Ion-Dragoș Popescu

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Ar fi trebuit poate să-i invit alături de mine pe colegii din USR, pe președintele Comisiei de sănătate a Senatului, pe președintele Filialei Iași a Partidului Social Democrat*, precum și pe deputații PNL, PSD și neafiliați care au înțeles importanța acestui proiect și au semnat, în calitate de inițiatori.

Vă reamintesc că propunerea legislativă este una transpartinică, are raport favorabil de la comisiile de raport și

avize favorabile de la Consiliul Economic și Social, Consiliul Concurenței și Consiliul Legislativ.

Modificările pe care le propunem asupra legii sunt rezultatul unor ample consultări cu experți, institute de cercetare, societate civilă și instituții cu atribuții în protecția mediului.

Nu este o noutate pentru niciunul dintre oamenii din sală că suntem asaltați de poluare cauzată de arderile de deșeuri, poluare din trafic, gropi de gunoi neconforme. Toate acestea se traduc în 29.000 de morți premature în fiecare an cauzate de poluare și nenumărate boli respiratorii pentru români, pentru noi și familiile noastre. Bolile asociate poluării omoară de 15 ori mai mulți români decât accidentele rutiere. La nivel european, Bucureștiul este orașul cu cele mai mare costuri sociale pe cap de locuitor cauzate de impactul poluării asupra sănătății. Atât plătește un bucureștean pentru a trăi în poluare – 3.004 euro pe cap de locuitor pe an. România are o problemă sistemică în ceea ce privește monitorizarea calității aerului și o procedură de infringement deschisă de Comisia Europeană pe această temă.

Rețeaua Națională pentru Monitorizarea Calității Aerului include un număr insuficient de puncte de măsurare, echipamentele sunt vechi, iar datele care se colectează nu asigură o informare eficientă a cetățenilor și nu pot fundamenta politici publice eficiente. În prezent, nu există contract pentru administrarea rețelei, din cauza întârzierilor apărute la Ministerul Mediului.