Ștefan Pălărie

Mulțumesc, doamna președinte.

Câteva realități triste din sistemul de învățământ universitar.

Avem undeva la peste 170.000 de studenți la învățământul cu taxă. Sunt acei studenți pentru care familia plătește o sumă de bani sau ei plătesc o sumă de bani din câștigul pe care-l au într-o slujbă pe care trebuie să o combine cu studiile în aceeași perioadă. Mai mult decât atât, 38% din acești studenți ai României au probleme, se confruntă cu probleme economice, mai mult decât media Uniunii Europene, situată undeva la 28%.* Deci avem un nivel de sărăcie mai mare în rândul studenților.

La cererea studenților, prin discuții tehnice purtate cu cei de la ANOSR – Asociația Națională a Organizațiilor Studențești* –, am înțeles că există o problemă din partea studenților, și anume lipsa de predictibilitate a valorii taxelor de școlarizare. Pe de o parte, uneori se întâmplă ca taxa de școlarizare să fie schimbată foarte aproape de data admiterii, iar alteori, spre stupefacția inclusiv a noastră, regulile sunt schimbate în timpul jocului, în sensul în care se ajunge ca un student să ia o decizie, inclusiv în funcție de bugetul familiei, de a se înscrie la anumite studii universitare, la o anumită facultate, ca apoi acea facultate să crească valoarea taxei de școlarizare până la anumite cazuri în care abuzul a dus până la dublarea taxei.