Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·14 noiembrie 2018
Declarații politice · adoptat
Gabi Ionașcu
Discurs
Mulțumesc, doamna președinte. Bună dimineața, stimați colegi!
Declarația politică a subsemnatului, senator Ionașcu Gabi, din Circumscripția nr. 23 Ialomița, membru al Partidului Mișcarea Populară, este intitulată „Cui folosește majorarea salariului minim?”.
În înțelepciunea lui proverbială, Guvernul Dăncilă a decis o nouă majorare a salariului minim pe economie, începând cu 1 decembrie 2018. Grija față de oameni pe care o manifestă guvernanții este emoționantă. Dar, la o privire mai atentă, această creștere nu este în beneficiul angajaților, ci al Guvernului.
Începând cu data de 1 decembrie vom avea un salariu minim diferențiat în funcție de nivelul de studii și vechime minimă de 15 ani. În anul 2017, salariul minim brut a fost de 1.450 de lei, iar cel net a fost de 1.065 de lei, la un nivel
de taxare a muncii de 26,55%. Generos Guvernul PSD și ALDE pentru anul 2018, anul centenar al României: salariul minim brut a fost crescut cu 23,68%, adică la 1.900 de lei, din care un salariat încasa 1.162 de lei, creșterea netă fiind de 8,34%, la o taxare a muncii de 38,84%.
Continuându-și reforma salarială, Guvernul Dăncilă propune o nouă majorare, de la 1 decembrie, diferențiată de această dată, cum spuneam, de 2.080 de lei salariul brut și, respectiv, 2.350 în cazul salariaților cu vechime de 15 ani sau studii superioare și dacă îndeplinesc una din aceste condiții. Creșterea brută este de 8,65% de această dată, respectiv de 19,14%, creșterile salariului net fiind numai de 7,99%, aferent celui de 2.350 de lei, de minus 15,33% comparativ cu anul 2017, respectiv o taxare a muncii de 39,28% în cazul salariului minim de 2.080 de lei și, bineînțeles, 39,87% în cazul salariului de 2.350 de lei.
Concluziile sunt evidente: cu cât crește salariul minim brut crește taxarea muncii, respectiv preferința pentru o forță de muncă slab calificată, care afectează competitivitatea economiei românești. Aceasta se reflectă într-un PIB mărit artificial, care permite un deficit pe cash mai mare și o capacitate de împrumut crescută. Pentru un guvern care utilizează îndatorarea țării ca unică politică economică creșterea salariului minim este ceea ce-i trebuie.
Efectele celei de-a șaisprezecea majorări a salariului minim în ultimii 10 ani se văd ușor. Salariații din România plătiți cu salariul minim, adică aproximativ 3 milioane de cetățeni, continuă să trăiască la limita subzistenței. Nivelul coșului de consum calculat de Institutul Național de Statistică și actualizat cu rata inflației atinge 2.419 lei, la nivelul lunii august 2018, pentru o familie formată din doi adulți și doi copii. În aceste condiții, ce rezolvă un salariu minim stabilit nu pe baze obiective, ci pe foamea de bani a Guvernului?
Nu mai vorbim despre efectele inflației galopante asupra puterii de cumpărare a salariului minim, inflație datorată creșterii nesustenabile a salariilor bugetarilor, dar și creșterii prețurilor de consum.