Andrei Daniel Gheorghe

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Metroul către Aeroportul Otopeni, o poveste care nu se mai încheie...”.

Dar nici măcar nu începe, pentru că acesta este lucrul cel mai important pe care trebuie să-l luăm în calcul.

Știm cu toții că, în baza unui acord financiar cu Banca Japoniei, se preconiza, încă de la mijlocul anilor 2000, că până în anul 2015 va fi gata linia de metrou dintre București și Aeroportul Otopeni, cea care presupune 12 stații de metrou și are o lungime de 14,2 km, punctul ei de pornire fiind stabilit la Piața 1 Mai și traversând nordul Bucureștiului, apoi orașul Otopeni, până la aeroport.

Dar între timp, după cum știm, autoritățile noastre au stat ani de zile*, așa, pur și simplu, au făcut documentații, apoi le-au redesfăcut, le-au luat de la capăt, până când au expirat toate autorizațiile și toate avizele acordate anterior în vederea derulării acestei lucrări de mare infrastructură. Această lucrare nu doar că nu s-a încheiat în anul 2015, așa cum ar fi trebuit, ci, iată, acum se amână pentru anul 2023. Bineînțeles, acest termen mi se pare mult prea optimist.

Spun acest lucru deoarece această lucrare, care este evaluată la 1,4 miliarde de euro, în continuare stă pur și simplu într-un împrumut luat de la japonezi, dar și într-o finanțare a Comisiei Europene. Dar această Comisie Europeană a finanțat doar cu 517 milioane de euro.*