Stenogramă plen

Bună dimineața! Stimați colegi,

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 14 noiembrie 2018, conducerea fiind asigurată de Doina Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnii senatori Marian Pavel și Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice de astăzi este de 90 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora.

Pentru început îl invit la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața! Mulțumesc, doamna președinte. Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori, Titlul declarației politice: „Cod roșu la Cosoba!”.

Din 54 de unități administrative ale județului Giurgiu, în 2016, la alegerile locale, 45 de mandate de primar au fost câștigate de către candidații propuși de către PSD. Marele perdant al acestor alegeri, în care nu a reușit să-și adjudece decât șase primării, a fost PNL-ul.

Respectând proporția votului exprimat în 2016, după ce am vorbit despre un primar de la ALDE, formațiune politică

care are trei primari în județul Giurgiu, și despre alți 27 de primari ai PSD, este firesc ca astăzi atenția noastră să se îndrepte asupra unuia dintre cei șase primari din județul Giurgiu care provin de la PNL. Acesta este primarul Carmen Gabriel Lixandru, de profesie inginer agronom, acum în vârstă de 50 de ani, care de patru mandate a câștigat toate alegerile în comuna Cosoba.

Opt ani din evoluția sa politică, care în 2018 însumează 18 ani, i-a petrecut în Partidul Social Democrat. Între 2000 și 2004 a fost viceprimar al comunei Joița din partea PSD. În 2004, satul Cosoba a devenit comuna Cosoba, formată doar din satul reședință cu același nume, prin separarea sa de comuna Joița. A candidat din partea PSD și a câștigat primăria Cosoba cu 53,35%. Următorul mandat, 2008–2012, a candidat din partea PNL și a obținut 60,32%. În mandatul 2012–2016 a candidat din partea USL, cu un rezultat obținut de 70,92%. În 2016, candidând din partea PNL, a câștigat alegerile locale pentru funcția de primar în Cosoba cu 65,90%.

Cosoba are suprafața totală de 1.328 ha, din care 125 ha intravilan, 963 ha în extravilan, 239 ha de pădure. Se învecinează la nord cu comuna Brezoaele și la est cu comuna Tărtășești, ambele din județul Dâmbovița, iar la sud cu comuna Joița și la vest cu comuna Ulmi din județul Giurgiu.

Se cuvine să specificăm că apropierea de capitală, la doar 26 km de București, a condus inevitabil la o evoluție rapidă și sigură a întregii comune, în care trăiesc mulți constructori renumiți. Cosoba are o populație în creștere, de 2.657 de locuitori, din care 200 trăiesc aici fără forme legale. Nu este mai puțin adevărat că progresul comunei survine și ca rezultat al migrației forței de muncă în străinătate, de unde au venit în mare parte banii necesari pentru reconstruirea imobilelor proprietate personală, mai ales că din anul 2006 și până în prezent primăria a alocat circa 96 de locuri de casă pentru tinerele familii întemeiate. Pe raza comunei sunt înregistrați 53 de agenți economici cu capital privat.

Nouă persoane sunt asistate social, fără a presta muncă în folosul societății, din motive medicale.

Unitățile de învățământ sunt o școală și o grădiniță. În comună sunt 360 de elevi și preșcolari și nu se înregistrează cazuri de abandon școlar. O elevă din comună a fost premiată la olimpiada de religie la nivel național anul trecut.

Cosoba face parte din Grupul de Acțiune Locală Giurgiu Nord, al cărui teritoriu este situat în județele Giurgiu și Ilfov. Comuna a aplicat prin acest GAL pentru un proiect de înființare de sală de sport în comună.

Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

Mulțumesc. Bună dimineața! Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Daniel Ciugureanu – prim-ministrul întregitor al Basarabiei”.

Anul centenar se apropie de sfârșit și evenimentele care-l vor culmina sunt tot mai aproape. Sperăm totuși să continuăm și după serbările naționale să ne omagiem înaintașii, să nu lăsăm amintirea faptei lor pe seama trăitorilor altui centenar.

În ceea ce mă privește, îmi voi urma proiectul evocând aici personalitatea unei alte figuri din panteonul martirilor care au făurit Unirea Basarabiei cu România și au plătit cu viața pentru ea. Doctorul Daniel Ciugureanu, un Iuliu Maniu al Basarabiei, cel supranumit și „ministrul întregitor al Basarabiei”, a fost unul dintre adepții cei mai hotărâți ai unirii cu România.

Doctorul Ciugureanu a devenit prim-ministru al Republicii Democratice Moldovenești la 16 ianuarie 1918. Era perioada cea mai tulbure din regiune. Mii de soldați ruși părăseau în haos și dezmăț frontul românesc, străbătând Basarabia de la un capăt la altul. În satele și orașele ei aceștia săvârșeau omoruri, violuri, jafuri.

Pe de altă parte, Rada bolșevică ucraineană pretindea să anexeze Hotinul și Cetatea Albă, apoi întreaga Basarabie. Comitetul bolșevic din Chișinău punea la cale arestarea Sfatului Țării și a Consiliului de Miniștri și proclamarea unei republici sovietice în componența Rusiei bolșevice. În aceste condiții, Ciugureanu și conducătorii Sfatului Țării au insistat, în fața Regelui Ferdinand și a Guvernului României de la Iași, la introducerea trupelor românești ca factor de apărare a populației și de stabilitate.

La 24 ianuarie, Republica Democratică Moldovenească și-a declarat independența de Rusia. Faptul a stârnit nemulțumiri din partea lui Lenin, Troțki și noua camarilă a statului bolșevic. Dreptul popoarelor la autodeterminare, pacea promisă și pământul țăranilor nu mai erau pe agenda huntei bolșevice.

În noile circumstanțe, Ciugureanu, un adept foarte ferm al ideii de unire cu România, a stăruit să convingă fracțiunile ezitante din Sfatul Țării în necesitatea de neamânat a unirii cu România. Pe acest tărâm, Ciugureanu s-a arătat pe cât de indulgent cu conaționalii săi încă derutați de frazeologia revoluționară pe atât de intransigent cu reprezentanții partidei imperiale prorusești, care promova în Sfat o politică vehement ostilă unirii tuturor românilor.

Mulțumim.

Urându-i un sincer „La mulți ani!” domnului senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD, îl invităm să prezinte declarația politică de astăzi.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Sunt onorat pentru felicitările adresate!

Declarația politică ce am s-o prezint azi am intitulat-o „România, membră în spațiul Schengen – promisiuni și perspective”.

Recent, eurodeputații din Comisia pentru libertăți civile a Parlamentului European au adoptat un raport în care

au reiterat apelul către miniștrii din Uniunea Europeană, îndemnându-i să ia o decizie rapidă și pozitivă în privința aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen ca state membre cu drepturi depline.

Intrarea în zona Schengen este, împreună cu accederea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și dobândirea statutului de piață emergentă, unul dintre cele trei obiective prioritare pe termen scurt ale Guvernului României, prin care se dorește dezvoltarea și mai rapidă a economiei românești.

Știm cu toții că România îndeplinește toate condițiile pentru aderarea la spațiul Schengen. Și nu o spun doar eu, au afirmat-o periodic chiar oficiali de rang înalt din Comisia Europeană sau din Parlamentul European. Cu toate acestea, țara noastră nu este încă membru cu drepturi depline. Sau, altfel spus, România și-a asumat responsabilitatea completă pentru controlul frontierelor externe ale Uniunii Europene. România aplică setul comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene. România asigură un nivel ridicat de securitate la granițele spațiului Schengen și, începând cu luna august anul acesta, România cooperează cu agențiile de aplicare a legii din alte țări Schengen și operează Sistemul de Informații Schengen. Deci România exercită rolul de membru _de facto_ al acestui spațiu, deși nu este încă admisă legal ca membru.

În ciuda faptului că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile necesare și în pofida solicitărilor repetate ale Parlamentului European pentru aderarea lor, spațiul Schengen nu a fost extins în aceste două țări, deoarece guvernele naționale ale Uniunii Europene trebuie să decidă în unanimitate să permită statelor noi să intre în zonă fără frontiere. Cu alte cuvinte, de vreme ce criteriile tehnice sunt îndeplinite, este vorba aici doar despre adoptarea unei decizii politice, care trebuie luată prin consens.

Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pănescu Doru Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Titlul declarației mele de astăzi este „Un pas în soluționarea situației acoperirii cu servicii medicale în mediul rural”.

Conform programului de guvernare, există o preocupare clară a actualului guvern în ceea ce privește infrastructura din domeniul sănătății, element esențial în acest domeniu.

Pe lângă spitalele regionale din Iași, Cluj și Craiova, mai des aduse în atenția opiniei publice, aș aminti de viitorul spital regional Constanța, spital care se va construi după modelul uneia din marile unități sanitare din Turcia. Va fi un spital cu o capacitate de până la 1.000 de paturi și va cuprinde toate specialitățile medicale.

De asemenea, este fermă realizarea spitalului regional din Brașov, stabilindu-se deja structura acestuia. Va fi construit pe o suprafață de 11,45 ha și va avea o structură de 849 de paturi pentru spitalizare continuă și 64 pentru spitalizare de zi. Spitalul va fi organizat în centre multifuncționale și va avea capacitatea de a trata pacienții în toate specialitățile medicale importante.

Totuși, subiectul la care se referă în principal declarația mea de astăzi este acela al discrepanțelor dintre mediul rural și cel urban. Numeroase statistici centralizate publicate în ultimii ani arată că mediul rural se confruntă cu o criză în ceea ce privește acoperirea cu servicii medicale, de la medicina primară până la cea de specialitate. Lipsesc medicii de familie, lipsesc medicii dentiști, lipsesc specialiștii și, la fel de grav, lipsesc asistenții medicali.

De exemplu, conform unei statistici a Institutului Național de Statistică, în 2016 în mediul urban funcționau 6.700 de cabinete de medicină de familie, comparativ cu 4.600 de cabinete în mediul rural. De asemenea, în orașe funcționau

10.400 de cabinete medicale de specialitate, iar în mediul rural numai 381 de cabinete.

Potrivit unui studiu realizat în luna septembrie 2018 de Red Spot, companie de relații publice specializată în domeniul medical, în mediul rural o unitate medicală deservește circa 12.000 de persoane, dar există județe în care o singură unitate medicală trebuie să acorde servicii de specialitate pentru peste 30.000 de persoane.

Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice de astăzi: „Progresul înregistrat în implementarea Programului național de dezvoltare locală”. Doamna președinte,

Stimați colegi,

În intervenția mea de astăzi voi vorbi despre progresul făcut în implementarea uneia dintre cele mai importante măsuri guvernamentale – Programul național de dezvoltare locală, etapa a II-a. Acesta reprezintă sursa principală de finanțare pentru infrastructura locală. Principiul care stă la baza programului este unul extrem de simplu, acela potrivit căruia în fiecare localitate din România, indiferent de rangul său, trebuie să fie asigurat un set minim de servicii publice la standarde moderne. Vorbim, așadar, despre servicii de calitate în domenii ca sănătate, educație, apă și canalizare, energie termică și electrică, iluminat public, căi de acces, salubrizare, cultură și culte, locuire și sport.

Cele mai recente date publice furnizate de oficialii Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, datând de acum câteva săptămâni, arată că procedura de contractare în cadrul PNDL, etapa a II-a, este aproape de finalizare.

Concret, au fost contractate peste 96% din totalul celor 6.715 obiective incluse în PNDL 2. Mai exact, au fost încheiate 6.653 de contracte de finanțare. Toate acestea au fost parafate în perioada august 2017 – octombrie 2018. Pentru proiectele pentru care au fost finalizate toate formalitățile și care au intrat chiar în faza de execuție sau au fost chiar recepționate s-au făcut deconturi, de la începutul acestui an și până în prezent, de aproximativ 1,5 miliarde de lei. La această sumă se adaugă în 2018 încă 1,5 miliarde de lei, bani decontați pentru obiectivele de investiții aflate în execuție, dar aferente PNDL, etapa I.

Pentru cele 6.653 de obiective pentru care s-au semnat contractele de finanțare în cadrul PNDL 2 distribuția pe cele 10 domenii de interes este următoarea: 536 – alimentare cu apă; 246 – alimentare cu apă și canalizare, proiecte integrate; 505 – canalizare; 1.939 – drumuri; 532 – școli primare, școli gimnaziale și licee; 789 – școli primare, școli gimnaziale și licee fără autorizații de funcționare; 850 – creșe și grădinițe; 574 – unități sanitare; 444 – poduri și podețe și 238 – obiective din alte domenii.

Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ghica Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Se pregătește domnul senator Iordache Virginel, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimate colege și stimați colegi,

Astăzi este Ziua mondială a diabetului.

Doresc ca în această zi să avem în vedere una dintre problemele majore de sănătate publică. Data de 14 noiembrie reprezintă, așa cum am spus, Ziua mondială de luptă împotriva diabetului. Vreau să-mi manifest susținerea pentru pacienții care luptă cu această afecțiune, dar și pentru un sistem

de sănătate orientat spre pacient, care trebuie și să monitorizeze, și să prevină, nu doar să trateze. Este la fel de importantă prevenția precum tratamentul, dat fiind că diabetul produce creșterea morbidității, dar și riscul de boli cardiovasculare și de accident vascular cerebral, situație îngrijorătoare datorită gravității acestor afecțiuni ce pot rezulta din apariția sa.

Conform studiului PREDATORR, realizat de Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, peste 11% dintre români suferă de diabet, în topul regiunilor cu cei mai mulți diabetici aflându-se sudul țării.

Rezultatele pot fi și mai îngrijorătoare, ținând cont de faptul că în multe cazuri diabetul zaharat poate să rămână nediagnosticat, prevenția și educarea populației în privința consumului de alimente trebuind să fie prioritare. Diabetul zaharat de tip 2, care reprezintă majoritatea cazurilor de diabet, este o afecțiune tăcută, care poate rămâne nedepistată mult timp.

Pacienții care primesc un diagnostic în momentul instalării complicațiilor sunt în etapa în care le este afectată puternic calitatea vieții. De aceea, campaniile pentru testarea glicemiei trebuie făcute periodic, încurajând oamenii să-și testeze valorile glicemiei și să meargă la medic, permițând astfel intervenția specialiștilor din timp. Diabetul poate apărea la orice vârstă, indiferent de sex, profesie sau stare materială, iar odată instalat nu mai este curabil.

Vă solicit ca fiecare dintre noi, în calitate de demnitari în această instituție, să producem o schimbare, să reprezentăm interesele cetățenilor și să le apărăm dreptul constituțional la sănătate, inclusiv prin acțiuni care să tragă industriei alimentare un semnal de alarmă în privința folosirii zaharurilor în exces.

## Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Iordache Virginel, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Goțiu Mihai Remus, Grupul parlamentar al USR.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice pe care am să o fac astăzi este „Semnificația Unirii Bucovinei cu Țara”.

Există momente în istorie care ne schimbă perspectiva asupra vieții. În cazul evenimentelor istorice, transformarea la care asistăm nu se petrece doar la nivel individual, ci putem vorbi despre o transformare mult mai complexă, resimțită la nivel colectiv. Atunci când vine vorba despre un eveniment istoric major, asistăm, practic, la o schimbare de paradigmă, pe care o putem raporta la întreaga societate. Discutăm aici despre un punct zero de la care pornim, așezând noua realitate pe temeiuri mult mai profunde și cu semnificații aparte, care își întinde ramificațiile peste timp. Un astfel de moment care a remodelat sufletul românesc a fost Unirea Bucovinei cu Țara.

După cum bine știm, timp de 144 de ani, de la 1774 până în 1918, Bucovina s-a aflat sub administrația Imperiului Habsburgic. În tot acest interval de timp, românii din Țara de Sus a Moldovei au continuat să simtă românește, să trăiască românește și să viseze românește, în ciuda presiunilor pe care autoritățile timpului le făceau asupra lor pentru a se dezice de trecut și de propria origine. În acest sens, putem remarca lupta continuă dusă de intelectualii vremii pentru păstrarea nealterată a identității românești, luptă dusă pe tărâm cultural ca formă a activității de emancipare politiconațională.

