inconștiența Guvernului Boc — Geoană — Băsescu atinge cote alarmante. Marele pericol este că acest tip de politici de garanții guvernamentale pe care le oferă, din considerente pur electorale, adâncește criza.

„Prima casăˮ costă 60.000 de euro, ceea ce înseamnă că, timp de 30 de ani, un cetățean va plăti o rată medie de aproximativ 350-400 de euro pe lună. Condiția este să aibă un salariu de o mie de euro! Or, salariul mediu pe economie este acum în jur de 14 milioane de lei net!

Deși a fost lansat ca un program care va aduce o casă pentru tot românul, în realitate nu este așa. Dacă ar fi să evaluăm câți români se vor bucura de acest program, în condițiile în care garantarea s-ar face la suma maximă, ar rezulta 16.700 de credite, deci tot atâtea familii ce vor beneficia de program.

La acestea se adaugă faptul că programul este necorelat cu realitățile pieței imobiliare din diferite orașe: introducerea plafonului valoric de 60.000 de euro conduce la discriminare. Dacă în București cu această sumă se poate cumpăra maximum un apartament de două camere într-un bloc vechi aflat la periferie, într-un oraș mic, cu aceeași sumă poți cumpăra un apartament mult mai mare. Concluzia este evidentă: acest program va favoriza creșterea prețurilor din sectorul imobiliar din provincie, unde acum o casă costă mult sub 60.000 de euro.

Programul trâmbițat de Guvernul Boc — Geoană — Băsescu, intitulat „Prima casăˮ, se dovedește a fi pe zi ce trece doar un exercițiu demagogic, populist și greu de pus în practică de actualul Executiv. „Prima casăˮ este acum, de fapt, „Indiferent a câta casăˮ, după ultimele declarații ale

ministrului Pogea. Bâlbâielile din coaliție demonstrează că nici măcar cei din același partid nu se mai înțeleg în ceea ce privește acțiunile comune ale Guvernului.

„Centrul de Excelență în Filozofie despre scoaterea disciplinei Logică și argumentare dintre materiile de învățământ la liceu, clasa a IX-aˮ

Stimați colegi,

În timpul alocat declarațiilor politice de astăzi vreau să vă expun punctul de vedere al Centrului de Excelență în Filozofie în legătură cu scoaterea disciplinei Logică și argumentare dintre materiile de învățământ la liceu, clasa a IX-a.

În continuare am să dau citire memoriului primit pe adresa cabinetului parlamentar, memoriu adresat și înaintat doamnei ministru Ecaterina Andronescu cu prilejul unui miting împotriva acestei măsuri complet nefundamentate.

„Stimată doamnă ministru Ecaterina Andronescu,

Vă solicităm ferm, insistent și responsabil revenirea asupra ultimelor planuri-cadru, astfel încât disciplina Logică și argumentare să rămână în orarul clasei a IX-a de liceu.

Ne alăturăm astfel cererii formulate de Academia Română, de Societatea Română de Filozofie, de Facultatea de Filozofie din București, de Facultatea de Filozofie din Cluj, de Facultatea de Filozofie din Iași, de Facultatea de Filozofie din Timișoara, de Facultatea de Filozofie din Craiova.

În loc de orice argument, preferăm să vă spunem că nu am găsit nici măcar un singur intelectual care să susțină măsura dumneavoastră de înlocuire a acestei discipline cu una a cărei inventare ad-hoc încă nu este gata. Învățământul românesc nu este ograda personală a nimănui.

În ce privește eventuala dumneavoastră argumentație, cu eleganță dilematic-distructivă vă informăm că din două, una: ori această argumentație lipsește cu desăvârșire — ceea ce ar fi foarte grav —, ori nu lipsește — ceea ce ar fi încă și mai grav, i.e. paradoxal, i.e. absurd, căci cuvântul grecesc pentru argument este substantivul _hológos,_ de unde și numele disciplinei pe care o considerați incompatibilă cu reformarea școlii românești.

Cu o malițiozitate ce conferă un sens aproape carnal celebrei sintagme hegeliene despre viclenia rațiunii, Istoria s-a dovedit mereu necruțătoare cu cei care au încercat, profitând de puterea cu care, mai mult sau mai puțin accidental, erau învestiți temporar, să le impună celorlalți propria lor puținătate. Se obține mult mai ușor «celebritatea» lui Melethos decât celebritatea lui Socrate.

## **Doamna Daniela Popa:**

Cu aceasta, încheiem ședința consacrată declarațiilor politice.

La ora 10.00 va începe ședința în plen a Camerei Deputaților, cu toate problemele înscrise pe ordinea de zi. Vă mulțumesc, stimați colegi.

O zi bună!

DUPĂ PAUZĂ

## Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările Camerei Deputaților de astăzi și anunț că din totalul celor 334 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 178, sunt absenți 156, din care 56 participă la alte acțiuni parlamentare.

Domnul deputat Petru Călian.

Vă mulțumesc. Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Pe procedură. Se constată foarte simplu faptul că nu avem cvorum. Probabil că unii colegi o să invoce faptul că la dezbateri pe proiecte nu este nevoie de cvorum, doar la vot final. Însă, pentru a nu mai ajunge la neînțelegerile de ieri, în urma cărora s-a constatat că nu există dezbateri pe proiecte de lege, observ că într-adevăr trebuie să privim cu multă atenție această problemă și, în consecință, doamnă președinte, vă solicit un apel nominal.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule deputat...

## Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Nu aș fi intervenit dacă ieri nu m-ați fi lăsat vreo 30 de minute, de asemenea, cu mâna ridicată sus și nu m-ați văzut. Știm că cine nu vede, nu aude și nu vorbește trăiește o mie de ani. Dar asta este deviza unei instituții care se numește „Sacra Corona Unita”. Sper că partidul dumneavoastră nu funcționează după aceleași principii... Sau poate că da!

Încălcarea în mod repetat a celor mai elementare norme de conducere a Camerei Deputaților este o acțiune pe care Regulamentul Camerei noastre poate să-l sancționeze. Vreau să vă comunic că de când sunt membru al acestei Camere am asistat și am participat la ședințe conduse de mai mulți președinți ai acestei Camere, indiferent că eram la putere sau că eram în opoziție, însă niciodată nu s-a abuzat în acest fel și prin aceste maniere așa cum faceți dumneavoastră.

Domnule deputat, puteți să fiți puțin mai clar în ceea ce spuneți? Că văd că îmi aduceți o serie de acuze pe care aș vrea să le înțeleg.

Da. Ca să fiu mai precis, la Secțiunea a 4-a, „Biroul Permanent al Camerei Deputaților și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare”, art. 31 lit. i), se spune că Biroul permanent al Camerei Deputaților întocmește proiectul ordinii de zi a ședințelor Camerei Deputaților și al programului de lucru al acesteia, pe care îl transmite Comitetului liderilor grupurilor parlamentare spre dezbatere și aprobare.

De asemenea, la articolul...

Așa... Și?

## **Domnul Mihăiță Calimente:**

O să vă spun. De asemenea, la art. 86, Secțiunea a 2-a, „Ordinea de zi și programul de lucru al Camerei Deputaților”, sunt o serie de articole, și art. 89 spune: „Proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru sunt săptămânale și se aprobă de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare în ziua de miercuri a fiecărei săptămâni de lucru a Camerei pentru săptămâna următoare.” Și mai departe sunt articole care se referă la acest lucru. Or, ieri, dumneavoastră ați invocat, prin intermediul colegilor dumneavoastră, că această ordine de zi nu a fost discutată și nu a fost făcută.

Eu cred că ori colegii dumneavoastră nu știau, ori dumneavoastră nu v-ați făcut datoria. Sau, și mai grav, v-ați pus de acord cu colegii dumneavoastră să întrebe un lucru pe care dumneavoastră știați că nu l-ați făcut și în acest sens să blocați lucrările Camerei Deputaților.

Și ca să fim mai exacți și să lucrăm cu regulamentul, vreau să vă aduc aminte că există și art. 26 în acest regulament, care se referă la revocarea din funcție a președintelui Camerei Deputaților și la lit. b) se spune clar în ce condiții poate fi revocat din funcție: „...încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Camerei Deputaților sau Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului”, lucru pe care dumneavoastră l-ați făcut în mod repetat și nu numai în această ședință.

Și ieri ați dat cuvântul colegilor noștri nu pe procedură, pentru că nici nu intrasem în discuția pe fond, s-a intrat într-o discuție pe fond, unde la un moment dat doamna Turcan, colega noastră, ne-a prezentat intențiile de bună-credință ale diafanului Partid Democrat, atât de îndreptat spre democrație și spre respectarea regulilor și statului de drept, încât la un moment dat chiar mi-a venit să plâng dacă mai continua cu afirmațiile referitoare la democrația și credibilitatea Partidului Democrat Liberal.

Deci, în consecință, doamnă președinte, ca să nu ajungem în situația art. 26, vă rog frumos să respectați întru totul acest regulament, pentru că ați fost pusă acolo de noi să

conduceți în mod imparțial această Cameră, iar în momentul când vreți să vă exprimați poziții personale, coborâți la acest microfon.

## **Doamna Roberta Alma Anastase**

_**:**_

## Domnule deputat,

## Dragi colegi,

Eu am constatat că, de ceva timp încoace, în momentul în care avem disponibilitatea, să spunem, sau dorința de a face o anumită declarație politică, primul lucru pe care-l fac anumiți colegi e să se ia de președintele Camerei. În momentul de față, putem constata cu ochiul liber, uitându-ne în primul rând la colegii domnului deputat, că nu sunt în sală. Vedem un mare gol în rândul Grupului parlamentar al PNL. În ceea ce privește...

## **Domnul Mihăiță Calimente**

**:**

Să vă uitați la deputații Grupului PD-L dacă sunt prezenți!

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Domnule deputat,

Înainte de a vă uita la alte grupuri parlamentare, în primul rând vă uitați la grupul dumneavoastră.

În ceea ce privește exprimarea oricărui deputat sau grup parlamentar, eu, în activitatea mea de președinte al Camerei, am respectat permanent voința grupurilor parlamentare, indiferent dacă eu fac parte sau nu dintr-un anumit grup parlamentar.

Ieri s-a operat o schimbare, domnule deputat, îmi pare rău că nu ați sesizat-o, în ordinea de zi, în cadrul Biroului permanent. În cadrul Biroului Permanent, trei proiecte de lege fără raport au fost introduse, prin voința liderilor de grup, pe ordinea de zi.

Prin urmare, ceea ce au invocat colegii dumneavoastră și ai noștri ieri, în ședința de plen, a fost legat de faptul că aceste proiecte introduse pe ordinea de zi, într-un mod neașteptat, nu au putut fi analizate și gândită o anumită poziție politică sau, pur și simplu, o poziție individuală a fiecărui deputat. Atât și nimic mai mult.

Din acest punct de vedere, să știți că nu am pus pe nimeni să vorbească și mi se pare că este o acuzație nedreaptă, ca să nu spun iresponsabilă, pe care vă permiteți s-o faceți, și cred că trebuie să contați pe responsabilitatea fiecărui parlamentar în a ști ce spune și în a-și asuma anumite poziții politice, cu atât mai mult cu cât acele poziții reflectă poziția unui grup parlamentar, în ansamblu, și nu a președintelui.

Credeți-mă, domnule deputat, că ori de câte ori voi dori să fac anumite precizări, le voi face eu singură, și nu prin intermediul altcuiva. Iar dumneavoastră dacă nu aveți altceva de făcut decât să atacați președintele Camerei Deputaților, vă doresc succes. Dar poate ar fi mai bine să vă analizați propria activitate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mihăiță Calimente**

**:**

Dacă mi-aș analiza propria activitate, dumneavoastră v-ați da demisia.

Domnul deputat Márton Árpád.

## Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

Este o problemă destul de importantă de procedură. În primul rând, dacă mă uit în sală, în primele bănci ale PD-L-ului sunt cam atâția reprezentanți ca din partea UDMR-ului, în mod evident. Suntem grupuri parlamentare identic de mari.

Referitor la ceea ce s-a introdus.... E bine să... azi am venit cu hârtii. Deci fiecare, după memorie, zice ce dorește. Eu de acum încolo citesc din hârtii.

Ordinea de zi aprobată, punctul 1, punctul 2, la propunerea Biroului permanent a fost inclus la punctul 2 și 3, pentru ca să se decaleze termenul de 45 de zile la 60 de zile, pentru a se dezbate un proiect de lege care altfel ar trece cu aprobare tacită. Ăsta este... dar domnul deputat nu este de acord. Bine. „Prima Cameră sesizată. Data prezentării în Biroul permanent: 27.04.2009. Data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final: 10.06.2009. Potrivit art. 75 alin. (2) din Constituție și art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților, Biroul permanent propune prelungirea termenului constituțional de la 45 la 60 de zile, în condițiile art. 75 alin. (2) din Constituție.”

Deci asta se dorește să se blocheze în această sală, pentru că Partidul Democrat Liberal nu dorește ca Parlamentul să-și facă treaba. E o treabă de maimuță, am înțeles, să apeși butonul, e mult mai bine să treacă tot așa cum vine de la Guvern sau de la inițiatorii PD-L-ului, fără să fie dezbătut, fără să fie votat în Camera Deputaților, fiind vorba despre o lege care, cică, nu este contestată. Citez iarăși din AGERPRES, marți, 20 mai 2009: „Domnul Márton Árpád minte...”, adică subsemnatul, „...legea nu e contestată”.

Altă hârtie: Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind, înregistrată la Comisia pentru cultură. Nu dau citire întregului material. „Legea respectivă a fost respinsă în urma numeroaselor critici primite din partea organizațiilor naționale și internaționale, Federația Internațională a Jurnaliștilor, FRJ MediaSind, Asociația Jurnaliștilor din România, Clubul Român de Presă, Centrul pentru Jurnalism Independent, Agenția de Monitorizare a Presei, Confederațiile sindicale CNSLR Frăția, Blocul Național Sindical, CSDR, Meridian etc.”

Mulțumesc.

Erau doamna Aura Vasile, domnul Petru Călian, domnul Eugen Nicolăescu, doamna Raluca Turcan, înțeleg, cu drept la replică.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Am să vă rog de la început să nu-mi tăiați microfonul cum i-ați făcut colegului meu Márton...

Nu, mă scuzați, a fost o greșeală...

...în condițiile în care și în ședința de ieri, și în ședința de astăzi, pe reprezentanții PD-L-ului i-ați lăsat să vorbească jumătate de oră...

Mulțumesc pentru înțelegere.

Doamnă președinte,

Vă solicit, în numele grupului meu parlamentar, să respectați regulamentul, pentru că, atunci când eu v-am votat, și colegii mei v-au votat, v-am dat această împuternicire de a supraveghea să respectăm regulamentul, pentru bunul mers al activității Camerei Deputaților.

În acest moment, prin ceea ce colegul nostru de la PNL solicită, verificarea cvorumului, dumneavoastră știți foarte bine că se încalcă regulamentul. Dezbaterile generale nu au nevoie de acest cvorum. El este necesar și se verifică numai în cazul votului final.

Legat de cele două proiecte de lege, doamnă președinte, vă rugăm să intrați în ordinea de zi și să începem adoptarea sau neadoptarea prelungirii termenului de la 45 de zile la 60 de zile. În caz contrar, voi crede eu, împreună cu tot grupul meu parlamentar, că manipulați Camera Deputaților, pentru ca aceste legi să treacă tacit, în condițiile în care cred eu că autorul este în conflict de interese, socotind că soțul dânsei lucrează unde lucrează și mă pot gândi că are niște interese imediate.

Vă solicit, doamnă președinte, să începeți să lucrați și să nu pierdem timpul. Manevrele pe care le încearcă Grupul parlamentar al PD-ului cred că sunt mai mult decât vizibile.

Vă rog să intrați în ordinea de zi și să respectați Regulamentul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Era domnul deputat Eugen Nicolăescu, vă rog. Domnule Eugen Nicolăescu, aveți cuvântul.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Și ieri după-amiază, și astăzi de dimineață ne facem de râs. În loc să ne facem treaba, încercăm să alergăm după piatra pe care a aruncat-o PD-L-ul. Este un proverb românesc care spune ceva în acest sens. În al doilea rând, doamnă președinte, ar trebui să vă asumați dumneavoastră greșeala, dacă este adevărată, că nu s-au distribuit deputaților PD-L formularele cu ordinea de zi. Noi știm că la nivelul Camerei Deputaților conducerea o asigură un președinte, care este membru PD-L. Dumneavoastră, probabil, ați vrut să vă puneți colegii în dificultate, sau poate dumnealor vor să vă pună pe dumneavoastră în dificultate și vă cer demisia folosind un asemenea pretext. Gândiți-vă bine în ce joc ne băgăm toți, iar noi nu vrem să fim părtași la un asemenea joc, aș spune eu, care nu are nicio legătură cu realitatea.

În al treilea rând, aș vrea, de asemenea, să vă uitați în sală și să vedeți că mai mulți sunt reprezentanții PNL-ului și ai PSD-ului decât ai PD-L-ului. Asta înseamnă că cei de la PD-L boicotează lucrările Camerei Deputaților, ei, care se consideră campionii tuturor lucrurilor bune de pe lumea asta! Poate că ar trebui să aibă... ciocu’ mai mic!

În al patrulea rând, manevra aceasta de a nu se discuta un proiect de lege foarte important este într-adevăr dezagreabilă și în același timp și de condamnat. Eu înțeleg că se dorește cu tot ce se poate ca Televiziunea să fie controlată de PD-L, și Radioul, de asemenea. Înțelegem această dorință totalitară a actualei conduceri a țării, dar nu putem fi de acord. În democrație, așa ceva nu este permis.

În consecință, doamnă președinte, după ce ieri ați tolerat aproape o oră neintrarea în ordinea de zi, în această dimineață faceți acest lucru, și tot dumneavoastră vă simțiți supărată și ofensată că noi avem ceva cu dumneavoastră.

Păi dumneavoastră sunteți pusă acolo de Parlament ca să asigurați buna funcționare a acestei instituții. Spuneați, dacă nu mă înșală memoria, la învestirea dumneavoastră în funcția de președinte, că veți încerca să faceți tot ceea ce este posibil să schimbați imaginea Parlamentului, să creșteți încrederea oamenilor în Parlament. După cum vă comportați, nu faceți decât invers, să micșorați și bruma de încredere pe care o mai au cetățenii în Parlament.

Domnule deputat, vă anunț că ați vorbit vreo 7 minute. Deci ați blocat intrarea în dezbaterea proiectelor de lege timp de 7 minute, solicitându-mi neîncetat să intru în dezbaterea ordinii de zi.

Atât timp cât sunteți lider și aveți intervenții pe procedură, credeți-mă că regulamentul mă obligă să vă dau cuvântul și dumneavoastră, și celorlalți colegi.

Domnul Petru Călian.

Vă mulțumesc. Stimați colegi, Aș face un apel la toți colegii parlamentari să nu facă jocul Partidului Național Liberal și al UDMR.

Și vă spun de ce. Grupul parlamentar al PD-L este acuzat de faptul că boicotează lucrările și se angajează în tot felul de discuții, dar aceste discuții sunt provocate de liderii PNL și prelungite la nesfârșit, pe procedură, de către UDMR. Acest lucru s-a întâmplat până acum. Grupul parlamentar al PD-L a avut o singură intervenție.

S-a invocat aici încălcarea regulamentului de către președintele Camerei Deputaților. Total fals. Nimeni nu a invocat un articol din regulamentul pe care-l tot aduceți în discuție, articol din care să rezulte încălcarea regulamentului. Ați discutat la modul general, drept dovadă, faptul că nu s-a încălcat regulamentul nici ieri, deoarece un grup parlamentar a solicitat o pauză de consultări de 45 de minute.

Referitor la proiectele pe baza cărora se discută astăzi, fac precizarea că cele două proiecte nu au fost înscrise pe ordinea de zi. Și, mai mult decât atât, ieri, un grup parlamentar care se crede foarte mare, însă este foarte mic, a specificat faptul că se aducea în discuție doar varianta prelungirii termenului constituțional de dezbatere ca primă Cameră sesizată, de la 45 de zile la 60 de zile.

Eu spun că acest grup parlamentar nu are forță, și am luat de bună solicitarea Grupului parlamentar al PSD, care a marșat pe ideea a două variante: fie varianta UDMR, fie varianta dezbaterii și votării celor două proiecte de lege, fără raport. Ceea ce spun acum a specificat ieri de la același microfon distinsa doamnă deputat Aura Vasile, liderul Grupului parlamentar al PSD.

În consecință, stimați colegi, haideți să facem acest apel nominal, pentru că eu, spre deosebire de alții, am regulamentul în memorie. Alții îl au doar pe hârtie. Și vă rog să citiți art. 85, care prevede în ce condiții se pot desfășura ședințele noastre, în ce condiții se pot adopta acte, și fac precizarea că inclusiv un amendament înseamnă un act.

Doamnă președinte, încă o dată, în numele Grupului parlamentar al PD-L, solicit apel nominal. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Solicitase un drept la replică doamna Raluca Turcan.

## **Doamna Raluca Turcan:**

## Mulțumesc foarte mult.

Sinceră să fiu, mi-aș dori ca persoanele care vin la această tribună să-și limiteze prezența aici la un discurs politic. Dar dacă o doamnă, o doamnă vine la acest microfon și face referire la soț, o anunț pe acea doamnă că eu pot să vorbesc ore în șir despre soțul meu, cu care mă mândresc. Nu știu dacă același lucru este valabil și din partea Domniei Sale.

Așadar, v-aș propune să ne limităm la discursul politic, la argumentele politice, la responsabilitatea cu care am fost învestiți.

În același timp, aș dori să vă spun un lucru: această lege are sprijinul domnului Călin Popescu-Tăriceanu. Îl cunoașteți pe Călin Popescu-Tăriceanu? Mai valorează în Partidul Național Liberal responsabilitatea și respectul dumneavoastră? Sper că da. Dacă da, vă anunț că domnul Călin Popescu-Tăriceanu a afirmat la un moment dat că această Lege a radioului și televiziunii publice este absolut necesară, că reprezintă o reformă în domeniul mass-media și al audiovizualului.

În același timp, vă menționez că Partidul Social Democrat a votat această lege și a afirmat la un anumit moment, când probabil era interesat mai mult de jocul de imagine, că această lege este foarte importantă și reprezintă o victorie a clasei politice, declarații care pot fi găsite pe site-ul Camerei Deputaților, și că reprezintă totuși o dovadă a înțelepciunii clasei politice, dobândite, așa, pe parcurs.

V-aș mai spune un lucru: eu n-am menționat niciodată de la acest microfon că legea este acceptată și susținută în unanimitate. Am spus că legea este susținută de foarte multe entități implicate sau vizate de această lege. Și m-am referit la jurnaliști, la specialiști, la reprezentanți ai societății civile, precum și la unii oameni politici, acei oameni politici consecvenți și care-și păstrează declarațiile.

Dacă dumneavoastră, stimate coleg deputat, veniți cu o declarație a unei federații sindicale, pe care o respect, pentru care am toată considerația, dar pentru care singura remarcă legată de această lege, de fapt, remarcă de fond, că în rest au mai fost găsite, așa, câteva argumente de suprafață, este legată de prezența în consiliul de administrație a unor reprezentanți ai sindicatelor, dați-mi voie să mă îndoiesc, să zic așa, de buna-credință a demersului acestei organizații sindicale. De altfel, toată lumea are libertatea să-și manifeste opinia.

Și acum, trecând un pic la procedură, eu când am intrat în Parlament am învățat regulamentul. Și am învățat din regulament că, atunci când suntem în plenul Camerei Deputaților, trebuie să dezbatem proiectele de lege aflate pe ordinea de zi.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu**

**:**

Cât a vorbit doamna Turcan, doamnă președinte? De ce nu spuneți la microfon că doamna a vorbit 9 minute?

Deci, la dezbaterea din Senat, toți cei care doriți să susțineți această lege, vă aștept, sunteți bine-veniți și mi-aș dori ca într-un final acele declarații făcute cu ceva timp în urmă să devină realitate.

Domnul Calimente era înscris pe listă. Aveți cuvântul, domnule deputat.

## Da, doamnă președinte.

Sunt curios dacă și de data aceasta ați cronometrat câte minute au fost folosite ca să se piardă timpul... pentru că colegului meu i-ați comunicat că au fost 7 minute. Acum cred că au fost 27 de minute.

## Doamnă președinte,

Eu aș reveni la propunerea care s-a mai făcut, de a intra în ordinea de zi, pentru că art. 85, la care colegul dumneavoastră face referire, spunând că s-a născut cu regulamentul în minte și nu trebuie să-l citească, eu am să-l citesc: „Camera Deputaților adoptă legi, hotărâri, moțiuni simple, mesaje, declarații, rezoluții și alte acte politice, în prezența majorității deputaților”.

Amendamentele, stimate domnule coleg, nu sunt acte politice. Așa că, cererea dumneavoastră este neavenită, pentru că nu se încadrează în regulament.

Și cer încă o dată cu insistență să intrăm în ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Doamna deputat Aura Vasile și, după aceea, domnul deputat Giurgiu.

## Doamnă președinte,

Trec peste nesimțenie, trec peste obrăznicie, trec peste oportunism, trec peste interpretări proprii ale unor colegi, mai ales colege, în condițiile în care vă solicit încă o dată, deci vă solicit încă o dată să intrați în ordinea de zi.

Ceea ce se afirmă că un termen de decădere este în ziua aceasta este eronat. Iar colegilor care nu au înțeles le explic încă o dată: la Biroul permanent s-au făcut două propuneri, una, prelungire de la 45 de zile la 60 de zile; și a doua, începerea dezbaterilor.

În această ordine, doamnă președinte, vă rog să supuneți votului plenului Camerei Deputaților, pentru dezbateri generale, adoptarea acestor lucruri sau respingerea lor, pentru a putea să mergem la votul final cu propunerile adoptate.

Vă mulțumesc, doamnă Aura Vasile. Dacă nu mai sunt intervenții...

Da, domnule deputat Giurgiu, aveți cuvântul, cu drept la replică.

## **Domnul Mircia Giurgiu:**

Doamnă președinte, mulțumesc. Stimați colegi,

În ceea ce privește punctul 3 de pe ordinea de zi, nu am absolut nimic împotrivă să-l discutăm aici. Așa cum știm toți dintre noi, fiecare se pricepe și la politică, și la fotbal, iar meciurile de fotbal din Liga I sunt de interes național și cred că n-ar fi nicio problemă să venim cu propuneri, cu soluții toți, poate găsim soluția, în așa fel încât fiecare cetățean care plătește abonament, atât la TVR, obligatoriu, cât și la o firmă de cablu, să poată să vadă meciurile.

Este foarte simplu, nu este nicio problemă, nu este nimic de ascuns, ci este vorba de a rezolva o problemă care există acum. În prezent, peste 65% din populația României nu poate să vadă meciurile de fotbal din Liga I, în Cluj-Napoca peste 90%, așa că nu este nimic de ascuns. Nu mai departe... în seara asta este etapă, ultima etapă și nu o putem vedea.

Este proiectul de pe punctul 3 la ordinea de zi.

## **Doamna Aurelia Vasile**

**:**

Facem declarații politice sau intrăm în ordinea de zi? Doamnă președinte, ce avem de făcut?

Domnule coleg, o să vă rog să vă formulați dreptul la replică, iar dumneavoastră o să vă rog să vă păstrați calmul și să continuăm lucrările de astăzi.

## **Domnul Mircia Giurgiu:**

Asta am dorit să spun: nu este nimic de ascuns. Putem să-l discutăm, să-l dezbatem și vedem dacă-l aprobăm sau nu. Venim cu soluții, este totul constructiv.

Domnule Márton Árpád, vă rog. Dar poate intrăm și în ordinea de zi.

## Asta aș dori.

Dacă îmi permiteți, doamnă președinte, citesc ca să înțeleagă și cei care nu au avut încă timp să ajungă, deși le-am mai citit o dată: există o propunere a Biroului

permanent, de prelungire a termenului constituțional de la 45 de zile la 60 de zile. Asta dumneavoastră trebuie s-o supuneți votului.

Încă o dată spun, regulamentul nostru — este interesant că nu este citit de nimeni — are o singură prevedere clară, că prezența cvorumului este necesară în ședința de vot final. Este un alineat separat. Trebuie citit.

Al doilea lucru. Tot conform regulamentului, ne aflăm în situația în care, dacă nu retrimitem cu prelungire la 60 de zile, nu avem raport. Nu avem raport, deci nu avem amendamente — nici admise, nici respinse — legea trece la votul final, la ședința de vot final, se anunță trecerea la ședința de vot final și în momentul în care este votul final, ne dăm votul pentru, contra sau abținere. Este foarte ușor, nu trebuie să dezbatem mult.

Dacă se dorește să se dezbată pe articole, este o altă problemă. Puteți să luați în considerație și această procedură.

Deci, încă o dată, primul lucru pe care trebuie să-l faceți, pentru că asta era decizia Biroului permanent, inclusiv cu votul PD-L-ului, este de a retrimite la comisie, de la 45 de zile la 60 de zile prelungirea termenului constituțional.

Domnul Călian.

O să vă rog, domnule deputat, ca intervenția dumneavoastră să se limiteze strict la procedură. Vă rog din suflet.

## **Domnul Petru Călian:**

## Vă mulțumesc.

Strict pe procedură, vă rog să luați în considerare, la aprecierea dumneavoastră, apelul nominal, ca președinte și în conformitate cu regulamentul.

## **Doamna Aurelia Vasile**

**:**

Facem mișto de Cameră?!

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu**

**:**

Pot să citesc din regulament?

Domnul Nicolăescu.

Vă rog.

## Doamnă președinte,

Prin intermediul dumneavoastră mă adresez domnului deputat Călian, să ia art. 144 alin. (1), (2) și (3) și o să vadă ce scrie în regulament. Altfel, vorbește vorbe și-i păcat de Dumnezeu!

Domnul deputat Călian.

## **Domnul Petru Călian:**

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Văd că liberalii continuă, după cum au făcut mai mulți colegi, uitând că ei au o întreagă pepinieră, acum se leagă de viceliderul grupului PD-L. V-aș solicita, în conformitate cu regulamentul, stimată doamnă președinte, să ne acordați o pauză de consultări de 45 de minute.

Mulțumesc.

Domnul Calimente era înainte, dar dați-mi voie, permiteți-mi să-i dau doamnei Aura Vasile cuvântul.

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

Dacă veți aproba timpul pe care l-a solicitat viceliderul Grupului parlamentar al PD-L, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat și al Partidului Conservator va părăsi lucrările pentru întreaga zi de astăzi și să rămână Grupul parlamentar al PD-L și să adopte tot ce au ca dispoziție politică.

Domnul Nicolăescu.

## Doamnă președinte,

Consider că puteți să acordați o pauză mai mică, de circa 15 minute, că este un fleac până la urmă, dar sigur, e procedural, se invocă, trebuie aprobat.

Dacă veți aproba o pauză mai mare de un sfert de oră, și Grupul parlamentar al PNL va părăsi sala în semn de protest pentru blocarea lucrărilor Parlamentului de către PD-L, evident.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnă președinte, Stimați colegi, Domnule Călian,

Eu cer public, de la acest microfon, ca acea cerere de consultare să fie retrasă din partea Partidului Democrat Liberal, dacă cred că vor să participe de-adevăratelea la o dezbatere legislativă.

Dacă nu or să retragă această cerere, atunci și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România va părăsi sala.

Domnul Bogdan Olteanu are un anunț de făcut. Ca să mai înveselim atmosfera, nu de alta.

## Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Știm bine, cutumiar se face la 12.30, dar, de data asta, pentru că aceste cutume pare-se că s-au întors pe dos, și pentru că suntem mult prea preocupați de adoptarea tacită a unui proiect, care evident nu va trece niciodată de Senat, pentru că nu trece de limitele rezonabilului și ale bunuluisimț, grupurile parlamentare ale PNL și UDMR, UDMR și PNL, vă anunță acum că au depus la doamna președinte a Camerei Deputaților moțiunea simplă adresată ministrului de

finanțe pe tema publicării Acordului cu Fondul Monetar Internațional și cu titlul „Dumneavoastră ați promis, noi plătim. Spuneți-ne adevărul!”.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Secretariatul a și verificat îndeplinirea condițiilor procedurale. Se îndeplinesc aceste condiții. Moțiunea este depusă.

Vă propun să acordăm Grupului parlamentar al PD-L 15 minute pentru consultări.

Vă mulțumesc.

Revenim în 15 minute.

## DUPĂ PAUZĂ

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Doamnelor și domnilor deputați, Reluăm lucrările noastre.

Intrăm în ordinea de zi și luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

Punctul 2 pe ordinea de zi — Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune.

Este lege organică.

Biroul permanent propune prelungirea termenului constituțional de la 45 la 60 de zile, în condițiile art. 75 alin. (2) din Constituție.

O să vă rog să pregătiți cartelele de vot, să votăm această propunere.

Votul este deschis.

Trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi. Este Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Este lege organică.

Biroul permanent propune, de asemenea, prelungirea termenului constituțional de la 45 la 60 de zile, în condițiile art. 75 alin. (2) din Constituție.

Votul este deschis.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Pentru explicarea votului, eu vreau să mulțumesc Partidului Democrat Liberal că, în sfârșit, după 3 ore și 45 de minute de dezbateri, a reușit să-și dea seama, în două zile, că acesta este făgașul normal. Este bine că, în sfârșit, o să fie o dezbatere clară la comisia respectivă.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna deputat Raluca Turcan.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mi-aș dori ca toate declarațiile care s-au făcut astăzi aici, dincolo de răutăți, dincolo de greșeli gramaticale, să fie făcute cu bună-credință. Și dacă sunt făcute cu bună-credință eu vă anunț că nu voi prezida eu ședința Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă atunci când se va dezbate această lege, că o va prezida altcineva. Și aș dori să văd, din partea tuturor partidelor care astăzi au ținut aici _speech_ -uri despre cât de importantă este legea, dar nu sunteți lăsați să o dezbateți, să văd, într-adevăr, dorința manifestă de a dezbate pe articole această lege. Mi-aș dori să văd amendamente, mi-aș dori să văd îmbunătățiri. Dar, oricum, puțin timp mai este până când ne vom întâlni din nou în plen și vom vedea dacă ce s-a afirmat astăzi aici a fost pură demagogie, sau a fost bună-credință.

persoana să dețină un pașaport simplu temporar, în cazurile expres stabilite prin această ordonanță de urgență.

Ordonanța de urgență nr. 207/2008 prevede și că cetățenii români posesori ai unui certificat de înregistrare sau ai unui alt document care atestă rezidența într-un stat membru al Uniunii Europene sau al spațiului economic european, eliberat de autoritățile competente dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al spațiului economic european, pot solicita eliberarea unui pașaport simplu, cu menționarea țării de domiciliu în acel stat.

Având în vedere toate aceste considerente, vă rugăm să adoptați Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 207/2008.

Doamna deputat Aura Vasile, intervenție din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.

Trecem la discutarea următorului proiect de lege, cel de la punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 207/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Este în procedură de urgență și-i dau cuvântul reprezentantului inițiatorului.

**Doamna Ioana Liana Pop** — _secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 207/2008 s-a propus folosirea sintagmei „pașaport electronic” pentru o identificare corectă în raport cu modalitatea de stocare a datelor pe care pașaportul le conține.

Astfel, „pașaportul electronic” reglementat prin ordonanța de urgență cuprinde date biometrice, alături de celelalte elemente de securitate, vizează stabilirea unei corelații fiabile între deținătorul legal al documentului și documentul respectiv, cu scopul de a contribui în mod semnificativ la asigurarea protecției împotriva folosirii frauduloase a acestuia.

În ceea ce privește valabilitatea pașaportului simplu electronic, aceasta a fost stabilită la 3 ani pentru persoanele care nu au împlinit vârsta de 6 ani, respectiv 5 ani pentru persoanele care au împlinit vârsta de 6 ani, întrucât valabilitatea CIP-ului în care vor fi stocate datele biometrice ale persoanei a fost stabilită și garantată 5 ani de zile.

De asemenea, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 207/2008 prevede faptul că cetățenii români nu pot deține, în același timp, decât un singur pașaport simplu sau un pașaport simplu electronic valabil.

Menționăm, totodată, că în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 207/2008 nu mai este prevăzută posibilitatea includerii minorilor în pașapoartele părinților, având în vedere că gradul de securitate este mai ridicat în cazul în care fiecare persoană dispune de un pașaport propriu. Pentru anumite situații însă, când este necesar ca o persoană să dețină și un alt document de călătorie pe lângă pașaportul simplu electronic, a fost prevăzută și posibilitatea ca

Domnul Calimente.

Domnul Călian, după aceea.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Sigur, acest proiect de lege controversat și atât de discutat a fost prezentat în fața a trei comisii reunite ale Camerei Deputaților, au avut loc mai multe ședințe și, în final, s-a reușit să se întrunească cvorumul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. Am fost în cvorum, s-a votat, iar la sfârșit membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au invocat că acea comisie n-ar fi fost în cvorum la dezbatere, dar, per total, cele trei comisii întruneau cvorumul necesar. Cred că tot ce era de lămurit în legătură cu aspectele care au fost ridicate în legătură cu acest document s-a expus atunci. Votul a fost majoritar pentru și, din luările de poziție ale reprezentanților Ministerului de Interne, am înțeles că, pentru implementarea acestui program, în acest moment nu sunt bani.

Deci atunci să spunem clar lucrurilor pe nume: nu sunt bani și dorim să tergiversăm sau să ținem în rezervă acest proiect de lege până când vor fi și banii necesari ca să se poată pune în aplicare proiectul, pentru că am înțeles că ar fi vorba de 45 de milioane de euro, aproximativ.

La ora asta, el este implementat numai la nivelul județului Ilfov, sub forma unui experiment, să-i spunem; s-au eliberat în jur de 1.600 de pașapoarte, deja, de acest tip. Dar trebuie să vă aduc aminte că este o cerere expresă a Uniunii Europene și un angajament al Guvernului României să aplicăm și să avem acest tip de pașaport începând cu data de 1 iunie.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Petru Călian.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Voi fi cât se poate de realist pe marginea acestui proiect de lege.

Înainte de alegerile europarlamentare, în urmă cu două săptămâni, s-a adus în discuție problema lipsei unei semnături a președintelui de comisie. Înțeleg faptul că acest lucru s-a rezolvat pe parcurs, alte motive nefiind invocate atunci.

În situația în care nu avem această semnătură, într-adevăr, solicitarea Grupului parlamentar al PSD este justificată.

Însă aș vrea și un punct de vedere din partea domnului Păun, ca să se lămurească lucrurile cât mai bine.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog să pregătiți cartelele de vot.

Vă rog să vă exprimați asupra propunerii făcute de doamna Aura Vasile, în numele Grupului parlamentar al PSD, cu privire la retrimiterea la comisie.

Votul este deschis.

S-a încheiat votul: 99 de voturi pentru, 46 împotrivă și 6 abțineri.

Proiectul a fost retrimis la comisie.

Punctul 5, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Procedură de urgență.

Dau cuvântul reprezentantului Executivului.

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2009 cuprinde prevederi referitoare la alianțele electorale, actele în baza cărora se votează, autoritățile responsabile cu delimitarea secțiilor de votare, membrii birourilor electorale, atribuțiile birourilor electorale, hotărârile care trebuie adoptate de Guvern pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor, soluționarea litigiilor electorale de către instanțe, modalitatea de calcul a termenelor electorale.

Elementele de strictă noutate față de cadrul normativ anterior sunt: introducerea categoriei de partide politice care au membri în Parlamentul European, în locul celei de partide politice reprezentate în Parlamentul României, având în vedere faptul că urmează un al doilea rând de alegeri europene, iar folosirea criteriului reprezentării în Parlamentul României drept criteriu de diferențiere între partidele politice nu mai este justificată.

Având în vedere că la alegerile pentru Parlamentul European teritoriul României constituie o singură circumscripție electorală, rezultă că înființarea unui birou electoral al municipiului București pe lângă birourile electorale ale sectoarelor ar reprezenta un grad de jurisdicție nejustificat; constituirea unui birou electoral pentru secțiile de votare din străinătate, care va interacționa direct cu Biroul Electoral Central.

Având în vedere cele precizate, vă adresăm rugămintea să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2009.

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog, doamnă deputat.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 21 aprilie 2009, în calitate de primă Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat, de asemenea, favorabil acest proiect de lege, precum și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, în sensul eliminării lacunelor legislative privind aspectele tehnice ale organizării și desfășurării alegerilor, în sensul corelării prevederilor actului normativ de bază cu noile reglementări privind alegerile pentru Camera Deputaților și Senat, precum și în sensul transpunerii corecte a prevederilor Directivei Consiliului nr. 93 privind condițiile de exercitare a dreptului de vot și de a candida în alegerile pentru Parlamentul European ale cetățenilor Uniunii Europene.

În conformitate cu prevederile art. 61 și ale art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au examinat proiectul de lege susmenționat în ședința din 12 mai 2009.

De asemenea, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat proiectul de lege sus-menționat în ședința din 25 mai 2009.

La lucrările celor două comisii au participat, în calitate de invitați, reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor.

Din numărul total de 31 de membri ai Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au participat la dezbateri 27 de deputați, iar din numărul total de 24 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități au participat la dezbateri 15 deputați.

Față de considerentele menționate mai sus, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, în forma adoptată de Senat.

## Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Domnul Márton Árpád.

Vă rog.

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Această ordonanță de urgență, adică textul ordonanței este un text de care am avut nevoie nu din motivele expuse aici, pentru că toate prevederile Directivei au fost preluate în vechea lege, numai că vechea lege a trimis la o lege pe care, între timp, am desființat-o, instaurând un nou sistem de vot pentru Parlamentul României, care nu are nicio legătură nici sistemul... deci nici nu avea de ce să fie ajustat la acel sistem acest alt sistem de vot pentru Parlamentul European. Dar era util, pentru că, într-adevăr, lipseau niște elemente tehnice ale aplicării legii.

Ca atare, o vom vota.

Totuși, în continuare nu suntem de acord cu aceste proceduri de ordonanțe de urgență, că ori de câte ori oricare Guvern, inclusiv guvernele în care și noi am fost prezenți, se grăbește mult, mai greșește. Și, atunci, într-un timp foarte scurt mai trebuie să-și modifice propria ordonanță de urgență. Este și cazul acestei ordonanțe care ulterior a fost modificată de Guvernul României, se zice că pentru eliminarea turismului electoral. Cât s-a reușit prin acea ordonanță care a apărut în „Monitorul Oficialˮ în ziua de vineri din săptămâna în care duminică am avut alegeri o știți cu toții, există două partide care se acuză reciproc. Nu noi suntem aceștia.

Credem că, odată și odată, va trebui să rezolvăm această problemă a persoanelor care nu se află în localitatea de domiciliu, printr-un sistem de vot prin corespondență, cum se uzitează și în alte țări, și atunci nu vom avea nici circumscripții electorale în străinătate, pentru aplicarea votului pentru Parlamentul României, nici dispute, cine cu ce

număr de voturi a intrat, și nici discuții legate de turismul electoral. Noi vom vota pentru această ordonanță, pentru că, într-adevăr, ea a fost utilă.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Călian.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Această ordonanță este bine-venită din mai multe puncte de vedere. Chiar dacă pe de o parte elimină foarte multe lacune legislative care existau în vechea legislație, și modificările tehnice sunt de bun augur și, așa cum spunea antevorbitorul meu, domnul Márton Árpád, s-a căutat, în varianta Domniei Sale, blocarea turismului electoral. Sigur că da, s-au văzut rezultatele. Acel partid din care Domnia Sa face parte s-a apropiat vertiginos de 9%, este foarte bine, îi felicităm. Însă cred că de la acest microfon nu este bine să facem niciun fel de campanie. Tocmai de aceea, repet, ordonanța a vizat strict lacune legislative, precum și modificări de natură tehnică necesare. Și mai fac doar o precizare: că, prin inițiativă legislativă, nu exista timpul necesar astfel încât, până în momentul alegerilor, să producă și efecte, adică să se transforme în lege.

Aceasta este explicația tehnică în privința adoptării acestei ordonanțe.

Vă mulțumesc.

Domnul Mihai Voicu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Sigur, suntem într-o situație din aceea paradoxală, în care am mai fost de mai multe ori, dezbatem un proiect de lege pentru aprobarea unei ordonanțe de urgență care nu mai are niciun fel de importanță, pentru că evenimentul pentru care a fost creată această ordonanță de urgență a trecut.

Se spune că este sau a fost o ordonanță importantă, pentru că a încercat să blocheze fraudele electorale și că vechea legislație avea lacune în acest sens.

Eu cred că această problemă a prevenirii și combaterii fraudelor ține mai degrabă de responsabilitatea partidelor politice și de capacitatea organismelor statului care sunt chemate să asigure corectitudinea în ziua votării și mai puțin de lacunele legislative, și argumentul este că la alegerile europene din 2007 nu a existat absolut niciun fel de dezbatere publică și niciun fel de acuzație reciprocă între partidele politice cu privire la turismul electoral, chiar dacă exista o lege care, așa cum spune antevorbitorul meu, avea lacune.

De aceea, cred că a fost mai degrabă o mișcare de imagine, o mișcare a Guvernului care ținea să acopere exact tentativele de fraudă electorală prin turism electoral ale partidelor componente ale Guvernului și, de aceea, ținând cont și de faptul că este inutilă aprobarea, Grupul parlamentar al PNL se va abține de la votarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Vă mulțumesc și eu.

Înțeleg că aveți o intervenție pe procedură, pentru că este procedură de...

## **Domnul Mircea Dușa**

**:**

Doamnă președinte, din partea Grupului parlamentar al PSD astăzi nu a vorbit nimeni.

A vorbit doamna Aura Vasile.

alte aspecte. De aceea cred că, pentru alegerile care urmează și pentru alegerile viitoare, trebuie din timp, prin lege, Parlamentul să reglementeze modul de organizare și de desfășurare a alegerilor.

Vă mulțumesc și sigur că vom vota această ordonanță, este și tardiv, ea a produs efecte și efectele le-am văzut după modul în care Biroul Electoral Central s-a pronunțat asupra alegerilor de duminică.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, urmează votul final.

**Doamna Aurelia Vasile**

**:**

Nu am vorbit!

A fost o scăpare.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11 și Legea nr. 33 reglementează cadrul și modul de organizare a alegerilor europarlamentare în România.

Sigur că vom vota ordonanța, ea a produs efecte, este deja o măsură legislativă care și-a spus și și-a demonstrat menirea duminică, dar ceea ce este de criticat este faptul că întotdeauna, fie că este vorba de alegeri locale, fie că este vorba de alegeri parlamentare sau europarlamentare, sau prezidențiale, reglementăm prin ordonanțe de urgență modul de organizare și desfășurare a alegerilor.

Ordonanțele de urgență sunt elaborate de regulă de un grup restrâns de oameni și nu reușesc să cuprindă întreaga problematică a organizării și desfășurării alegerilor, și atunci sigur că se mai produc și incidente. Nici cele două ordonanțe nu au reușit să acopere întreaga paletă a modului de organizare și funcționare a alegerilor, atribuțiile pe care organele statului, organele acestea care se constituie prin lege — birourile electorale, birourile electorale ale secțiilor de votare, ba, mai mult, Autoritatea Electorală Permanentă, care, după mulți ani de funcționare, nici acum nu-și prezintă menirea în organizarea și desfășurarea alegerilor. Sunt lucruri care sunt de criticat.

De asemenea, la toate alegerile, pe baza actelor normative de bază, respectiv legi sau ordonanțe, se adoptă hotărâri de guvern, 5-6 hotărâri de guvern privind organizarea alegerilor. Nici aceste hotărâri nu reușesc, de fiecare dată, să acopere lacunele privind organizarea și desfășurarea alegerilor. Și de aici se produc și aceste incidente.

Legea are lacune și sigur că putem aduce tot felul de acuze privind fraudarea alegerilor, privind modul de organizare și funcționare a lor. Și sunt multe exemple. Și duminică, chiar exemple tehnice, care permiteau fraudarea alegerilor.

Vă dau un singur exemplu. Procesul-verbal de numărare a voturilor era realizat pe trei file separate. Pe fila din mijloc era rezultatul alegerilor și pe ultima filă era semnătura membrilor din biroul secției de votare. De la secția de votare până la Biroul Electoral, oricând putea fi înlocuită fila din mijloc, fără să sesizeze nimeni acest lucru, și sunt și multe

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța de urgență nr. 26/2009 se urmărește, în principal, revenirea la situația anterioară anului 2001, înainte de apariția Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001, în sensul trecerii în sarcina Poliției de Frontieră Române a activității de întreținere și marcare a frontierei de stat.

Acest demers presupune modificarea art. 3 alin. (3) și a art. 7 din Ordonanța de urgență nr. 105/2001, în sensul eliminării referirilor la autoritățile administrației publice locale și preluarea acestei problematici de către structurile teritoriale ale Poliției de Frontieră.

Totodată, prin Ordonanța de urgență nr. 26/2009 se abrogă și alin. (3) al art. 42 din Ordonanța de urgență nr. 105/2001 referitor la obligativitatea avizului Direcției Teritoriale a Poliției de Frontieră competente pentru navele și ambarcațiunile străine care navighează pe Dunărea interioară, pe Brațul Tulcea și Brațul Sulina.

O altă modificare o reprezintă includerea în cadrul art. 75 lit. f) a posibilității sancționării contravenționale a persoanelor care pescuiesc fără avizul șefului Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră competent.

Având în vedere cele precizate, vă adresez rugămintea să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2009.

## Vă mulțumesc.

Dacă există intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Domnul deputat Petru Călian, vă rog.

## Vă mulțumesc.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Doresc să am această intervenție prin prisma faptului că această inițiativă a fost trimisă spre avizare și în Comisia pentru buget, finanțe. Fac precizarea că este bine venită din mai multe puncte de vedere. În primul rând, este și un mic pas înspre o oarecare descentralizare, dar, practic, vreau să spun că există și finanțare asigurată, astfel încât să se poată desfășura aceste activități prevăzute în ordonanță.

Deci problema financiară nu va fi doar la nivel local, ea va fi asigurată și de la bugetul de stat. Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România. Este procedură de urgență.

Invit reprezentantul inițiatorului.

## **Domnul Corneliu Popovici** — _secretar de stat în Ministerul Turismului_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism din România.

Prin prezentul proiect de lege se creează cadrul legal care permite alocarea unor sume de bani din bugetul Ministerului Turismului către consiliile locale pentru finanțarea execuției lucrărilor de investiții în turism.

În ordonanța de bază, aceste sume erau alocate doar consiliilor județene și Consiliului General al Municipiului București.

Lucrările de investiții finanțate vor face parte din următoarele programe: schi în România, dezvoltarea infrastructurii în zona înaltă, dezvoltarea echilibrată și integrată a zonei turistice și a celor balneoclimaterice și dezvoltarea echilibrată și integrată a zonei turistice din Delta Dunării și stațiunile de pe Litoralul Mării Negre, precum și dezvoltarea turismului cultural.

Scopul ordonanței este acela de a susține financiar autoritățile publice locale în vederea finanțării documentației tehnice de execuție în domeniile propuse, în vederea dezvoltării destinațiilor turistice și a dezvoltării regionale.

Prin urmare, doamnelor și domnilor deputați, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei, domnul președinte Iancu.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

## Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu proiectul de lege menționat.

Aș vrea să subliniez faptul că Senatul a adoptat proiectul de lege, comisiile pentru buget, finanțe, pentru administrație publică, juridică au avizat favorabil.

În fond, scopul ordonanței este acela de a susține financiar autoritățile publice locale în vederea finalizării documentațiilor tehnice și a lucrărilor de investiții în domeniile propuse în vederea dezvoltării destinațiilor turistice și a dezvoltării regionale.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, se propune plenului adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise și respinse.

Vă mulțumesc. Dacă există intervenții? Domnul Mircea Toader.

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal susține această ordonanță și este cât se poate de just, având în vedere că obiectivele turistice, oricât de bine ar fi discutate și analizate la nivel central, numai administrațiile locale, numai zonele locale cunosc foarte bine care sunt problemele de acolo, pe de o parte. Pe de altă parte, nevoile de finanțare, și știți foarte bine că administrațiilor locale încă n-am reușit să le acordăm o cotă de finanțare mai mare, să putem să le acoperim multe din problemele pe care le au, cu atât mai mult cu cât vrem și descentralizare.

Cred că această măsură va permite ca, la solicitarea administrațiilor locale, că ăsta este procedeul, pe baza unor proiecte bine analizate, Ministerul Turismului, într-un plan general de dezvoltare a turismului, va putea să finanțeze astfel de obiective turistice în beneficiul atât al cetățenilor, cât și al administrațiilor locale, având în vedere că veniturile din orice activitate turistică se întorc, în mare parte, la administrațiile locale.

Deci susținem acest proiect de lege, de fapt ordonanța, și cred că va fi un impuls pentru administrațiile locale să poată, într-adevăr, să găsească soluțiile cele mai bune pentru a oferi turismului românesc una din sursele de finanțare cele mai bogate, pe de o parte, iar pe de altă parte, să folosim avantajul competitiv al României în Uniunea Europeană, având în vedere că turismul din România, pe potențialul turism pe care-l are, poate să asigure una dintre principalele competiții ale Europei.

Mulțumesc.

Domnul Antal István, vă rog.

## Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul UDMR a sprijinit și la dezbaterea din comisia de specialitate și sprijină și acum acest act normativ, considerând, într-adevăr, că există o șansă, în sfârșit, și pentru autoritățile publice locale să-și facă planul de viitor în multe zone unde, până acum, n-a prea ajuns turismul, din cauza infrastructurii inadecvate.

Dar, totodată, credem că ar trebui să fie făcute eforturi susținute ca, odată cu această dezvoltare, care aduce un venit suplimentar autorităților publice locale și tuturor celor care intră în această ramură economică, ar trebui să fie susținute de dezvoltarea infrastructurii rutiere în special, pentru că avem mult de suferit la nivelul drumurilor județene și la nivelul drumurilor comunale.

Sperăm că anul acesta, totuși, se vor găsi resurse în a doua parte a anului, ca un sprijin substanțial să ajungă la acele autorități care și-au întocmit planul și urmează să primească, pentru studiile lor, bani de la Ministerul Turismului.

Susținem acest proiect de lege cu votul nostru. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Nu mai sunt alte intervenții. Domnul Calimente? Vă rog.

## **Domnul Mihăiță Calimente:**

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

În principiu, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține acest proiect de lege, însă eu cred că trebuie să fim foarte atenți cum sunt folosite aceste fonduri și cât de harnici se dovedesc primarii sau președinții de consilii județene care primesc aceste fonduri, pentru că am să vă dau un exemplu. Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, nu este în stare, de opt ani de zile sau de șase ani de zile, nu este în stare să preia Cetatea Aradului, și un alt coleg de partid, domnul Hava, de la Alba Iulia, se tot laudă cu cea mai bine conservată cetate Vauban din sud-estul Europei, care s-ar afla, chipurile, la Alba Iulia.

Vreau să vă aduc la cunoștință că ea se află la Arad, este intactă. Atât la Alba Iulia, cât și la Oradea, cetățile Vauban respective se păstrează fragmentar, lipsesc anumite porțiuni din incintele de fortificație. Cetatea Aradului este intactă. Din păcate, și la ora actuală, în interiorul cetății, avem un batalion, este vorba despre Batalionul româno-maghiar, iar cetatea nu poate intra în circuitul turistic pentru că este folosită de către Armată.

Vreau să vă spun că în Transilvania avem foarte multe obiective turistice care nu sunt legate intrinsec de istoria și cultura poporului român, ci și de a minorităților cu care noi am trăit acolo, și mă refer, în special, la minoritatea maghiară sau la minoritatea germană. Mă refer aici la palatele nobiliare maghiare sau la cetățile fortificate și bisericile fortificate săsești, care sunt bijuterii ale arhitecturii medievale și baroce și cu care cred că a venit vremea ca și noi, românii, să ne mândrim. Și mi-aș dori ca aceste fonduri să se îndrepte și spre aceste obiective, care vor arăta că România nu este cu nimic deosebită din punct de vedere al civilizației europene de alte state.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale.

Domnule președinte, vă rog să propuneți un timp de dezbatere.

Trei minute. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă supun la vot propunerea făcută de domnul președinte Iancu.

Votul este deschis.

S-a încheiat votul.

136 de voturi pentru.

Trei voturi împotrivă și două abțineri.

Intrăm în dezbaterea pe amendamente.

Titlul legii: Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat.

La punctul 2, articolul unic, dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat.

De la punctul 3 la punctul 6?

Nu există nici modificări ale comisiei.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 6 dacă sunt observații?

Vreau să vă precizez că este și un amendament respins. Dacă dorește cineva să-l susțină? Nu.

Nu sunt nici observații. Punctul este adoptat. Punctul 7. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 8. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 8, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2009 pentru modificarea art. 7 din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență. De asemenea, este procedură de urgență. Îi dau cuvântul reprezentantului inițiatorului. Vă rog.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** — _secretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Prin actul normativ prezent se urmărește participarea medicilor de familie la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență în afara programului de lucru al cabinetelor medicale individuale, zilnic între orele 15.00—20.00 în intervalul luni-vineri și între orele 8.00—20.00 în zilele de sâmbătă, duminică, sărbători legale, precum și în zilele declarate libere de către Guvernul României. Asigurarea permanenței în afara orelor de program este similară cu asigurarea gărzilor din spitale.

Și eu vă mulțumesc. Din partea comisiei, vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată cu dezbaterea proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2009 pentru modificarea art. 7 din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, adoptat de Senat în calitate de primă Cameră sesizată și trimis comisiei pentru examinare în fond, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, în conformitate cu prevederile art. 73 din Constituția României, republicată.

Prin inițiativa legislativă menționată se dorește asigurarea continuității asistenței medicale primare după orele de program, în zilele libere, sâmbătă și duminică, și în zilele de sărbători legale.

Se introduce participarea obligatorie a medicilor de familie la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, în afara programului de lucru al cabinetelor medicale individuale, și se suplimentează, totodată, numărul de posturi de medic de la cinci la șapte medici și numărul de posturi de asistent medical de la cinci la șapte asistenți medicali.

Comisia pentru sănătate și familie a dezbătut proiectul de lege menționat în ședința din 24 mai 2009.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate și familie propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, domnul Eugen Nicolăescu.

Aș începe cu cel de formă, că este mai ușor. Noi astăzi aici, în plenul Camerei Deputaților, discutăm varianta Senatului. Numai că, în varianta Senatului, se modifică și art. 8, nu numai art. 7. În consecință, textul legii nu mai este pus de acord cu titlul. În titlu vorbim numai de modificarea art. 7, dar în text vorbim și de modificarea art. 8.

În consecință, ar trebui comisia să ia în considerație și putem face în plen modificarea — e vorba despre modificarea art. 7 și 8 —, ca să punem de acord titlul cu conținutul.

În ceea ce privește viciul de fond, cred că aici trebuie să ne aplecăm mai mult asupra acestui proiect de lege.

Sigur că este important să avem medicină primară, care să asigure servicii de bună calitate tuturor cetățenilor acestei țări. Sigur că este important să asigurăm, mai ales, anumite servicii în perioada în care medicii de familie nu-și mai desfășoară activitatea, nemaiavând program. Sigur că este important să avem centre de permanență și ele sunt reglementate succesiv prin mai multe acte normative.

Numai că venim aici, în acest act normativ, care mi se pare și imoral, și ilegal, să obligi medicii de familie, care sunt medici care își desfășoară activitatea în regim privat, să facă ceva fără bani, pentru că așa dorește cineva.

Și am să vă dau texte din lege, ca să vedeți că vorbesc foarte clar. Medicii de familie astăzi sunt cei care încasează bani de la casele de asigurări de sănătate pentru cetățenii asigurați și, de asemenea, de la Ministerul Sănătății, pe anumite programe de sănătate, pe care ei sunt obligați să le facă, cum ar fi, de exemplu, vaccinarea populației, pe programul național de imunizări. Dar să vii în această lege și să spui că aceste servicii medicale se acordă tuturor persoanelor care le solicită, indiferent dacă sunt asigurați sau nu, asta înseamnă că toate persoanele neasigurate vor beneficia de aceste servicii, fără să le plătească nimeni.

Iertați-mă, cred că timpul muncii voluntare a trecut. Iertați-mă, dar cred că a-i obliga pe privați să facă muncă voluntară pentru stat, iar a trecut! Dacă legiuitorul, adică noi, dorim să facem așa ceva, înseamnă că ne întoarcem înainte de ʼ89.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Mircea Toader.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:**

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Sigur că este un proiect de lege foarte important, de aceea e și bine să ne aplecăm asupra lui cu toată seriozitatea.

Aș remarca două vicii: unul de fond și altul de formă.

Sigur că pot să-i dau dreptate domnului deputat Nicolăescu din punct de vedere al modificării titlului, că am modificat încă un articol, dar, în rest, nu știu dacă mai trebuie trimisă la comisie. Și am să încerc să-i dau o replică.

Nimeni nu va face muncă voluntară, există contractul cu Casa, probabil că acolo va fi o prevedere pentru care, printr-o modalitate de cuantificare, va fi asigurată și o plată. ## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu**

**:**

Nu poate pentru neasigurați!

## **Domnul Mircea Nicu Toader:**

Lăsați-mă să-mi termin ideea!

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu**

**:**

Dar nu se poate!

Prin asta, de fapt, nu ajutați pacienții, pentru că prin asta ajutați medicii să se orienteze înspre alte direcții și să lăsați neacoperită medicina primară.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă aveți o intervenție pe procedură, altfel, punctul de vedere al grupului dumneavoastră parlamentar a fost expus.

Deci lăsați-mă să-mi termin ideea...

Orice este posibil, dacă ne gândim la sănătatea populației și dacă ne gândim că această modificare legislativă a fost făcută pentru cei amărâți, de pe la țară, când sunt abandonați, pur și simplu, și găsesc ușa închisă la medicii de familie și nu găsesc la cine să se ducă. Deci în primul rând să ne gândim la efectele sociale și vom găsi și o soluție de acest tip, pentru a plăti, pentru a fi plătiți. Știți foarte bine că în regimul de urgență nu se plătește nimic, dar nici să lași oamenii abandonați, fiindcă poate n-am venit cu un sistem care să asigure o astfel de asistență permanentă...

Vom vedea dacă... pe parcursul aplicării ei vom vedea cum va fi aplicată și cum va fi acceptată de medicii de familie, dar cred că, prin contractele pe care le fac cu casele de asigurări, în mod cert se va putea prevedea și o modalitate de cuantificare și de plată a acestor servicii.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna deputat Aura Vasile.

Grupul Partidului Social Democrat+Partidul Conservator va vota acest proiect de lege.

Este o inițiativă care este în folosul celor care au mai puține resurse și al celor care au mai puțină asistență medicală. Într-adevăr, după aplicarea acestei măsuri este posibil să apară decalaje sau lucruri care trebuie îndreptate, dar nu putem să îndreptăm niciodată ceva ce nu am început.

Deci pentru cei pe care, în marea majoritate, îi reprezentăm noi, vom vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Márton Árpád, din partea Grupului parlamentar al UDMR, aveți pe procedură intervenție?

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Nu mă miră, pentru că, de la o vreme, așa se uzitează. Se taie anumite sume de bani și se pun în cârcă niște atribuții în plus.

Deci s-au tăiat banii care, _per capita_ , ar fi revenit medicilor de familie și mai sunt împovărați și cu alte persoane, care nu sunt asigurați, față de care au niște obligații fără ca statul, grijuliu, cum este, să bage din bugetul de stat, de exemplu, ceva în plus.

Prin această ordonanță și, mă rog, Legea bugetului, pe care ați aprobat-o, pe de o parte ați tăiat din fondurile medicinei primare, pe de altă parte ați dat o muncă în plus.

Da, doamnă președinte, pe procedură am să intervin și după aceea am să spun ce aveam de spus mai devreme, pentru că v-am făcut semn cu mâna și dumneavoastră mi-ați arătat că s-a înscris o doamnă la cuvânt, pe care o respect foarte mult, este doamna Aura Vasile, și eu, fiind un cavaler, dumneavoastră știți, n-aveam cum să insist foarte mult, nu?!

În legătură cu ceea ce voiam să spun este faptul că s-a vorbit aici despre muncă voluntară și s-a vorbit un pic cam în sensul că e ceva depășit, vetust. Aș vrea să nu încurajăm chestiunea asta, pentru că eu încă mă mai gândesc să fiu voluntar la multe acțiuni și probabil și mulți colegi rezonează cu chestiunea asta și dacă aruncăm anatema asupra acestei sintagme nu este bine.

Mai mult decât atât, este vorba despre o tradiție. Întâmplarea face să mă cheme și Damian și medicii fără de arginți, Cosma și Damian, merg în religia noastră și în religie în general.

Deci haideți să nu tratăm problema atât de rigid când este vorba despre medici și despre actul medical, pentru că Hipocrat și, cum spuneam mai devreme, Damian și Cosma nu luau tot timpul un onorariu pentru ceea ce făceau.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Și eu vă mulțumesc.

Acum am să vă supun la vot propunerea făcută de domnul Eugen Nicolăescu, cu privire la întoarcerea la comisie.

Votul este deschis.

- Da, termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit,

- propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

- Este lege organică. Noi suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Votul este deschis.

167 de voturi pentru, 36 voturi împotrivă, 8 abțineri. Rămâne pentru discutarea în sesiunea următoare.

3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 26/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României.

Este lege organică.

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România. Lege ordinară.

- și o abținere. Proiectul a trecut.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|269453]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 78/19.VI.2009 conține 48 de pagini.**

Prețul: 9,60 lei