Cătălin Cherecheș

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Am intitulat declarația mea politică de azi „Unde duce lipsa de informație. Despre managementul integrat al deșeurilor”.

Din 2010, România va fi penalizată de către Comisia Europeană cu 200.000 de euro pe zi dacă nu va rezolva problema gropilor ecologice, ne anunța recent ministrul mediului. Altfel spus, împotriva României s-ar putea declanșa procedurile formale de _infringement_ (încălcarea dreptului comunitar) la capitolul mediu, dacă nu vor fi închise gropile de gunoi neconforme. Din păcate, în România, aproximativ 94% din gropile de gunoi existente sunt neconforme, iar județul de unde vin eu nu face excepție, chiar dacă Maramureșul este, din 2007, unul dintre cele cinci județe-pilot din România unde se dorește amplasarea unor centre pentru managementul integrat al deșeurilor, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene, pe un proiect special elaborat în acest scop.

Conform actelor normative în vigoare, autoritățile locale din Maramureș, și nu numai, sunt obligate să ia măsuri pentru închiderea gropilor de deșeuri menajere din mediul rural până la 16 iulie 2009, iar terenurile pe care au funcționat gropile de gunoi să fie ecologizate.

Maramureșul este singurul județ din țară care are în proiect două asemenea rampe. Asta nu pentru că a fost favorizat, ci pentru că suprafața județului este mare, iar aducerea deșeurilor din Maramureșul istoric presupune cheltuieli mari.

Dacă prima rampă de gunoi are o locație sigură, în Lăpușel, comuna Recea, în aria polului de dezvoltare urbană Baia Mare, pentru cea de-a doua locație propunerile au căzut rând pe rând. A fost mai întâi Bocicoiu Mare, apoi Sighetu Marmației, a urmat Petrova, apoi Giulești, Călinești, Desești, Bogdan Vodă, Vișeu. Acum e la rând Rozavlea, unde oamenii aproape că s-au bătut între ei, unii fiind pro, alții contra amplasării Centrului pentru managementul integrat al deșeurilor.

Declarația mea politică vrea să arate unde duce lipsa de informație și dialog cu cetățenii, chiar dacă proiectul de management integrat al deșeurilor a fost descris în rapoarte, informări, adrese și studii. A lipsit însă dialogul cu cetățenii, care, după reacțiile pe care le au, e clar că nu știu ce înseamnă management integrat al deșeurilor. Ei se tem de gunoaie, de poluare, de mizerie, pe care le întâlnești peste tot, iar autoritățile încearcă să facă acum ce n-au făcut de doi ani.

Oamenilor nu li s-a explicat că astfel de centre nu înseamnă groapa tradițională de gunoi, ci o adevărată uzină, care selectează și prelucrează deșeurile, așa cum se întâmplă în toate țările civilizate, și care înseamnă un beneficiu pentru zonă: o investiție de 40 de milioane de euro, care duce la crearea a 150–200 de locuri de muncă.

Suntem o țară europeană și avem dreptul la un mediu sănătos. Nimeni nu are voie să sfideze legea și obligațiile asumate, neglijând mediul înconjurător.