Cristian Ghica

Mulțumesc.

Declarația politică pe care am s-o fac astăzi se vrea un semnal de alarmă pentru ceea ce înseamnă sănătatea din țara noastră.

Așadar, stimate colege și stimați colegi, vreau să aduc în fața dumneavoastră câteva date statistice care mie, cel puțin, mi se par foarte îngrijorătoare.

România este statul din Uniunea Europeană care alocă cel mai mic procent din produsul intern brut. Și am să vă exemplific: 5,1% în anul 2014 pentru sănătate. Comparativ, în același an, vecinii bulgari, cu care noi, din păcate, de regulă împărțim ultimele locuri în topurile europene, au alocat 8,5% din PIB pentru sănătate.

Mai mult, România este pe ultimul loc și când vine vorba de sumele cheltuite pe cap de locuitor pe sănătate: 388 de euro în anul 2014, an în care bulgarii au plătit 504 euro pe cap de locuitor, polonezii – 684 de euro, iar vecinii maghiari – 757 de euro.

Alt indicator la care România este pe ultimele locuri în Uniunea Europeană îl reprezintă cheltuielile legate de îngrijirea preventivă. Italia alocă 4,1% din cheltuielile pe sănătate pentru prevenție, iar România se află la polul opus: nu alocă nici măcar un procent din produsul intern brut – mai exact 0,8%.

În același timp, țara noastră este pe primul loc la incidența bolilor cerebrovasculare și la cele pulmonare. Suntem fruntași la mortalitatea mamelor la naștere, la mortalitatea infantilă și la obezitate infantilă.

Din păcate, suntem în fruntea Europei și ca număr de decese provocate de cancerul ovarian, cancerul de sân și cel de col uterin, toate aceste cancere fiind afecțiuni cu un pronostic, în general, favorabil și vindecabil, dacă sunt descoperite la timp și tratate corespunzător. În țara noastră sunt județe întregi – și am să vă dau exemplul județului Giurgiu – unde există un singur medic oncolog, iar singurul mamograf disponibil este într-un cabinet privat.

Altă statistică, poate chiar cea mai îngrijorătoare, deși în aparență nu s-ar spune acest lucru, este că România este pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește exodul medicilor. Mai mult de jumătate dintre medicii și cadrele medicale auxiliare au plecat să profeseze în străinătate. Peste 14.000 de cadre medicale au plecat din România, să profeseze în altă țară decât țara în care s-au educat.

Speranța de viață în România este cu șase ani mai mică decât media Uniunii Europene.

În aceste condiții, România a eșuat în absorbția de fonduri europene pentru investiții în sistemul de sănătate, cu precădere în infrastructură. Nu s-a construit niciun spital nou în capitală în ultimii 30 de ani. Multe dintre secțiile modernizate, renovate, dotate din spitale au fost realizate cu investiții private sau ca urmare a unor inițiative ale ONG-urilor.

Suntem chiar la mijlocul exercițiului financiar 2014–2020. Am mai discutat despre situația îngrijorătoare în care ne aflăm la capitolul accesării fondurilor europene, în special în domeniul infrastructurii.