Sub acest aspect, un obiectiv constant al intelectualilor bucovineni a fost procurarea cărților în limba română. Oameni entuziaști au luptat pentru elaborarea unor creații originale, pentru promovarea învățământului în limba maternă, elaborarea de manuale școlare, dicționare, lucrări lingvistice. În toată această perioadă s-au făcut eforturi pentru dezvoltarea învățământului românesc modern, iar construirea bisericilor ortodoxe de către boierii români demonstrează o dată în plus formarea, dezvoltarea și afirmarea unei conștiințe naționale românești, în pofida tuturor dificultăților de la acea vreme.

Faptele de mai sus și altele pe care, poate, istoria nu le-a consemnat, dar care sigur au existat arată că românii și-au organizat și afirmat, pas cu pas, deceniu după deceniu, generație după generație, dorința de eliberare și unirea cu patria-mamă.

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Mihai Remus, Grupul parlamentar al USR.

Se pregătește domnul senator Ionașcu Gabi.

Bună dimineața!

Declarația politică de astăzi este intitulată „Oameni răi la Bruxelles”.

Stimate colege și stimați colegi din coaliția majoritară PSD și ALDE,

Oamenii de la Bruxelles sunt niște oameni răi. Sunt niște proști și niște incompetenți. Sunt niște ipocriți și niște hoți. În cel mai fericit caz, oamenii de la Bruxelles sunt niște naivi pe care niște oameni răi din România îi duc de nas.

Stimate colege și stimați colegi din coaliția majoritară PSD și ALDE,

România are cel mai competent prim-ministru din întreaga ei istorie. În România, la șefia Camerei Deputaților se află cel mai cinstit om din istoria parlamentarismului autohton, iar la Senat avem un președinte de care suntem mândri.

România a adoptat, în ultimii doi ani, în domeniul justiției legi-model pentru întreaga Europă.

În România nu se fură, nu se masacrează păduri și parcuri naționale, nu se poluează râurile.

În România se respiră cel mai curat aer din lume. România are cei mai fericiți cetățeni și zeci și sute de mii de cetățeni din alte țări ale Uniunii Europene stau la coadă la Nădlac și Borș să vină să se bucure și ei de viața asta.

Stimate colege și stimați colegi din coaliția majoritară PSD și ALDE,

Bună dimineața! Lăsați-l pe Kafka să se odihnească! Cu greu am reușit să urmăresc noianul declarațiilor absurde pe care liderii dumneavoastră le-au revărsat în spațiul public după apariția raportului MCV și votarea rezoluției din Parlamentul European referitoare la România. După toată superioritatea doctă cu care i-ați tratat pe oamenii răi de la Bruxelles, singurul lucru pe care vi-l pot recomanda e să apelați cu încredere la o oglindă. Asta, dacă nu cumva crapă oglinzile când le folosiți.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ionașcu Gabi. Se pregătește domnul senator Bodog Florian Dorel, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația politică a subsemnatului, senator Ionașcu Gabi, din Circumscripția nr. 23 Ialomița, membru al Partidului Mișcarea Populară, este intitulată „Cui folosește majorarea salariului minim?”.

În înțelepciunea lui proverbială, Guvernul Dăncilă a decis o nouă majorare a salariului minim pe economie, începând cu 1 decembrie 2018. Grija față de oameni pe care o manifestă guvernanții este emoționantă. Dar, la o privire mai atentă, această creștere nu este în beneficiul angajaților, ci al Guvernului.

Începând cu data de 1 decembrie vom avea un salariu minim diferențiat în funcție de nivelul de studii și vechime minimă de 15 ani. În anul 2017, salariul minim brut a fost de 1.450 de lei, iar cel net a fost de 1.065 de lei, la un nivel

de taxare a muncii de 26,55%. Generos Guvernul PSD și ALDE pentru anul 2018, anul centenar al României: salariul minim brut a fost crescut cu 23,68%, adică la 1.900 de lei, din care un salariat încasa 1.162 de lei, creșterea netă fiind de 8,34%, la o taxare a muncii de 38,84%.

Continuându-și reforma salarială, Guvernul Dăncilă propune o nouă majorare, de la 1 decembrie, diferențiată de această dată, cum spuneam, de 2.080 de lei salariul brut și, respectiv, 2.350 în cazul salariaților cu vechime de 15 ani sau studii superioare și dacă îndeplinesc una din aceste condiții. Creșterea brută este de 8,65% de această dată, respectiv de 19,14%, creșterile salariului net fiind numai de 7,99%, aferent celui de 2.350 de lei, de minus 15,33% comparativ cu anul 2017, respectiv o taxare a muncii de 39,28% în cazul salariului minim de 2.080 de lei și, bineînțeles, 39,87% în cazul salariului de 2.350 de lei.

Concluziile sunt evidente: cu cât crește salariul minim brut crește taxarea muncii, respectiv preferința pentru o forță de muncă slab calificată, care afectează competitivitatea economiei românești. Aceasta se reflectă într-un PIB mărit artificial, care permite un deficit pe cash mai mare și o capacitate de împrumut crescută. Pentru un guvern care utilizează îndatorarea țării ca unică politică economică creșterea salariului minim este ceea ce-i trebuie.

Îl invit la microfon pe domnul senator Wiener Adrian, Grupul parlamentar al USR.

Se pregătește domnul senator Bodog Florian, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața! Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România și Marele Război”.

La ora 11.00 în a 11-a zi a celei de-a 11-a luni a anului 1918 se semna Armistițiul de la Compiègne, Franța. Se încheia Marele Război, care a lăsat în urmă o „generație a memoriei”, o generație pentru care memoria colectivă devine un obiect palpabil. Sfâșierile războiului se coagulează în fotografii, romane, poezie, memoriale, scrisori de pe front – un uriaș totem cultural închinat tuturor firidelor naturii umane. Poate niciodată istoria nu a fost atât de condensată ca atunci.

16 milioane de victime directe. Alte zeci de milioane ca o consecință a Marelui Război.

Din leșul mutilat al imperiului se nasc statele naționale, ca voință comună de a valoriza o memorie colectivă asumată personal, o moștenire culturală și istorică încarnată în limbă și eroi.

„Nu v-am chemat ca să vă cer sfatul, ci ca să vă informez că urmează să declarăm război Puterilor Centrale! Nu cunosc interesele Dinastiei, nu cunosc decât interesele țării. În conștiința mea aceste două interese se confundă. Dinastia va urma soarta țării, învingătoare cu ea sau învinsă cu ea. Deoarece, mai presus de toate, să știți, domnule Carp, că dinastia mea este română”, spunea Regele Ferdinand în Consiliul Coroanei din 14 august 1916. A doua zi, pe 15 august 1916, România intra în război de partea Antantei.

Deși a urmat o perioadă lungă de defensivă strategică, România pierzând două treimi din teritoriu, inclusiv Bucureștiul, deși autoritățile române se retrag la Iași, în final generalul Pétain afirma despre participarea țării noastre în Marele Război: „N-am uitat și nu vom uita niciodată că România a intrat în război de partea noastră într-o epocă când războiul era departe de a fi câștigat: a doua zi după Verdun și spre sfârșitul bătăliilor de pe Somme. Ne vom aduce aminte că intervenția sa a deplasat din Occident spre Orient divizii germane de calitate.”

Peste un milion de români și-au dat viața în Marele Război, dar poporul român a ieșit matur și cu fruntea sus, iar la 1 decembrie se proclama existența României Mari. Mărășești, Mărăști și Oituz, cuvinte care mai apoi pentru români s-au pronunțat ca Marea Unire.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian Dorel, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Oprea Mario Ovidiu, Grupul parlamentar al PNL.

Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor colegi,

Titlul declarației politice de astăzi este „PSD nu poate susține ipocrizia și dubla măsură la nivel european”.

