George Edward Dircă

Mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Sărbătoarea Centenarului Marii Uniri, nucleul istoriei noastre ca stat național, independent și unitar, are o însemnătate înălțătoare pentru înaintașii noștri care s-au dedicat acestui mare țel pentru ca noi azi să onorăm cu cinste și responsabilitate 100 de ani de Românie unită.

Unirea provinciilor românești cu România în 1918 a reprezentat cea mai importantă realizare a poporului român, într-un context istoric complicat și cu multiple provocări internaționale, însă dorința de unire a identității culturale, a limbii române, a tradiției și religiei comune au făcut ca românii din patru zări să spună la unison: „unire”.

Moștenirea statului modern unitar și independent român de la înaintașii noștri trebuie onorată și cinstită prin responsabilitate și solidaritate, prin respect față de valorile naționale și față de identitatea culturală românească. România modernă, așa cum există astăzi, a fost posibilă prin sacrificiul și dăruirea eroilor noștri naționali, prin efortul de întregire a neamului românesc manifestat de liderii politici patrioți și vizionari, care au înțeles oportunitatea pe care o traversa România la momentul anului 1918.

Astăzi România anului 2018 se regăsește într-un context politic internațional stabil și sub umbrela unor tratate și alianțe politico-militare solide și necesare pentru țara noastră. Am dovedit că suntem nu doar un consumator de securitate, ci și un veritabil furnizor de securitate pentru partenerii noștri euroatlantici, astfel încât putem afirma cu încredere că România cunoaște în prezent o desăvârșire

și o recunoaștere depline pe harta statelor democratice de pe întreg mapamondul.

România modernă a anului 2018 cunoaște însă și slăbiciuni și încercări de tot felul – politice, sociale ori economice – și în ultimii ani au antrenat momente de divizare în societatea românească. Astăzi, mai mult ca oricând, liderii politici să nu uite că poartă responsabilitatea de a asigura un climat intern de consens social, nu de divizare, însă pentru acest lucru e nevoie de principii și valori morale înalte, reciproce și orientate spre binele național, nu spre cel individual.

Suntem membri ai celei mai selecte organizații politicoeconomice din lume, Uniunea Europeană, iar acest statut aduce cu sine atât beneficii, cât și obligații. În timp ce în România eforturile sunt concentrate pe bătălii politice ce țin de interesele de grup, pe slăbirea actului de justiție liberă, în Europa se discută tot mai mult și mai aplicat despre intenția de a departaja statele în funcție de performanțele economice, sociale ori politice. Se discută despre cercuri de integrare cu mai multe viteze, iar România, din păcate, nu face niciun efort pentru a fi inclusă în nucleul dur al noului format european.

La 100 de ani de la Marea Unire a fost nevoie de adoptarea unei legi pentru a iniția un proiect de autostradă care să scoată regiunea Moldovei din penurie și să-i ofere alternative reale de dezvoltare. La 100 de ani de la Marea Unire avem circa 5 milioane de cetățeni români care au ales să plece din țara lor, nu doar pentru că voiau o viață mai bună, ci pentru că nu se simțeau reprezentați, respectați și apreciați de decidenții politici.