Sonia Maria Drăghici

Mulțumesc, doamna președinte.

Astăzi, vreau să vă spun că „România nu este pregătită pentru prevenirea inundațiilor”.

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Prin sărbătorirea pentru prima dată a Zilei Mondiale a Habitatului, în 1986, s-a marcat a zecea aniversare a primei Conferințe Internaționale de Habitat, desfășurată la Vancouver, Canada. În 1985, la recomandarea Comisiei pentru Așezări Umane, Adunarea generală a desemnat prima zi de luni din luna octombrie ca Zi Mondială a Habitatului. Mai sunt câteva zile până la sărbătorirea acestui eveniment.

Din cauza schimbărilor climatice, în întreaga lume au loc transformări majore ale regimului precipitațiilor, cu alterarea circuitului apei în natură și apariția unor catastrofe de mediu, cum ar fi inundațiile și seceta. Înainte de a sărbători însă, e imperios necesar să știm dacă suntem pregătiți să facem față situațiilor limită, cum ar fi calamitățile naturale.

La nivel global, modificările climatice au condus la variații majore ale debitelor apelor curgătoare și, în general, ale apelor de la suprafața terestră. Un studiu întreprins de o echipă de cercetători din California a atenționat că debitul a 64 din cele 200 de mari fluvii din lume a scăzut semnificativ în ultimii 50 de ani.

Fenomenul este global, astfel că debitul fluviilor aflate la o latitudine mică, precum Amazonul sau Gangele, a scăzut, în timp ce tendința este inversă, pe măsură ce ne îndepărtăm de Ecuator, cum este cazul fluviilor Mississippi sau SaintLaurent. Aceste variații sunt valabile și pentru oceane: s-a constatat că aportul anual de apă dulce a scăzut cu 3% în Oceanul Indian și a crescut cu 10% în Oceanul Arctic. Chiar dacă acest fenomen poate fi cauzat de mai mulți factori, cea mai probabilă explicație a acestor perturbări este schimbarea climei, cu modificarea regimului de evaporare a apei și cel al precipitațiilor.

Aceste schimbări în ciclul de apă pot avea diferite efecte, în funcție de regiune. Astfel, o scădere semnificativă a debitului poate duce la o lipsă de apă dulce în zonele aride. În schimb, fluviile alimentate de ghețari și de precipitații abundente pot produce grave inundații. Este și situația țării noastre.

România, împreună cu alte țări precum Afganistan, Algeria și Congo, se numără printre țările cu nivel de risc „foarte ridicat” în ceea ce privește expunerea la calamități naturale și fenomene meteorologice extreme. Conform Indexului privind Riscul de Mortalitate dezbătut la Geneva în cadrul celei de-a doua sesiuni a Platformei Globale pentru Reducerea Dezastrelor, țara noastră se află pe lista țărilor cu grad foarte ridicat de expunere la calamități naturale. De altfel, tot sudul Europei e încadrat în clasa de risc „foarte ridicat” în privința expunerii la calamități și fenomene meteorologice extreme, fenomenul de aridizare se accentuează de la un an la altul, iar ploile torențiale sunt tot mai dese.