Mulțumesc, doamnă deputat, pentru lectura interesantă a textului moțiunii.
O să-l rog acum pe domnul ministru Ioan Botiș, care, cu certitudine, chiar dacă nu a fost tot timpul cu ochii pe doamna deputat, cunoaște textul moțiunii și poate să prezinte un punct de vedere extrem de autorizat.
Domnule ministru, aveți cuvântul.
## **Domnul Ioan Nelu Botiș** _– ministrul muncii, familiei și protecției sociale_ **:**
Domnule președinte, vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor deputați, Doamnelor și domnilor, Domnule ministru Nicolăescu,
Doamnă deputat Pocora,
Aș dori să vă asigur că știu cu exactitate unde îmi este locul și sunt onorat că fac parte din Parlamentul României.
Am avut o ezitare în a-mi ocupa locul de ministru legată de modalitatea plăcută de a mă întâlni cu colegii din Cameră și de promisiunea făcută lor de a ține o legătură permanentă, în vederea punerii în practică a Programului de guvernare și a susținerii acestui program de către domnii parlamentari.
Doamnă deputat Cristina Pocora, vă admir săptămânal în comisie și cu atât mai mult sunt îndreptățit să vă urmăresc foarte atent și, cu siguranță, am reușit să citesc integral textul moțiunii pe care l-am primit și vă mulțumesc pentru acest lucru.
Am fost tentat, la un moment dat, să răspund în aceeași notă, ușor oratorică, i-aș spune, și vă rog să luați între ghilimele ceea ce spun, pentru că introducerea a fost făcută din „Harap-Alb”, din „Povești nemuritoare”, și aș fi așteptat mai multă rigoare din partea unor colegi care cunosc foarte bine ceea ce se întâmplă în Ministerul Muncii.
Am avut îndoieli și am verificat dacă aceste îndoieli sunt într-adevăr regăsite în textul moțiunii, am avut îndoieli legate de faptul că această moțiune poate reprezenta un _copypaste_ , pentru că am regăsit foarte multe fraze într-o altă moțiune, depusă acum câtva timp la adresa domnului ministru Șeitan.
De asemenea, am întrebări legate de perioada la care dumneavoastră faceți referire. Aveți în textul moțiunii trimiteri la anul 2009. Este o moțiune și împotriva PSD-ului? Dacă da, poate că este o ocazie bună și pentru colegii din PSD să aducă răspunsuri la unele dintre problemele pe care dumneavoastră le-ați ridicat.
Dar am rămas până la urmă la ideea de a vă da un răspuns coerent, tehnic și profesional și, acolo unde sunt urme de îndoială, vă rog să le ridicați, și promisiunea mea este aceea de a vă răspunde cu profesionalism.
Primul punct... și, fiind de structură inginer, am să mă duc pe fiecare problemă ridicată de Domniile Voastre și am să răspund, neevitând nicio problemă pe care dumneavoastră ați ridicat-o aici.
Primul punct, legat de uciderea inițiativei. Pornind de la premisa existenței unei crize economice extinse la nivel global, criză care din nefericire nu a ocolit nici România, așa cum se știe, la nivelul anului 2009 și cu o continuare la nivelul anului 2010, România s-a angajat prin semnarea unor acorduri de împrumut cu organismele financiare internaționale să mențină stabilitatea economică și să respecte țintele de deficit ale bugetului consolidat, în cei doi ani.
Acest lucru este absolut necesar pentru diminuarea dezechilibrelor existente și pentru menținerea deficitului bugetar în limite sustenabile, de natură să creeze premisele relansării economice.
În acest context, este necesar să se precizeze că în anul 2009 cheltuielile totale anuale pentru pensii în România au fost de circa 39 miliarde lei, constituind cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare, ponderea acestora în PIB fiind de 8%, cu o tendință de creștere.
De asemenea, bugetul asigurărilor sociale de stat a înregistrat și înregistrează încă din anul 2006 deficite anuale, în anul 2009 ajungând la cel mai mare deficit, cu o valoare de 1,5 miliarde euro.
Principiul contributivității, principiul obligativității apartenenței la sistemul public de pensii, precum și principiul solidarității sociale reprezintă principiile care guvernează atât sistemul actual, dar care îl vor guverna și pe cel viitor.
Aceste principii presupun ca toate persoanele care obțin venituri profesionale, inclusiv din desfășurarea unor activități independente, să contribuie solidar cu toate categoriile sociale care realizează venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Participarea la sistemul public de pensii nu reprezintă în sine numai majorarea veniturilor bugetului din care se plătesc pensiile, ci constituie garanția evitării dependenței sociale în anumite situații care se ivesc pe parcursul vieții sau la anumite vârste, care fac vulnerabile financiar aceste persoane.
Față de cele prezentate, este greu de înțeles atitudinea prin care Grupul parlamentar al PNL acordă acest vot de blam Guvernului pentru inițiativa corect intenționată de a
asigura tuturor cetățenilor care realizează venituri ca urmare a unor activități profesionale desfășurate, dependente sau independente, protecție în situații ce pot conduce la pierderea posibilităților de susținere, absolut reale în perioada dinspre finalul vieții. Astfel de măsuri de asigurare a susținerii sociale ar trebui încurajate de către oricare partid aflat sau nu la guvernare.
De altfel, putem susține chiar că a conștientiza propriii cetățeni cu privire la necesitatea de a se afla integrați în sistemul public de pensii ar trebui să constituie o preocupare permanentă, și nu o atitudine de respingere și de instigare nefundamentată.
Scoțând în evidență unele aspecte privitoare la procedurile birocratice pe care în perioada sa de guvernare Partidul Național Liberal le-ar fi putut elimina, dacă tot consideră că pot fi eliminate în totalitate, acest partid recunoaște, de fapt, propriile vulnerabilități și limite în modernizarea actului administrativ și a serviciului public, cu atât mai mult cu cât din moțiune ar rezulta că PNL deține adevărul absolut și soluții infailibile.
Deși în moțiune nu se precizează în mod expres, intuim că aceasta se referă la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58 din 2010, ordonanță care reprezintă, la o analiză atentă, un curajos început spre legalizarea întregii piețe a muncii, mai exact reducerea formelor mascate ale muncii prin așa-numitele modalități de retribuire sub diverse alte forme decât cele reglementate de legislația muncii.
Nu putem astfel decât să ne întrebăm: în opinia liberală, este mai grav să respectăm prevederile legale sau să le încălcăm?
Pentru o mai bună informare, precizăm faptul că OUG nr. 58 din 2010 a fost modificată, astfel încât sarcinile persoanelor care desfășoară activități independente fiind retribuite pe baza drepturilor de autor, să fie preluate de către plătitorul de venit.
Ordonanța nr. 58/2010, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2010, definește cu claritate noțiunea de venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, precizându-se faptul că, în înțelesul acestui act normativ, sunt venituri realizate din drepturi de autor și drepturi conexe, astfel cum sunt acestea prevăzute de Codul fiscal, și/sau venituri realizate din activități profesionale desfășurate în baza contractelor/convențiilor încheiate potrivit Codului civil.
Asupra acestor venituri se datorează doar contribuțiile individuale de asigurări sociale și asigurări pentru șomaj, plata contribuțiilor de sănătate pentru veniturile obținute din activități profesionale, altele decât cele salariale, efectuându-se în condițiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare.
Aceeași ordonanță stipulează faptul că veniturile de natură profesională pentru care se datorează și se plătesc contribuțiile individuale de asigurări, pentru asigurări sociale și șomaj, se iau în calcul la stabilirea cuantumului pensiei și al indemnizației de șomaj, potrivit legii, persoanelor în cauză fiindu-le recunoscută perioada de stagiu.
Aceeași ordonanță evidențiază și acele situații în care sunt realizate venituri de natură profesională rezultate din drepturi de autor și drepturi conexe în mod ocazional, respectiv cu caracter de regularitate, precizându-se pentru fiecare dintre situații dacă se datorează sau nu contribuții individuale la sistemul de asigurări sociale. Și am să detaliez.