Stimați colegi,

Recent, Partidul Socialiștilor Europeni a anunțat candidatul acestei familii politice pentru funcția de președinte al Comisiei Europene pentru perioada 2019–2024, în persoana domnului Frans Timmermans. În intervenția mea de astăzi permiteți-mi câteva gânduri personale vizavi de acest subiect, din perspectiva a ceea ce mai înseamnă onestitate și corectitudine în politică, inclusiv la nivel european.

Încă de la început vreau să spun cât mai limpede un lucru. Cunoscând antecedentele domnului Timmermans și atitudinea sa permanent ostilă vizavi de România, am serioase îndoieli vizavi de susținerea de care Domnia Sa ar trebui să beneficieze din partea României și a Partidului Social Democrat pentru această funcție importantă la nivelul Uniunii Europene.

Și nu mă refer aici la faptul că domnul Frans Timmermans este un politician olandez și se comportă ca atare atunci când interesele geopolitice și economice ale țării sale o cer în zona României. Nu aș dori să fac referire nici la scandalurile de corupție în care sunt implicate societăți olandeze de renume precum ING Bank sau Damen Shipyards Group, aceasta din urmă având interese directe pentru obținerea unui contract de 1,6 miliarde de euro chiar de la Guvernul României.

Mă refer în schimb la poziționările sale de vătaf venit în „colonia” România pentru a ne da lecții de cinste și corectitudine. În mod straniu, Frans Timmermans se arată îngrijorat de situația din România sub conducerea PSD, în schimb nu a scos niciun cuvânt despre încălcările grosolane ale drepturilor și libertăților cetățenilor din vremea guvernărilor de dreapta, așa cum nu a scos niciun cuvânt despre corupția din justiție, despre abuzurile comise de procurori sau despre imixtiunea serviciilor secrete în actul de justiție.

De asemenea, mă refer la faptul că Domnia Sa a fost și rămâne în continuare cel mai mare dușman politic al aderării României la spațiul Schengen, chiar și în condițiile în care, din punct de vedere tehnic, îndeplinim toate criteriile încă din anul 2011, conform rapoartelor și hotărârilor adoptate de toate instituțiile europene. Domnul comisar Timmermans nu a dorit însă să țină cont de aceste rapoarte, ci a preferat să adopte o poziție strict politicianistă, total incorectă față de români și față de România. Fie că ne place, fie că nu, trebuie să recunoaștem că Frans Timmermans nu este camaradul dornic să ne ajute. El nu este prietenul PSD, nici al României, nici al românilor.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Mario Ovidiu, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește doamna senator Arcan Emilia, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președinte.

Mi-am intitulat declarația politică „Președinția rotativă a Consiliului Europei, la roata norocului în România”.

Ministrul demisionar al afacerilor externe a declarat, după demisia intempestivă, că va da explicații în Guvern și în partid. Ei bine, ministerul pe care tocmai l-a părăsit nu este luat pe inventar de partidul-stat, iar motivele demisiei domnului Victor Negrescu ne privesc pe toți, cu atât mai mult astăzi, când suntem în pragul preluării președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Dincolo de un deficit uriaș de imagine pe care acest Guvern îl pricinuiește României, inclusiv prin demisia aceasta de ultim moment, vorbim de capacitatea reală a miniștrilor români de a angaja țara în îndeplinirea acțiunilor asupra cărora se convine în cadrul reuniunilor Consiliului. Împreună cu Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene este principalul organism cu putere decizională al Uniunii Europene. De aceea, este crucială prima parte a anului 2019 pentru România. Iar mesajul pe care noi ar trebui să-l transmitem în această perioadă este că avem capacitatea, profesionalismul și responsabilitatea necesare acestei misiuni rotative, care pune în valoare pe rând statele membre ale Uniunii Europene.

Din păcate, suntem vulnerabili exact la capitolul profesionalism al miniștrilor, Cabinetul Dăncilă remarcându-se prin gafe, lipsă de pregătire și amatorism cum nu cred că au mai văzut instituții europene. Personal, mizez pe experiența profesioniștilor din ministerele desemnate pentru a gestiona președinția Consiliului Europei, respectiv oamenii din eșaloanele II și III, care chiar stăpânesc domeniile pe care alții le gestionează din cabinetele de ministru neavând nicio recomandare profesională pentru acest lucru.

Și, pentru a avea un tablou complet al guvernării PSD, raportul MCV este extrem de dur. Parlamentul European a votat rezoluția în care recomandă ferm Parlamentului și Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția. Suntem pasibili de o condamnare întrucât nu am transpus la termen și în integralitate Directiva europeană privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, iar toate acestea sunt doar câteva dintre marile probleme cauzate României de guvernarea PSD.

O invit la microfon pe doamna senator Arcan Emilia, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Vela Ion Marcel, Grupul parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, distinsă doamnă președinte. Distinși colegi, bună dimineața!

Tema declarației de astăzi am intitulat-o „Strategia de investiții pentru județele din zona Moldovei”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Mult așteptatul proiect „Autostrada Unirii” capătă un contur tot mai clar, fiind adoptat în Senat, ca primă Cameră sesizată, iar săptămâna trecută, la Camera Deputaților, Camera decizională, a primit votul final și a fost adoptat. Legea a reprezentat o dovadă că obiectivele strategice, de necesitate și oportunitate, de importanță regională și națională nu au culoare politică. Astfel s-a creat cadrul legal prin care autoritățile responsabile din domeniu vor fi obligate să treacă la realizarea acestui obiectiv extrem de important și strategic pentru România.

Opinia publică din județele Moldovei urmărește cu deosebit interes angajamentele pe care noi, Partidul Social Democrat, le-am făcut referitor la dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport pentru această zonă, care să unească ținuturi, economii, oameni și locuri, să unească o Moldovă care a stat prea mult într-un con de umbră, să unească o regiune plină de istorie, de tradiții, de valori culturale, o regiune care a reușit mereu să reziste cu cinste în fața celor ce au vrut, în timpuri tumultoase, să dezbine și să separe. Moldova a demonstrat întotdeauna că este un pilon important pentru securitatea și stabilitatea regiunii, dar și un rezervor de cultură, de sensibilitate culturală și artistică, de modele istorice de spiritualitate și politice în devenirea acestei țări.

Pe parcursul acestei legislaturi, ca parlamentar ales în Circumscripția electorală nr. 29 Neamț, i-am interpelat în dese rânduri pe miniștrii de resort cu privire la îmbunătățirea infrastructurii de transport, am subliniat în mod repetat necesitatea unei autostrăzi. Pentru că un calcul simplu previzionar arată că realizarea acesteia ar putea produce efecte imediate pe toate planurile, atât din punct de vedere economic, prin creșterea investițiilor și dezvoltarea turismului, cât și pentru îmbunătățirea vieții sociale a întregii comunități.

De data aceasta avem lege, timpul discuțiilor și dilemelor a trecut, iar autorităților responsabile nu le rămâne decât să pună în aplicare actul normativ. Spun aceasta deoarece legea nu lasă cale de întors. Ea prevede ferm ca Autostrada Unirii să fie realizată până la granița cu Republica Moldova, cu un pod peste Prut la Ungheni, iar procedurile să demareze în termen de 30 de zile de la promulgare. Obiectivul de investiții „Autostrada Unirii” se finanțează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din credite externe și din fonduri europene nerambursabile și/sau prin parteneriat public-privat.

Îl invit la microfon pe domnul senator Vela Ion Marcel, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Manoliu Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Primăria Anina redă locuitorilor orașului speranța unui trai mai bun la ei acasă!”.

Onorat Senat,

Doamnelor și domnilor senatori,

Orașul Anina este așezat în Banatul Montan, în partea centrală a județului Caraș-Severin, având o populație de aproximativ 7.500 de locuitori și o suprafață totală de 14.696 de hectare. Fost oraș preponderent minier, dezvoltat

în jurul exploatărilor de huilă, din păcate, în perioada de după anul 1989 a înregistrat un puternic regres economic.

Din anul 2012, în fruntea orașului se află domnul primar Gheorghe Românu, de profesie inginer minier și inginer constructor, un om implicat și dedicat comunității. Acesta, cu ambiție, determinare și înconjurat de o echipă de nădejde, a realizat mai multe proiecte pentru revitalizarea orașului și oferirea unui trai mai bun cetățenilor.

