Maria Grecea

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimate colege, stimați colegi,

Declarația mea politică vizează și vorbește despre siguranța în instituțiile de învățământ preuniversitar. În România, siguranța în instituțiile de învățământ preuniversitar rămâne doar un deziderat aparent îndepărtat.

Școlile românești, în special cele din mediul rural, au un grad extrem de scăzut de siguranță. Acest aspect este vizibil atât prin intermediul informațiilor prezentate de canalele mass-media, cât și prin statisticile oficiale. Astfel, conform datelor comunicate de către Poliția Română, 78% din școlile din întreaga țară nu au asigurate servicii de pază, iar 11% nu sunt nici măcar îngrădite.

Aceste deficiențe cauzează incidentele care sunt prezentate frecvent în cadrul emisiunilor de știri. Lipsa unor măsuri instituite prin lege duce frecvent la agresiuni care au loc între elevi sau între aceștia și persoanele care pătrund din exterior.

Siguranța rămâne astfel doar la nivelul unor proiecte ale inspectoratelor județene de poliție care sunt mereu depășite de situație sau ale inspectoratelor școlare care elaborează statistici și propuneri fără efect.

Este evident că în România este necesară reanalizarea cadrului legislativ care reglementează siguranța în școli.

Legea nr. 35 din 2007 a devenit un instrument care nu mai produce efecte. Este momentul să elaborăm noi reglementări care să răspundă tendințelor și provocărilor actuale.

Potrivit statisticilor IGPR, peste 90% din infracțiuni au fost comise în interiorul școlilor. Este vorba în special de furturi, lovituri sau alte forme de violență.

Cu toate acestea, asigurarea perimetrului aflat în vecinătatea instituțiilor de învățământ rămâne, la rândul său, o prioritate. Astfel, este nevoie de un ansamblu de norme care să reglementeze situațiile care intervin în desfășurarea procesului didactic. Măsurile sunt cerute de cadrele didactice, sunt cerute de părinți, sunt cerute de elevi. Oare câte semnale mai sunt necesare ca Ministerul Educației să conștientizeze gravitatea problemei?

Am depus în acest sens o inițiativă legislativă pentru instituirea unei noi legi pentru siguranța în instituțiile de învățământ preuniversitar. Consider că este nevoie de o lege aplicabilă care să fie în conformitate cu nevoile actuale și care să fie acceptată de actorii implicați în procesul educațional.

Abordarea puterii legislative trebuie să fie orientată spre nevoile beneficiarilor. Consultarea acestora, în calitate de parteneri, este un prim pas spre conturarea unor politici publice eficiente în această direcție.

Consiliul Național al Elevilor și-a exprimat dorința de a fi desemnat un lucrător de poliție responsabil cu siguranța în școală pentru fiecare unitate de învățământ situată în raza de competență teritorială; dar și de a fi constituită o comisie pentru combaterea și prevenirea violenței în mediul școlar, iar redactarea unui raport lunar privind disciplina în incinta unităților școlare ar putea crește într-o măsură mai mare siguranța în școli și ar aduce o contribuție la diminuarea violenței în școli.