1. Persoanele care în mod ocazional realizează, pe lângă veniturile de natură salarială, și venituri rezultate din drepturi
de autor și conexe nu datorează contribuții individuale și pentru aceste venituri de natură profesională.
2. Persoanele care realizează cu caracter de regularitate, pe lângă veniturile de natură salarială, și venituri de natură profesională, drepturi de autor, datorează contribuțiile individuale și pentru aceste venituri de natură profesională la o bază de calcul ce nu poate depăși de 5 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
3. Persoanele care realizează cu caracter de regularitate exclusiv venituri de natură profesională, vorbim de drepturi de autor, datorează contribuțiile individuale la aceeași bază de calcul ce nu poate depăși de 5 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
De asemenea, impune obligația plătitorului de venit de a declara, calcula, reține și plăti contribuțiile individuale de asigurări sociale și de asigurări pentru șomaj și totodată de a depune declarațiile privind evidența nominală a persoanelor care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele de natură salarială, și aceste declarații, rețineri, plăți se fac până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit veniturile de natură profesională. Începând cu 13 septembrie, plătitorul de venit va depune lunar, dacă este cazul, declarația și va face plata contribuțiilor individuale de asigurări sociale și de asigurări pentru șomaj corespunzătoare veniturilor obținute în situațiile prevăzute în ordonanță.
Ordonanța redefinește baza de calcul la care se datorează contribuțiile individuale de asigurări sociale și de asigurări pentru șomaj, așa cum am precizat și anterior, aceasta nu poate depăși în cursul unei luni calendaristice echivalentul a de 5 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Cuprinde, de asemenea, reglementări cu privire la procedura de restituire sau compensare a sumelor reprezentând contribuții achitate în plus ca urmare a depășirii plafonului de 5 salarii medii brute pe economie menționat mai sus.
Sumele reprezentând contribuții achitate în plus, ca urmare a depășirii plafonului, se restituie sau se compensează la cererea asiguratului, depusă la casele teritoriale de pensii, respectiv agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene sau a municipiului București. Aceste instituții au obligația de a transmite cererile către Casa Națională de Pensii și către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Punctul 2 sesizat și prezentat în materialul moțiunii, șomajul-politică de stat.
## Doamnelor și domnilor deputați,
O prioritate constantă a Guvernului Boc este reducerea șomajului și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă.
Cea mai bună formă de protecție socială pe care Guvernul a aplicat-o este asigurarea locurilor de muncă pentru cetățenii români, deoarece numai prin adoptarea și implementarea unor politici active și susținute de ocupare se poate asigura un echilibru social, politica de stat fiind aceea a ocupării, a obținerii veniturilor din muncă.
Ca urmare a aplicării acestor politici, în condițiile în care România se confruntă cu o criză economică și financiară, rata șomajului înregistrat, deși a cunoscut o evoluție crescătoare pe parcursul anului 2009, în anul 2010, începând cu luna aprilie 2010, rata șomajului s-a diminuat de la 8,36% în luna martie la 7,39% la finele lunii iulie, numărul de șomeri scăzând în aceeași perioadă cu 89.495 de persoane, de la
un număr de 765.285 persoane în luna martie, la 675.790 persoane la finele lunii iulie.
Este cert că măsurile de politică adoptate și implementate în această perioadă și-au dovedit eficiența pe piața muncii.
În primele 7 luni ale anului 2010, ieșirile din șomaj prin încadrarea în muncă, repet, prin încadrarea în muncă, se cifrează la 226.623 persoane. Aceste ieșiri au fost superioare intrărilor în șomaj prin disponibilizări curente și colective de personal care se situează la 221.736 de persoane.
Acest aspect se remarcă începând cu luna aprilie, când intrările în șomaj din disponibilizări au fost de 28.555 de persoane, în timp ce ieșirile prin încadrare au fost de 41.491.
De altfel, începând cu aceeași lună, evoluția lunară ne arată indicatori pozitivi. Acest lucru înseamnă că intrările în sistem au fost mai mici decât ieșirile. Practic, dacă ar fi să exemplific, în luna mai am avut intrări în sistem – și vorbesc aici despre cei care au intrat în șomaj, despre 24.635 de persoane, și ieșiri prin încadrare de 40.583. Deci avem o diferență de 15.984 de persoane. În luna iulie, avem intrări în sistem de 22.996 și ieșiri prin încadrare de 25.574, o diferență de 2.578 în favoarea celor care au fost încadrați în muncă.
Prin aplicarea politicilor de ocupare, s-a reușit în perioada 2009 – 31 iulie 2010 plasarea pe piața muncii, chiar în condițiile dificile pe care le traversează țara, a circa 550 de mii de persoane, 304.588 persoane în anul 2009, iar până în data de 31 iulie 2010, 239.167 de persoane.
Pentru susținerea mediului de afaceri, singurul care poate fi motorul creșterii economice, Guvernul a adoptat o serie de acte normative menite să sprijine financiar eforturile de a menține salariații existenți sau de a crea noi locuri de muncă într-o perioadă dificilă.
Aceste măsuri sunt următoarele:
1. Scutirea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale datorate potrivit legii pe perioada suspendării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, în cazul întreruperii temporare a activității potrivit Codului muncii, pe o perioadă de 3 luni, atât a angajatorilor, cât și a salariaților, măsură care a avut aplicabilitate pe perioada anului 2009, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2009, modificată și completată.
Măsura a fost prelungită și pe perioada anului 2010, începând cu luna februarie, urmând a se încheia la finele anului 2010 – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4 din 2010 privind reglementarea unor măsuri de protecție socială pentru anul 2010. Prin această măsură s-au reușit consolidarea locurilor de muncă la angajatori și menținerea activă a salariaților în cauză.
De această măsură au beneficiat 6.987 de angajatori, 292.268 persoane în 2009, iar în anul 2010, 7.138 de angajatori. Repet – 2010, 7.138 angajatori și 204.942 persoane în anul 2010 până la această dată.
2. Scutirea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale pentru angajatorii care în anul 2010, pe lângă locurile de muncă nou-create, stabilesc, în condițiile legii, raporturi de muncă cu persoanele provenite din rândul șomerilor, aflate în evidența agențiilor pentru ocuparea forței de muncă cu minim 3 luni anterioare datei angajării și pe care le mențin în activitate pe o perioadă de cel puțin 12 luni, OUG nr. 13/2010 privind reglementarea unor măsuri în vederea stimulării creării de noi locuri de muncă și diminuării șomajului în 2010. De această măsură au beneficiat în acest an 1.297 de angajatori care au încadrat 2.097 de șomeri aflați în evidențele agenției de mai mult de 3 luni.
Măsurile de politică activă care au țintit mediul de afaceri au fost completate de acțiunile agențiilor teritoriale de
ocupare a forței de muncă de a aplica măsuri active de combatere a șomajului cu adresabilitate mai ales grupurilor vulnerabile pe piața muncii, printre care se numără tinerii, șomerii de peste 45 de ani și cei care mai au 3 ani până la împlinirea vârstei de pensionare, șomerii unici întreținători ai familiilor monoparentale, persoane cu handicap.
În vederea asigurării competitivității forței de muncă, dar și adaptării acesteia la condițiile actuale, au fost realizate cursuri de formare profesională pentru persoanele în căutare de loc de muncă, cu susținere financiară din bugetul asigurărilor pentru șomaj, cu convingerea că investiția în capitalul uman este cea mai importantă.
În perioada ianuarie 2009 – 31 iulie 2010, un număr de 54.676 de persoane au fost cuprinse în cursuri de formare profesională; 31.883 persoane în anul 2009 și 22.793 persoane până acum, în 2010.
Au fost ocupate din rândul celor care au urmat această modalitate de formare profesională 24.987 de persoane în 2009 și 9.765 de persoane în 2010. Vorbim de cifre parțiale pentru 2010.
De asemenea, alte 2.755 de persoane au beneficiat de formare profesională finanțată din alte fonduri decât bugetul asigurărilor pentru șomaj, Fondul Social European, programe PHARE, 1.301 persoane în anul 2009, 1.454 persoane în 2010, din care s-au încadrat în muncă 816 persoane, 622 persoane în anul 2009 și 194 în 2010.
Din anul 2009, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă implementează proiecte finanțate din Fondul Social European, proiecte care au ca obiectiv dezvoltarea capacității instituționale de a oferi servicii de formare profesională la standarde europene care duc la ocupare pe piața muncii.
În vederea stimulării ocupării tinerilor, s-a acționat atât prin acordarea de subvenții angajatorilor, cât și prin stimularea financiară a absolvenților prin acordarea de prime de încadrare. În anul 2009, au beneficiat de astfel de prime 2.989 de absolvenți, iar în anul 2010, date parțiale, 2.356 de absolvenți.
Pentru asigurarea unei tranziții mai ușoare de la școală la viața profesională, s-au aplicat prevederile Legii nr. 72 din 2007, acordând subvenții angajatorilor care, pe perioada vacanțelor, dar nu mai mult de 60 de zile, încadrează elevi și studenți.
În anul 2009 au fost încadrați prin această formă de stimulare 610 elevi și 206 studenți, iar în acest an, 363 elevi și 56 studenți.
Știind că oportunitățile de ocupare în unele zone geografice sunt reduse, am continuat să stimulăm mobilitatea pe teritoriul României, prin acordarea de prime de încadrare și de instalare celor care acceptă un loc de muncă la o distanță mai mare de 50 de kilometri de domiciliu sau acceptă să-și schimbe domiciliul pentru a ocupa un loc de muncă.
În anul 2009 au fost acordate 949 prime de încadrare și 1.284 prime de instalare, iar în anul 2010, 1.162 prime de încadrare și 1.141 prime de instalare.
Pentru implementarea politicilor active de ocupare, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a cheltuit din bugetul asigurărilor pentru șomaj suma de 202,5 milioane lei în 2009 și 161,7 milioane în primele 7 luni ale anului 2010.
În scopul prevenirii șomajului de lungă durată și stimulării șomerilor de a se încadra în muncă înainte de expirarea perioadei de indemnizare, s-au acordat alocații pentru 18.033 de șomeri, din care 8.279 femei.
Șomajul în rândul persoanelor cu vârsta de peste 45 de ani sau șomeri unici susținători ai familiilor monoparentale reprezintă în continuare o problemă importantă a pieței muncii.
Astfel, în primele 7 luni ale anului 2010, s-a reușit încadrarea prin intermediul măsurii de subvenționare a locului de muncă 10.444 persoane, din care 10.166 șomeri peste 45 de ani, 278 șomeri unici susținători ai familiilor monoparentale.
Prin măsura de subvenționare a șomerilor care mai au 3 ani până la pensie, s-a realizat încadrarea în muncă a 185 de persoane.
Stimularea mobilității geografice a forței de muncă a contribuit la ocuparea a 2.303 persoane, dintre care: 1.162 persoane prin încadrarea într-o localitate la o distanță mai mare de 50 de kilometri față de domiciliu, persoane care au beneficiat de primă de încadrare.
Doamnă deputat Cristina Pocora, vă rog să vă notați cifrele. Sunt foarte importante, urmăresc evoluția în timp a realizărilor Ministerului Muncii:
1.141 persoane prin încadrarea în altă localitate cu schimbarea domiciliului – persoanele au beneficiat de primă de instalare.
Prin subvenționarea angajatorilor care încadrează absolvenți ai instituțiilor de învățământ s-a realizat încadrarea a 4.083 de persoane, iar numărul absolvenților beneficiari de primă de încadrare a fost de 2.356 persoane.
Prin măsura de subvenționare a locului de muncă la angajator pentru încadrarea persoanelor cu handicap s-a realizat ocuparea a 142 de persoane.
În urma acordării de servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri, 356 de persoane au inițiat astfel de activități independente.
Prin măsura de subvenționare a cheltuielilor cu forța de muncă efectuată în cadrul unor programe pentru dezvoltarea comunității locale, s-a realizat ocuparea temporară a 13.811 persoane, dintre care 7.836 prin încadrarea pe o perioadă de minim 6 luni.
Din Fondul Social European sunt disponibile resurse pentru dezvoltarea resurselor umane, acestea fiind direcționate către următoarele principale grupuri-țintă: lucrători persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și șomeri, persoane inactive, persoane supuse riscului excluziunii sociale.
Operațiunile stabilite în axa prioritară nr. 3, Creșterea adaptabilității lucrătorilor și întreprinderilor, sprijină adaptabilitatea angajaților la mediul economic în schimbare și la provocările globalizării pentru a face față introducerii tehnologiilor moderne, a noilor forme de organizare a muncii și pentru a promova flexibilitatea și mobilitatea ocupării forței de muncă.
Pe parcursul anilor 2009–2010, au fost lansate scheme de finanțare pentru proiecte dedicate creșterii capacității forței de muncă la modificările tehnologice și economice. Țin să fac aici o paranteză: aceste propuneri vin și se compatibilizează direct cu strategia pe 2020 sau până în 2020 a Comisiei Europene.
Pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, în special prin susținerea și stimularea tinerilor întreprinzători, conform Legii nr. 76 din 2002, una dintre măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă, implementată de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, este acordarea de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri.
În cursul anului 2010, ne-am propus ca peste 4.600 de persoane până la sfârșitul anului să beneficieze de serviciile de consultanță și asistență în domeniul antreprenorial.
Obiectivele de creștere a ratei de activitate și a ocupării forței de muncă sunt statuate și le regăsiți în strategiile și programele guvernamentale după cum urmează:
1. Programul de guvernare 2009–2012, prin care se stabilește ca obiectiv de guvernare în domeniul pieței muncii echilibrarea pieței muncii și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă.
2. Programul național de reformă 2007–2010, care prevede, ca prioritate în domeniu, creșterea gradului de ocupare și a ratei de participare pe piața muncii prin realizarea unei piețe a muncii favorabile creării de noi locuri de muncă, îmbunătățirea adaptabilității întreprinderilor și lucrătorilor, stimularea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea calității resurselor umane.
3. Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă 2004–2010. În perioada imediat următoare, este programată elaborarea unui nou cadru strategic și programatic în domeniul ocupării forței de muncă în acord cu Strategia Europa 2020, recent adoptată la nivel european, și cu consultarea partenerilor sociali și a tuturor factorilor interesați.
Pilonul central al viitoarei strategii va fi creșterea ratei de ocupare a forței de muncă, astfel încât ținta națională în domeniu să susțină realizarea țintei europene care vizează atingerea ratei de ocupare – și aici încă o paranteză, a ratei de ocupare pe segmentul de vârstă 60–64 de ani, cei care sunt în domeniu știu care este diferența –, a ratei de ocupare de 75% până în anul 2020.
În ceea ce privește măsurile de stimulare a ocupării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, acestea sunt prevăzute în legislația actuală, după cum urmează: Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, care prevede măsuri de stimulare a încadrării în muncă a șomerilor aparținând grupurilor cu un statut precar pe piața muncii – șomeri în vârstă de peste 45 de ani, șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale, persoane cu handicap, tineri absolvenți, persoane care mai au trei ani până la îndeplinirea condițiilor de pensionare –, Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, care prevede realizarea unui acompaniament social personalizat pentru tinerii cu vârste între 16 și 25 de ani, aflați în dificultate și confruntați cu riscul excluderii profesionale, în scopul facilitării accesului lor la un loc de muncă.
Facem precizarea că, în acest context, multiplicarea măsurilor de subvenționare a ocupării nu este suficientă și poate determina distorsiuni ale pieței.
Din practica europeană a reieșit faptul că cele mai bune intervenții pentru reducerea incidenței șomajului, în special în rândul grupurilor vulnerabile, sunt asistența și consilierea personalizată acordate șomerilor și asigurarea accesului la oportunități de dezvoltare a competențelor profesionale.
Acest tip modern de orientare a serviciilor este promovat prin mecanismele de finanțare oferite de Fondul Social European, Programul Operațional Sectorial „Dezvoltarea resurselor umane.”
Consider că aceste cifre și toate acțiunile întreprinse vorbesc de la sine. Toate acțiunile Ministerului Muncii s-au bazat și se bazează pe solidaritate și au venit în sprijinul cetățenilor, oferindu-le acea susținere de care fiecare dintre noi are nevoie în vremuri grele.
În ceea ce privește măsurile promovate de Ministerul Muncii având ca scop reducerea ratei șomajului în rândul tinerilor, cadrul actual prevede ca principale modalități de facilitare a tranziției de la școală la muncă a tinerilor următoarele: oferirea intensificată a serviciilor de informare și consiliere privind cariera, servicii ce sunt oferite și în școli de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă; stimularea încadrării în muncă a elevilor și studenților; asigurarea accesului rapid la măsuri de ocupare pentru tinerii șomeri.
Pe termen scurt este programată modificarea și completarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, prin care se urmărește simplificarea condițiilor de implementare și facilitarea accesului la programe de ucenicie la locul de muncă.
În ceea ce privește flexibilizarea relațiilor de muncă, în cursul acestui an, Codul muncii va fi supus modificării.
Modificările legislative vor avea la bază negocierile cu partenerii sociali reprezentativi la nivel național, în vederea instituirii unor relații de muncă flexibile, care să asigure atât protecția salariaților, cât și crearea condițiilor care să permită companiilor să se dezvolte.
Considerăm că o legislație mult prea restrictivă nu face decât să încurajeze munca la negru și să îngreuneze dezvoltarea companiilor.
Reglementările naționale cu privire la simplificarea procedurilor de angajare și concediere a lucrătorilor sunt în concordanță cu dispozițiile comunitare în domeniu. Cu toate acestea, apreciem că sunt necesare consultări cu partenerii sociali reprezentativi la nivel național, în vederea identificării soluțiilor legislative de modificare a prevederilor corespunzătoare din Legea nr. 53/2003, Codul muncii, în scopul flexibilizării relațiilor de muncă și a facilității accesului pe piața muncii, ceea ce ar scoate la iveală raporturile de muncă din zona neagră, și mai ales gri, a economiei în zona fiscalizată, reducând fenomenul muncii nedeclarate.
În acest scop, în perioada următoare vom aproba inclusiv strategia privind combaterea muncii nedeclarate.
În vederea creșterii capacității de adaptare a resurselor umane la schimbările de ordin tehnologic, precum și pentru reducerea barierelor de ordin administrativ, vom avea în vedere îmbunătățirea registrului general de evidență a salariaților.
Deși există în prezent reglementări referitoare la desfășurarea activităților cu caracter sezonier, cum ar fi munca temporară, reglementată de dispozițiile Legii nr. 53/2003, Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, și ale HG nr. 938/2004 privind condițiile de înființare și funcționare, precum și procedura de autorizare a agentului de muncă temporară, precum și posibilitatea încheierii contractului individual de muncă pe durată determinată cu normă întreagă sau cu fracțiune de normă, precizăm că referitor la reglementarea raporturilor de muncă ocazionale Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale lucrează la elaborarea și prezentarea unui proiect de act normativ privind munca zilierilor.
3. Salarizarea unitară în sistemul bugetar – sublimă, dar
lipsește cu desăvârșire.
Doamnelor și domnilor deputați,
Mi-ați pus niște întrebări, vă rog să îmi permiteți să vă răspund acestor întrebări în mod profesionist. Vă rog să aveți răbdare.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.