Investițiile realizate de către administrația locală Anina reprezintă dovada că oamenii potriviți la locul potrivit într-adevăr pot sfinți locul. Astfel, exemplificativ, am să menționez câteva dintre aceste investiții:

– finalizarea lucrărilor de reabilitare a școlilor din oraș, finanțate din fonduri europene – Școala Primară Anina, Școala Gimnazială Anina, Liceul Anina, Școala Steierdorf și demararea reabilitării școlii și grădiniței Celnic prin PNDL 2; reabilitarea Grădiniței „Sigismund” și a celei de pe strada Virgil Birou, precum și amenajarea locurilor de joacă aferente și, evident, dotarea cu două microbuze școlare;

– amenajare stație ambulanță-salvare; reabilitare și dotare centru de permanență; amenajare dispensar medical din Brădet; înființarea și amenajarea cantinei sociale pentru 60 de persoane nevoiașe;

– conectare la rețeaua de apă potabilă curentă a cartierului Orașul Nou; conectare la rețeaua de apă potabilă curentă a cartierului Uterisch; conectare la rețeaua de apă potabilă curentă a Coloniei Crivina și a cartierului Sommerfrische;

– finalizarea lucrărilor la stația de epurare Steierdorf, precum și racordarea gospodăriilor din Steierdorf la rețeaua modernă de canalizare; decolmatarea canalizării din Valea Tereziei;

Îl invit la microfon pe domnul senator Manoliu Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Ganea Ion, același Grup parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „PSD a votat Autostrada Unirii!”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Camera Deputaților a votat aprobarea proiectului de construire a autostrăzii Ungheni–Iași–Târgu-Neamț–TârguMureș. Prin votul dat la Camera Deputaților, alături și de cel din Comisia pentru transporturi și infrastructură a Senatului, din care fac parte, Parlamentul a răspuns dorinței românilor din Moldova prin crearea acelei legături între provinciile istorice – Basarabia, Moldova și Ardealul.

Am satisfacția că am reușit ca în Comisia pentru transporturi și infrastructură, alături de colegul meu de la Iași, domnul senator Toma Vasile, să votăm pentru avizarea pozitivă a proiectului de lege privind construirea autostrăzii noastre, a moldovenilor, și Camera Deputaților, prin vot, a transformat propunerea legislativă în lege.

Faptul că acest mare proiect de infrastructură rutieră se va realiza va duce, în primă fază, la crearea de locuri de muncă, precum și la creșterea tuturor sectoarelor economice adiacente furnizoare de materii prime și servicii conexe activității de construire, fiind o adevărată gură de oxigen pentru Regiunea Nord-Est, considerată una din cele mai sărace din Uniunea Europeană.

Faptul că autostrada va trece prin județul Neamț înseamnă că nemțenii vor avea, pe lângă o legătură facilă și directă cu Ardealul și Basarabia, și premisa dezvoltării de legături puternice economice și turistice. Neamțul va putea fi vizitat de un număr mai mare de turiști, realizându-se una din cele mai importante axe de dezvoltare în care investește consiliul județean în ultimii ani, totodată o facilitate cerută de investitorii români și străini interesați să investească în zonă.

Creșterea economică a zonei va conduce la scoaterea Regiunii Nord-Est din zona regiunilor considerate cele mai sărace din Uniunea Europeană. Realizarea unor obiective economice noi, mai ales în industria prelucrătoare de materii prime, va conduce la o valorificare superioară a bogățiilor din zonă și, implicit, la creșterea veniturilor populației, deci la bunăstare.

Valorificarea potențialului turistic prin creșterea calității serviciilor oferite și a unei infrastructuri adecvate va duce la o atragere a turiștilor străini, deci la beneficiile aferente.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ziua internațională a educației copiilor nevăzători”. Stimați colegi,

Începând din anul 1946, în data de 13 noiembrie a fiecărui an se celebrează Ziua internațională a educației copiilor nevăzători.

Consider că, în calitate de senatori, avem obligația să îmbunătățim legislația în acest domeniu, astfel încât cei peste 3.000 de copii nevăzători și 100.000 de adulți cu handicap vizual care trăiesc în România să beneficieze de servicii publice adaptate pentru necesitățile lor, astfel încât să se integreze în comunitățile în care cresc.

În urma dezbaterilor și consultărilor publice, atât în cadrul comisiilor de specialitate din Parlamentul României, cât și în județul Tulcea, pe care îl reprezint, am constatat că, deși sunt acte normative prin care se reglementează drepturile persoanelor cu probleme de vedere, nu sunt respectate întotdeauna, nu sunt puse în practică așa cum trebuie sau avem dispoziții legale lacunare ori neclare și practici administrative defectuoase.

Prin manifestările dedicate Zilei internaționale a educației copiilor nevăzători doresc atenționarea și sensibilizarea opiniei publice asupra problemelor cu care se confruntă această categorie socială. Educația nevăzătorilor nu diferă prea mult de cea a persoanelor cu vedere normală, doar cadrul didactic este diferit. Există școli speciale, unde copiii nevăzători învață materii obișnuite, precum tainele calculatorului, cu ajutorul unor echipamente speciale și îndrumați de profesori special pregătiți.

Salut toate manifestările care vor fi organizate în toată țara cu ocazia Zilei internaționale a educației copiilor nevăzători de către asociațiile nevăzătorilor și, în mod deosebit, activitățile organizate în județul Tulcea.

Ion Ganea, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Conținutul rezoluției adoptate ieri de Parlamentul European și cel al raportului Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare nu constituie surprize și nu dau loc la interpretări. Ele sunt rezultatul muncii asidue a lui Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu din ultimii doi ani. Împreună cu acoliții lor, Dăncilă, Iordache, Tudorel Toader și toți ceilalți, acești doi oameni au reușit să dea o lovitură gravă imaginii României. Ei sunt cei care trădează interesele românilor.

Dragnea și Tăriceanu cred că le-a reușit și îndepărtarea României de pe traseul său european. Dar aici se înșală grav. Românii sunt în Europa. Românii sunt Europa.

Călin Popescu-Tăriceanu declară nonșalant că 473 de europarlamentari au votat niște „trăsnăi”, că Parlamentul European este „total dezechilibrat și subiectiv”. Are îndoieli că analiza a fost făcută obiectiv și promite că își va exprima nemulțumirea colegilor din partidul liberalilor europeni. „O să văd lista celor ce au votat de la liberalii europeni”, spune pe un ton amenințător Tăriceanu.

Domnule Tăriceanu,

După votul de ieri, vă spun eu rapid cine vă susține dintre adevărații liberali europeni. Nimeni! Toți liberalii europeni, de la eurodeputați la șefii de partid, cunosc și înțeleg ce valori împărtășesc domnul Tăriceanu și partidul său fantomă, ALDE România. Și vă pot spune și cine vă va susține în general în Parlamentul European pe dumneavoastră și pe protejatul dumneavoastră Liviu Dragnea: extremiștii, euroscepticii, oamenii lui Viktor Orbán și Kaczyński, toți cei ce vor să distrugă construcția europeană. Aceștia sunt oamenii care vă susțin. Nimeni altcineva. Nimeni! Singurii care vă laudă sunt trolii din presa prorusă, vocea propagandei Kremlinului. Măștile au căzut, domnule Tăriceanu.

PSD, ALDE, Dragnea și Tăriceanu nu vor ca România să fie în Europa. În Europa statului de drept, în Europa legii și a dezvoltării. În Europa unită, acolo unde libertatea și democrația sunt valori fundamentale. Din fericire, Dragnea și Tăriceanu nu sunt România. Și europenii știu asta, slavă Domnului!

Domnule senator, vă rog...

Domnilor Dragnea și Tăriceanu, în România...

Domnule senator...

...cetățenii români au puterea și vă vor arăta că aleg în orice moment Europa, și nu viitorul trist la periferia lumii civilizate pe care vă străduiți să li-l oferiți.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Distinși colegi,

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

– Grupul parlamentar al PSD, următorii domni și doamne senator: Brăiloiu Tit Liviu, Bădălău Niculae, Mihu Ștefan, Vulpescu Ioan, Stocheci Cristina Mariana, Smarandache Miron Alexandru, Federovici Doina Elena, Trufin Lucian, Cârciumaru Florin;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Toma Cătălin Dumitru, Popa Cornel, Caracota Iancu, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel;

– din partea Grupului parlamentar al USR: Dinu Nicoleta Ramona, Dircă George Edward, Alexandrescu Vlad Tudor, Lungu Dan;

– iar din partea senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare, domnul senator Baciu Gheorghe. Doamnelor și domnilor senatori,

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 14 noiembrie 2018.

## PAUZĂ

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 14 noiembrie 2018, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 89 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnul senator Ion Ganea și domnul senator Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă sunt intervenții?

Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o propunere de completare a ordinii de zi după cum urmează: L625/2018, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și L560/2018, Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și organizarea activității Agenției Naționale Administrația Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Domnule președinte, vă rog să puneți pentru aprobare.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator Fejér. Mai sunt alte intervenții? În regulă.

Nu merge.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Nu merge?

La solicitarea colegilor din sală, reluăm votul.

Domnule senator Goțiu, vă rog. Microfonul 2.

## Bună dimineața!

Ținând cont de suplimentarea ordinii de zi, aș dori să transmiteți staffului tehnic să încarce pe site-ul Senatului, la ordinea de zi, cele două proiecte de lege, să putem vedea și raportul.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru atenționare.

Rog stafful să încarce pe pagina de internet a Senatului documentele necesare.

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: între ora 9.00 și ora 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente. La ora 14.00 avem ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci,

Domnul senator Botnariu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central. Vă rog.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vreau să vă anunț că de astăzi mă declar senator independent neafiliat.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator.

Ne-a surprins neafilierea dumneavoastră.

Continuăm. La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 19–24 noiembrie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul proiect de program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 19 noiembrie: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; între ora 14.00 și ora 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; între ora 16.00 și ora 18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 20 noiembrie: lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 21 noiembrie: între ora 9.00 și ora 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

– joi, 22 noiembrie: lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă, 23, respectiv 24 noiembrie: activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci,

## Stimați colegi,

Vă anunț că la balcon se află un grup de pensionari din localitatea Fântânele, județul Mureș, la invitația domnilor senatori Császár Károly și Novák Csaba.

Le spunem: bine ați venit în Senatul României!

Continuăm ordinea de zi.

Punctul 2, Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul al III-lea 2018.

## Stimați colegi,

Vă reamintesc că, potrivit art. 183 alin. (3) din Regulamentul Senatului, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții prezintă trimestrial Biroului permanent un raport asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora, care se prezintă în plenul Senatului.

De asemenea, vă informez că raportul se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

În continuare, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, pentru prezentarea raportului.

Domnul senator Caracota.

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 7.

## Domnule președinte de ședință, Distinși colegi,

În perioada 1 iulie – 30 septembrie 2018, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a fost sesizată pentru a înregistra și a soluționa 124 de petiții, din care 124 de petiții analizate, 115 au fost luate în considerare și nouă petiții au fost clasate.

Pentru 58 de petiții au fost sesizate organele competente pentru analiză și soluționare a problemelor care fac obiectul petițiilor, evidențiate în anexele II–IV, iar în 66 de cazuri comisia s-a adresat direct petiționarilor pentru a răspunde la întrebările formulate la solicitările de comunicare a unor informații sau a unui punct de vedere, la cererile de audiere sau de inițiere a unor anchete parlamentare efectuate în cadrul comisiei, de înființare a unor comisii parlamentare de anchetă et cetera ori pentru a reprezenta explicații sau îndrumări când soluționarea petițiilor excedează competenței Parlamentului, după caz.

Așa cum am prezentat în anexele II–IV, pentru soluționarea celor 58 de petiții care au fost înaintate unor organe sau structuri ale statului s-au făcut 60 de sesizări, din care 55 către instituții reprezentând administrația publică centrală sau locală, patru sesizări către instituții ale sistemului judiciar și una vizând structuri ale Parlamentului.

Prezentarea generală a problemelor care fac obiectul celor mai numeroase cereri, reclamații, sesizări și propuneri. Aveți pe site-ul comisiei raportul complet. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea Alocuțiunii pentru marcarea Zilei patrimoniului mondial UNESCO, la solicitarea Comisiei permanente comune a Senatului și Camerei Deputaților pentru relația cu UNESCO.

Îl invit la microfon pe reprezentantul Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, pentru prezentarea alocuțiunii cu ocazia Zilei patrimoniului mondial UNESCO.

Domnule senator Alexandrescu, vă rog, aveți cuvântul. Înainte de a vă da cuvântul, doresc să informez plenul Senatului că la balcon se află un grup de invitați din București, invitații domnului senator Radu Mihai Mihail.

Le spunem: bine ați venit în Senat!

## Stimați colegi,

Am să încep cu cuvintele unui ilustru înaintaș, Ion I.C. Brătianu, omul care a jucat un rol decisiv în formarea și modernizarea României Mari.

„Sunteți, domnilor, reprezentanții unui popor care este mândru și poate fi mândru de trecutul său și care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeți rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume. Fiți cât de modești pentru persoana dumneavoastră, dar nu fiți modești pentru poporul pe care îl reprezentați.”

La 100 de ani de la Marea Unire, în acest an centenar, poate ar trebui să ne întrebăm cu toții cine este România de azi, poate ar trebui să ne oprim din alergătura zilnică și să avem curajul unei radiografii cinstite a societății românești. Ar trebui, poate, să ne gândim dacă mai reprezentăm un popor mândru de identitatea sa și care să aibă încredere în viitorul lui. Mă tem că am găsi răspunsuri pe care nu ne-ar plăcea să le auzim. Mă tem că anul centenar ne-a surprins mai nedumeriți pe fond ca niciodată, că discrepanțele de dezvoltare dintre regiuni sunt tot mai accentuate, că migrația românească nu este doar un simplu semn al globalizării, ci un semnal de revoltă față de ce înseamnă România de azi.

## Stimați colegi,

Cred că este de datoria noastră, a fiecăruia dintre noi, prin decizii și acțiuni, să-i facem pe români să redevină mândri că aparțin unui popor cu rădăcini, cu un trecut încărcat de glorie și, mai ales, cu viitor. Cred că este și de datoria noastră să-i ținem adunați în jurul unor valori universale, al unor simboluri perene care ne definesc pe noi, ca națiune.

Cu toată modestia despre care vorbea Ionel Brătianu, în calitate de secretar al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, alături de colegii mei parlamentari, am această preocupare pentru ca simbolurile existenței noastre, care au căpătat valoare universală, să fie recunoscute, promovate și apreciate la adevărata lor valoare.

Pe 16 noiembrie, România sărbătorește Ziua patrimoniului mondial UNESCO, un patrimoniu prețios, deloc de neglijat la nivel european și mondial. Bisericile pictate din nordul Moldovei, cetățile dacice din Munții Orăștiei, bisericile de lemn din Maramureș, Mănăstirea Hurezi, satele cu biserici fortificate din Transilvania sau centrul vechi din Sighișoara sunt tot atâtea motive de a ne face mândri că suntem români, dar și de a ne gândi la responsabilitatea pe care o avem pentru a conserva aceste monumente.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Doresc să vă informez, stimați colegi, că la balcon se află un grup de 50 de elevi și cadre didactice de la Școala Gimnazială „George Enescu” din Moinești și Liceul Teoretic „Spiru Haret” din Moinești, la invitația domnilor senatori Dragoș Benea și Miron Smarandache. Și sunt prezenți, așa cum spuneam, la balcon.

Le spunem: bine ați venit în Senatul României și doresc să vă anunț că, după terminarea ședinței plenului, elevii vor susține în foaierul Senatului spectacolul „Oleacă, nițel, un picuț despre Unire”, eveniment dedicat Centenarului, la care sunteți invitați toți.

Încă o dată: bine ați venit în Senatul României!

Continuăm dezbaterile și votul asupra inițiativelor legislative.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației (L458/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Petru Andea.

Vă rog. Microfonul 9. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Aș dori să spun că Ordonanța nr. 9 cuprinde o serie de măsuri pe care Guvernul le consideră necesare ca să asigure o mai bună funcționare a sistemului de învățământ.

Am în vedere, spre exemplu, prevederile referitoare la evaluarea și autorizarea, acreditarea școlilor doctorale, cele privitoare la funcționarea Registrului matricol unic, finanțarea, educația antepreșcolară și altele.

În situația în care se va vota raportul comisiei, care este de respingere a Ordonanței nr. 9, aș vrea să spun că Ministerul Educației va iniția alte acte normative cu aceste măsuri în așa fel încât să reziste la analiza de neconstituționalitate care a fost invocată pentru această ordonanță.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, dau cuvântul domnului senator Pop, domnul președinte al comisiei, pentru a prezenta raportul. Microfonul 5. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere asupra Proiectului de lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr. 9/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației, cu amendamentele admise și amendamentele respinse.

Senatul este prima Cameră sesizată. Caracterul legii: este ordinară.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Domnule senator Goțiu, vă rog, microfonul 2.

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi! Faptul că avem din nou la vot un proiect în care ni se cere să votăm pentru „împotrivă” este cauzat de faptul că încă o dată s-a ignorat această instituție a Parlamentului României, pentru că un fost ministru și actualul Guvern

au aprobat o ordonanță în perioada de vacanță parlamentară fără a avea abilitare. Asta este problema de formă și de ignorare a instituției Parlamentului.

Pe fond, din păcate, această ordonanță a produs deja efecte, niște efecte pe care va trebui să le îndreptăm, așa cum a spus reprezentantul Guvernului, dar sper ca pe viitor să nu se mai ignore Senatul, să nu se mai ignore Camera Deputaților și, înainte de a se lua asemenea decizii care afectează calitatea educației în România, să fie discutate aici, în Parlament, nu luate în mod neconstituțional, conform voinței unui ministru, care a și plecat din acest motiv, din cauza acestei ordonanțe, dar este prea puțin pentru ceea ce s-a întâmplat în educație din cauza acestei decizii.

Evident, USR va vota pentru „împotrivă”.

Am înțeles că veți vota pentru „împotrivă”. Alte intervenții?

Doamna senator Andronescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi senatori,

Într-adevăr, Comisia pentru învățământ, în unanimitate, a decis să vă propună un vot de respingere pentru această ordonanță, având în vedere și faptul că în lucru la comisie avem alte legi care pot să preia din Ordonanța nr. 9 ceea ce era absolut necesar pentru clarificarea, mai ales pentru clarificarea evaluării școlilor doctorale.

De aceea, în foarte scurt timp o să venim în fața dumneavoastră – din Comisia pentru învățământ – cu o legislație care va cuprinde elementele esențiale din această ordonanță.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, doamna senator. Dacă mai există alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a Proiectului de lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr. 9/2018, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa nr. 1 la raport. De asemenea, în anexa nr. 2 la raport sunt înscrise amendamentele respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Înțeleg că amendamentele respinse nu se susțin, da?

Atunci, voi supune votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise, al proiectului de lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr. 9/2018.

În acest moment voi supune votului dumneavoastră proiectul de lege pentru respingerea ordonanței.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L625/15.10.2018). Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul, din partea Guvernului, domnului Eleodor Mandreș, secretar de stat, de la Ministerul Finanțelor.

Microfonul 10. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea unor acte normative vizează împrumuturile acordate din venituri din privatizare unităților administrativ-teritoriale pentru finanțarea unor cheltuieli curente, pentru asigurarea furnizării energiei termice în sezonul rece, modificarea și completarea următoarelor acte normative: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare și pentru completarea art. 63 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice; Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare; Ordonanța Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat și Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

Vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea proiectului de lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru modificarea unor acte normative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul președinte Arcaș. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru comunicații și tehnologia informației au transmis avize favorabile. Consiliul Legislativ a avizat favorabil, de asemenea, proiectul de ordonanță de urgență. Consiliul Economic și Social a transmis puncte de vedere ale părților reprezentate în plenul acestuia, prin care reprezentanții părții patronale, reprezentanții părții sindicale și cei ai asociațiilor și fundațiilor neguvernamentale ai societății civile au votat pentru avizarea favorabilă a proiectului de act normativ, cu propuneri de modificare.

În ședința din 13 noiembrie 2018, membrii comisiei au reanalizat proiectul de lege, avizele și amendamentele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele admise cuprinse în anexa nr. 1, iar amendamentele respinse le regăsim în anexa nr. 2.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții?

Domnul senator Cîțu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Ca de obicei, o ordonanță care are de toate pentru toți, dar aș vrea să atrag atenția asupra a două aspecte.

În primul rând, prin această ordonanță, pentru cei care n-au fost atenți, li se oferă niște împrumuturi primăriilor, în schimbul banilor care le-au fost luați până acum.

Știm foarte bine că UAT-urile au o problemă de finanțare, transferul contribuțiilor și toată acea inginerie fiscală i-a lăsat fără bani pe primarii din România, iar acum Guvernul le întinde o mână, o mână care este o mână cu împrumut și cu dobândă. Ăsta este un aspect.

Dar celălalt aspect pe care aș vrea să vi-l aduc atenției se referă la dispariția, eliminarea redevenței pentru apa geotermală, apa minerală pentru stațiunile balneare. Am avut o întreagă discuție în România despre redevențele pe Legea offshore, redevențe la gaze. Toată lumea vrea să avem redevențe cât mai mari, așa cum sunt în Vest și așa mai departe, o întreagă discuție. Iar aici veniți cu o lege, cu o ordonanță prin care eliminați redevențele pentru această zonă.

Să înțelegem că depinde deci doar de compania sau exploatatorul de unde este firma respectivă ca să avem o redevență? Care este motivul – și aici întrebarea este pentru Guvern –, care este motivul să elimini redevența pentru acest sector? Cine sunt companiile care fac exploatare pentru această apă geotermală și apă minerală? Sunt companii românești? Sunt companii ale unor parteneri ai acestui Guvern? Pentru că am văzut un mare interes pentru redevențe în Legea offshore și acolo le-am crescut. Ce se întâmplă aici?

Și revin cu întrebare de fiecare dată. Comisia Națională de Strategie și Prognoză și-a mai angajat vreo 14 oameni tocmai pentru a ne calcula impactul bugetar pentru astfel de legi. Nu este impactul bugetar nici pentru reducerea TVA și nici pentru eliminarea acestor redevențe.

Dacă puteți să ne spuneți, poate aveți calculat, în acest moment acest impact bugetar, pentru că până astăzi nu l-am văzut.

Partidul Național Liberal se va abține la vot pentru această ordonanță.

Vă mulțumesc. Dacă sunt alte intervenții? Domnul senator Tánczos Barna. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Actul normativ în sine rezolvă multe probleme. Într-adevăr, se extinde pe foarte multe domenii. Aș vrea să menționez câteva dintre ele, chiar dacă toate punctele tratate prin acest act normativ sunt importante.

Primo, este vorba despre acele reduceri de TVA care se aplică, după aprobarea acestei ordonanțe de urgență, unor domenii de activitate care sunt sprijinite prin reducerea taxei pe valoarea adăugată la 5%. Serviciile sportive, de exemplu, ele pot aduce plusvaloare în foarte multe zone, pe de o parte, pe de altă parte, pot contribui în mod real la sănătatea publică. Este metoda cea mai bună utilizată în Europa, cea de prevenție, nu cea de tratare. E mult mai eficient să finanțăm infrastructura și activitatea sportivă decât să investim în spitale și să tratăm ulterior bolile care puteau fi prevenite.

În al doilea rând, trebuie să salut acea intenție a Guvernului de a sprijini autoritățile publice locale prin acele forme de împrumut, chiar dacă multe dintre problemele lor nu se rezolvă prin această ordonanță de urgență. În continuare sunt primării care suferă din cauza lipsei de finanțare și din cauza acelui principiu de a nu se atinge de excedentul bugetar din 2017. E o soluție temporară, cu siguranță, dar cea generală trebuie găsită odată cu aprobarea noului buget, bugetul pe anul 2019, bugetul de stat.

Vreau să vorbesc câteva cuvinte și despre amendamentele care s-au aprobat în comisie, printre care amendamentul privind exceptarea de la plata impozitului pe clădire a infrastructurii sportive. Principiul există și în momentul de față în Codul fiscal, infrastructura sportivă care este deținută astăzi de entitățile publice este scutită de această taxă pe clădire, dar, în cazul în care ele se dau în administrare cu același scop, fără scop lucrativ, fără scop economic, unor entități economice, începe plata impozitului pe clădire. Am formulat un amendament, comisia a fost de acord și printre amendamentele admise figurează un asemenea amendament. Probabil că la Camera Deputaților vor fi și alte amendamente care vor fi atașate acestui act normativ.

Eu cred că este un act normativ care trebuie susținut și Grupul UDMR va vota pentru raportul de admitere. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Vă informez că la balcon se află un grup de 55 de persoane din comuna Schela, județul Galați, care au venit la invitația domnului senator George Stângă.

Le spunem: bine ați venit în Senatul României!

Dacă mai sunt și alte intervenții? Nu.

Rog ministerul să formuleze în scris răspunsuri la întrebările adresate de liderul Grupului PNL și răspunsurile să ajungă la toate grupurile parlamentare.

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere a proiectului de lege, cu amendamente admise și amendamente respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Înțeleg că amendamentele respinse le susțineți? Vă rog, domnul senator Cîțu. Aveți cuvântul. Microfonul central.

## Mulțumesc.

Amendamentele se referă la acea cotă procentuală de zero pentru redevențe. Încercăm să rezolvăm problema.

Primul amendament abrogă art. XII, unde se introduce această „cotă procentuală de 0% pentru apa geotermală și apa minerală naturală utilizată pentru consumul populației” la bugetele..., buvetele publice.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Nr. crt. 2, da?

## **Domnul Florin Vasile Cîțu**

**:**

Da... Nu, nr. crt.1.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

La mine e 2.

## **Domnul Florin Vasile Cîțu**

**:**

Sunt două amendamente respinse: nr. crt. 1 și nr. crt. 2.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bun.

Da, încercăm în continuare să rezolvăm problema cu aceste redevențe și propunem „o cotă procentuală de 1% pentru apa geotermală și apa minerală”. Amendamentul nr. 3 era.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

De data aceasta, domnule Cîțu, dumneavoastră ați votat electronic, da?

În regulă.

Listă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Imediat.

La primul vot ați votat cu mâna ridicată.

S-a solicitat listă, rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Dintre amendamentele respinse nu se mai susțin, motiv pentru care vom trece la votul asupra proiectului de lege.

Așa cum spuneam, raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L560/2018). Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul văd că nu este prezent.

Voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, domnul Eleodor Mandreș de la Ministerul Finanțelor.

Domnule secretar de stat, microfonul 10, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune revenirea la modul de organizare a administrațiilor financiare la nivel județean, adică la situația anterioară adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, respectiv modificarea structurii organizatorice a Agenției Naționale de Administrare Fiscală prin desființarea direcțiilor regionale ale finanțelor publice și reînființarea direcțiilor finanțelor publice județene și a municipiului București.

Guvernul nu a formulat încă un punct de vedere. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, domnul președinte Arcaș. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei de buget, finanțe au analizat proiectul de lege, avizele și amendamentele și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele prezentate în anexă.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule senator Fejér. Aveți cuvântul.

## **Domnul Fejér László Ődőn:**

Mulțumesc, domnule președinte.

După cum știți, stimați colegi, această inițiativă a fost a UDMR-ului, pentru a schimba această lege..., prin această lege, organizarea administrației financiare naționale. Noi credem că prin această inițiativă o să trecem la normalitate.

Prin înființarea regiunilor noi credem că nu am făcut nimic, nu am atins niciun țel, obiectivul principal, de a colecta mai bine, nu s-a realizat. Mai mult, cred că ne-am îndepărtat de antreprenorul român: în loc să meargă la reședința de județ, unde au fost obișnuiți, i-am trimis 2-300 de kilometri să se plimbe după o adeverință.

Eu cred că prin această organizare ajungem cât mai aproape de antreprenorul român. Noi trebuie să credem că administrația fiscală va fi un partener al antreprenorului român, nu un inamic al acestuia.

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc. Domnul senator Lupu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca lucrător în Ministerul de Finanțe, Direcția Generală a Finanțelor Publice de la Iași, peste 20 de ani de zile, apreciez ca benefică revenirea la forma de organizare la nivel de județ.

Sigur, prin această formă se va asigura îmbunătățirea activității aparatului fiscal și realizăm un lucru deosebit de important, cred: apropierea serviciilor publice de contribuabili, în cazul acesta.

Eu doresc succes tuturor lucrătorilor din finanțe în noua formă de organizare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Doamna senator Presadă.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Avem în fața noastră astăzi un proiect de reorganizare a ANAF, și anume: desființarea direcțiilor regionale și reînființarea direcțiilor județene.

Din păcate, în spatele cuvintelor frumoase – care spun „servicii mai aproape de antreprenori și cetățeni” și „normalitate” – se ascunde o nouă baronizare locală, pentru că ceea ce a lipsit în tot acest timp (de când ANAF a funcționat la nivel regional) a fost fix legătura dintre baronii locali și județeni și conducerea acestor direcții ale ANAF. Ba, mai mult decât atât, ANAF s-a angajat acum câțiva ani, atunci când a semnat un acord cu Banca Mondială, că va reorganiza și va eficientiza activitatea ANAF. Cu toate acestea, ANAF rămâne codaș la colectarea de venituri din PIB în întreaga Uniune Europeană. Deci avem cea mai mică rată de colectare a veniturilor din produsul intern brut la nivelul Uniunii Europene.

Nu vrem să girăm cu votul nostru o nouă baronizare a activității ANAF, așa că vom vota noi, USR, împotriva raportului de admitere.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Am înțeles. Ne-ați lămurit.

Domnul senator Baciu.

Înainte de a vă da cuvântul,

În conformitate cu art. 124 alin. (3), dacă nu mă înșel. Nu?

Cu 80 de voturi pentru, zero voturi împotrivă și zero abțineri, Senatul a fost de acord.

Domnul senator Baciu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

De la bun început, vreau să mă pronunț pentru acest proiect de lege, în sensul că, dacă sunt desființate..., mă rog, se trece la administrație județeană, așa cum a fost până acum, suntem cu mult mai bine deserviți de administrația județeană, iar, dacă se și reînființează acele miniadministrații pe care le-am avut la orașe în perioada trecută, acestea vor putea să țină mai ușor legătura cu fiecare contribuabil, nu trebuie să mai alergăm dintr-un capăt al județului până la reședința de județ pentru o banală adeverință sau un act care trebuie depus acolo. În felul acesta venim mai aproape de cetățeni și ne împlinim chiar datoria să-i servim cu serviciul acasă la ei.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Doamna senator Arcan, doriți să interveniți? Nu.

Doamna senator Hărău.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Partidul Național Liberal, Grupul liberal, va susține acest proiect de lege.

Iar colegilor care au vreo problemă, au o problemă legată de lucrul acesta, vreau să le spun că baronizarea, dacă e să se facă, se face oriunde, la orice nivel, iar cine are o minimă experiență de agent economic știe cam ce înseamnă s-o iei la fugă, așa, către alte zone geografice pentru orice bucățică de hârtie necesară unui sistem birocratic și înnebunitor.

Așa încât vom susține acest proiect de lege, considerând reîntoarcerea în județe a administrației fiscale un lucru benefic. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

78 de voturi pentru, 5 împotrivă, zero abțineri. Raportul a fost adoptat.

Stimați colegi, nemaifiind alte puncte pe ordinea de zi, declar încheiată ședința plenului de astăzi.

Ne vedem la ora 14.00, la ședința plenului reunit.

## _Ședința s-a încheiat la ora 11.45._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|100805]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 174/28.XI.2018 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei