Rodica Nassar

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezenta moțiune este îndreptată către adevărații responsabili ai modului în care sistemul sanitar este distrus sistematic: Traian Băsescu și Guvernul PDL condus de Traian Băsescu, uneori de Emil Boc, și mai des de Elena Udrea, în numele lui Traian Băsescu.

Toate măsurile nesăbuite, toate măsurile de chinuire a poporului român sunt asumate de Traian Băsescu și de acoliții lui PDL-iști, ori de transfugi de la alte partide, cei care sunt răspunzători de soarta din ce în ce mai greu de îndurat de către românii de rând.

Traian Băsescu a împins România în brațele FMI, el a propus reducerea cheltuielilor din sănătate, reducerea paturilor de spital, închiderea de unități medicale, trecerea în șomaj a medicilor și asistenților medicali, deteriorarea activității medicilor de familie, interpretările ticăloase la adresa clasei medicale în general, generalizarea sărăciei din sistemul sanitar românesc și lipsa de acces la tratamente, medicamente, micșorarea salariilor, diminuarea puterii de cumpărare a pensionarilor și a salariaților...

Grupurile parlamentare ale PNL și PSD, sub egida Uniunii Social-Liberale, au efectuat analize periodice la nivel central și local, au dezbătut temele sănătății la nivelul comunităților locale pe care le reprezintă în Camera Deputaților, iar constatarea este una gravă, dramatică chiar: sănătatea românilor este din ce în ce mai precară!

Analiza indicatorilor stării de sănătate este sugestivă în acest sens.

România are situația cea mai proastă față de oricare alt stat membru al Uniunii Europene, dar stă mai prost și în comparație cu situația din țară din anii precedenți.

Astfel, pentru anul 2009, România avea o natalitate de 10,4 născuți vii la 1.000 de locuitori, inferioară mediei Uniunii Europene, care este de 10,7‰, și inferioară, practic, tuturor statelor nou-membre, cu excepția Letoniei și Ungariei, dar care a crescut în ultimii 10 ani.

Anii de criză economică și recentele măsuri de restrângere a duratei concediului pentru îngrijirea copilului vor afecta însă din nou și suplimentar acest indicator, iar efectele vor fi vizibile abia în următorii doi-trei ani. Din păcate, corecția acestor efecte, chiar și în cazul fericit al adoptării unor măsuri susținute, este nerealizabilă pe termen scurt, pentru că acum tendința este negativă și va continua, în absența unor măsuri inteligente și ferme.

Speranța de viață la naștere este și ea una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană.

Cetățenii români trăiesc mai puțin decât cetățenii europeni (bărbații în medie 69,8 ani, cu 6,5 ani mai puțin decât media Uniunii Europene, iar femeile 77,4 ani, cu 5 ani mai puțin decât media Uniunii Europene).

Femeile din România au cea mai scurtă durată de viață din Uniunii Europene, iar bărbații se află, de asemenea, pe ultimele locuri la speranța de viață, după statele baltice.