Tinel Gheorghe

Mulțumesc doamna președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică din această dimineață se intitulează: „Despre secetă, Ministerul Agriculturii se face că plouă”.

Seceta de anul acesta a compromis, conform datelor prezentate de Ministerul Agriculturii, circa 2 milioane de hectare, din care aproape 1 milion de hectare în proporție de peste 50% și 1 milion de hectare în proporție de sub 50%. Cele mai afectate zone se regăsesc în Călărași, Constanța, Arad, Olt, Timiș, acolo unde și potențialul utilizării suprafețelor amenajate pentru irigații ar fi trebuit să fie maxim.

Din păcate, strategia privind creșterea suprafețelor irigate în România, prezentată cu surle și trâmbițe de minister în primăvara acestui an, nu se mai potrivește în acest moment – adică a fost valabilă, cum spunem noi în agricultură, de la culesul porumbului până la tăiatul cocenilor. Dacă în primăvară ministerul promova o politică de creștere a suprafețelor amenajate pentru irigații în perioada 2010–2015 undeva până la 1,5 milioane hectare, în condițiile menținerii subvențiilor pentru irigații și a creșterii alocării sumelor de la bugetul de stat necesare repunerii în funcțiune a infrastructurii de irigații pe încă circa 500 mii de hectare, în toamna acestui an ministerul află cu stupoare că, începând cu anul 2010, România nu mai poate aloca de la bugetul de stat fonduri pentru irigații, fiind considerate de Uniunea Europeană drept ajutor de stat. Logica lucrurilor spune că Ministerul Agriculturii ar fi trebuit să știe acest lucru dinainte de a arunca pe piață strategia din primăvară și, mai mult, să vină în fața națiunii cu o abordare corectă, realistă privind creșterea suprafețelor irigate sau măcar menținerea în stare de funcționare a acelor suprafețe reabilitate până în momentul de față – vorbim aici de cele aproximativ 1 milion de hectare.

Cu părere de rău, constatăm că reacția Ministerului Agriculturii în acest domeniu se lasă așteptată, considerând eu fals faptul că eventualele fonduri accesate prin cele două măsuri din PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală), respectiv: 125 (îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii)

și 122 (îmbunătățirea valorii economice a pădurii) vor fi suficiente fermierilor români, cel puțin pentru menținerea în stare de funcționare a suprafețelor amenajate pentru irigații până în momentul de față.

Și iată cum, după ce cu greu în ultimii zece ani am reușit să facem funcționale circa 400 de organizații ale utilizatorilor de apă și să amenajăm pentru irigații aproximativ 1 milion de hectare, lipsa de reacție și de viziune a Ministerului Agriculturii din aceste timpuri ar putea face ca, începând cu anul 2010, aceasta muncă să fie doar „istorie”.

Atrag atenția că, dacă Guvernul României nu reacționează prompt în acest domeniu, la anul România va avea probleme deosebite cu asigurarea apei pentru irigații și implicit cu realizarea unei producții agricole care să-i asigure o stare de confort din punct de vedere al siguranței alimentare.