Gabriela Crețu

Mulțumesc, doamna președintă de ședință. Stimați colegi*,

Permiteți-mi o scurtă explicație, ca să știm ce votăm.*

Criza bancar-financiară din 2008–2009 a pus în evidență principala disfuncționalitate structurală a Uniunii Europene – e vorba de monedă – și, bineînțeles, riscurile celor care au adoptat moneda euro, așa cum a fost ea desenată și lansată, adică pe jumătate, rău. Statele membre au cedat pârghiile de intervenție tradiționale – rata dobânzii, devalorizarea monedei, cursul de schimb –, dar fără a pune ceva în loc.* Monedele de tip fiat money, cum este și euro, funcționează în toate statele membre din lumea asta, ele sunt bazate exclusiv pe încredere, dar funcționează pretutindeni pentru că există mijloacele de echilibrare și intervenție. Statele Unite au ieșit mai repede din criză pentru că au 23% din PIB buget federal și vreo 12% transferuri plus o bancă centrală, FED-ul, care poate să intervină, ceea ce Uniunea n-are. Și a mai pus în evidență ceva criza: că multe sisteme financiar-bancare din statele membre sunt extrem de fragile.