Stenogramă plen

Bună dimineața și bine v-am găsit, stimați colegi!

Sunt Mihai Goțiu și în această dimineață, asistat de domnii senatori secretari Ion Ganea și Marian Pavel, declar deschisă sesiunea de declarații politice.

Pentru început, o invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Doina Elena Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Titlul declarației politice de astăzi este „Scăderea șomajului demonstrează justețea politicii economice a Guvernului PSD–ALDE”.

Distinși colegi,

La începutul anului, când Guvernul a anunțat măsura majorării salariului minim pe economie, au fost foarte multe voci din opoziție care au acuzat că o astfel de politică va conduce la plecarea din România a multor investitori, care au dezvoltat afaceri în această țară bazându-se pe un cost mic al forței de muncă.

Am spus și atunci, o repet și acum, că menținerea salariului minim la un nivel scăzut a condus la creșterea decalajului față de nivelul salariilor din Uniunea Europeană, iar, în condițiile unei piețe europene comune a muncii, acest lucru a determinat exodul multor tineri din România pentru a-și găsi un loc de muncă mai bine plătit în afara țării. Deci, în final, investitorii care au venit în România, în loc să aibă forță de muncă ieftină, riscau să nu mai aibă deloc forță de muncă. Acesta este motivul pentru care PSD a propus, în campanie, iar apoi a inclus în programul de guvernare măsuri consistente de creștere a veniturilor românilor și inclusiv a salariului minim pe economie.

Astfel, salariile au crescut atât în mediul privat, cât și în sectorul public și avem companii importante din sectorul de

sănătate care recunosc acum că aceste politici au oprit plecarea medicilor și asistenților din România. Mai mult decât atât, creșterile de salarii din sectorul bugetar au condus inevitabil la o creștere a salariilor și în sectorul privat. Cine se temea că vor pleca angajații din privat pentru a se angaja la stat nu a luat în calcul că angajatorii privați vor lua măsuri de creștere a salariilor pentru a-și păstra propriii angajați.

Care este situația în prezent? Astăzi, România înregistrează cel mai mic șomaj din ultimii 25 de ani: doar 5,1%. Ocupăm locul 6 în rândul statelor din Uniunea Europeană cu cel mai scăzut șomaj. Este dovada clară că majorarea salariului minim nu a condus nici la creșterea șomajului, nici la plecarea investitorilor privați.

Românii nu mai trebuie să fie sclavii unor așa-ziși investitori străini, care vin să profite de pe urma nivelului scăzut de trai. Provin dintr-o zonă în care a înflorit industria de lohn. Știu cât de grea este viața botoșănenilor care lucrează în fabricile de confecții, ce mizează pe forța de muncă ieftină din România. Nu e deloc de mirare că, după ani de zile în care România a mizat pe strategia greșită a salariilor mici, astăzi județul Botoșani este printre județele cu cel mai mare număr de tineri plecați la muncă în străinătate. Suntem într-un cerc vicios, care ne arată că dacă tinerii pleacă, pentru că sunt prost plătiți în România, atunci nu vor veni investitori, din simplul motiv că nu găsesc forță de muncă.

Realitatea economică ne arată că această politică a forței de muncă ieftine a fost profund greșită. Schimbarea pe care a adus-o programul PSD, de creștere constantă a salariilor, se dovedește mult mai eficientă. România a devenit principala economie emergentă a Europei, principalul punct de atracție pentru investitori. Șomajul nu a crescut, dimpotrivă, e la cel mai mic nivel, iar țara noastră e pe primul loc la creștere economică în Europa. În primele opt luni ale anului s-au creat 160.000 de noi locuri de muncă, adică o medie de peste 20.000 de locuri de muncă pe lună. Creșterea numărului de joburi create reprezintă cel mai important indicator privind creșterea sănătoasă a economiei.

Îi mulțumim doamnei senator Doina Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Pănescu.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea este intitulată „Raportul Comisiei Europene despre învățământul superior din nord-estul României – un semnal de alarmă pentru importanța dezvoltării Regiunii Moldovei”.

Învățământul superior a fost dintotdeauna un motor de dezvoltare a Regiunii Moldovei și a Iașiului în particular. Cu sau fără autostrăzi și aeroport internațional, conexiunea cu mediile europene a fost mereu păstrată și întărită de universitățile din Iași, prin activitatea lor de cercetare și de inovare, dar și prin componenta didactică, adesea ignorată în multe dintre statisticile relevante din România.

Acest lucru este confirmat și de către Centrul de Cercetare Comună al Comisiei Europene, care a analizat activitatea învățământului superior din zona Moldovei într-un raport de 40 de pagini, intitulat „Higher Education for Smart Specialisation. The Case of North East Romania”. Concluziile sunt tranșante: regiunea este descrisă ca fiind una dintre cele mai sărace din țară și din Uniunea Europeană, mecanismele de finanțare a dezvoltării ei sunt caracterizate ca fiind subțiri și inconsecvente, însă, cu toate acestea, învățământul superior reprezintă în Moldova unul dintre motoarele de creștere cele mai prolifice din toate regiunile României.

În raportul întocmit în iulie 2017 de Joint Research Centre se mai arată încă o dată că guvernele României din ultimii 27 de ani nu au privit prea des către Iași. Conform raportului, care invocă statistici Eurostat din 2015, Regiunea de Nord-Est a României are cel mai mic PIB la nivel de cetățean din toată România, fiind aproape la jumătate față de media națională – 4.900 de euro/persoană, față de 8.100 de euro/persoană, în timp ce media europeană este de 28.900 de euro. Iar aceste cifre se transpun și atunci când vorbim despre subfinanțarea învățământului superior și a educației în ansamblu: cheltuim 1.872 de euro/student, conform cifrelor citate de raportul de la Eurostat valabile pentru anul 2016. Suntem penultimii de la coada finanțării în Europa, în timp ce Suedia, prima din acest clasament, cheltuie peste 20.000 de euro pentru un singur student. Finanțarea din PIB a învățământului superior este la un minimum european, ca și procentul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 și 54 de ani care au studii superioare: 17,4%, față de 30,7% – media europeană.

Îi mulțumim domnului senator Doru Adrian Pănescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna Roxana Natalia Pațurcă.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

În această săptămână marcăm două evenimente extrem de importante, care leagă educația de realitatea concretă a prezentului: pe de o parte, în ziua de 5 octombrie sărbătorim Ziua internațională a educației, iar, pe de altă parte, tot în această săptămână a început anul universitar 2017–2018. Două evenimente importante, fiecare prin semnificația sa, însă în egală măsură ambele evenimente concretizează o idee fundamentală pentru evoluția României într-o direcție pe care cu toții o dorim eminamente pozitivă.

Ziua internațională a educației este celebrată anual în ziua de 5 octombrie. Prima oară s-a întâmplat acest lucru în anul 1994, sărbătoarea fiind una la nivel mondial, rolul său fiind acela de a aminti de importanța rolului educației pentru evoluția omenirii. Este un moment extrem de important, întrucât întreaga umanitate își datorează evoluția și acestui domeniu fundamental, educația. Pe de altă parte, în anul 1966, în urma recomandărilor UNESCO, a fost promovată susținerea educației ca unul dintre domeniile prioritare pentru tot ce înseamnă umanitate în ansamblul ei.

Dincolo de faptul că este o zi liberă, mai precis că nu se fac ore, ziua de 5 octombrie își are importanța ei, iar pentru România este necesară nu doar ca un moment sărbătoresc, ci și pentru reiterarea rolului fundamental pe care îl are educația pentru evoluția României. De altfel, încă de la momentul evenimentelor din 1990 s-a spus că România are trei mari șanse: pe lângă agricultură și turism, educația reprezintă un domeniu prioritar. Astăzi, într-adevăr, se constată cât de importantă este pregătirea tinerilor pentru evoluția ulterioară a vieții lor, chiar dacă, din nefericire, o parte din românii care se pregătesc în țară nu activează în continuare în țara lor. Dar acesta este un alt domeniu pe care l-am abordat și asupra căruia vom reveni.

De data aceasta însă, este important să reamintim rolul fundamental pe care îl au dascălii: educatorii, învățătorii, profesorii, cadrele universitare. Cu toții sunt integrați în proiectele profesionale ale carierei lor, care, în realitate, converg către un drum eminamente pozitiv, acela al evoluției tinerilor, care sunt elevii și studenții lor.

Îi mulțumim doamnei Roxana Natalia Pațurcă, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Un foarte scurt drept la replică. Pentru că sunt colegi care se grăbesc la comisii, nu o să mai cobor la microfonul central, dar vreau să vă anunț că anul universitar 2017–2018 a început cu o petiție a marilor universități din România. O să detaliez cât de bine a început acest an universitar în propria declarație politică.

Mulțumesc.

Îl invit în continuare la microfon, tot din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Viorel Salan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am intitulat declarația mea politică „Învățământul superior militar – un reper de stabilitate și calitate”.

Stimați colegi,

Fiecare început de drum impune un moment de evaluare a perspectivei, de clarificări, de stabilire a obiectivelor. La fel și în cazul nostru, în noul an universitar, care a debutat acum două zile.

Din păcate însă, suntem în situația în care principala țintă a învățământului superior românesc ar trebui să fie recuperarea deficitului de absolvenți pe care îl are în raport cu restul Uniunii Europene. La nivelul întregii populații, România are doar 14% absolvenți de facultate din populația cu vârstă de până la 65 de ani, în timp ce procentajul european mediu este de 24%. De altfel, în toate categoriile de vârstă numărul persoanelor din România care au terminat o facultate este sub media europeană. Pentru categoria 20–24 de ani, România are 10%, iar media europeană este de 17%. Pentru categoria 25–64 de ani, România are 14%, media europeană – 30%.

Pe de altă parte, nu există încă date oficiale, dar este foarte probabil ca înmatriculările din prima săptămână de facultate să arate că tendința descrescătoare din ultimii ani a numărului studenților în primul an de facultate va continua. Dacă în 2009 se înscriau în învățământul de stat aproape 400.000 de studenți, șase ani mai târziu numărul a scăzut îngrijorător, cu 60%.

Din analizele efectuate recent a rezultat că trei sunt cauzele principale care au dus la scăderea dramatică a numărului de studenți: abandonul școlar în creștere, numărul tot mai mic al celor care iau bacalaureatul și declinul natalității.

Dar există și un alt aspect relevat de evaluări. În mod obișnuit, rațiunea de a exista a oricărui sistem de învățământ superior este de a produce absolvenți cu calificări, competențe și abilități compatibile cu standardele de calitate și cu piața muncii. Din nefericire, evoluția generală a învățământului superior a avut o dinamică proprie, necorelată cu cea a economiei.

În tot acest tablou destul de descurajant, învățământul superior militar rămâne un element de stabilitate și un reper de calitate. Și în această toamnă toate academiile militare și-au primit cu brațele deschise studenții și bobocii, tineri care au ales să urmeze o carieră militară.

Îi mulțumim domnului senator Viorel Salan, de la Grupul parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al USR, îl invit la microfon pe domnul senator Radu Mihail.

Mulțumesc.

Titlul acestei declarații este „România, între stat de drept și moșia guvernanților”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Spunea luni ambasadorul german la București, Cord Meier-Klodt, la deschiderea anului școlar universitar: „Viața mea diplomatică în România a început cu Ordonanța 13 și încă avem de-a face în fiecare zi, într-un fel sau altul, cu aceste subiecte foarte importante.”

Încă o palmă dată în față guvernanților noștri de un diplomat european, pentru că lupta cu justiția pare să nu se fi terminat cu Ordonanța nr. 13. Avem acum un nou atac la adresa justiției, mascat sub forma unor noi legi ale justiției.

Avem acum un nou atac la adresa separării puterilor în stat. Ieri, Senatul s-a transformat în tribunal pentru a-l scoate basma curată, cu voința majorității PSD–ALDE, pe ministrul Viorel Ilie.

În zadar protestează magistrații, societatea civilă, Președintele României. Ministrul Tudorel Toader și domnul Liviu Dragnea ne povestesc zilnic, la televiziunile de casă, cât de mult vor ei binele acestei țări. Domnilor, nu vă credem!

Doamnelor și domnilor guvernanți,

Domnule Dragnea,

România nu e un petic de pământ, o insulă pe care să v-o treceți hoțește în propria avere. România este țara celor de aici și a celor din diaspora, care își doresc un stat democratic, în care fiecare dintre noi să fim egali în fața legilor și cei care fură să răspundă pentru asta.

Ați câștigat alegerile din 2016 promițând românilor prosperitate, educație de calitate, un sistem de sănătate corect, locuri de muncă. Nu am apucat să învăț programul de guvernare din scoarță în scoarță, domnule Dragnea, dar nu am citit nicăieri nici despre nopțile din Piața Victoriei, nici despre accize crescute la carburanți, nici despre înverșunarea aceasta a instituțiilor statului conduse de dumneavoastră împotriva oricui încearcă să muncească și să trăiască corect în România.

Soros, justiția și corporațiile sunt dușmanii dumneavoastră de astăzi, domnilor, pe când corupția, eșecul educației, bolnavii din spitale și sărăcia românilor ar trebui să fie lucrurile care să vă dea frisoane zilnic!

Îi mulțumim domnului senator Radu Mihail, din partea Grupului parlamentar al USR.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Virginel Iordache.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ziua mondială a educației – 5 octombrie 2017”.

În anul 1994, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură inaugurează prima Zi mondială a educatorilor, pentru a marca semnarea în 1966 a Recomandării Organizației Internaționale a Muncii și a UNESCO privind condițiile de muncă și statutul personalului didactic. Era un semnal de alarmă pentru a atrage atenția guvernelor asupra condițiilor improprii de muncă în care cadrele didactice își desfășurau activitatea și a salariilor mici

ale acestora. Această dată este comemorată anual în peste 200 de state, fiind subliniată importanța educației, care devine astfel cheia succesului profesional în orice domeniu. Ziua mondială a educației, celebrată pe 5 octombrie, este un prilej de a sublinia rolul pe care instruirea școlară îl are în pregătirea generației viitorului.

Educația este parte integrantă a Programului de guvernare 2017–2020 al Partidului Social Democrat, fiind recunoscut impactul major pe care aceasta îl are în crearea specialiștilor, atât de necesari dezvoltării societății. Printre priorități se numără accesul la un sistem de educație de calitate, valorificarea potențialului domeniului educației și al cercetării, prin sprijinirea tinerilor care sunt performanți, prin deschiderea sistemului de învățământ universitar către partenerii educaționali internaționali. Politicile publice promovate în domeniul învățământului la nivel primar, gimnazial, universitar și postuniversitar sunt corelate în mare măsură cu necesitățile societății în care trăim, cu o permanentă actualizare a cerințelor forței de muncă.

Aceste deziderate au un numitor comun – personalul didactic, care are un rol decisiv în mecanismul educațional. Pregătirea educatorilor este garanția unor absolvenți performanți în toate domeniile profesionale.

Declarația mea politică reiterează rolul major pe care sistemul educațional îl are în formarea armonioasă a tinerilor. Politicile educaționale sunt îndreptate către susținerea parcursului de instruire de la nivelul școlar primar până la cel superior universitar. Desigur, sunt multe aspecte care pot fi îmbunătățite, mai ales cele legate de corelarea sistemului de învățământ cu cerințele pieței forței de muncă.

Îi mulțumim domnului senator Virginel Iordache, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Mircea Vasile Cazan.

## Domnule președinte,

## Dragi colegi,

Declarația politică de astăzi se referă la TVA-ul defalcat. Intenția actualilor guvernanți de a aplica TVA-ul defalcat, TVA-ul split, reprezintă cea mai contestată măsură după încercarea de introducere a impozitului pe cifra de afaceri. Aplicarea acestei măsuri va afecta grav economia privată, va trimite multe firme în faliment, va genera pierderi de locuri de muncă și va încetini creșterea economică. Modul dezastruos de aplicare a split payment-ului la TVA riscă să anuleze potențialele sale beneficii.

Motivația oferită de Guvern, combaterea evaziunii fiscale la plata TVA, este iluzorie. Guvernul are la îndemână instituții și pârghii pentru a combate țintit marea evaziune la plata TVA. A preferat însă o măsură generalizatoare și abuzivă, care demonstrează incapacitatea administrativă și politica premeditată de asuprire a sectorului economic privat. Statul va fi creditat de aceste firme private doar pentru că e incapabil să colecteze TVA-ul. Planul prin care statul să se folosească de banii sectorului privat fără să aibă acordul acestuia nu este corect.

PNL cere ca măsura privind TVA defalcat să fie una opțională, aplicabilă doar societăților comerciale care doresc să opteze pentru acest sistem. Astfel, firmele plătitoare de TVA vor fi silite, de la 1 ianuarie 2018, să facă două plăți pentru fiecare factură: una pentru TVA, într-un cont special, cealaltă, fără TVA, în cont obișnuit. 300.000 de firme vor trebui să-și deschidă noi conturi la bănci și la trezorerie,

să-și modifice sistemele informatice pentru a putea ține evidența TVA în timp real, să aibă angajați care să nu greșească niciodată, pentru că, altminteri, riscă penalizări; cu greșeli pot să aducă probleme foarte mari.

Guvernul e ciumă cu firmele și mumă cu organele de control. Îi penalizează aspru pe cei care întârzie, greșesc plata TVA, dar nu prevede nicio sancțiune dacă ANAF-ul nu returnează TVA-ul deductibil în trei zile lucrătoare, așa cum stipulează ordonanța de urgență. Termenul de trei zile fixat de Guvern este oricum nerealist, dată fiind procedura greoaie de aprobare a transferului sumelor din contul TVA, elaborată de ANAF ca urmare a Ordonanței nr. 23/2017, care introduce TVA-ul defalcat.

Partidul Național Liberal se opune cu vehemență introducerii obligatorii a TVA-ului defalcat, promovată de Guvernul Dragnea 2 prin Ordonanța nr. 23/2017. Partidul Național Liberal va demara o campanie de strângere de semnături împotriva introducerii contului special pentru plata TVA în mod obligatoriu.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumim domnului senator PNL Mircea Cazan. Cu un drept la replică s-a înscris domnul senator PSD Radu Oprea.

## **Domnul Ștefan Radu Oprea:**

## Domnule senator,

Declarația dumneavoastră politică cuprinde foarte multe inexactități, printre care și faptul că încă splitul TVA nu a fost aplicat, deci nu știm cum se vor întâmpla lucrurile în realitate.

Ceea ce uitați, PNL-ul, să spuneți este că astăzi, într-adevăr, în România este o situație excepțională, pentru că suntem, din păcate, pe primul loc la neîncasarea TVA-ului. Și, în discuțiile pe care le-am avut la comisie cu reprezentanții mediului de afaceri, la această întrebare nu au avut răspuns: ce face și mediul de afaceri pentru a fi un bun plătitor? Și să nu uităm că, atunci când vorbim despre TVA, TVA-ul este al statului și ar trebui într-adevăr să fie folosit de către stat, nu de către mediul de afaceri, pentru a-și finanța firmele și afacerile. Și asta o spun ca un om care provine din mediul de afaceri. Până în 2012 am activat în această zonă, așa că știu foarte bine ce se întâmplă în această problemă. Mulțumesc.

Îi mulțumim domnului senator PSD Radu Oprea.

În continuare, îl invit la microfon, pentru a-și susține declarația politică, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul senator Adrian Wiener.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Individ _versus_ stat – o luptă permanentă și inegală”.

Dragi colegi,

Am să pornesc de la un fapt devenit banal: nerespectarea termenului legal de eliberare a certificatelor de specialist către medicii care au promovat examenul de specialitate în sesiunea martie 2017 și au finalizat rezidențiatul în august 2017.

Publicația de concurs menționa în mod expres că „ordinul de confirmare în specialitate se emite cu data de 1 a lunii următoare finalizării pregătirii în rezidențiat”. Or, pregătirea în centrul universitar Timișoara, de exemplu, s-a încheiat la 31 august 2017. Așadar, medicii sunt privați de dreptul conferit prin promovarea examenului.

Zilnic se întâmplă ca individul să fie abuzat de un stat inform, ineficient și inadecvat, uneori contondent. Dar, cum spun, asta e comun. Statul român, cu o administrație suprapopulată, excesiv birocratizată și politizată, se dovedește – a câta oară? – inert și abuziv. Există o asimetrie intrinsecă între individ și stat, dar în România această asimetrie capătă uneori valențe absurde, fără legătură cu neajunsurile procedurale ale vreunei instituții.

Dar aici, dincolo de inadecvare sau dispreț față de individ sau de nerespectarea unor prevederi legale, vorbim de un domeniu declarat strategic, acela al personalului medical. România a pierdut jumătate din medicii săi între 2009 și 2015. 10% din populația României, săracă, vulnerabilă, în prag de excluziune socială, nu are acces la servicii medicale de bază, fiind județe cu un singur medic oncolog, de exemplu. Accesul, în general, la serviciile medicale de calitate este concentrat în câteva centre universitare și în jurul unor cadre medicale dedicate. Sistemul sanitar în ansamblul său este profund defectiv, de la infrastructura veche, pe alocuri de-a dreptul insalubră, la circuite inadecvate, în majoritate cu plan de conformare pentru autorizare de funcționare, la personal insuficient, medicamente și materiale sanitare inconstant prezente.

Astfel, Dragoș Vișan și alți 50 de medici cu examenul de specialitate promovat și cu ciclul de pregătire în rezidențiat finalizat în august stau și așteaptă bunăvoință. Sună zilnic la funcționari plictisiți, întrebând frustrați ce să mai facă pentru a primi documentul, confirmarea în specialitate, document fără de care nu se pot angaja. Și probabil își alimentează convingerea că poate ar trebui să plece și ei pe urmele celor 14.000 de medici care au părăsit țara în ultimii 10 ani.

Îi mulțumim domnului senator Adrian Wiener, din partea Grupului parlamentar al USR.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Victorel Lupu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Preocuparea Guvernului pentru modernizarea comunităților rurale”.

Stimați colegi,

Am constatat cu bucurie că atenția Guvernului a fost îndreptată în acest an, prin Programul național de dezvoltare locală, și asupra comunităților din mediul rural. Astfel, în finanțarea proiectelor depuse prioritate a avut finanțarea creșelor și a grădinițelor, a unităților de învățământ care nu au autorizație de funcționare și autorizație ISU. De asemenea, au fost alocate fonduri consistente pentru modernizarea drumurilor județene, orășenești și comunale, construirea de dispensare și cabinete medicale și realizarea sau extinderea sistemului de apă și canalizare. În total vor fi alocate 30 de miliarde de lei. Ar urma să fie finanțate în următorii trei ani aproximativ 7.000 de obiective.

Astfel, la nivel național au fost alocate 9 miliarde de lei pentru rețele de alimentare cu apă și canale, 16 miliarde de lei pentru drumuri și poduri județene, comunale sau orășenești, 4 miliarde de lei pentru unități de învățământ – creșe, grădinițe, școli, colegii – și un miliard de lei pentru unități medicale. Aceste măsuri vor contribui, cu siguranță, la dezvoltarea și modernizarea satului românesc.

Per ansamblu, societatea românească se dezvoltă continuu. Fie că este vorba de mijloacele tehnologice sau de creațiile tradiționale, toate au produs și produc în continuare modificări profunde în modul de raportare al românilor la viața de zi cu zi. În comunitățile rurale toate aceste lucruri au un impact deosebit și ajută la facilitarea și ușurarea vieții locuitorilor acestora. Principala problemă o constituie, din păcate, migrarea tinerilor spre mediul urban sau direct în străinătate, acolo unde posibilitățile de a obține un loc de muncă bine plătit sunt mai ridicate. Și, în acest context, aceste măsuri sunt absolut necesare pentru mediul rural.

Dragi colegi,

Aș vrea să mai scot în evidență un aspect. În această perioadă, pentru domeniul incluziunii sociale sunt identificate, în cadrul a două programe operaționale, linii de intervenție, cu finanțare nerambursabilă, care să sprijine înființarea a 500 de puncte de acces public la informație, în vederea extinderii rețelei naționale. Aceste centre vor avea ca obiectiv îmbunătățirea alfabetizării digitale a populației în comunități marginalizate, prin facilitarea accesului la internet și susținerea procesului de învățare a competențelor digitale.

Îi mulțumim domnului senator Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al USR, îl invit la microfon pe domnul senator Cristian Ghica.

Mulțumesc.

Declarația politică pe care am s-o fac astăzi se vrea un semnal de alarmă pentru ceea ce înseamnă sănătatea din țara noastră.

Așadar, stimate colege și stimați colegi, vreau să aduc în fața dumneavoastră câteva date statistice care mie, cel puțin, mi se par foarte îngrijorătoare.

România este statul din Uniunea Europeană care alocă cel mai mic procent din produsul intern brut. Și am să vă exemplific: 5,1% în anul 2014 pentru sănătate. Comparativ, în același an, vecinii bulgari, cu care noi, din păcate, de regulă împărțim ultimele locuri în topurile europene, au alocat 8,5% din PIB pentru sănătate.

Mai mult, România este pe ultimul loc și când vine vorba de sumele cheltuite pe cap de locuitor pe sănătate: 388 de euro în anul 2014, an în care bulgarii au plătit 504 euro pe cap de locuitor, polonezii – 684 de euro, iar vecinii maghiari – 757 de euro.

Alt indicator la care România este pe ultimele locuri în Uniunea Europeană îl reprezintă cheltuielile legate de îngrijirea preventivă. Italia alocă 4,1% din cheltuielile pe sănătate pentru prevenție, iar România se află la polul opus: nu alocă nici măcar un procent din produsul intern brut – mai exact 0,8%.

În același timp, țara noastră este pe primul loc la incidența bolilor cerebrovasculare și la cele pulmonare. Suntem fruntași la mortalitatea mamelor la naștere, la mortalitatea infantilă și la obezitate infantilă.

Din păcate, suntem în fruntea Europei și ca număr de decese provocate de cancerul ovarian, cancerul de sân și cel de col uterin, toate aceste cancere fiind afecțiuni cu un pronostic, în general, favorabil și vindecabil, dacă sunt descoperite la timp și tratate corespunzător. În țara noastră sunt județe întregi – și am să vă dau exemplul județului Giurgiu – unde există un singur medic oncolog, iar singurul mamograf disponibil este într-un cabinet privat.

Altă statistică, poate chiar cea mai îngrijorătoare, deși în aparență nu s-ar spune acest lucru, este că România este pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește exodul medicilor. Mai mult de jumătate dintre medicii și cadrele medicale auxiliare au plecat să profeseze în străinătate. Peste 14.000 de cadre medicale au plecat din România, să profeseze în altă țară decât țara în care s-au educat.

Îi mulțumim domnului senator Cristian Ghica, din partea Grupului parlamentar al USR.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna senator Liliana Sbîrnea.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

În primul rând, aș dori să adresez colegilor mei din domeniul educației – pentru că pe 5 sărbătorim 23 de ani de când se sărbătorește Ziua mondială a educației – un „La mulți ani!”, cu sinceritate, pentru infinita lor răbdare de a crea caractere puternice și pentru dragostea cu care înconjoară elevii.

Declarația mea politică de astăzi se cheamă „Credința în educație”.

## Stimați colegi,

Am ales pentru astăzi o temă foarte apropiată sufletului meu, pentru că, înainte de orice, am rămas dascăl. Dacă modelul de abordare al discursului meu vi se va părea prea abrupt, vă mărturisesc de la început că orice asemănare cu personajele sau evenimentele reale o puteți considera pur întâmplătoare.

Doamnelor și domnilor senatori,

Unii dintre așa-zișii ideologi ai nazismului au rămas în istorie nu numai pentru cea mai mare crimă împotriva umanității – înființarea primelor lagăre hitleriste de concentrare –, ci și pentru că aveau obiceiul de a repeta un citat rămas celebru prin cinismul său infam. „Când aud de cultură, îmi vine să pun mâna pe pistol”, spunea citatul, de fapt, o frază a dramaturgului german Hans Jauss. Puțini știu însă că la originea revoluției culturale din timpul lui Hitler au stat elemente de austeritate bugetară din perioada crizei economice a vremii. Și de unde se puteau tăia mai ușor fondurile decât din bugetul alocat culturii?!

Se pare că, deși istoria ne-a făcut să tragem învățăminte din tragediile colective – care sperăm că nu se vor mai repeta niciodată –, falsele valori și discursurile politicianiste ale opoziției sunt exploatate de aceasta la maximum, în încercarea de a distruge credibilitatea noastră ca guvern, precum și, mai rău, în încercarea disperată de a distruge credința în educație, componentă importantă a strategiei de securitate națională. Și nici măcar nu au justificare în aceste acțiuni de discreditare.

Am pornit de la ideea abuzului în cultură pentru a distinge și imixtiunea la fel de abuzivă a politicului și a politicianismului în educație. Și ce este cultura decât un efect sublimat al educației, care devine astfel o acțiune permanentă și ireversibilă de translatare a ființei umane către universalitate? Între cele două valori este o relație subsecventă, care nu poate fi nici ignorată, nici aruncată în derizoriu de dragul capitalului politic. Și ce altceva decât aruncare în derizoriu ar putea fi acuzele politicianiste pe tema educației, aruncate în spațiul public fără o abordare matură și responsabilă a acestui capitol extrem de important al vieții noastre și al devenirii noastre de mai târziu? Câți dintre cei care azi ne acuză s-au confruntat de la catedră cu probleme, aparent simple, dar, în fapt, insurmontabile, legate de programa școlară și de modul în care se reflectă ea sau, mai bine zis, în care nu se reflectă ea în manualele școlare?

Îi mulțumim doamnei senator Liliana Sbîrnea.

În continuare, îl invit la microfon, tot din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Ovidiu Cristian Dan Marciu.

## Mulțumesc.

Onorat prezidiu,

Înainte de a citi declarația politică, aș vrea un drept la replică vizavi de afirmațiile făcute de domnul senator USR în legătură cu politica sănătății din județul Giurgiu.

Vreau să vă informez că, în județul Giurgiu, consiliul județean are deja suma de bani necesară pentru achiziția unui mamograf. Licitația de achiziție va fi reluată din cauza unor contestații care au fost depuse. De asemenea, în legătură cu medicul oncolog, într-adevăr, avem un singur medic oncolog. Am mai format un rezident, care, după terminarea stagiului, a plecat în București. De asemenea, în prezent, avem în formare un nou rezident.

Mulțumesc.

Titlul declarației politice: „În județul Giurgiu se materializează promisiunile programului de guvernare al Partidului Social Democrat” (prima parte).

Prima parte se referă la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și Ministerul Transporturilor.

Programul național de dezvoltare locală reprezintă sursa principală de finanțare pentru infrastructura locală și are la bază principiul conform căruia în fiecare localitate din țară

trebuie să se asigure un set minim de servicii publice în domeniile: sănătate, educație, apă-canal, energie termică și electrică, iluminat public, transport, drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire și sport.

Pentru județul Giurgiu, prin PNDL I, sunt semnate contracte de finanțare și se află în derulare 124 de proiecte.

Prin Ordinul ministrului nr. 3.580 din 7 iulie 2017, au fost aprobate Lista obiectivelor de investiții noi și sumele alocate acestora pentru județul Giurgiu ce se finanțează prin PNDL în perioada 2017–2020.

Astfel, prin PNDL II, au fost aprobate 191 de proiecte noi, în valoare totală de 783 de milioane de lei, asigurați de la bugetul de stat, după cum urmează:

– 65 de proiecte de modernizare/abilitare drumuri, în valoare de 564 de milioane;

– 9 proiecte de canalizare și alimentare cu apă, în valoare de 50,7 milioane;

– reabilitare/modernizare școli – 41 de proiecte, în valoare de 105,7 milioane;

Îi mulțumim domnului senator PSD Cristian Marciu. O invit la microfon, tot din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Emilia Arcan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației mele politice de astăzi se intitulează „Marcarea Zilei internaționale a persoanelor vârstnice”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

În fiecare an, pe 1 octombrie, este marcată Ziua internațională a persoanelor vârstnice. Ca în toată lumea civilizată, în țara noastră această zi este sărbătorită prin diverse modalități, care au menirea să aducă un zâmbet pe fața vârstnicilor, iar celor mai tineri le dă prilejul de a-și arăta recunoștința pentru contribuția și grija cu care s-au ocupat de educarea, de creșterea lor, de dezvoltarea comunităților și a întregii țări. Ca de obicei în ultimii ani, și de această dată m-am aflat în mijlocul pensionarilor din județul Neamț, prilej de bucurie și sărbătoare, dar și de analiză, de preocupări și așteptări de mai bine.

Solidaritatea cu persoanele vârstnice și, în general, cu persoanele mai vulnerabile este un principiu al socialdemocrației din Europa și din lume. Partidul Social Democrat, pe care îl reprezint în Senatul României, a dovedit, de-a lungul celor 25 de ani, o grijă deosebită față de situația persoanelor vârstnice, a pensionarilor, iar, atunci când a avut posibilitatea, a adoptat măsuri economice, sociale, culturale, măsuri medicale care să-i ajute pe oamenii ajunși la vârsta înțelepciunii să aibă un trai mai bun și să facă față provocărilor de la această vârstă, provocări care nu sunt puține și nici ușoare.

Se insinuează răutăcios de către unii politicieni că viziunea economică a actualei guvernări este de a încuraja nemunca, iar pensionarii sunt etichetați, în mod nedrept, ca o categorie de oameni neproductivi a societății românești, care doar consumă, și nu aduce plusvaloare în economia țării. Într-un fel sau altul, ni se spune verde în față să nu mai dăm atâția bani către pensionari, pentru că asta înseamnă să aruncăm banii pe consum, ca și cum asta ar fi ceva rău, contraproductiv.

Vom respinge total abordările răutăcioase ale politicienilor care denotă o inacceptabilă lipsă de respect față de pensionarii acestei țări, față de generațiile care au muncit cinstit, au construit și au făcut lucruri mărețe în această țară. Este incorect și jignitor să afirmi că majorarea pensiilor înseamnă să încurajăm nemunca. De fiecare dată când noi, reprezentanții Partidului Social Democrat, propunem sau decidem o măsură în favoarea persoanelor vârstnice și a pensionarilor, a trebuit să ne luptăm cu adversarii politici de dreapta, demonstrându-le că o creștere a valorii punctului de pensie, că indexarea și creșterea pensiilor, a ajutoarelor sociale, medicale nu sunt „pomeni”, așa cum în dese rânduri suntem acuzați, ci atât o răsplată îndreptățită în raport cu situația în care se regăsește această categorie de oameni, cât și drepturi pentru contribuțiile dumnealor personale la dezvoltarea societății românești. Este profund greșită această abordare. În realitate, creșterea pensiilor reprezintă

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumim doamnei senator Emilia Arcan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Acum o să mă înscriu și eu la cuvânt, cu două drepturi la replică și cu o declarație politică.

Bună dimineața, stimați colegi! Să o luăm pe rând.

Un prim drept la replică este adresat doamnei senator Emilia Arcan – și sper că și Domnia Sa, și colegii din PSD conștientizează că pentru fiecare pensie nesimțită avem sute de pensii care sunt ținute la un nivel mai scăzut și mi-aș dori să existe voință politică din partea majorității parlamentare pentru a aduce un pic de echitate în sistemul de pensii. Mai exact, să raportăm aceste pensii în mod just, astfel încât să nu mai existe asemenea decalaje, care, din punctul meu de vedere, nu se susțin, nu se justifică și nu sunt sustenabile pe termen mediu și lung.

Acesta a fost un prim drept la replică.

Un alt drept la replică vizează mai multe declarații politice făcute astăzi de către reprezentanți ai PSD referitoare la situația din învățământ.

Am auzit vorbindu-se despre Ziua mondială a educației, care e pe 5 octombrie, despre cât de bun și frumos este învățământul din România.

Permiteți-mi să am dubii serioase legate de acest sistem de educație din România și să vă amintesc că anul universitar a început în această toamnă cu o petiție semnată de rectorii a trei mari universități din țară, Universitatea Babeș–Bolyai din Cluj, Universitatea din București și Universitatea de Vest, Timișoara, legată de naționalizarea veniturilor acestor universități. Mai exact, faptul că, din cauza – nu știu – a găurilor, probabil, din bugetul național, aceste universități au trebuit să-și plătească salariile, dacă au avut bani, pentru că unele universități nu au avut acești bani, din veniturile proprii, adică acele venituri care sunt destinate investițiilor.

Această lovitură vine după ce, la începutul acestui an, Ministerul Educației a fost împărțit în Ministerul Educației, respectiv Ministerul Cercetării și universitățile au rămas și fără banii de cercetare la care ar fi putut avea acces prin diferitele competiții naționale, care nu s-au prea deschis în acest an.

Așadar, în ciuda acestui ton foarte festivist pentru care ieri – nu, alaltăieri – am început săptămâna cu o zi de mers prin universități din țară pentru a ne lăuda și pe acolo, ei bine, în ciuda acestui ton extrem de festivist, nu a început deloc bine anul universitar din România.

Cu acestea, declar închisă sesiunea de declarații politice pe care am condus-o, asistat de domnii senatori Ion Ganea și Marian Pavel, dând citire și celor care au depus declarații politice, dar nu le-au susținut în plen.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Florian Dorel Bodog, Lucian Trufin, Tit Liviu Brăiloiu, Niculae Bădălău și Miron Alexandru Smarandache.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Dumitru Cătălin Toma, Iancu Caracota, Eleonora Carmen Hărău, George Cătălin Stângă, Costel Șoptică, Marius Nicoară, Eugen Pîrvulescu, Ioan Cristina, Cornel Popa și Ion Marcel Vela.

Din partea Grupului parlamentar al USR: George Edward Dircă.

Din partea Grupului parlamentar al PMP: Gheorghe Baciu, Dorin Valeriu Bădulescu, Vasile Cristian Lungu și Ion Ganea.

În curând vom începe sesiunea de plen destinată inițiativelor legislative.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 4 octombrie 2017, ședință condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Marian Pavel și Ion Ganea.

Vă anunț că din totalul de 136 de senatori și-au înregistrat prezența 90, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă nu sunt comentarii vizavi de ordinea de zi, vă

Programul de lucru pentru această zi: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului; ora 13.00, ședința Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților, lucrări în comisiile permanente în continuare.

Vă rog, microfonul central, domnule vicepreședinte Goțiu.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Bună dimineața!

Stimate colege și stimați colegi,

Vă rog, un moment de atenție, pentru că mă refer la programul de lucru.

Săptămâna trecută, și în Biroul permanent am fost singurul care am atras atenția și m-am opus ca ziua de luni să fie declarată zi de circumscripție, tocmai pentru a evita ceea ce s-a întâmplat, din păcate, astăzi.

În timpul ședinței de declarații politice a fost plin de comisii.

Acum, după ce se termină această ședință, din nou, avem comisii care se suprapun.

Încercăm, din păcate, să înghesuim în două zile ceea ce, prin votul nostru și în Birourile permanente, și în plen, am stabilit că este un program de lucru în Senat de patru zile pe săptămână, nu de două zile.

Țin să vă reamintesc că fiecare dintre noi suntem membri în cel puțin două comisii permanente, fără alte comisii speciale, că mai avem și alte atribuții și că este o bătaie de joc la adresa contribuabililor să votăm că lucrăm patru zile pe săptămână aici, la Parlament, dar, de fapt, să lucrăm două zile.

Înțeleg că nu se mai pot programa comisii permanente în zilele de miercuri, ca să nu mai vorbesc de zilele de joi, dar, când ne uităm pe statele de plată și la indemnizații, vedem că e plin de semnături de colegi care au lucrat miercurea și joia aici, la Senat.

Pe bune?! Serios?!

Vă rog, mai multă responsabilitate față de această funcție pe care o îndeplinim și față de banii celor care ne plătesc pentru a munci în interesul lor.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator. Domnule senator,

Ca o informare, după cum știți, în această săptămână, în cadrul clădirii Parlamentului, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat, avem Adunarea Parlamentară a NATO.

Asta e și cauza pentru care am structurat un pic programul, pentru a da posibilitatea ca acest eveniment extrem de important să se întâmple.

Mulțumesc.

Vă rog, dar intrăm într-un dialog...

Săptămâna viitoare, cu siguranță. Vă rog, microfonul 2. Domnul Goțiu.

Vreau să vă amintesc că acest lucru se știa și de săptămâna trecută și de asta am solicitat ca ziua de luni să fie zi de lucru aici, la Senat, nu zi de circumscripție și de mers și să ne lăudăm ce frumoasă e educația și ce bine merge educația în România, pentru că nici măcar educația nu merge bine. Se știa că joi nu vom putea lucra, dar s-a votat ca luni să fie zi de circumscripție, nu de plen. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc.

Sunteți vicepreședinte, faceți propunerea în Biroul permanent al Senatului.

Dacă sunt intervenții la programul pe care vi l-am prezentat?

Dacă nu sunt, vă

La punctul 1 al ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 9–14 octombrie 2017. Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

– luni, 9 octombrie 2017 – activități în circumscripțiile electorale;

– marți, 10 octombrie – 12.30, ședință pregătitoare; 13.00, ședința Biroului permanent; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări, răspunsuri;

– miercuri, 11 octombrie, orele 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmând lucrări în comisiile permanente;

– joi, 12 octombrie – lucrări în comisiile permanente;

– vineri 13, sâmbătă 14 – activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții vizavi de acest program?

Dacă nu sunt, vă

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul II 2017.

## Stimați colegi,

Vă reamintesc că, potrivit art. 171 alin. (3) din Regulamentul Senatului, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții prezintă trimestrial Biroului permanent un raport asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora. Acest raport este prezentat în plenul Senatului la începutul fiecărei sesiuni. Raportul a fost difuzat la caseta electronică.

Dau cuvântul domnului senator Nicoară, pentru a prezenta raportul.

A! Domnul Iancu unde e?

A, scuzați-mă! Domnul Iancu Caracota.

Mulțumesc. Vă rog.

Domnule președinte de ședință,

Stimați membri ai prezidiului,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă prezint, în temeiul art. 171 alin. (3) din Regulamentul Senatului, Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul II 2017.

În perioada 1 aprilie – 31... 2017, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a fost sesizată pentru a analiza și soluționa 208 petiții. Din cele 208 petiții analizate, 191 de petiții au fost luate în considerare și 17 petiții au fost clasate.

În 134 de cazuri au fost sesizate organele competente pentru analiza și soluționarea problemelor care fac obiectul petițiilor, evidențiate în anexa nr. 2.4.

În 52 de cazuri, comisia s-a adresat direct petiționarilor pentru a răspunde la întrebările formulate, la solicitările de comunicare a unor informații sau a unui punct de vedere, la cererile de audiere sau de inițiere a unor anchete parlamentare efectuate în cadrul comisiei, de înființare a unor comisii parlamentare de anchetă etc. ori pentru a prezenta explicații sau îndrumări când soluționarea petițiilor excedează competenței Parlamentului, după caz.

Raportul detaliat îl veți găsi pe site-ul Senatului. Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Raportul, după cum știți, nu se supune la vot. Domnule senator Nicoară, doriți să aveți o intervenție?

## **Domnul Marius Petre Nicoară**

**:**

Săptămâna viitoare.

Săptămâna viitoare. Vă mulțumesc.

Știu că ați făcut o solicitare în acest sens.

Stimați colegi, începem dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative înscrise la punctele 1 – 28, secțiunea a II a ordinii de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind acceptarea Acordului privind serviciile aeriene internaționale de tranzit, semnat la Chicago la 7 decembrie 1944 (L362/12.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege. Doamna secretar de stat Maria Magdalena.

Vă rog. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum am ați spus, la data de 7 decembrie 1944 s-a semnat, la Chicago, Acordul privind serviciile aeriene internaționale de tranzit.

Principalele prevederi ale acordului IASTA se referă la dreptul oricărui operator aerian al unui stat contractant de a survola teritoriul unui alt stat contractant fără a ateriza și, totodată, dreptul oricărui operator aerian al unui stat contractant de a face escală necomercială pe teritoriul unui alt stat.

Acordul acesta prezintă un interes pentru partea română, în sensul că întărește și facilitează funcționarea serviciilor regulate de transport aerian internațional în schimbul multilateral de drepturi de survol de drepturi și escală tehnică. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru transporturi.

Vă rog.

Domnule președinte de ședință,

Săptămâna trecută, în cadrul ședinței Comisiei pentru transporturi și energie, cu majoritate de voturi, am hotărât să supunem spre aprobare și dezbatere plenului Parlamentului raportul de admitere și proiectul de lege.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Vă informez că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2017 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România (L250/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamnei secretar de stat Maria Magdalena Grigore.

Vă rog. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Modificările aduse prin acest proiect de lege fac referire la anexa nr. 1 a Ordonanței Guvernului nr. 15 din 2002 și urmăresc corectarea erorilor materiale survenite în textul acesteia, în vederea evitării dublei reglementări în cuprinsul aceluiași act normativ și a imposibilității aplicării prevederilor legale în ceea ce privește categoriile de vehicule destinate transportului de persoane.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru transporturi.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 13 septembrie, membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere.

În consecință, supunem spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului, informându-vă că raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

La punctul 3 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România (L212/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Maria Magdalena Grigore.

Microfonul 9.

Vă rog, doamnă.

Mulțumesc, domnule președinte, din nou.

Principalele modificări prevăzute în actul normativ vizează eliminarea obligativității prezentării de către client a avizului autorității competente care a efectuat înmatricularea sau înregistrarea vehiculului, completarea situației de emitere a unui duplicat pentru toate cazurile în care, la înstrăinarea vehiculului, ultimul proprietar nu transmite dobânditorului cartea de identitate a vehiculului și, nu în ultimul rând, eliminarea obligativității publicării în Monitorul Oficial al României a pierderii, furtului sau distrugerii cărții de identitate a vehiculului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă...?

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru transporturi.

Vă rog, domnule președinte.

Administrația, dumneavoastră sunteți pe raport? Vă rog.

Raport comun.

Raport comun.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

În ședința din data de 19 septembrie 2017, membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere. Comisia pentru transporturi și energie și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supun spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul comun de admitere, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege, informându-vă că raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

La punctul 4 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2017 pentru prorogarea unui termen și pentru modificarea art. 13 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 232/2016 privind industria națională de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L253/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Anca Chiser.

Vă rog. Microfonul 8.

Legea nr. 232/2016 privind industria națională de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative reglementează organizarea și funcționarea industriei naționale de apărare și activitățile necesare realizării de produse militare, sensibile și strategice, astfel încât acestea să asigure protecția intereselor naționale de apărare ale României, inclusiv a intereselor esențiale ale siguranței naționale.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare prorogarea unui termen prevăzut la art. 42 din această lege, precum și modificarea și completarea unor acte normative.

Prin Legea nr. 232 s-a prevăzut, la acest articol, abrogarea, în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii, a unor articole care se referă la investițiile în industria de apărare. Aceste investiții se derulează pe tot parcursul anului 2017, astfel încât este esențială prorogarea acestui termen, având în vedere că bugetele de venituri și cheltuieli, precum și programele de reorganizare și restructurare ale operatorilor economici din industria de apărare au fost elaborate și aprobate cu luarea în calcul a realizării de investiții sub regimul prevederilor acestei ordonanțe.

Această situație ar conduce la o discontinuitate legislativă în privința investițiilor în industria de apărare, prorogarea termenului fiind esențială, întrucât lucrările de investiții se derulează pe tot parcursul anului 2017.

Mulțumesc, doamna secretar de stat. Mai aveți?

Un pic.

Vă rog.

De asemenea, prin actul prezenta... prin prezentul act normativ propunem și eliminarea sintagmei care condiționează alocarea fondurilor de investiții „doar pentru lucrări de conservare și securizare”.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat. Comisia pentru apărare?

Domnule vicepreședinte Brăiloiu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Voi da citire raportului comun la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2017 pentru prorogarea unui termen și pentru modificarea art. 13 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 232/2016 privind industria națională de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege în ședințe separate și au hotărât, cu unanimitate de voturi la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și cu unanimitate de voturi la Comisia economică, industrii și servicii, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege se supune spre dezbatere și adoptare Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 89 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat.

Față de cele prezentate mai sus, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia economică, industrii și servicii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de adoptare și proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Vă rog, dacă sunt intervenții. Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 3.

## Da.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru că am avut onoarea să fiu unul dintre cei trei inițiatori ai Legii privind industria națională de apărare, adoptată în 2016, de fapt prima Lege a industriei de apărare a României în 26 de ani, care, e adevărat, a cunoscut o serie de modificări, amendamente depuse de ministerele din Guvernul din 2016, aș dori să fac un comentariu, să pun o întrebare reprezentantului Guvernului.

Prima parte a intervenției, comentariul, pentru că se solicită o prorogare de termen cu anumite motivații, înțeleg, de fond, corecte. Apelul meu este să fie respectat termenul prorogat pentru finalizarea acestor investiții, care sunt absolut necesare.

Iar întrebarea este foarte simplă: ce s-a întâmplat cu normele de aplicare, până la urmă, ale prezentei legi, fiindcă din 2016 s-au discutat, s-au tot amânat, în 2017 am intrat...? Mă interesează care este stadiul privind normele de aplicare. Mulțumesc.

## Mulțumim domnului senator.

Vă rog, doamna secretar de stat, dacă aveți un răspuns. Microfonul 8, vă rog.

Au fost elaborate normele, au fost aprobate de Guvern și se află în dezbatere... S-au aprobat, prin hotărâre de guvern, normele acum o lună de zile, cred... în termen.

## Mulțumesc.

## Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și, fiind lege organică, o avem la vot marți, la ora 17.00.

La punctul 5 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române (L263/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Este?

Vă rog, microfonul 6. Domnule senator...

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Doresc, în primul rând, să adresez mulțumirile mele colegelor și colegilor parlamentari, precum și reprezentanților structurilor cu atribuții, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Mediului, ANSVSA-ului, instituțiilor prefectului din zona de vest a României, pentru sprijinul pe care mi l-au acordat în această inițiativă pe care v-o prezint dumneavoastră.

Vreau să vă spun că este un proiect pe care l-am aprofundat și la care am lucrat peste doi ani de zile.

În demersurile mele, am dorit să stopăm cauza, și nu efectul, vizând semnalările la Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență care au ca subiect animalele sălbatice sau domestice cu un comportament agresiv sau periculos.

Doresc să informez că, în demersurile mele, ca o continuare, am pregătit și următorii pași, pentru că vreau să vă spun, ceea ce... impactul care a fost în media nu a fost întâmplător. În România nu avem proceduri pentru intervenție la animalele periculoase. Or, și acestea sunt pregătite în proiect, astfel încât așteptările cetățeanului, într-adevăr, să fie... să fie îndeplinite, astfel încât creșterea gradului de siguranță a cetățeanului să fie o prioritate pentru noi, pentru proprietatea sa, dar în aceeași măsură tratată și protecția animalelor.

Vă mulțumesc.

Mulțumim domnului senator.

Reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Samoilă.

Microfonul 10.

## **Domnul Bogdan Samoilă** – _subsecretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Domnule președinte,

Personalul militar al Jandarmeriei Române va fi autorizat să dețină și să folosească arme cu tranchilizante, substanțe tranchilizante, arme cu glonț de cauciuc, dispozitive cu ultrasunete sau substanțe iritante, precum și alte mijloace de protecție și de imobilizare în următoarele situații: pentru îndepărtarea sau imobilizarea animalelor care amenință viața sau integritatea corporală a persoanelor, integritatea bunurilor acestora și pentru imobilizarea animalelor a căror viață sau integritate corporală este pusă în pericol în lipsa unei intervenții umane.

Astfel, produsele medicinale veterinare care conțin substanțe din categoria stupefiante, psihotrope, precum și cele care conțin substanțe aflate sub controlul național vor putea fi utilizate în vederea imobilizării sau capturării animalelor de către personalul specializat din cadrul Jandarmeriei Române, dacă personalul respectiv este de profesie medic veterinar sau dacă personalul în discuție deține studii medii de medicină veterinară și acționează numai sub îndrumarea și responsabilitatea medicului veterinar.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține propunerea legislativă în forma adoptată de Camera Deputaților.

Mulțumim domnului secretar de stat. Comisia de apărare, vă rog.

## Donule președinte de ședință,

## Stimați colegi,

Avem raport pentru Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române. Ca atare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, precum și propunerea legislativă.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 89 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Intervenții dacă sunt?

Domnul Marcoș. Domnul senator... Vă rog, microfonul 2. Vă rog, vă rog. Microfonul 2.

Tánczos, cer scuze!

Mulțumesc.

Dragi colegi, Domnule președinte de ședință,

Aceste reglementări vin în urma acelui eveniment de la Sibiu și în urma unor talk-show-uri și a unei isterii naționale care s-a creat în jurul acelui eveniment.

Animalele sălbatice periculoase, și vorbim în special despre urs, pentru că probabil că e singura specie care poate reprezenta în zonele locuite un pericol la adresa integrității corporale și a sănătății, a vieții umane, aceste animale sălbatice nu vor fi îndepărtate nici cu gloanțe de cauciuc, nu putem rezolva problema nici cu tranchilizante și nici cu ultrasunete ori alte dispozitive speciale sau sanitar-veterinare.

Sunt situații extreme, sunt zone în această țară unde nu trece săptămână fără atac de urs la adresa locuitorilor, nu trece săptămână fără ca cineva să ajungă în spital și viața să-i fie pusă în pericol și, în aceste situații critice, a ne ascunde după deget și a spune că o să vină cineva de la Jandarmerie cu arme neletale și va încerca să îndepărteze un urs de 500, de 600 de kilograme, de 400 de kilograme este aberant.

Felicit acțiunile doamnei ministru de la Ministerul Mediului, care a avut curajul să revină, după decizia aberantă din perioada Guvernului tehnocrat, când s-a oprit complet recoltarea acestei specii în România. Este o specie care nu are inamic natural, este în vârful lanțului trofic și singura soluție este recoltarea controlată de către specialiști, de cei care știu ce populație de urși există în țară, cei care știu cum se recoltează animalele sălbatice, conform eticii vânătorilor și așa mai departe.

A ne ascunde încă o dată după deget și a crede că aceste probleme pot fi rezolvate de alte unități, de Jandarmerie, de Poliție, de unități sanitar-veterinare, de alte unități decât vânătorii este halucinant și aberant.

Spitalele din Harghita primesc săptămânal, încă o dată, oameni care au fost atacați de urși în curtea lor, mergând pe stradă sau mergând pe drumul agricol, nu în pădure, nu în bârlogul ursului, în zonele locuite și acest număr extraordinar de urși vine din ce în ce mai aproape de om, vine din ce în ce mai aproape de zonele locuite.

Trebuie să continuăm procedurile și procesul pe care l-a început doamna ministru, trebuie să ajungem la o discuție

Mulțumim domnului senator. Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 2. 3.

Da.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu mă voi referi strict la această inițiativă legislativă care, în paranteză fie spus, nu este contradictorie, ci aș spune că se completează cu soluția la care face referire domnul senator Tánczos Barna, în situații-limită însă. Pentru că e o discuție... Nu e o discuție simplă și, până la urmă, trebuie ajuns la justul echilibru, pe de o parte, și asta trebuie să fie prioritatea, protejarea vieții cetățeanului, oamenilor, comunității locale, și, pe de altă parte, să nu mergem îndeajuns de departe, astfel încât să punem în pericol totuși o bogăție așa cum este bogăția asta pe care munții Carpați, în principal, o au, dacă ar fi să vorbim de urși.

Și nu e o discuție simplă, nu e deloc o discuție simplă și sunt de acord. De asta spun, cel puțin cu privire la acest proiect de lege, cunoaștem și din presă, și din experiența noastră din circumscripțiile electorale, să zicem, la Brașov, la Bușteni... Și în Prahova, și la Brașov sunt astfel de situații în care coboară urșii, dar nu sunt neapărat criminali în acel moment și nu este nevoie ca vânătorul să ucidă acel urs. Deci e nevoie ca, atunci când Jandarmeria e chemată – și e chemată de fiecare dată –, să nu acționeze doar cu bastonul de non-mareșal și de jandarm, ci să aibă aceste instrumente pe care inițiativa legislativă le menționează la dispoziție, dacă ar fi să vorbim doar despre tranchilizante.

Da? Nu e simplu să găsim justul echilibru, dar eu cred că această inițiativă legislativă merge în direcția cea bună și ar merita susținută.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Manoliu. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu, alături de colegul meu, sunt unul din inițiatorii acestui proiect și vreau să-l contrazic puțin pe colegul de la UDMR.

Animale periculoase nu înseamnă neapărat numai urs. La noi mai avem și mistreți, mai avem și vulpi, care pot fi turbate, pot fi și râși, pot fi și câini sălbăticiți care... E un câine turbat, trebuie îndepărtat. Deci un pericol pentru populație. Faptul că aprobăm această lege lasă liber fără... lasă liber Jandarmeriei să intervină fără a avea teama că intră în conflict cu legile în vigoare.

Deci eu consider că este o lege bună, de aceea cred că, alături de colegii mei, vom susține și vom vota această lege.

Domnul senator Chirteș. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt total de acord cu colegul de la UDMR. Știm foarte bine problema urșilor, fiindcă aici vrea să se aplice această lege, însă aș face câteva observații.

Noi, astăzi, nu facem decât să dăm încă o atribuție Jandarmeriei Române. În loc să ne aplecăm asupra cauzelor exacte și asupra celor care pot să rezolve această problemă, credem că rezolvăm această, să spunem, sperietoare și o mutăm Jandarmeriei Române. Nu.

Trebuie ca Ministerul Mediului – și de multe ori am cerut acest lucru – să responsabilizeze în primul rând gestionarii, că-i numim Romsilva, că-i numim AJVS, că-i numim gestionarii privați, trebuie să responsabilizăm acești gestionari ai fondurilor de vânătoare. Astăzi, efectiv, un gestionar de fond de vânătoare nu are absolut nicio atribuție în măcar a reține în fondul cinegetic ursul și, de ce să nu spunem, și mistrețul.

Probabil, în viitor, dacă vor fi și alte propuneri, s-ar putea ca să invităm Jandarmeria Română să recolteze cotele de mistreți, să le dăm și arme cu glonț și am rezolvat atunci orice problemă. Noi credem că ascundem, prin această atribuție pe care i-o dăm din nou Jandarmeriei Române, problema reală.

Nu, domnilor, eu voi vota împotriva acestui proiect de act normativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții din sală? Vă rog, domnul senator Coliban. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vin aici atât cu o perspectivă personală, cât și cu una legată de mediu, fiind președintele acestei comisii. Trebuie să recunoaștem: problema urșilor este una reală. Trebuie însă să ne uităm la care ar fi cauzele care duc la această problemă.

Dincolo de suprapopulare, vorbim de... Contrar unor credințe, urșii nu vin în contact cu populația umană din divertisment sau că vor să ne viziteze, vin pentru că duc lipsă de hrană. Acestea sunt aspecte care își trag consecințele și din felul în care gestionăm noi și fondul forestier, și mediul. La Brașov, probabil că știți, ne-am confruntat cu urșii încă de acum 10 ani sau mai bine. Am ajuns chiar pe Discovery din aceste cauze.

Între timp, o parte dintre soluții au funcționat și am stat de vorbă și cu rangeri și i-am întrebat: cum ați făcut? Nu au funcționat tomberoanele închise, nu au funcționat tomberoanele îngropate, a funcționat asigurarea de hrană în mediul lor natural.

Considerăm noi, Grupul senatorial USR, că există o grămadă de soluții, o serie întreagă de soluții care merită analizate înainte să trecem la ceea ce numim atât de plastic „recoltare”, de parcă ar fi vorba de trufandale sau de mere culese din copac. Recoltarea asta, de fapt, se referă la omorârea unor animale.

Considerăm că, până a ajunge la această soluție, pe care o putem lua în calcul doar ca ultim resort, trebuie să începem cu inventarierea populației de urși într-un mod real, fie că o facem prin cipuri, fie că o facem pe metode ADN, lucru despre care mă bucur să constat că este inclusiv pe agenda ministerului, fiind afirmat de doamna ministru la întâlnirea cu Comisia pentru mediu de săptămâna trecută.

Deci trebuie să aflăm, în primul rând, care sunt aceste populații, unde sunt, unde se remarcă depășirile de efective și unde ieșim din spectrul celorlalte metode și soluții disponibile, care pot fi: relocare, poate fi relocarea spre rezervații din țară sau din afară. Deci ar trebui să analizăm tot spectrul de soluții și doar când nu mai sunt disponibile să trecem la ceea ce numim recoltare.

Prin urmare, orice inițiativă care vine să aducă soluții și metode înaintea acestui ultim resort care este recoltarea este susținută de către Grupul USR. Vom vota pentru. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Savin. Un expert în... urși.

Mulțumesc, domnule președinte.

E un lucru bun ceea ce se face pentru Jandarmerie, pentru că și noi avem în zona Văii Prahovei o echipă de jandarmi montani și chiar își face datoria. Dar mă gândesc ce facem cu cei 200 de salvamontiști la nivel național care dau piept cu ursul în fiecare zi, pentru că avem atâtea accidente.

Aici e o problemă foarte, foarte dificilă, iar ceea ce a spus domnul Tánczos... Sunt de acord cu relocarea sau cu recoltarea controlată. Știm foarte bine că... Dacă luăm Austria, țară care avea 100 de urși și a interzis vânatul și acum nu mai are niciun urs... Deci i-au omorât cetățenii... Haideți să ne gândim și să inițiem un proiect de lege, pentru că acea recoltare controlată..., vânătoarea, chiar, știm cu toții că s-a practicat până acum – eu știu? – câțiva ani.

Sunt de acord și cu susținerea ONG-urilor, dar ONG-urile, dacă vor să susțină relocarea urșilor, să o facă pe banii ONG-urilor, pentru că avem, dacă stau să mă uit aici, la noi, avem 238.000 km[2] și gândiți-vă că avem doi urși la mia de kilometri pătrați. În Bușteni, în Parcul Natural Bucegi... național, avem 450 de urși, asta înseamnă că avem 150 de urși pe 326 de kilometri pătrați. Deci sunt foarte, foarte mulți și trebuie să găsim o soluție. De aceea, susțin un proiect de lege al doamnei ministru Grațiela Gavrilescu pentru vânătoare, recoltare controlată.

Împușcare.

Mulțumesc.

Iar, dacă ne gândim, să facă ONG-urile relocarea pe banii lor, că totuși primesc bani din anumite – eu știu? – surse. Să se facă relocarea pe banii ONG-urilor.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator. Dacă nu mai sunt... Domnul...

Facem dialog cu ursul trei ore, să știți!

Vă rog. Vă rog. Microfonul 2.

și mici rozătoare, producătoare, prin înmulțire, de epidemii. Ceea ce se propune este abilitarea Jandarmeriei Române, care are și pregătirea necesară, și dotarea necesară, cu acest atribut legal de a interveni în situații de urgență.

Eu am încredere mai mare într-o intervenție a unor structuri specializate în apărarea ordinii publice, în protejarea populației decât în formule bine intenționate, pasionate, dar ineficiente în plan real. Pentru că, atâta vreme cât problema a rămas, înseamnă că tot ceea ce s-a propus până acum nu a funcționat sau cel puțin nu a funcționat la parametri necesari.

Vă rog să fiți de acord cu propunerea legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Știți că nu revin la microfon dacă chiar nu e nevoie. Am fost pomenit de mai multe ori și cred că o propoziție pot să mai spun.

Soluția este una de compromis, seamănă foarte mult cu administrarea vitaminei C unui bolnav de cancer. E bine-venită, dar nu ajută!

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. De acord cu dumneavoastră. Domnul Șerban Nicolae, un prieten... al urșilor.

Doamnelor și domnilor colegi,

Propunerea legislativă nu vizează urșii în mod special. Îmi pare rău să vă readuc la problema principală: e vorba de animale periculoase. S-au înregistrat, din nefericire, situații tragice. S-au înregistrat situații în care nu exista o procedură clară de intervenție, o responsabilitate a autorităților care au capacitatea și atributul legal de a interveni și toate opiniile exprimate sunt corecte, cu condiția să asigure și o intervenție de urgență la o problemă reală.

Cunosc foarte bine situația și aș vrea să vă spun... Poate chiar mai bine decât colegul senator Allen Coliban, pentru că am trăit încă din copilărie acest fenomen al urșilor care se apropie de localități și intră în localități. Să știți că relocarea nu e neapărat o soluție bună, pentru că urșii din zona Bucegilor și Piatra Craiului care au ajuns în localități au fost importați, au fost relocați, aduși din alte țări. Cine nu știe cum funcționează regulile naturii poate să creadă că a fost un fenomen natural..., nu, artificial. El a fost un fenomen natural. Animalele sălbatice nu au avut trasee de hrană, nu au cunoscut locurile, s-au trezit într-o zonă absolut necunoscută și nu au știut unde se intersectează căutarea hranei cu așezările urbane. De aici au apărut o serie întreagă de tragedii, pentru că să știți că au fost și urși care au omorât oameni. Relocarea nu este o soluție-miracol și nu asigură faptul că animalele se reintegrează foarte ușor, mutându-se dintr-un spațiu sau dintr-un habitat într-altul.

Dar, revin, e vorba de situații prevăzute pentru animale periculoase. Și animale periculoase să știți că pot să fie

Mulțumim domnului senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, vă rog, inițiatorul, dacă aveți un răspuns.

Microfonul...

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, și le mulțumesc și colegilor pentru intervențiile avute.

Întrucât liderul nostru de grup mi-a ușurat mult din conținutul a ceea ce doream să spun, intervenția mea vizând faptul că Jandarmeria Română este structura unică din România care coordonează toate tipurile de intervenție la animalele cu un comportament agresiv, fie că este vorba de cele domestice sau cele sălbatice. Alături de Jandarmeria Română mai sunt și alte entități, la care am făcut trimitere în proiect și în expunerea de motive.

De asemenea, vreau să-i mulțumesc colegului Coliban pentru că cunoaște problema și mă bucură acest lucru. Vreau să vă spun că în România avem cea mai mare populație de urși din Europa și putem să spunem că proiectul care se derulează în momentul de față pe 12 județe din vestul României, alături de Asociația „Flora și Fauna International”, Asociația „Zarand”, Ministerul Afacerilor Interne, respectiv Ministerul Mediului, este o reușită pentru că, în egală măsură, trebuie să acordăm atenția cuvenită omului, să-l protejăm.

Și doream să scot în evidență că sunt efective pe care și dumneavoastră le-ați enunțat, efectivele Ministerul Afacerilor Interne, Salvamont, care desfășoară activități în zone greu accesibile, care se deplasează pe trasee, pe jos, de 6-8 ore de mers, care nu aveau materialele și mijloacele necesare pentru protecție, și venim, în egală măsură, pentru a proteja atât omul, cât și animalele. Sunt dese situații de braconaj cinegetic, în care animalele sunt prinse în lațuri, alte mijloace improvizate și ele trebuie eliberate de îndată pentru a le salva viața.

Eu sunt convins că va fi o analiză atentă din partea tuturor, astfel încât să protejăm, în egală măsură, și oamenii, și cetățenii... și animalele.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar închise dezbaterile generale, informându-vă că propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Marți, la ora 17.00, la vot final.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (L21/11.02.2013).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului președinte al Comisiei Naționale pentru Prognoză. Microfonul 9. Vă rog.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** – _președintele Comisiei_

## _Naționale pentru Prognoză_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege se referă, într-adevăr, la instituirea unui impozit asupra veniturilor suplimentare obținute ca rezultat al dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale.

Ne aflăm în fața unei cereri de reexaminare. Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, în concordanță și cu raportul Comisiei economice, industrii și servicii, susține adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2013 în forma trimisă la promulgare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice. Vă rog, domnule senator Zamfir.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 19 septembrie 2017, în prezența reprezentanților Guvernului, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritatea voturilor, să adopte raport de admitere asupra legii în forma trimisă la promulgare și, pe cale de consecință, respingerea cererii de reexaminare.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis un aviz favorabil, cu amendamente admise, care au fost respinse de Comisia economică și se regăsesc în anexa la raport.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege în forma trimisă la promulgare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din amendamentele respinse doresc să susțină domnii senatori?

Nu.

Atunci, intervenții?

Dacă nu sunt, vă informez că raportul comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare, în sensul respingerii cererii de reexaminare. Totodată, în anexa la raport sunt cuprinse și amendamentele respinse. Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă

La punctul 7 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (L173/12.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, domnul senator...

Procedură, domnul senator Coliban. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea membrilor celor două comisii, solicităm retrimiterea, pentru reconcilierea punctelor referitoare la raport cu punctul de vedere al ministerului. Termen – o săptămână.

Vă mulțumesc.

Lider de grup. Retrimiterea la comisie, numai liderii de grup.

Vă rog.

Grupul parlamentar USR solicită retrimiterea la comisie – termen de o săptămână.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc.

Vă

La punctul 8 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modalitatea de gestionare a pungilor de plastic (L186/19.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Inițiator!?? Nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, atunci.

Domnul secretar de stat din partea Ministerului Mediului, Laurențiu Neculaescu, nu?

Microfonul 8. **Domnul Laurențiu Adrian Neculaescu** _– secretar de stat în Ministerul Mediului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la proiectul propus, menționăm că în cuprinsul expunerii de motive inițiatorul nu precizează impactul asupra mediului, în condițiile în care măsurile avute în vedere de inițiativa legislativă au ca obiectiv protecția mediului.

Mai mult, la secțiunea a V-a punctul 2 din cuprinsul expunerii de motive se menționează faptul că propunerea legislativă nu are în vedere legislația Uniunii Europene în materie, cu toate că prin această propunere se dorește transpunerea unei părți din Directiva Uniunii Europene 2015/720.

Transpunerea incorectă sau incompletă și neluarea măsurilor interne de remediere se pot solda cu sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu acțiuni în constatarea încălcării obligațiilor ce-i revin României, în temeiul tratatelor, prevăzute de art. 258 și 260 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru mediu și Comisia economică au avut un raport comun.

Microfonul 6. Domnul senator Coliban. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului legislativ pentru gestionarea pungilor de plastic, în vederea prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului, demers legislativ vizând toate pungile de plastic introduse pe piață, indiferent de materialul din care au fost realizate și de modul lor de utilizare în activitățile economice, comerciale, în gospodăriile populației sau în orice alte activități, precum și toate deșeurile de pungi.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei economice, industrii și servicii și ai Comisiei pentru mediu au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de respingere.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, închei dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative, informându-vă că raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă

Cu 70 de voturi pentru, un vot împotrivă și 10 abțineri, raportul a fost admis, legea fiind respinsă.

Vă rog, explicația votului. Microfonul central, domnule senator.

Consider important să explicăm de ce Grupul senatorial al USR s-a abținut de la a vota această inițiativă. Considerăm că problema pungilor de plastic este una importantă și poate avea un impact major asupra mediului. Prin urmare, susținem inițiative în direcția gestionării responsabile a pungilor de plastic.

În dezbaterile din cadrul comisiei am notat punctul de vedere al Guvernului, care intenționează să vină cu o inițiativă dinspre Executiv pe această problemă.

În principiu, nu suntem de acord cu a da cioara din mână pentru vrabia de pe gard sau invers, dar, în contextul acestei inițiative legislative, am remarcat câteva probleme de natură juridică, respectiv că face transpunerea doar parțial a unei directive europene.

Prin urmare, nu am putut să fim de acord cu promovarea ei. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc domnului senator.

Trecem la punctul 9 al ordinii de zi, unde e înscrisă Propunerea legislativă privind transmiterea unui bun imobil – teren din domeniul public al statului și din administrarea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din municipiul Timișoara în domeniul privat al statului și în proprietatea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din municipiul Timișoara, județul Timiș (L154/6.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Domnule lider Șerban Nicolae, vă rog. Microfonul central.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Aș dori ca această propunere legislativă să fie întoarsă la comisii, dar nu la comisia care s-a pronunțat pe raport, pentru că, față de obiectul de reglementare, eu cred că este o problemă mai degrabă specifică Comisiei juridice. Este vorba de o trecere din proprietatea publică a statului în domeniul privat al statului și, la prima vedere, este chiar o soluție care ridică mari semne de întrebare, în sensul că un bun imobil aflat în domeniul public al statului ar trebui să treacă în domeniul privat al statului, dar și în proprietatea unei instituții publice de învățământ, ceea ce, teoretic, nu se poate. E o dublă trecere de proprietate.

Soluția legislativă este criticată și de Consiliul Legislativ. De aceea, vă rog să fiți de acord, pentru a nu modifica parcursul deja stabilit, să fie restituită la comisii pentru a da aviz – Comisiile juridică și de învățământ –, în vederea identificării soluției corecte, pentru că e posibil ca raționamentul care a dus la elaborarea acestei propuneri, în sensul ca acest teren să treacă din domeniul public al statului și din administrarea Universității – sau cum se cheamă ea, Facultatea de Științe de Agronomie, Universitatea de la Timișoara –, să treacă în proprietatea acestei universități sau în domeniul privat al statului... și administrarea acestei societăți este justificat. Poate că este nevoie, pentru un asemenea demers, de o lege. Dar soluția legislativă este cea care ridică probleme și, până decidem asupra oportunității, trebuie să ne asigurăm că procedeul legislativ corect este cel pe care vi l-am indicat.

De aceea, v-aș ruga să fiți de acord – pentru a nu intra în adoptare tacită, termenul fiind 26 octombrie –, să fiți de acord cu restituirea la comisii, în sensul în care să se transmită la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru învățământ, cercetare, tineret și sport pentru avize, care să se pronunțe însă prin avize extinse, aplicând și chestiunile care țin de aspectele legale, dar și pe cele de oportunitate specifice Comisiei pentru învățământ.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim domnului senator.

Vă

Poftim?

De retrimitere la comisie. Vă rog, microfonul 2.

Domnule președinte,

Eu apreciez inventivitatea colegilor dumneavoastră din PSD.

A venit cu un raport de respingere această inițiativă de la comisia împuternicită de Biroul Senatului să decidă pe acest aspect. E un raport de care ținem cont acum, în plen. Nu văd de ce facem această schemă minunată, mai ales că sunt oarece sensibilități cu trecerea asta din domeniul public în... Nu vreau să intru în detalii, să nu vă supăr. Dar v-aș zice să renunțăm la creații din astea ad-hoc și să ne limităm la a vota sau a nu vota raportul de respingere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Cu tot respectul și admirația față de dumneavoastră, eu sunt obligat să supun la vot propunerea unui lider de grup.

Așadar vă

Eu, aici, aș ruga stafful tehnic să vină în Biroul permanent pentru a o repartiza și la a doua comisie, pentru că asta a fost cererea domnului lider de grup.

La punctul 10 avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 7 alin. (10) din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile (L188/19.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale?

Inițiator dacă avem?

Nu avem.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere. Domnul Dan Dumitrescu, secretar de stat – Ministerul Sănătății.

Microfonul 9. Vă rog.

## **Domnul Dan Dumitrescu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Bună ziua, domnule președinte!

Legea nr. 458/2002, republicată, prevede aspecte legate de apa potabilă îmbuteliată, alta decât apa minerală naturală sau apa de izvor, denumită și apă de masă, în conformitate cu prevederile OMS nr. 341/2007 pentru aprobarea normelor de igienă și a procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă.

În expunerea de motive se face referire la testarea apelor îmbuteliate, nu numai la apa de izvor. Apa de izvor este însă reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 1.020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare și comercializare a apelor minerale naturale.

Cerința de efectuare a determinării microbiologice la 12 ore de la îmbuteliere, citată în expunerea de motive, nu aparține Legii nr. 458/2002 privind apa potabilă îmbuteliată, ci Hotărârii Guvernului nr. 1.020/2005, și se aplică apelor minerale naturale și apelor de izvor.

Pentru apele potabile îmbuteliate, cerința de conformare la parametrii de calitate este la punctul de conformitate, conform prevederii Legii nr. 458/2002, republicată, respectiv la îmbuteliere, și nu la 12 ore de la îmbuteliere.

În conformitate cu cerințele Regulamentului UE nr. 169/2011, un produs poate fi consumat în condiții de siguranță până la expirarea termenului de valabilitate stabilit de către producător.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică.

Vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din 19.09.2017, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

**Domnul Marian Pavel**

**:**

Domnul senator Tánczos.

Domnule senator Tánczos, microfonul 2.

Mulțumesc domnului secretar de stat. Domnule senator Radu Oprea, microfonul 3. Vă rog.

Domnule președinte, O puteți găsi pe site-ul Ministerului Economiei; e în dezbatere acum.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Inițiativa este una interesantă, având în vedere că legislația în materie nu reglementează foarte clar modalitatea în care se comercializează apele de masă.

Apele de izvor, apele minerale, cele care intră într-o procedură standard, au o reglementare cunoscută, dar pe piață, într-adevăr, sunt produse care folosesc această portiță, acest vid legislativ. Se încearcă să se aducă pe rafturile magazinelor fel de fel de produse despre care nu putem spune că sunt dubioase, dar care nu parcurg aceleași elemente de control, verificare, autorizare ca apele minerale.

Cunoscut fiind faptul că ministerul de resort pregătește un proiect de lege – și mă uit la domnul secretar de stat și o să aștept până o să fie atent...

Domnule secretar de stat... Vă rog să fiți atenți.

Urmează o întrebare către dumneavoastră și...

Mă scuzați!

O.K.

Cunoscut fiind faptul că pregătiți un proiect de lege prin care doriți să reglementați întreaga piață a apelor minerale, de izvor, ape de masă, doriți să cuprindeți tot spectrul acelor produse care sunt îmbuteliate și ajung pe rafturile magazinelor?

Aș vrea să vă întreb în ce stadiu este acest proiect de lege, dacă dorește Guvernul să aprobe o ordonanță de urgență sau o să fie o inițiativă parlamentară și o să dezbatem aici textul care a fost supus dezbaterii publice de către minister.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule secretar de stat, microfonul 9.

## Mulțumesc.

Nu am cunoștință dacă în cadrul ministerului se lucrează la un proiect legislativ referitor la această problematică.

Am punctul de vedere doar la ceea ce... care se referă la propunerea legislativă a domnilor senatori, dar voi face o informare, dacă doriți, în scris sau cum se dorește, referitor la propunerea legislativă.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc pentru informație. Dacă mai sunt și alte intervenții?

Dacă nu sunt, declar închise dezbaterile generale.

Vreau să vă informez că raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă

La punctul 11 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind unele măsuri de cotizare retroactivă în sistemul public de pensii (L194/26.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dacă avem inițiator?

Nu avem.

Dacă nu avem, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Robert Stănescu, președintele Casei Naționale de Pensii Publice, microfonul 8.

Vă rog.

**Domnul Robert Iulian Stănescu** _– președintele Casei Naționale de Pensii Publice_ **:**

## Mulțumesc.

Bună ziua, domnule președinte!

Doamnelor și domnilor senatori,

Referitor la propunerea legislativă, încheierea unei asigurări voluntare pe bază de contract de asigurare socială în sistemul public de pensii se realizează prin prezentarea unui act de identitate eliberat de autoritățile române.

Potrivit art. 12 și 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, prin „act de identitate” se înțelege cartea de identitate, carte electronică de identitate, carte de identitate provizorie și buletin de identitate, aflate în termen de valabilitate.

Actul de identitate face dovada identității, a cetățeniei române, a adresei de domiciliu și, după caz, a adresei de reședință.

Prin propunerea legislativă s-ar introduce o nouă categorie de asigurați ai sistemului public de pensii, fără domiciliu sau reședință în România, ceea ce ar duce la excedarea, să spunem, a legii-cadru care reglementează contractele de asigurări sociale și, în același timp, ar încălca anumite dispoziții din legislația europeană în vigoare. Din acest motiv, Ministerul Muncii nu susține prezenta propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei, domnul președinte Rotaru.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție această propunere legislativă.

Fac precizarea că, referitor la această propunere, Consiliul Legislativ a transmis un aviz negativ și toate comisiile avizatoare, respectiv Comisia pentru buget, Comisia pentru românii de pretutindeni, Comisia pentru drepturile omului, au transmis avize negative.

Pe cale de consecință, analizând propunerea legislativă, comisia a hotărât să adopte un raport de respingere, motivat, pe lângă ceea ce susținea domnul președinte al Casei Naționale de Pensii, de faptul că, astăzi, avem Legea nr. 186, în vigoare, care generează posibilitatea pentru cei care vor să cotizeze în sistem pentru completarea stagiului de cotizare să o facă suplimentar.

Având în vedere avizul de respingere, avizul negativ al Consiliului Legislativ, există o dublă reglementare, dacă vreți, în sensul că inițiatorii ar fi trebuit să facă un amendament la legea existentă, și nu să propună o nouă lege.

Pe cale de consecință, raport de respingere.

Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, microfonul... Hărău, doamna senator Hărău, microfonul 2.

Grupul parlamentar al PNL este de acord cu faptul că există dublă reglementare și-și retrage inițiativa legislativă, cu mențiunea că reglementarea s-a făcut în intervalul dintre depunerea inițiativei legislative și discuția pe care o avem noi astăzi.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamna senator.

Dacă mai sunt și alte intervenții?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile...

Scuzați-mă, vă rog!

Vă rog, microfonul 2, domnul senator Mihail.

Stimați colegi,

A asigura lipsa discriminării dintre unii care trăiesc în afara țării și cei din țară este esențial și, de aceea, inițiatorii au avut o intenție care trebuie apreciată.

Din păcate, măsurile importante și necesare rapid pentru a-i ajuta pe cei din afară sunt cele legate de modul în care administrația română îi tratează. Deci nu credem că neapărat legislația trebuie schimbată în acest caz, ci, mai ales, aplicarea corectă și cu ajutor din partea statului a legislației existente.

Pentru probleme tehnice și de aplicare a legii, USR se va abține de la votarea acestei legi.

Mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator.

Domnul senator Titus Corlățean, microfonul 2... 3, pardon!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa, pentru o bună fotografie istorică a acestei idei și a acestui principiu, aș vrea să spun colegilor că această idee – și împărtășesc această idee – a fost lansată cu ani în urmă, pe vremea când Marian Sârbu încă era la PSD și nu plecase prin alte părți, și noi am încercat să facem un astfel de demers.

E bine că există o reglementare _delege lata_ în curs, care înțeleg că are durată de aplicabilitate până la sfârșitul anului și înțeleg că e posibil să fie prelungită din acest punct de vedere. Deci dubla reglementare trebuie evitată, în condițiile în care se va prelungi acest termen.

Deci poziția... propunerea președintelui comisiei de fond este absolut justificată și vom merge pe această direcție. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt și alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Legea fiind organică, pentru marți, săptămâna viitoare, la ora 17.00, la vot.

La punctul 12 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L195/26.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiator?

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Robert Stănescu, președintele Casei Naționale de Pensii Publice.

Microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc.

În conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, în prezent, cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor de vârstă standard și stagiu minim de cotizare prevăzute de lege, se depune începând cu data îndeplinirii acestor condiții.

Vreau să menționez că, în momentul de față, se depune cererea de pensionare, dar pentru a se emite decizia trebuie să existe, cumulativ, stagiul de cotizare și vârsta.

În sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege.

În situația în care am depune cererea de pensionare cu 90 de zile, așa cum este propus în proiectul de lege, și le-am emite ulterior, am încerca să le emitem în cinci zile după ce s-a îndeplinit vârsta sau condițiile, nu știm, nu am putea să fim echitabili în ceea ce privește luarea în calcul a faptului că declarația de asigurare se depune până la data de 25 a lunii următoare.

Începând cu 1 aprilie 2001, există această obligativitate de depunere până la data de 25.

Prin urmare, măsurile preconizate de inițiativa legislativă ne-ar face sau ar face imposibil să luăm în calcul cel puțin o lună, luna lucrată.

Având în vedere aceste aspecte, Ministerul Muncii nu susține prezenta propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei, domnul senator Rotaru.

Vă rog.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție această propunere legislativă și, având în vedere argumentele prezentate de președintele Casei Naționale de Pensii, dar și faptul că, pe fond, propunerea este bună, dar nu se poate aplica din considerentele exprimate și mai sunt și altele, am hotărât să adoptăm un raport de respingere.

Pe cale de consecință,

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Vă rog, doamna senator Hărău, microfonul 2. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal apreciază disponibilitatea colegilor din comisie de a se apleca asupra acestui aspect, și anume acela de a primi pensionarii pensia și drepturile cuvenite cât mai repede cu putință.

Am luat act de dificultățile care se întâmpină, în sensul rezolvării acestei probleme pe cale legislativă prin prevederile inițiativei legislative, dar am luat act și de determinarea și promisiunea Casei de Pensii că, prin regulamente interne

și printr-o mai bună organizare, va rezolva și va micșora distanța dintre depunerea dosarului de pensie și emiterea deciziei de pensie.

Susținem respingerea proiectului. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții?

Domnul senator Alexandrescu, vă rog.

A, nu doriți să interveniți? V-am văzut cu mâna pe sus. Alte intervenții?

Nu sunt.

Atunci, declar închise dezbaterile generale, iar votul asupra propunerii legislative va fi săptămâna viitoare, marți, când vom avea votul final pentru legile cu caracter organic, la ora 17.00.

Punctul 13 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L67/10.04.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului.

Dacă este prezent?

Nu este nimeni din partea inițiatorilor.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă rog, domnule secretar de stat Andea, microfonul 9. Vă rog.

**Domnul Petru Andea** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă prevede ca directorii și directorii adjuncți care nu s-au prezentat sau nu au promovat concursul pentru dobândirea calității de director, director adjunct să nu poată fi numiți ca interimari.

Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Ea a fost dezbătută în comisiile de specialitate reunite: Comisia pentru învățământ și Comisia pentru muncă.

Aceste comisii au adoptat un amendament, care schimbă complet filozofia și stabilește în ce condiții pot să fie numiți directorii și directorii adjuncți.

Guvernul sprijină acest punct de vedere, deci inițiativa, cu amendamentele adoptate de comisii. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru educație, doamna senator Andronescu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și raportul este împreună cu Comisia pentru muncă, da?

Da, este raport comun.

Mulțumesc Comisiei pentru muncă pentru modul în care am colaborat pentru finalizarea acestei inițiative legislative.

Vă supunem atenției amendamentul pe care comisia îl aduce acestei inițiative legislative, prin care am încercat să creștem rolul și responsabilitatea consiliului de administrație al școlii.

Ca urmare, supunem dezbaterii dumneavoastră propunerea Comisiei pentru învățământ și Comisiei pentru muncă.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, doamna senator Sbîrnea, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc frumos.

Prin amendamentul propus de către Comisia pentru educație, consiliul de administrație își poate da avizul referitor la funcția pe care urmează s-o ocupe un cadru didactic.

Tot mai des, în ultima perioadă, ne-am întâlnit cu situații în care cadrele didactice nu-și mai doresc aceste funcții de conducere și nu este normal ca un cadru didactic care, de exemplu, a gestionat o perioadă destul de lungă, din funcția de director, unitatea școlară și care mai are, de exemplu, un an – doi până la pensie și nu dorește să se prezinte la un examen să nu poată ocupa în continuare această funcție.

Se mai întâlnesc și situații de genul în care au participat la concurs, dar, pentru o diferență foarte mică, n-au reușit să-l promoveze.

Aș da exemplu, aici, promovarea CV-ului, care înseamnă minimum șapte puncte, și un punct înseamnă studii în străinătate.

În ultima vreme, s-au făcut excursii în străinătate, au fost societăți care au profitat de acest lucru și acel punct se ia cu foarte mare ușurință. Or nu este relevant.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu, doamna senator. Dacă sunt și alte intervenții?

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte... A fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Votul final va fi marți, la ora 17.00.

Continuăm dezbaterile, punctul 14 pe ordinea de zi, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 111 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L77/18.04.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorilor... inițiatorului, dacă sunt prezenți. Avem un număr de câțiva colegi deputați.

Nu, nu este, din partea inițiatorilor, nimeni.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere. Domnul secretar de stat Petru Andea, din partea Ministerului Educației Naționale. Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc.

Până la ora actuală, consiliile județene, respectiv cel al municipiului București puteau asigura fondurile necesare pentru organizarea olimpiadelor și concursurilor școlare.

Inițiativa legislativă prevede ca, pe lângă fondurile necesare organizării și desfășurării, să se acorde sau, mai bine zis, consiliile județene ale municipiilor să poată contribui pentru stimulentele financiare care să fie acordate elevilor distinși la aceste competiții și olimpiade, precum și profesorilor care i-au pregătit.

Guvernul sprijină inițiativa legislativă. Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, mulțumim pentru sprijinul pe care ni-l acordă Guvernul.

Probabil că „susține”, nu neapărat „sprijină”.

Dau cuvântul, din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, pentru prezentarea raportului, doamnei președinte Ecaterina Andronescu. Microfonul 7.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ mulțumește Comisiei pentru buget și Comisiei pentru administrație pentru colaborarea în elaborarea amendamentelor finale, cu care venim în fața dumneavoastră, prin care crește și posibilitatea susținerii învățământului de performanță, dar și responsabilitatea autorităților locale în ceea ce privește susținerea performanțelor școlare.

De aceea, vă propunem, spre dezbatere și vot, un raport favorabil acestei inițiative legislative.

Mulțumesc, doamna președinte.

Dacă sunt intervenții din partea colegilor?

Domnule senator Cseke Attila, microfonul 2. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este o inițiativă lăudabilă aceea de a rezolva problema stimulării financiare a premiilor acordate elevilor, dar modalitatea aleasă, ceea ce ni se propune în raport, cel puțin din punctul de vedere al Grupului parlamentar al UDMR, în această formulă, nu poate fi acceptată. Formulele propuse de Comisia pentru buget și Comisia pentru administrație publică sunt formule mai bune, care respectă principiul autonomiei locale, acela de a nu impune prin legi noi sarcini autorităților locale.

Sigur, nu vorbim despre o chestiune financiară foarte arzătoare sau o sumă extraordinar de mare, dar totdeauna când discutăm de administrație publică locală, de a impune acestor administrații drepturi și, eventual, și obligații, trebuie să avem în vedere principiul, iar principiul trebuie să fie acela de a nu impune prin legi noi sarcini fiscale acestor autorități locale.

Am avut această dezbatere și legat de Legea sportului, și formula, din punctul nostru de vedere, este o formulă greșită. Sperăm că la Cameră acest lucru se va rezolva.

Și acolo, și aici vedem aceeași tendință de a impune obligații financiare autorităților locale.

Eu sunt sigur și noi suntem siguri că foarte multe consilii județene și Consiliul General al Municipiului București, de bunăvoie, ar rezolva această problemă financiară, dar trebuie ca temeiul legal să fie o posibilitate, și nu o obligație. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție, domnule senator. Domnul senator Savin.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central, domnule senator. Microfonul central. Vă rog, adresați-vă plenului!

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, chiar am rămas plăcut impresionat că o inițiativă de-a mea din 2004, atunci când am ajuns primar al orașului Bușteni, a ajuns să fie lege.

Printr-o hotărâre de consiliu local, în 2004, ziua de 7 martie a fost declarată Ziua cadrului didactic, iar ziua de 1 iunie știm cu toții că e Ziua internațională a copilului. Am aprobat finanțarea de 13 ani, printr-o hotărâre de consiliu local. Profesorii au fost premiați pe 7 martie, de Ziua cadrului didactic, și copiii, premiați de 1 iunie.

Mă bucur că a ajuns o inițiativă legislativă și o susțin din tot sufletul.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu pentru intervenție. Dacă sunt și alte intervenții?

Doamna senator Craioveanu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că stimularea elevilor prin acordarea premiilor este un lucru benefic.

În primul rând, acordându-le aceste premii, ei vor simți că munca lor, eforturile pe care le-au făcut pentru a ajunge la acea performanță sunt răsplătite.

Și, în al doilea rând, ceilalți – colegii lor– care vor vedea că cei care au făcut performanță sunt răsplătiți, inclusiv financiar, vor încerca și ei să ajungă la aceeași performanță.

Pe de altă parte, în cadrul consiliilor județene, dorința de a răsplăti eforturile copiilor a fost exprimată în mai multe județe.

Așadar, noi, astăzi, le acordăm această posibilitate și nu-i obligăm, așa cum spunea colegul meu mai devreme. Nu este o obligație. Dimpotrivă, fiecare consiliu județean poate să aloce din bugetul său suma pe care consideră că poate să o acorde pentru premierea copiilor și mai ales a profesorilor, pentru că și profesorii merită, la rândul lor, o răsplată pentru munca suplimentară, neremunerată la școală, pe care o depun pentru ca acei copii să ajungă la performanțe la olimpiadele naționale și, de ce nu?, internaționale.

Performanța trebuie răsplătită, iar noi, în Comisia pentru învățământ, am votat, în unanimitate, această inițiativă legislativă, indiferent de culoarea politică pe care am avut-o fiecare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt și alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, încheiem dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative.

Fiind vorba de propunere legislativă cu caracter organic, votul va fi săptămâna viitoare.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente respinse.

Dacă sunt colegi care doresc să susțină aceste amendamente respinse?

Domnul senator Tánczos, aveți cuvântul, microfonul 2. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Revenim la principiul pe care l-a enunțat și domnul senator Cseke. A face politică națională în domeniul învățământului prin obligarea consiliilor locale și județene să aloce premii pentru diverse concursuri este o politică greșită.

Dacă vrem să premiem performanța, dacă vrem să avem o politică coerentă în domeniul învățământului, această politică trebuie făcută prin Ministerul Învățământului, trebuie finanțată prin Ministerul Învățământului și implementată.

De aceea, cred că amendamentul respins nr. 1 de la art. 111, amendament formulat de Comisia pentru buget, finanțe, include și legiferează în acest principiu, în baza acestui principiu, și prevede că: „Consiliul județean, Consiliul General al Municipiului București”, textul curge mai departe, „poate acorda stimulente financiare elevilor care au obținut distincții și...” textul curge mai departe.

Este amendamentul respins pe care-l susțin. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule senator.

Cu scuzele de rigoare, care era punctul, numărul criteriu, ca să știu ce...?

1. OK.

Voi supune la vot amendamentul respins pe care-l susține domnul senator Tánczos.

Dacă sunt și alți colegi care susțin celelalte amendamente? Sunt încă două...

Celelalte două amendamente înțeleg că nu se susțin, da? Este în regulă.

Atunci, continuăm dezbaterile cu alte puncte de pe ordinea de zi, iar această propunere legislativă va fi supusă votului săptămâna viitoare, marți.

Punctul 15 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014–2020 (L226/04.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

O invit la microfon pe doamna Mihaela Toader, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale. Aveți cuvântul. Microfonul 9.

## **Doamna Mihaela Virginia Toader** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene_ **:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Prin Ordonanța Guvernului nr. 29/2015, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 12/2016, a fost consfințit mecanismul de gestionare a asistenței financiare nerambursabile alocate României de către UE pentru obiectivul de „Cooperare teritorială”.

În vederea eficientizării acestui mecanism, prin Ordonanța Guvernului nr. 8/2017 au fost introduse o serie de modificări. Acestea vizează, în primul rând, modul de acordare a avansurilor din cofinanțarea publică de la bugetul de stat, în special pentru Programul „Dunărea” pentru care România este autoritate națională, astfel încât să venim în sprijinul beneficiarilor români și al creșterii gradului de absorbție. Totodată, s-a consfințit modul în care dobânzile vor fi utilizate pe parcursul programului, clarificarea modului în care se face supracontractarea – respectiv nu la nivelul axei prioritare, ci la nivelul întregului program –, stabilirea mecanismului pentru continuarea finanțării la nivel de program în caz de indisponibilitate temporară și, totodată, modul de recuperare – prin emiterea de titluri de creanțe, în cazul în care România, în calitate de stat membru pe al cărui teritoriu este situat un beneficiar partener, restituie de la bugetul de stat către bugetul Uniunii Europene sumele cheltuite necuvenit.

## Mulțumim, doamna secretar de stat.

Domnule președinte Teodorovici Eugen, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și Comisia pentru dezvoltare regională au analizat propunerea transmisă comisiilor și, desigur, și avizele primite din partea Consiliului Legislativ și a Comisiei pentru afaceri europene, Comisiei pentru politică externă și din partea Comisiei pentru agricultură, au decis să se adopte raport comun de admitere și supun spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 2... 3, pardon!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Noi am avut proiectul de lege privind aprobarea acestei ordonanțe la Comisia pentru afaceri europene – doamna președinte este în sală – și am avut o discuție destul de detaliată cu reprezentanții ministerelor cu competențe în materie.

Tema fondurilor externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale e o temă recurentă la noi, importantă, cu suișuri și coborâșuri. În special propunerea de a acorda un avans din cofinanțarea publică de la bugetul de stat, dar și partea cealaltă – că există și o altă față a monedei –, atunci când implementarea este necorespunzătoare, deci măsuri de dezangajare, merg în direcția cea bună și, la Comisia pentru afaceri europene, noi am dat un aviz favorabil.

Credem că e o propunere legislativă justificată, fiind mai ales pentru obiectivul „Cooperarea teritorială europeană”, așa încât vom susține adoptarea acestui proiect de lege privind aprobarea ordonanței Guvernului.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt și alte intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

La punctul 16 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora, precum și a modului de repartizare și de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru această activitate (L214/04.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ovidiu Iane, secretar de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Microfonul 8. Vă rog, domnule secretar de stat.

**Domnul Ovidiu Cristian Iane** _– secretar de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Așa cum este prevăzut în Legea nr. 299/2007, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni acordă finanțări nerambursabile destinate derulării proiectelor asociațiilor, organizațiilor, persoane juridice, fizice române, din statele terțe, în beneficiul comunităților.

Actul normativ în cauză reglementează aceste acordări de finanțări nerambursabile și vine să modifice cadrul legislativ dispus de vechea lege din 2006, pentru o mai bună înțelegere a dispozițiilor existente și pentru o corelare cu elementele de noutate intervenite în urma evoluției comunităților de români din afara României.

În ansamblul său, proiectul de act normativ urmărește trei tipuri de acordare de finanțare, și anume: prin implementare directă (ce vizează acțiunile proprii întreprinse de către minister), prin implementare indirectă (care se referă la proiectele derulate de către beneficiarii de finanțări), precum și prin acordarea de granturi.

Introducerea modalității de finanțare prin granturi se impune având în vedere necesitatea ca ministerul să aibă un instrument de implementare a politicii în domeniul de competență. Granturile oferă, astfel, un instrument prin aceea că oferă posibilitatea implementării unor priorități tematice și geografice și, de asemenea, oferă posibilitatea ca fondurile alocate prin granturi să fie justificate pe baza atingerii rezultatelor urmărite, degrevând beneficiarii și finanțatorul de activități cronografe de justificare, prin acte financiar-contabile, a întregii finanțări.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru românii de pretutindeni.

Vă rog. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Comisia românilor de pretutindeni, prin adresa nr. 214/2017, a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele,

proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora, precum și a modului de repartizare și de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru această activitate.

Inițiator a fost Guvernul României.

Proiectul de lege care... Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni. De asemenea, proiectul de lege a fost elaborat cu scopul de a schimba în mod radical actuala lege, atât prin introducerea unor elemente de noutate, cât și prin reglementarea clară și lămurirea unor dispoziții existente, în scopul facilitării punerii în aplicare a prevederilor legale.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și l-a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat negativ proiectul de lege. Comisia pentru politică externă a avizat proiectul de lege favorabil, cu un amendament admis și un amendament respins.

În cadrul dezbaterilor de la Comisia pentru românii de pretutindeni s-au formulat amendamente care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa nr. 1, ce face parte integrantă din acest raport.

În ședința din 26 septembrie, membrii Comisiei pentru românii de pretutindeni au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Domnul Titus Corlățean. Microfonul 2.

## Da.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am ascultat cu mare atenție și prezentarea domnului secretar de stat, și pe distinsul nostru coleg senator, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni, cu o prezentare, cu o foarte bună dicție, a raportului și a amendamentelor propuse.

Eu am două comentarii și întrebări.

Istoria e lungă legat de finanțarea proiectelor pentru românii din afară, asociațiile respective, care au totuși o destinație distinctă. Pentru că românii din jurul României sunt supuși istoric..., au fost supuși istoric unor procese de asimilare, uneori intenționată, alteori, să zicem așa, accidentală, dacă ar fi să fiu totuși politicos cu țările respective, nevoia lor de a prezerva identitatea lor națională, cultura, limba și așa mai departe este de un anumit tip. Pentru asociațiile din celelalte țări (din emigrație) este un alt tip de susținere pentru proiecte. Ținând cont de treaba asta, noi știm că, de-a lungul anilor, a fost dificil și..., a fost dificil să fie mulțumite asociațiile din toate colțurile lumii. În general, bugetul a fost destul de limitat, uneori foarte limitat, din păcate, nu la nivelul bugetului alocat de Ungaria, de exemplu, pentru proiectele din afară, cele vizibile și cele mai puțin vizibile, că și acesta e un aspect, și nu veți putea mulțumi niciodată, îmi imaginez, toate nevoile care se manifestă.

Pe de altă parte, unele lucruri țineau și de modalitatea de gestiune administrativă din cadrul instituției respective: nu o dată s-a vorbit de birocratizare, de faptul că e nevoie de foarte mult timp pentru aprobarea proiectelor, pentru punerea în practică, pentru decontări și așa mai departe.

Întrebarea, prima întrebare este: această nouă... acest act normativ adaugă birocratizare sau scade din birocratizare? Permite promovarea unor proiecte cu o mai mare celeritate? Și este o întrebare pe care o adresez și domnului președinte al comisiei, pentru că a vorbit de o serie de amendamente pe care membrii comisiei le-au propus și înțeleg că au fost și adoptate.

Și, doi la mână, recent, noi am primit, la grupul politic din care facem parte, o delegație a românilor, asociațiilor din Valea Timocului, din Serbia, care au avut discuții anterior și cu alți colegi din alte grupuri parlamentare. Din ce ne-au spus, pentru acest an bugetar, nu au primit nicio aprobare pentru niciunul dintre proiecte. Poate am înțeles eu greșit. Sugestia mea către Guvern este următoarea: justificări corecte pentru proiectele pe care le primiți din diferite colțuri ale lumii sunt și nu putem nega acest lucru..., eu sugerez însă și o abordare ceva mai politică și mai puțin tehnică. E proiectul bine construit, toate condițiile? Da, trebuie îndeplinite condițiile, dar, în același timp, este bine să vă uitați mai politic la diferitele zone, destinații regionale, țări, acolo unde românii chiar au urgențe, astăzi, legate de prezervarea identității. Cu siguranță Valea Timocului... Și în anii anteriori, Timocul a fost o prioritate în finanțarea proiectelor respective. Dacă cumva, anul acesta, nu este niciun proiect aprobat din varii considerente, eu nu zic că este bine, zic că este rău. Și poate sunt și alte cazuri.

Mulțumesc, domnule senator. Doriți un răspuns? Microfonul 6. Vă rog.

Mulțumesc.

Sunt încântat să văd că există, într-adevăr, o preocupare în soluționarea acestei chestiuni. Este necesar, într-adevăr, să avem o reglementare prin care să se schimbe modalitatea de acordare a finanțărilor.

Cu siguranță puteau să existe și alte modalități, cum ar fi o hotărâre de guvern, care era mai subtilă, mai simplă, mai facil de rezolvat decât o lege. Însă ceea ce pot să vă spun este că au fost multe cazuri în care reprezentanți ai comunităților românești trebuiau să aducă din buzunarul lor 30%, un avans de finanțare, ca să susțină o acțiune pentru păstrarea și promovarea identității noastre naționale și, după aceea, de multe ori, erau puși în imposibilitatea faptului de a-și recupera și această sumă, din cauza suprabirocratizării instituțiilor statului român.

Consider că era necesară o asemenea măsură, de aceea noi am și votat-o, dar, repet, poate ar fi fost bine să găsim o variantă mult mai rapidă de soluționare a acestei chestiuni, cum ar fi o hotărâre de guvern sau un ordin de ministru.

Mulțumesc.

Domnul senator Șerban Nicolae.

Microfonul central, vă rog. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Ideile deja expuse de colegii Corlățean și Badea sunt foarte corecte, nu vreau decât să le întăresc și să extind un pic ceea ce înseamnă o chestiune de abordare strategică din punctul de vedere al acestei instituții.

La ora actuală, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, prin mecanismele pe care le-a avut, inclusiv în perioada când funcționa ca departament, fie în subordinea Guvernului, fie atașat Ministerului Afacerilor Externe, i-a tratat cu aceeași unitate de măsură și în cadrul aceluiași tip de abordare și pe românii din diaspora, care sunt emigranți sau descendenți ai unor emigranți din diverse etape istorice ale poporului român, aflați în diverse colțuri ale țărilor din Europa și până în Australia, zona Oceania, și pe românii din vetrele istorice, români care nu sunt emigranți, care s-au născut și au trăit, au asigurat continuitate românească în vetre istorice în jurul granițelor țării, în jurul granițelor actuale de stat, astfel cum sunt recunoscute de tratatele internaționale.

De aceea, eu cred și fac un apel la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Am mai discutat aceste lucruri, știu că este un minister cu un personal redus, de circa 60 de persoane, dar e nevoie de o separare. Domnul Corlățean, domnul Badea, ca și mine, vorbesc de o prioritizare, dar această prioritizare s-ar putea aplica mult mai eficient printr-o separare în ceea ce privește abordarea finanțărilor. Nu-s totuna problemele românilor, comunităților de români din Spania, din Italia, din Franța, din Germania, din Marea Britanie, din Statele Unite, din Australia, din Noua Zeelandă, din Israel, care sunt cetățeni români, care sunt o preocupare a statului român și care au probleme specifice în ceea ce privește păstrarea identității, păstrarea limbii și a culturii românești acolo unde trăiesc, unde au ales să trăiască, cu problemele românilor din vetre istorice.

În jurul granițelor actuale ale României trăiesc sute de mii, se depășește milionul de români care nu au plecat nicăieri, care și-au păstrat identitatea națională, identitatea culturală, care, de fapt, supraviețuiesc cu mare greutate, în multe din aceste zone fiind supuși unor persecuții care depășesc cu mult limitele admisibile din perspectiva standardelor europene sau chiar a standardelor internaționale, la nivel global, care sunt ceva mai permisive. Școli românești se închid în jurul granițelor noastre aproape în permanență – și situația din Ucraina rămâne în atenția noastră –, iar românii din Valea Timocului, de care a amintit domnul Corlățean, nu sunt recunoscuți ca minoritate, sub diverse pretexte, nu au dreptul la școli, nu au dreptul la biserici, nu au dreptul la presă în limba română. În Serbia e chiar o situație total anormală, în sensul că se recunoaște existența comunității de români în Voivodina – nu știu dacă nu cumva e și cu sprijinul corect și util al minorității maghiare din Banatul sârbesc –, dar pentru sute de mii de români din Valea Timocului nu se recunoaște acest statut și românii își iau autorizație pentru magazie sau pentru garaj, pentru a-și putea construi o biserică, pentru a putea sluji în credința lor milenară.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că, în acest moment, finanțarea nerambursabilă către programele, proiectele și acțiunile românilor de pretutindeni se realizează după o lege făcută în urmă cu 11 ani, în 2006, este evident că se impunea un astfel de proiect legislativ și îi felicit pe... felicit Guvernul pentru acest lucru.

Este clar că trebuie..., românii de pretutindeni au nevoie de sprijinul nostru, iar o reglementare care să ușureze atragerea și ajungerea acestora la fondurile nerambursabile constituie un sprijin pentru ei.

Așa cum spunea și domnul Șerban Nicolae mai devreme – pomenea de Ucraina și știm bine că am adoptat împreună declarația și se pare că nu cu... –, nu am avut prea mare succes în Ucraina, dar prin astfel de fonduri, prin acțiuni pe care românii de acolo pot să le facă împreună cu copiii, putem să îi sprijinim în păstrarea identității naționale.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Doamna senator Cati Andronescu. Microfonul central, vă

rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu aș vrea să adresez Guvernului, prin Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, rugămintea de a promova acele proiecte care să nu divizeze și mai mult comunitățile de români, pentru că, din păcate, aceste fonduri au condus și la divizarea comunităților, prin formarea unui număr exagerat de mare de asociații, în încercarea de a obține aceste fonduri.

Și, de asemenea, domnule secretar de stat, dacă se poate să susțineți proiectele care sunt organizate pe lângă multe biserici din străinătate pentru învățarea limbii române. Pentru că, dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă, de exemplu, în Spania, avem circa 100.000 de copii în școlile spaniole și, prin ceea ce poate Institutul Limbii Române să facă, doar aproximativ 7.000 mai învață limba română. Și, de aceea, cred că ideea aceasta, de a nu-i lăsa fără cunoașterea limbii române, și prin proiectele acestea mi se pare că ați putea să o încurajați, în beneficiul comunităților române din afara granițelor.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Țuțuianu Adrian. Microfonul 2, vă rog... Sau 3? 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt și alte intervenții?

Vă rog, doamna senator. Microfonul central.

Vreau să aduc și eu în atenție o situație care e specială – cea a Republicii Moldova.

Am avut șansa ca, în 2014, în calitate de președinte de consiliu județean, să sprijin două proiecte importante, în baza modificării făcute la legislația privind finanțele publice. Primul proiect a însemnat o școală... o grădiniță în comuna Ialoveni, iar cel de-al doilea – reabilitarea unui liceu tehnologic în raionul Ștefan-Vodă. Două obiective de investiții importante, circa 200.000 de lei pe care i-a dat Consiliul Județean Dâmbovița. Ele sunt gata și vor fi inaugurate în această lună.

Sugerez ministerului de resort să intre într-o colaborare cu unitățile administrativ-teritoriale, județe, municipii, orașe, comune, în așa fel încât cât mai multe unități administrativteritoriale din Republica Moldova să intre în înfrățiri cu unități administrativ-teritoriale din România și să sprijinim proiecte de acest tip, foarte concrete, care pot contribui la parcursul european al Republicii Moldova. Eu cred că implicarea, pe de o parte, a statului, pe de altă parte, a unităților administrativteritoriale din România poate să genereze o prezență susținută a noastră în Republica Moldova, mai ales în contextul centenarului pe care îl vom sărbători anul viitor. Mulțumesc mult pentru atenție.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Cristian Dumitrescu. Microfonul 2.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Noi am avizat, la Comisia pentru politică externă, în mod favorabil acest proiect de lege. Sigur, este o evoluție pozitivă în ceea ce privește efortul pe care îl face Guvernul de a găsi o reglementare cât mai corectă în raport cu multele probleme care apar în ceea ce-i privește pe cetățenii români... românii de pretutindeni. Aici e o problemă, că de aia am spus „cetățeni” și am rectificat. E o mare diferență între cetățenii români care sunt migranți în străinătate, în spațiul european, în marea lor majoritate, într-un număr foarte mare, care va însemna foarte mult pentru politica României de aici înainte și va trebui să avem mare grijă... E altă problemă vizavi de românii, etnicii români care trăiesc ca cetățeni în țările din jurul nostru și așa mai departe.

Problema care se pune este că... nu este cum să împărțim aceste fonduri, ci să creștem aceste fonduri. E o problemă de principiu. Sigur, și mecanismele sunt extrem de importante. Sunt absolut convins – și, aici, sunt..., de puține ori am fost de acord așa de direct cu domnul senator Badea – că nu trebuie să folosim instrumente „încorsătoare”, adică legea este cea mai puternică, dar este și cea mai puțin flexibilă. Foarte greu ajungi să modifici un proiect legislativ. Trebuie folosite sisteme...

Așa este, domnule senator! Trebuie folosite sisteme mai flexibile, iar faptul că noi zicem..., introducem o lege..., este o apărare – așa am înțeles-o eu din explicațiile pe care le-am primit din partea comisiei – a celor de la minister care vor, în fața problematicii, care este, clar, extrem de complexă, a divizării vizavi de accesul la aceste fonduri, să poată spune: iată, avem cadrul legislativ, _dura lex, sed lex_ , asta este! Nu cred că trebuie să fie scopul acesta.

Toate instrumentele care sunt introduse sunt instrumente corecte. Nu știu cât de corecte, pentru că, atâta timp cât nu vor fi verificate de realitate, nu ne vom da seama dacă sunt

și eficiente. Dar vreau să vă spun, și o spun așa, ca om cu oarecare experiență în Parlament, că a alege această variantă, care de cele mai multe ori li se pare foarte entuziastă, de a folosi calea legislativă, adică proiectul de lege, nu este și cea mai fericită de foarte multe ori, pentru că este cea mai puțin flexibilă și, când apar modificări, lucrurile nu mai pot fi schimbate așa de ușor. Să sperăm că nu va fi cazul, dar tare mă îndoiesc.

În orice caz, comisia noastră, având expertiză în ceea ce privește ceea ce înseamnă legislația în țările unde se manifestă această prezență și care este un sistem de reciprocitate – și care este, de fapt, marea majoritate a situației celor aproape un milion și ceva de migranți, cadru european –, ceea ce este mult mai facil, iar problematica ridicată de colegii mei, cea a etnicilor români din teritoriile istorice, este una cu totul specială.

Pe cale de consecință, este bine ce se face, mergem înainte, dar subscriu la faptul că mai avem încă enorm de mult de verificat și de făcut înainte să ajungem la o formulă care să fie cât de cât foarte... cât de cât acceptabilă, în sensul de a rezolva problema. Dar asta rămâne pentru viitor și, ca atare, eu și comisia noastră am susținut acest proiect de lege. Condiția este nu cum îi dai, ci cât le dai, adică să fie sumele cât mai mari. Aici trebuie să se bată colegii noștri din Parlament, că, dacă vor fi mai mulți bani, vom avea mai multă eficiență.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Mihail, ce v-aș ruga, să grăbiți un pic, ca să apucăm să votăm în timp util.

Mulțumesc.

Microfonul 2, vă rog.

## Domnule președinte, mulțumesc.

După atât de multe discursuri și atât de lungi din partea puterii, după toate aceste indicații prețioase pe care senatorii PSD le dau propriului Guvern, cred că este foarte important să ne întoarcem la ce a spus și domnul Dumitrescu: discutăm forme fără fond, da? Faptul că am schimbat numele unui departament în minister nu rezolvă problema. Dacă într-adevăr v-ar preocupa ce se întâmplă cu românii din afară, ați aloca resurse și ați da atenție concretă, practică. Ceea ce nu se vede nici în bugetul pe care l-ați propus și nici în modul în care gestionați relația cu acești oameni, da?

Acestea fiind spuse, legea în sine aduce clarificări necesare. Este tot timpul util să știm cum sunt alocați banii, să fie clară procedura. Și un punct foarte important este că vom fi capabili să urmărim mult mai precis performanța și corectitudinea Guvernului și a ministerului în alocarea acestor fonduri. Și sunt foarte bucuros că atât reprezentanții ministerului, cât și cei... cât și colegii din comisii au fost de acord să introducem un punct important relativ la transparența acestui proces. Am inclus în amendamentul care a fost admis posibilitatea ca reprezentanți din Comitetul interministerial pentru românii de pretutindeni, și mai ales cei ai societății civile, respectiv parlamentarii de diaspora, să poată să asiste la evaluarea acestor proiecte. Este un pas important, pe care îl salutăm și salutăm sprijinul ministerului și al colegilor.

În concluzie, USR va vota această lege. Mulțumesc.

Aș vrea și să menționez că au fost cred că cinci vorbitori de la PSD și sper să ne țineți minte, domnule președinte, pentru dățile viitoare, să avem și noi intervenții mai multe.

Mulțumim.

Cu mare plăcere. Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și cu un amendament respins. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Avem un amendament respins.

Dorește să-l susțină?

Da.

Vă rog, grăbiți-vă, că am ieșit deja din programul de lucru! Microfonul 2.

Ar fi fost foarte util să le semnalați colegilor, când s-au lungit cu speech-urile foarte interesante.

Scurt. Este vorba de același lucru, transparență. La art. 4 alin. (5), unde se descriu etapele procedurii competitive de selecție a beneficiarilor, am propus adăugarea a două elemente foarte simple și foarte clare. Este vorba de publicarea listelor celor înscriși pentru acest concurs, de publicarea perioadei pentru depunerea contestațiilor și de publicarea listelor finale după rezolvarea contestațiilor. Sunt lucruri foarte, foarte simple, nu implică decât ca cineva să scrie pe o foaie de hârtie, să o pună în față la minister.

Sper că sunteți deschiși către transparență și veți vota amendamentul.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă

Vă

## **Din sală:**

Listă!

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Listă.

Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat.

Vă supun la vot proiectul de lege.

Întrucât programul de lucru s-a încheiat, declar încheiată ședința de astăzi.

Mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|083948]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 139/13.X.2017 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei