Stenogramă plen

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 5 decembrie 2018, conducerea fiind asigurată de Doina Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnii senatori Nicu Fălcoi și Marian Pavel, secretari ai Senatului.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora.

Îl invit la microfon pe domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „România are nevoie de un altfel de președinte de țară”.

Sunt perfect de acord cu Președintele României când susține că „marile izbânzi ale națiunii sunt posibile dacă suntem uniți, nu dezbinați, dacă avem aspirații înalte, nu ținte personale meschine, dacă ținem aproape națiunile prietene democratice și civilizate, iar nu dacă ne izolăm de ele”.

În acest context, preluarea de către țara noastră a președinției Consiliului Uniunii Europene reprezintă cel mai important test, nu numai de politică externă, dar și de maturitate a clasei noastre politice. România trebuie să demonstreze că este în stare să-și îndeplinească demn și eficient această înaltă responsabilitate.

Și există condiții favorabile ca să putem duce la bun sfârșit mandatul în care țara noastră va trebui să fie un mediator imparțial în multe chestiuni sensibile și complicate. Chiar dacă pe agenda celor șase luni prioritățile sunt Brexitul și, legat de acesta, adoptarea bugetului Uniunii Europene pe anul următor, am convingerea fermă că avem capacitatea politică de a gestiona aceste situații cu totul speciale. De aceea, înțeleg apelul Guvernului României la unitate și consens. Și, din acest punct de vedere, pot să spun că Parlamentul și Guvernul s-au aliniat deja instituțional, dar și politic. Au fost enumerate în deplin acord principalele obiective ale României, cum ar fi consolidarea poziției țării noastre în Uniunea Europeană și în NATO, adoptarea monedei euro în România, admiterea țării noastre în spațiul Schengen și crearea unor relații de cooperare europeană care să facă din România o țară respectată la nivel european.

Sunt încredințat, de asemenea, că pentru atingerea acestor obiective ar trebui să avem cu toții claritatea necesară de a înțelege care este interesul României în perioada imediat următoare și de a conlucra constant și sistematic pentru a le atinge. De asemenea, nu am nicio îndoială că societatea românească deține suficiente resurse pentru a confirma capacitățile organizatorice și înțelepciunea politică necesare pentru a finaliza cu succes acest mandat.

Cu regret, trebuie să constat însă că, într-un moment important pentru noi ca națiune, Președintele României continuă să rămână blocat de timpuriu într-un registru de comunicare electorală. În loc să ne demonstreze că știe care este interesul României și îl susține permanent, că este într-adevăr, așa cum a promis, un mediator constituțional și un unificator național, actualul Președinte al României a ales să conteste el însuși ordinea de drept și pe cea instituțională. Preocuparea sa favorită este aceea de a critica permanent: fie Guvernul, fie Parlamentul, fie Curtea Constituțională. Dar tot acest val de reproșuri, mai mult sau mai puțin fundamentate, aruncă o umbră nemeritată în plan extern asupra României, într-un moment crucial.

O concluzie se impune de la sine: România are nevoie de un altfel de președinte de țară. Un președinte care să aibă simțul dreptății și al onestității. Un președinte care să aibă un atașament profund față de valorile democrației constituționale și care să înțeleagă procedurile democrației constituționale. Un președinte care să fie curajos și să aibă spirit de sacrificiu. Un președinte care să înțeleagă fenomenele economice și să sesizeze care sunt tendințele de evoluție economică în plan național, european și global. Și, nu în ultimul rând, un președinte care să identifice cu claritate care este interesul național și să aibă o bună cunoaștere a politicilor publice prin care poate fi realizat acest interes național.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

Se pregătește domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața!

Mulțumesc, stimată doamnă președinte al ședinței.

## Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică de astăzi are titlul „Marea lecție a Marii Uniri”.

Acest mesaj a fost pregătit pentru ședința solemnă a Parlamentului României consacrată Centenarului Marii Uniri, din 28 noiembrie curent, ședință la care am fi dorit ca și vocea Basarabiei și Bucovinei înstrăinate să fie auzită. N-a fost să fie. În paranteză fie spus, nu oricine s-ar părea că are loc la masa boierilor. Deocamdată.

Și totuși iată-ne, slavă Domnului, ajunși cu toții pe culmea veacului împlinit al unuia dintre cele mai importante evenimente ale istoriei noastre milenare. Unirea cea Mare de la 1918 a însemnat desăvârșirea visului de veacuri al înaintașilor de a vedea adunate împreună toate pământurile și tot neamul românesc. Acum 100 de ani acest vis s-a realizat în forma României Mari, a statului național al erei moderne. Basarabia și Bucovina voievodale și-au dat mâna cu Dobrogea, Banatul, Ardealul și Maramureșul, întregind și rotunjind într-o mare horă românească, precum Sanctuarul Dacic, mirifica Românie dodoloață. Să nu uităm însă că România anului 1918 s-a născut și din înfruntarea a trei imperii, care-și întinseseră tentaculele peste pământurile noastre, tinzând, la vreme prielnică lor, să ne ia chiar inima.

Ar trebui să ne declarăm fericiți că anume generației noastre i-a căzut norocul să facă bilanțul primului centenar al acestor istorice împliniri. De aici și responsabilitatea ca acest bilanț festiv, generat de inimile noastre fierbinți, să fie făcut și cu minte rece. Am da dovada maturității dacă pe reversul evenimentului am desluși marea lecție de învățat.

O spun cu bucuria, dar și cu tristețea unui reprezentant al Basarabiei, prima provincie care, la 27 martie 1918, a pus începutul fulminantului urcuș spre întregire națională, dar și prima care, în anul fatidic 1940, a fost smulsă prin ultimatum și agresiune. Sunt bucuros pentru faptul că pământenii mei de pe meleagurile bălțene, Pantelimon Halippa, Anton Crihan, Vasile Gafencu, tatăl lui Valeriu Gafencu, martirul închisorilor românești, ca toți cei 86 de membri ai Sfatului Țării care au votat actul Unirii, au avut tărie de caracter și curaj să readucă Basarabia acasă.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața! Mulțumesc, doamnă președinte. Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Mihai Dobre – primarul PSD cu ași în mânecă”.

Mihai Dobre se află de mai bine de 10 ani în fruntea micuței urbe giurgiuvene Mihăilești. Cu o populație în creștere, de circa 8.000 de locuitori, format din două cartiere, Tufa și Drăgănescu, orașul Mihăilești e situat pe dreapta văii Argeșului, la 20 km sud-vest de București. Orașul mai are

în componența sa două sate, și anume Popești, un sat renumit pentru cultivarea usturoiului, aflat pe locul vechii așezări geto-dacice Argedava, și Novaci. Barajul de la Mihăilești, construit cu scopul de a realiza aici o rezervă de apă pentru capitală, dar și cu scop turistic, este singura construcție finalizată din proiectul Canalul Dunăre–București. Lacul de acumulare din Mihăilești are 1.000 de hectare și 22 de milioane de metri cubi de apă, din care 600 de hectare se află pe teritoriul administrativ al orașului.

Primarul Mihai Dobre sculptează cu o mână nevăzută destinul orașului Mihăilești, comună până în anul 1987, când a fost decretat peste noapte oraș. Pentru nașterea sa au fost demolate în același timp satele Cornetu, Mihăilești și Buda. Mutarea din propriile case la bloc, în condiții improprii, a fost un șoc pentru toți locuitorii rămași fără gospodării. S-au strămutat morții pe sanie, iarna. Pe vremea aceea, Mihai Dobre a fost unul dintre cei cărora li s-au demolat casele, satul său natal fiind Cornetu. Avea 33 de ani.

Transformarea din comună în oraș și influența capitalei în viața de aici implică nebănuite responsabilități, dar i-au adus și energia de a continua. După demolare s-au construit blocuri, vile, au apărut zone rezidențiale. Orașul a cunoscut o dezvoltare accentuată, devenind adevărat motor de dezvoltare economică în regiune, mai ales pe segmentul imobiliar, care a atras și investiții semnificative, mediul investițional de aici fiind foarte bine reprezentat în toate domeniile. Dezvoltarea cartierelor rezidențiale a adus mulți bani la bugetul local. Orașul se dezvoltă rapid, oferă locuri de muncă nu numai pentru cetățenii săi, ci și pentru comunele învecinate. Investițiile numeroase din ultimii ani și influența capitalei în viața de aici au făcut ca majoritatea persoanelor apte de muncă să aibă locuri de muncă fie în oraș, fie în București.

2. Faptul că are o perspectivă lucidă și știe unde și când să se oprească îi hrănește acestuia ascensiunea și-i oferă susținerea și echilibrul necesare oricărei evoluții profesionale.

Mulțumim, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Ionașcu Gabi.

Mulțumesc, stimată doamnă președinte de ședință. Stimați colegi, bună dimineața!

Declarația mea politică, a subsemnatului, senator Ionașcu Gabi, din Circumscripția nr. 23 Ialomița, senator neafiliat, este intitulată „Creditorii Guvernului au ajuns la fundul sacului. Ce-i de făcut?”.

Bilanțul ultimilor doi ani de guvernare a PSD este unul catastrofal. România are cea mai mare rată de inflație din Uniunea Europeană, cel mai mare deficit bugetar din Uniune, dar și cel de-al doilea mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană, după Cipru. La aceste contraperformanțe se adaugă absența infrastructurii, deficitul acut de forță de muncă, absența reformelor structurale. Două dintre cele mai importante agenții de rating, Standard&Poor’s și Fitch, au acordat României calificativul „BBB-”, cel mai jos în materie de siguranță a investițiilor.

Pe lângă aceste dificultăți sistematice s-a mai ivit una: experții în economie arată că România nu mai are spațiu pentru creșterea gradului de îndatorare, estimat la 40%-45% din produsul intern brut. Datorită politicii populiste a Guvernului, a cărui unică strategie de dezvoltare este aceea de a aduce venituri din viitor în prezent, cu scopul de a cumpăra pace socială prin majorarea nejustificată a salariilor și pensiilor în România, am atins un grad de îndatorare de peste 55% din produsul intern brut. Mai mult, principalii creditori ai Guvernului, băncile comerciale românești, au expunere mult prea mare pe titluri de stat. Ungaria este singura țară din Uniunea Europeană în care expunerea sistemului bancar pe titluri de stat este mai mare.

Cu deficitul de cont curent ținut artificial la limita superioară convenită cu Uniunea Europeană, cu un grad de absorbție a fondurilor europene ridicol și cu creditorii aduși în situația de a nu mai putea finanța nevoia de îndatorare a Guvernului, ne vom vedea în postura de a aluneca uniform și accelerat spre incapacitate de plată. Scăderea gradului de încredere în economia românească și mai ales în politicile fiscale ale Guvernului este ilustrată de faptul că nici cetățenii nu doresc să împrumute statul, deși Ministerul de Finanțe îi momește cu tombole.

Știm și răspunsul Guvernului la toate aceste preocupări. Domnul Teodorovici, cel care tocmai a anunțat că ar fi bine să punem căpăstru forței de muncă care migrează în alte state ale Uniunii Europene, ne va explica pe larg cum că gradul de îndatorare al României este printre cele mai mici din Uniune și cum o țară care nu se împrumută nu poate progresa.

Guvernanții ar trebui să se uite la țări precum Germania și Anglia, cu niveluri de îndatorare de 141%, respectiv 313% din produsul intern brut, care au ratinguri de AA sau/și AAA, pentru că, spre deosebire de România, au excedente de cont curent, și nu deficit. Se împrumută la dobânzi mult mai mici și au o capacitate de a-și rambursa datoriile oricând creditorii le-o vor cere. Domnul Teodorovici ar putea privi către Venezuela, țară a cărei datorie este de numai 23% din produsul intern brut, care este deja în incapacitate de plată, ca efect al unor politici economice foarte asemănătoare cu cele ale PSD.

Ar fi util ca Guvernul să ne explice cum are de gând să finanțeze deficitul prevăzut pentru anul viitor, în condițiile în care sistemul bancar a ajuns la fundul sacului. Dividendele de anul viitor provenite de la companiile de stat au fost cheltuite deja, iar absorbția fondurilor europene este pusă să aștepte, din moment ce ministerelor care aveau proiecte le-au fost luați banii destinați cofinanțărilor.

Vă mulțumesc.

Senator Ionașcu Gabi.

## Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel. Se pregătește domnul senator Pănescu Doru Adrian, ambii – Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice de astăzi: „Modernizarea infrastructurii sanitare, o condiție obligatorie pentru un act medical de calitate în România”.

## Doamna președinte,

## Stimați colegi,

Am urmărit în aceste zile evoluția cazului bebelușilor născuți la Maternitatea Giulești, din București, care au ajuns la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, fiind depistați cu bacteria stafilococ auriu meticilino.

Din păcate, această situație scoate în evidență o problemă majoră a sistemului medical din România – lipsa unei infrastructuri moderne. Vina nu trebuie căutată imediat în zilele noastre, ci ar trebui făcută o analiză obiectivă și foarte profundă, pornind din anii imediat următori Revoluției din 1989. Concluzia este cât se poate de îngrijorătoare: de-a lungul acestor aproape 30 de ani administrația centrală nu a investit suficient în partea de infrastructură medicală. De asemenea, ne-am confruntat cu o plecare masivă a medicilor valoroși în alte țări din Europa, unde nivelul salarizării era incomparabil cu cel de la noi.

O primă măsură pe care Guvernul PSD–ALDE a impus-o a fost aducerea salariilor personalului medical din România la un nivel rezonabil comparativ cu cel din celelalte state ale Uniunii Europene. Rezultatele au fost imediate și în consecință. Din ultimele date statistice publicate de Ministerul Sănătății se observă faptul că numărul medicilor care vor să plece în străinătate să practice medicina s-a redus acum la jumătate.

De asemenea, în cei doi ani de guvernare au fost luate o serie de măsuri care să contribuie la îmbunătățirea actului medical și la reglementarea unor norme care să apropie sistemul medical din România de programele de sănătate existente în statele Uniunii Europene. Amintesc aici bugetele multianuale pentru vaccinuri, alocarea de fonduri pentru programele de sănătate publică, inclusiv pentru bolile rare, extinderea programului „Hepatita C”, ieftinirea cu 35% a prețului medicamentelor inovative fără patent, alocarea fondurilor pentru dotarea spitalelor județene cu CT-uri, actualizarea listei cu medicamente compensate.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pănescu Doru Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Dircă George Edward, Grupul parlamentar al USR.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Titlul declarației mele de astăzi este „Coeziunea între statele membre, miza României în exercitarea președinției Consiliului Uniunii Europene”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Se discută tot mai mult și în termeni contradictorii despre preluarea președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene de către România. Realitatea este că, în ciuda discuțiilor politice, adesea purtate într-o notă demagogică, atât Parlamentul, cât și structurile guvernamentale sunt conectate la acest subiect de maximă importanță și fac, în liniște, cu discreție, prin profesioniștii din diferite sectoare, pregătirile necesare. Voi ilustra această afirmație cu două exemple concrete.

Primul este existența unui site dedicat – www.românia2019.eu – unde pot fi găsite informații legate de subiectul președinției României la Consiliul UE, și anume ce înseamnă această președinție, un forum de consultare publică, comunicare și dezbateri în vederea pregătirii și a exercitării președinției României, oportunități de angajare, internship, voluntariat, cum pregătesc autoritățile române mandatul pe care trebuie să-l exercite.

Cele patru tematici pe care le va propune România în timpul acestui mandat sunt:

1. Europa convergenței: creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate, cu o subtemă foarte interesantă privind inovarea și digitalizarea;

2. Europa siguranței, cu subtema securitate cibernetică;

3. Europa, actor global;

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dircă George Edward, Grupul parlamentar al USR.

Se pregătește domnul senator Wiener Adrian, același Grup parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Sărbătoarea Centenarului Marii Uniri, nucleul istoriei noastre ca stat național, independent și unitar, are o însemnătate înălțătoare pentru înaintașii noștri care s-au dedicat acestui mare țel pentru ca noi azi să onorăm cu cinste și responsabilitate 100 de ani de Românie unită.

Unirea provinciilor românești cu România în 1918 a reprezentat cea mai importantă realizare a poporului român, într-un context istoric complicat și cu multiple provocări internaționale, însă dorința de unire a identității culturale, a limbii române, a tradiției și religiei comune au făcut ca românii din patru zări să spună la unison: „unire”.

Moștenirea statului modern unitar și independent român de la înaintașii noștri trebuie onorată și cinstită prin responsabilitate și solidaritate, prin respect față de valorile naționale și față de identitatea culturală românească. România modernă, așa cum există astăzi, a fost posibilă prin sacrificiul și dăruirea eroilor noștri naționali, prin efortul de întregire a neamului românesc manifestat de liderii politici patrioți și vizionari, care au înțeles oportunitatea pe care o traversa România la momentul anului 1918.

Astăzi România anului 2018 se regăsește într-un context politic internațional stabil și sub umbrela unor tratate și alianțe politico-militare solide și necesare pentru țara noastră. Am dovedit că suntem nu doar un consumator de securitate, ci și un veritabil furnizor de securitate pentru partenerii noștri euroatlantici, astfel încât putem afirma cu încredere că România cunoaște în prezent o desăvârșire

și o recunoaștere depline pe harta statelor democratice de pe întreg mapamondul.

România modernă a anului 2018 cunoaște însă și slăbiciuni și încercări de tot felul – politice, sociale ori economice – și în ultimii ani au antrenat momente de divizare în societatea românească. Astăzi, mai mult ca oricând, liderii politici să nu uite că poartă responsabilitatea de a asigura un climat intern de consens social, nu de divizare, însă pentru acest lucru e nevoie de principii și valori morale înalte, reciproce și orientate spre binele național, nu spre cel individual.

Suntem membri ai celei mai selecte organizații politicoeconomice din lume, Uniunea Europeană, iar acest statut aduce cu sine atât beneficii, cât și obligații. În timp ce în România eforturile sunt concentrate pe bătălii politice ce țin de interesele de grup, pe slăbirea actului de justiție liberă, în Europa se discută tot mai mult și mai aplicat despre intenția de a departaja statele în funcție de performanțele economice, sociale ori politice. Se discută despre cercuri de integrare cu mai multe viteze, iar România, din păcate, nu face niciun efort pentru a fi inclusă în nucleul dur al noului format european.

La 100 de ani de la Marea Unire a fost nevoie de adoptarea unei legi pentru a iniția un proiect de autostradă care să scoată regiunea Moldovei din penurie și să-i ofere alternative reale de dezvoltare. La 100 de ani de la Marea Unire avem circa 5 milioane de cetățeni români care au ales să plece din țara lor, nu doar pentru că voiau o viață mai bună, ci pentru că nu se simțeau reprezentați, respectați și apreciați de decidenții politici.

Suntem în Uniunea Europeană, însă nu putem asimila valorile statului de drept, care ar pune la dispoziția cetățenilor instituții puternice, și primim critici din partea partenerilor noștri în mod regulat. Se rostogolește ideea unui izolaționism al României pe fondul acestor critici recente privind nerespectarea statului de drept în România, însă liderii politici care guvernează țara uită că performanța PIB-ului național este datorată tocmai acestui statut, de membru al comunității europene. Cele cinci milioane de români care au emigrat au ales, nu întâmplător, exact statele-model, acolo unde economia funcționează cu o corupție controlată și pedepsită, acolo unde guvernele investesc în educație și cercetare, în infrastructură și industrie, exact acele state europene care pot furniza multiple lecții.

Pentru a accede în grupa statelor performante avem nevoie de implicarea cetățenilor, de solidaritate și de încredere că putem schimba și elimina piedicile actuale ale dezvoltării României. Una din marile piedici este lipsa unui sistem educațional finanțat corespunzător, lipsa investițiilor în mari proiecte de infrastructură, lipsa investițiilor în sănătate și formare profesională, lipsa investițiilor în cercetare și inovare.

Recunoașterea internațională a României Mari a fost posibilă prin valoarea și curajul arătate de elitele politice și culturale, de toți acei români cu care ne mândrim și care au fost educați mai întâi în marile capitale europene.

Ca și în 1918, România prezentului are nevoie de lideri politici puternici și demni, care să reprezinte și să servească țara cu patriotism, dăruire, cu înțelepciune și competență. În 2018 unirea ar trebui realizată prin interdependențe economice, prin infrastructură modernă, prin autostrăzi și industrie, dar și prin valori și principii de drept comun, în baza cărora putem să evoluăm.

Am convingerea că putem începe un nou proiect de țară, bazat pe respect, încredere, pe implicare civică și complementaritate în acțiunea politico-socială.

La mulți ani pentru un viitor prosper și democratic, pentru o societate solidară și unită!

Vă mulțumesc.

Dircă George, Circumscripția electorală nr. 18 Galați. Vă mulțumesc.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Wiener Adrian, Grupul parlamentar al USR.

Se pregătește domnul senator Manoliu Dan, Grupul parlamentar al PSD.

## Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Persoana cu dizabilități și geografia inechităților din România”.

Pe 3 decembrie a fost marcată Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități. Această zi a fost adoptată de Organizația Națiunilor Unite în anul 1992. Astfel, organizația mondială dorește sensibilizarea opiniei publice cu privire la problemele persoanelor cu dizabilități, susținerea demnității, a dreptului la o viață socială și profesională decentă, la bunăstarea financiară și emoțională a tuturor celor care suferă de pe urma unei forme sau a alteia de dizabilitate. Peste 700.000 de persoane trăiesc în România cu o formă de dizabilitate. Dintre acestea, 86.000 sunt copii, iar peste 460.000 sunt persoane peste 65 de ani. 700.000 dintre semenii noștri duc o viață de neajunsuri și limitări.

România a ratificat în 2010 Convenția pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, iar după o lungă perioadă de abulie politică, în 2016, Parlamentul a votat Legea de înființare a Consiliului pentru Monitorizarea Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități. Ne-am asumat, astfel, ca țară, protecția drepturilor și demnității acestor persoane. Mai mult, ne-am asumat politici publice proactive, care să le asigure accesul la toate sferele vieții publice din România, inclusiv dreptul la muncă.

Cu toate acestea, doar 20.000 dintre aceste persoane sunt angajate și au o viață profesională. Cu toate acestea, în mare parte, domeniul public, mijloacele de transport în comun și instituțiile nu sunt accesibilizate. Cu toate acestea, perspectiva asupra persoanei cu dizabilități în România a rămas una medicalizată, iar instituționalizarea – soluția cea mai facilă pentru „depozitarea” celor abandonați în spații depersonalizate, în condiții de multe ori degradante. Barierele de atitudine și de ecosistem social conduc la periferizarea flagrantă a persoanei cu dizabilități în România.

Stimați colegi,

Am să închei prin a vă reaminti faptul că handicapul reprezintă mai degrabă o inabilitate a societății în ansamblul ei de a fi incluzivă decât un atribut al persoanei cu dizabilități. Și cu toții suntem responsabili de acest handicap al empatiei sociale față de semenii noștri.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Manoliu Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Ghica Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „O Românie unită va fi mereu o Românie puternică!”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

La începutul săptămânii trecute am participat, în calitate de reprezentant al Senatului României, la inaugurarea celui de-al doilea cimitir militar românesc din Federația Rusă, la Apșeronsk, în Caucaz. Aici au fost reînhumate osemintele a 88 de militari români, din cele câteva zeci de mii, căzuți în luptele din zona Kuban în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A fost un moment foarte emoționant și o ocazie deosebită de a aduce un pios omagiu eroilor noștri căzuți în luptele de peste hotarele țării pentru reîntregirea neamului românesc.

Alături de mine au participat reprezentanți ai Ministerului Apărării din România și Federația Rusă, ai administrației regionale și primari din România și din Federația Rusă.

Dragi români,

Frații noștri căzuți prin jertfă pe meleagurile sovietice, în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale, și-au lăsat casele și familiile în urmă, au luat ranița în spate și au plecat la război pentru recuperarea Basarabiei și întregirea gliei și neamului nostru românesc. Pentru ei trebuie să fim mereu recunoscători și mândri de România noastră, însă trebuie să luăm deopotrivă aminte și să ne înălțăm la adevărata valoare a moștenirii lor. Aceasta nu este nimic altceva decât spiritul patriotic, datoria față de țară și puterea de a clădi și reîntregi mai departe România Mare pentru urmașii noștri.

## Dragi români,

În an centenar vă urez de 100 de ori „La mulți ani!”, pentru fiecare an trăit de români împreună, în același stat, sub același cer și în același suflu creștin. Unitatea noastră a dăinuit peste veacuri, pentru ca exact acum 100 de ani să ne aducă împreună, fără granițe, fără stăpâni, în același simțământ cu strămoșii și înaintașii noștri care au luptat dându-și viața pentru acest ideal al nostru, al românilor de pretutindeni, al oricărui român, oriunde ar fi el. La 1 decembrie 1918 am venit cu toții, împreună, din toate regiunile acestui pământ românesc mare și frumos, tocmai pentru a rămâne și a trăi așa, în pace și credință.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ghica Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Se pregătește domnul senator Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Stimate colege și stimați colegi,

În primul rând, astăzi doresc să-mi exprim îngrijorarea privind gestionarea defectuoasă a situației de la Maternitatea Giulești, unde 20 de nou-născuți au fost infectați cu stafilococ auriu, iar o parte din personalul medical a fost depistat ca purtător al bacteriei. Din păcate, acesta este doar un alt caz dintr-un șir lung de crize care macină sănătatea românilor.

Pe tot parcursul mandatului meu am insistat asupra sistemului de sănătate, a condițiilor din spitale, a calității actului medical și a respectului față de pacient, pe care voi continua să pun accent, deoarece situația o impune. Astăzi însă doresc să aduc în atenția dumneavoastră și a opiniei publice cazul celor peste 15.000 de persoane diagnosticate deja cu virusul HIV/SIDA și al obstacolelor pe care acestea trebuie să le înfrunte în România pentru a avea acces la o viață normală, unde, de cele mai multe ori, statul eșuează în a facilita accesul pacientului la medicație.

Cu tratamentul corect și fără întreruperi, pacienții cu HIV/SIDA pot duce o viață perfect normală. Luna trecută însă, 13 ONG-uri din România și Europa îi atrăgeau atenția premierului Dăncilă, printr-o scrisoare deschisă, că lipsa stocului de medicamente riscă să nu asigure tratamentul necesar, iar întreruperea lui îi poate costa pe pacienți chiar și cinci ani din viață. În lipsa medicamentelor pe o perioadă mai mare de trei luni, concentrația de virus din organism crește și virusul devine rezistent la tratament. Birocrația excesivă, managementul deficitar, lipsa unei strategii coerente, dar și lipsa fondurilor au afectat schemele de tratament din Constanța, Botoșani, Arad, Craiova, Alexandria și București

și pun în pericol constant viața persoanelor cu HIV. De asemenea, ONG-urile mai reclamă și lipsa unei strategii naționale coerente și cer Guvernului reinstituirea Comisiei Naționale HIV/SIDA, care să permită finanțarea activităților de prevenire și tratare a HIV la nivel național.

De aceea, vă invit alături de mine în a susține campania de informare și prevenție a HIV/SIDA, în a încuraja cetățenii din circumscripțiile dumneavoastră să meargă să-și facă gratuit testul la direcțiile de sănătate publică județene și să cereți informații cu privire la schemele de tratament din județele dumneavoastră.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Doamna președinte de ședință,

Distinși colegi ai Senatului,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități”.

Doamnă președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Data de 3 decembrie este Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități, o zi în care peste tot în lume se celebrează dreptul la demnitate, respect și nediscriminare, dreptul la autonomie, participare deplină și egalitate de șanse ale celor aproximativ un miliard de persoane cu dizabilități la nivel global. Dintre acestea, peste un milion sunt copii sub 14 ani. 90% dintre ei nu merg la școală.

Marcarea acestei zile are ca obiectiv promovarea unei mai bune înțelegeri în ceea ce privește problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilități și susținerea demnității, a drepturilor și a bunăstării acestora. Este, totodată, o ocazie pentru o schimbare de atitudine față de aceste persoane, prin eliminarea barierelor în ceea ce privește implicarea lor în diverse sfere de activitate.

Un aspect extrem de îngrijorător care afectează persoanele cu dizabilități este violența crescută. Femeile și tinerele cu dizabilități sunt expuse unui risc de violență și abuzuri psihologice de până la 10 ori mai mare decât oamenii fără dizabilități. Riscul de abuz sexual este cel puțin de două ori mai mare decât la cei fără dizabilități. De cele mai multe ori abuzatorii sunt chiar membrii familiei sau îngrijitorii. Este de datoria noastră să asigurăm realmente cadrul legal și măsurile de prevenție și combatere a acestor abuzuri.

Asigurarea egalității de șanse a persoanelor cu dizabilități este esențială pentru o societate incluzivă, echilibrată și competitivă din punct de vedere economic.

La nivel european, șomajul reprezintă principala cauză de sărăcie pentru populația de vârstă activă. Comisia Europeană încurajează, printre altele, includerea copiilor cu handicap în sistemele tradiționale de educație. De asemenea, aceasta a lansat o serie de inițiative educaționale destinate persoanelor cu handicap. Printre acestea se numără Agenția Europeană pentru Dezvoltarea Educației, destinată persoanelor cu nevoi speciale, precum și un grup de studiu privind handicapul și învățarea de-a lungul vieții. O serie de programe comunitare, precum programul de învățare de-a lungul vieții, vizează integrarea educației și formării persoanelor cu handicap în sistemul tradițional. Persoanele cu handicap trebuie să aibă posibilitatea de a face alegeri individuale, de a-și controla viața de zi cu zi la fel ca celelalte categorii ale populației. De aceea serviciile de asistență și sprijin ar trebui să fie mai bine adaptate nevoilor persoanelor cu handicap. Comisia Europeană promovează serviciile sociale accesibile și de calitate, consolidând măsurile de protecție socială și de integrare.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Se pregătește domnul senator Vela Ion Marcel, Grupul parlamentar al PNL.

Bună dimineața!

Stimate colege și stimați colegi,

Mă număr printre cei care privesc viitorul României cu optimism. Spun asta ținând cont de modul în care cetățenii au ales să se implice în ultimii ani în schimbare. În 2002 am început să documentez și să scriu despre ce se întâmplă la Roșia Montană. Am avut șansa să văd cum, pornind de la opoziția unui grup de localnici și a unor tineri plini de energie, s-a ajuns la mișcarea civică care a surprins întreaga lume în toamna lui 2013. Roșia Montană a fost modelul care i-a inspirat pe cetățeni să se implice și în alte cauze și care a readus încrederea pentru sute de mii și milioane de cetățeni români că lucrurile se pot schimba în bine și în România.

Pe 1 decembrie 2018, la o sută de ani de la Marea Unire, m-am reîntors la Alba Iulia cu steagul cu care am fost și pe 1 decembrie 2011, când acolo s-a strigat pentru prima dată „Uniți salvăm Roșia Montană!”, slogan preluat, doi ani mai târziu, de protestatarii din orașele României și din diaspora și dus mai departe în „Uniți salvăm întreaga Românie!”. M-am reîntâlnit la Alba Iulia cu locuitori ai Apusenilor care au crezut și au luptat pentru viitorul lor, dar și cu prieteni ori necunoscuți din Cluj, Timișoara, Deva, Arad, Alba Iulia, din Madrid, Milano ori Tenerife și din multe alte locuri în care trăiesc și muncesc și visează la un viitor mai bun pentru ei și pentru țara asta. Cu unii dintre ei am reușit să schimb câteva vorbe și să le strâng mâna, alții au apucat doar să-mi transmită prin gesturi simple – degetul mare ridicat în sus, un zâmbet și mesaje precum „Succes!” ori „Nu vă lăsați!” – că există susținere pentru luptele pe care le ducem.

În zona centrală a cetății, colegi din filialele USR Cluj și Alba, arși de soare vara asta, în timpul campaniei „Fără penali în funcții publice”, înfruntau acum gerul, strângând semnături pentru inițiativa „Oameni noi”, care își propune să reformeze sistemul electoral și clasa politică autohtonă,

pentru că cea actuală (majoritară) e departe, mult prea departe – și nu doar în timp – de cea care a pus fundamentele Unirii. Pentru că sărbătoarea Centenarului nu a fost doar despre cei care au luptat și s-au sacrificat pentru a-și îndeplini visurile, ci și despre asumarea responsabilității că ceea ce au realizat ei nu se va pierde.

Mulțumim, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Sbîrnea Liliana, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Vela Ion Marcel, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc frumos, doamna președinte.

Declarația mea politică de astăzi are ca obiect „Declarații ale unor state membre ale Uniunii Europene, «cadou» otrăvit de Centenar”.

Stimați colegi,

Nu credeam că bucuria sărbătoririi Centenarului avea să fie umbrită de reacții nepotrivite, fie cu ocazia paradei militare, când Jandarmeria Română a fost huiduită sau când premierul României a suportat același tratament, fie cu declarații absolut surprinzătoare și lipsite de temei istoric și de respect pentru poporul român.

În data de 1 decembrie 2018, exact când bucuria noastră ar fi fost deplină și nealterată de reacții șovine, postul național german de televiziune ZDF a dat publicității o știre despre Ziua Națională a României, preluată imediat și în deplină fidelitate a termenilor de la Agenția Germană de Presă, Deutsche Presse, în care se preciza că românii sărbătoresc 100 de ani de la anexarea unei părți a Ungariei.

„Astăzi, Transilvania se află în centrul României. Nu întotdeauna a fost așa”, își începea ZDF povestea defăimătoare la adresa noastră. „România sărbătorește 100 de ani de la anexarea fostei provincii maghiare Transilvania. Prin acest câștig teritorial, în urma căderii Austro-Ungariei, după Primul Război Mondial, România și-a mărit cu o treime teritoriul. În Transilvania românii erau deja atunci majoritari. Reprezentanții celor 800.000 de germani care trăiau acolo au votat, de asemenea, anexarea la România. Cei mai mulți germani din România au emigrat între timp.” Desigur, salut reacția imediată și profesionistă a reprezentanților României la Berlin, care au luat măsuri pentru a corecta oficial și fără drept de apel informația falsă și denigratoare, potrivit unei postări publicate pe site-ul Ambasadei române în Republica Federală Germană.

În acest drept la replică, în opinia mea, prea politicos pentru caracterul voit deformat al realității istorice din textul agenției de știri, diplomații români își exprimă consternarea față de asemenea informații tendențioase.

Îmi fac o datorie de onoare din a citi textul scrisorii devenite publică:

„Cu consternare am luat la cunoștință despre informarea dumneavoastră legată de Ziua Națională a României din data de 1 decembrie 2018, preluată de ZDF.

Mulțumim, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Vela Ion Marcel, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Bodog Florian Dorel, Grupul parlamentar al PSD.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Echipa din fruntea Primăriei Răcășdia a dovedit că performanța este sărbătoarea faptului că avem în noi posibilități infinite!”.

Onorat Senat,

Doamnelor și domnilor senatori,

Comuna Răcășdia din județul Caraș-Severin este situată în zona de trecere de la regiunea deluroasă a Oraviței și Ciclovei spre Câmpia Carașului, fiind o așezare cu oameni deosebiți și peisaje atrăgătoare. Are în componență satele Răcășdia și Vrăniuț, cu o suprafață de peste 6.000 de hectare și o populație de peste 2.000 de locuitori, fiind una din cele mai mari și vechi comune cărășene.

Prima atestare documentară despre comuna Răcășdia este din anul 1440, dintr-un act de împroprietărire unde se află mențiunea: „Nobilii de Ciorna, Dănsuș și Bizere iau asupra lor cetățile amenințate și primesc această donație de pământuri în Banat, la Răcășdia.”

Numele localității Răcășdia, așa cum ne arată și figura de rac de pe ștampila comunei de până la 1860, a provenit de la racii care se găseau din abundență pe râul Ciclova, curs de apă ce trece prin comună.

Cu mândrie, amintesc existența celei mai vechi căi ferate de pe teritoriul României, deschisă la 1 noiembrie 1886 în Banat, pe ruta Anina–Oravița–Răcășdia–Baziaș.

Din anul 2012, administrația locală este condusă de domnul primar Lechici Ilie Mirco, un liberal autentic care, cu profesionalism, ambiție și perseverență, înconjurat fiind și de o echipă de nădejde, a implementat o serie de proiecte de o importanță locală deosebită, ceea ce a condus, nemijlocit, la ridicarea nivelului de trai și de confort al locuitorilor comunei. Primarul Lechici Ilie Mirco a preluat ștafeta de edil de la tatăl său, gospodarul Lechici Mirco senior. Dragi colege și dragi colegi,

În cele ce urmează am să redau o parte din proiectele implementate de echipa de profesioniști de la Primăria Răcășdia, conform planului strategic de dezvoltare al comunei, astfel:

Atragerea de fonduri europene:

– a fost înființat un GAL care are ca rol promovarea resurselor materiale și umane locale, accesarea de fonduri nerambursabile în vederea realizării de obiective și activități de interes local;

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian Dorel, Grupul parlamentar al PSD.

## Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „De ce România nu este un stat de asistați social”.

## Dragi colegi,

Declarația politică susținută astăzi în fața dumneavoastră se dorește a fi un răspuns clar împotriva tentativelor odioase de manipulare mediatică și dezinformare venite din partea opoziției, privind situația politică și socială a țării noastre.

Deranjați, probabil, de rezultatele excelente, obținute constant de către coaliția de guvernare PSD–ALDE pe întreg parcursul ultimilor ani, unii așa-ziși „lideri” de dreapta recurg la zvonistică ieftină și propagandă mincinoasă cu privire la ceea ce ține de politicile sociale ale statului român. Auzim foarte des în discursul lor de tip neoliberal eticheta de „asistat social”, aceasta fiind folosită în sensul ei degradant, pentru a induce ideea total falsă că România ar cheltui prea mulți bani de la bugetul public pentru protecția socială.

Această etichetă de țară de „asistați social” este însă una cât se poate de mincinoasă și manipulatorie. Cifrele și statisticile oficiale demonstrează clar acest lucru. Anul trecut, de exemplu, sumele plătite pentru beneficii și asistență socială au fost în cuantum de aproximativ 13,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o pondere din PIB de doar 1,57%, cu mult sub sumele cheltuite de alte state europene pentru politicile lor sociale. Structura acestor cheltuieli este dominată de două capitole mari, care reprezintă 58,4% din totalul sumelor plătite. În primul rând, este vorba despre alocația de stat pentru copii – 32,9%, respectiv indemnizația pentru creșterea copilului – 25,5%. Atât de hulitul ajutor social pentru asigurarea venitului minim garantat a reprezentat doar 5,8% din totalul cheltuielilor pentru beneficii și asistență socială. Ca pondere din PIB, aceasta înseamnă 0,091%.

Este important de spus și faptul că, luând în evidență o comparație multistatală, România a avut cheltuieli de protecție socială, incluzând aici pensiile, în cuantum total de 11,5% din PIB, media Uniunii Europene fiind de 19,1% din PIB. Având în vedere aceste cifre, cred că este evident pentru toată lumea că mizeriile vehiculate de opoziție sunt cât se poate de ridicole și la fel de ridicoli sunt și cei care le propagă, din punctul meu de vedere. Și am mai spus acest lucru și cu alte ocazii.

Mulțumesc mult, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică de astăzi.

## Distinși colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „PSD și-a respectat toate promisiunile față de pensionari”.

Stimate colege și stimați colegi,

Săptămâna trecută am votat, alături de colegii mei socialdemocrați din Senat, pentru adoptarea noii Legi a pensiilor, prin care vor crește substanțial veniturile pensionarilor în următorii trei ani. Proiectul de act normativ prevede o creștere etapizată a punctului de pensie în perioada următoare: în 2019 – 1.265 de lei, 2020 – 1.775 de lei, 2021 – 1.875 de lei. Din anul 2022 valoarea punctului de referință se va indexa, anual, cu rata inflației și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. Punctul de pensie va ajunge astfel la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie.

Cu PSD la guvernare, noua Lege a pensiilor va fi deplin aplicată și va aduce măriri substanțiale de pensii, atât ale celor existente, cât și ale celor viitoare. Practic, rezultatul va fi că, în perioada 2021–2022, cele mai multe pensii se vor dubla, iar cele mai mici aproape se vor tripla. Totodată, se vor elimina inechitățile și nedreptățile care au făcut ca persoanele cu aceeași vechime, în aceleași condiții de activitate și pregătire profesională să aibă pensii diferite, în funcție de momentul când au ieșit la pensie.

Totodată, nu trebuie să uităm că la finalul anului 2016 senatorii PSD, printre care mă aflam și eu, în calitate de inițiator, au votat pentru Legea privind scutirea pensiilor de impozitul pe venit. În acest fel s-a făcut o reparație morală și financiară pentru pensionarii care erau supuși unei duble impozitări. Mai mult decât atât, nu se mai reține din pensii contribuția pentru asigurările sociale de sănătate, aceste sume fiind suportate de la bugetul de stat.

La nivelul județului Botoșani, pe care îl reprezint în Parlament, au beneficiat de aceste modificări 15.800 de pensionari, iar de eliminarea CASS-ului au avut parte toți cei 105.000 de pensionari botoșăneni care, totodată, vor avea pensiile majorate treptat, în anii 2019, 2020 și 2021.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Am ascultat-o pe doamna premier Dăncilă, în discursul său festiv din 1 decembrie, cum ne îndemna pe noi, românii, la echilibru și înțelepciune politică. În același discurs festiv, doamna premier făcea apel la consens național.

Suntem de acord, doamnă premier, că preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene este un eveniment important pentru România. Trebuie să încercăm să trecem în plan secund cât de mult se poate din disputele politice interne. Aici, da, putem fi de acord. Dar nu putem fi de acord cu grațierea și amnistierea corupților. În nicio circumstanță, în nicio împrejurare! Renunțați la ideea grațierii corupților, dacă vreți să sperați vreodată să vă reconciliați cu poporul român. Vă mulțumesc.

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

– Grupul parlamentar al PSD: Vulpescu Ioan, Smarandache Miron Alexandru, Cârciumaru Florin, Brăiloiu Tit Liviu, Arcan Emilia, Trufin Lucian și Toma Vasilică;

– Grupul parlamentar al PNL: Caracota Iancu, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel și Popa Cornel;

– Grupul parlamentar al USR: Dinică Silvia Monica, Dinu Nicoleta Ramona, Alexandrescu Vlad Tudor și Coliban Allen;

– Grupul parlamentar al ALDE: Nicoară Marius Petre;

– iar din partea senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare: domnul senator Baciu Gheorghe și domnul senator Botnariu Emanuel Gabriel.

Declarație politică în scris a depus și domnul secretar Nicu Fălcoi, Grupul parlamentar al USR. ## Distinși colegi,

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 5 decembrie 2018.

DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc.

Supun la vot propunerile făcute pentru modificările în comisii.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 5 decembrie 2018, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 74.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, ca vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Nicu Fălcoi și Ion Ganea.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii?

Dacă nu sunt comentarii,

## **Domnul Nicu Fălcoi**

**:**

Sunt trei fără cartelă.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Trei colegi sunt anunțați fără cartelă.

Cu 63 de voturi pentru, unul contra, zero abțineri, programul de lucru pentru această zi a fost aprobat.

Vă rog. Intervenții? Doamna vicepreședinte...

## **Domnul Ion Ganea**

**:**

Vicelider.

Vicelider, pardon! Poate urcați...

## **Doamna Roxana Natalia Pațurcă:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Grupul parlamentar al PSD vrea să anunțe o modificare în comisii.

Este vorba de doamna senator Andronescu Ecaterina: va fi înlocuită în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport de domnul senator Pănescu Doru Adrian, iar domnul senator Pănescu Doru Adrian va fi înlocuit de doamna senator Andronescu în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Data de 5 decembrie este data la care marcăm un an de la decesul Majestății Sale.

Este un gest de normalitate ca, în anul marelui Centenar, când trebuie să arătăm respect față de istorie și față de oamenii care au scris-o, să ținem un moment de reculegere în memoria Regelui Mihai I.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Mulțumim, domnule senator.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 10–15 decembrie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul proiect de program de lucru, astfel cum a fost aprobat în Comitetul liderilor:

– luni, 10 decembrie 2018: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului, urmată de ședința Comitetului liderilor; orele 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; orele 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; ora 17.00, vot final pentru legile cu caracter organic; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri – transmisie radio;

– marți, 11 decembrie 2018: orele 9.00–16.00, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 12 decembrie 2018: orele 9.00–10.30, declarații politice; orele 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi, urmate de lucrări în comisiile permanente;

– joi, 13 decembrie 2018: orele 9.00–16.00, lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 14, și sâmbătă, 15 decembrie 2018: activități în circumscripțiile electorale.

Sunt intervenții în legătură cu acest program? Nu sunt.

Dacă nu sunt,

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

Toate proiectele de hotărâre se regăsesc în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Acțiunii Comune 98/700/JAI a Consiliului, a Regulamentului (UE) nr. 1.052/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (UE) 2016/1.624 al Parlamentului European și al Consiliului – COM(2018) 631 final. Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre, doamna senator Crețu. Microfonul 7. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În continuare vor fi patru documente legislative europene referitoare la gestionarea frontierei și a migrației. Fiecare dintre ele a fost discutat atât cu responsabilii Executivului implicați, cât și în comisiile de specialitate.

Primul dintre ele se referă la o serie de schimbări care sunt propuse la reglementările actuale privind poliția de frontieră, respectiv elementul principal este crearea unui corp permanent al poliției de frontieră europene și gărzii de coastă, format din 10.000 de membri, reprezentând personal operativ.

Ca urmare a analizei și a discuției cu Executivul, am ajuns la următoarele concluzii, pe care le supunem atenției și aprobării dumneavoastră:

Sub aspectul bazei juridice nu ridică probleme, obiectivul fiind să asigure o gestionare integrată a frontierelor externe ale Uniunii Europene, în special în scopul gestionării eficace a migrației, și reprezintă un interes comun și partajat al statelor membre. Deci sub acest aspect nu ridică probleme.

În schimb, propunerea nu ar respecta, din perspectiva noastră, întru totul criteriul proporționalității sub aspectul conținutului, întrucât își propune să realizeze până în 2020 corpul de 10.000 de polițiști/gardă de coastă. Or, orizontul de timp prevăzut în propunerea de regulament pentru operaționalizarea corpului permanent al gărzii de coastă este prea ambițios, din perspectiva noastră. Trebuie puse în balanță dificultățile de pregătire a personalului într-un orizont de timp scurt cu nevoile, bineînțeles, de asigurare a capacității de reacție în situația în care apar crize la frontieră.

Reconfigurarea poliției de frontieră și a gărzii de coastă trebuie să fie în concordanță și cu obiectivele naționale legate de aderarea la spațiul Schengen, având în vedere că România asigură cea mai lungă, cred, parte din frontiera externă a Uniunii Europene.

Din acest motiv, noi avem următoarea propunere: în loc de 2020 să se elaboreze un calendar de implementare mai flexibil, astfel încât cifra propusă, de 10.000 de membri ai gărzii, să fie extinsă etapizat, până în 2023, ca urmare a acestui calendar, astfel încât să permită și pregătirea acelui personal de statele membre care, conform unei chei, participă la realizarea numărului de 10.000.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Mulțumesc, doamna președinte. Dacă sunt comentarii, intervenții? Nu sunt.

2. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (reformare) – COM(2018) 634 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Microfonul 7.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În înțelesul traducătorilor de limbă română de la Comisia Europeană, este „revizuire sau modificare a unei reglementări” termenul de „reformare”. La noi deja există termeni, dar... Asta e.

Obiectivul este de a revizui actuala reglementare cu privire la returnarea celor care... resortisanților din țările terțe care stau ilegal pe teritoriu, neavând nici protecție internațională, nici drept de ședere.

S-au sesizat o serie întreagă de deficiențe și, ca urmare, sunt propuse modificări legate de stabilirea unor criterii obiective care să determine care este riscul de a se sustrage al unei anumite persoane de la respectarea condițiilor, de introducere a unor obligații și pentru autoritățile din statele membre de unde provin aceste persoane, astfel încât ele să poată fi returnate, clarificarea deciziilor de returnare. Sunt foarte multe aspecte legate de un cadru concret aplicabil în fiecare țară, atunci când trebuie să gestioneze procesul de returnare.

Propunerea este bazată pe art. 79 din tratat.

Nu necesită acțiuni suplimentare la nivel UE, este mai curând un ansamblu de instrumente puse la dispoziția tuturor autorităților naționale care gestionează problema.

Respectă principiul proporționalității și sub aspectul conținutului și al formei juridice, că nu puteau să modifice decât tot prin aceeași formă juridică, și apreciem, în genere, ansamblul măsurilor propuse.

Găsiți textul întreg al măsurilor – care sunt extrem de clare – pe site-ul Senatului. În acest caz nu avem obiecții.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Au scăpat, de data asta, fără obiecții. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

3. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Agenția Uniunii Europene pentru Azil și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 439/2010 – COM(2018) 633 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Doamna senator Crețu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

E al treilea document din pachet. Și în acest caz se modifică inițiala propunere a Comisiei Europene privind consolidarea asistenței care, de la nivel european, este acordată statelor membre pentru a gestiona problema protecției internaționale a azilanților și a migrației.

E vorba, în acest caz, de reglementarea și a nivelului resurselor financiare care sunt folosite în acest scop. Pentru fiecare an, începând cu anul viitor până în 2027, e vorba de o medie de 55 de milioane de euro care sunt puse la dispoziția statelor membre ca formă de asistență tehnică europeană pentru ca să gestioneze problema protecției internaționale a solicitanților de azil și la nivelul statelor membre. Nu sunt propuse pentru agenție posturi noi, ci doar o anumită creștere a numărului de posturi pe care agenția europeană le are până în anul 2020. Creează un cadru integrat de gestionare a situației.

Nu avem obiecții, ele au fost exprimate la primul pachet, ăsta care e modificat prin aceste propuneri.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

4. Proiectul de hotărâre asupra Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist – COM(2018) 640 final.

O invit pe doamna senator Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene. Microfonul 7. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În cazul acestei propuneri de regulament se stabilește un set minim de obligații pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii de servicii online, platformele online, cei care găzduiesc servicii, care include norme și obligații specifice de eliminare a conținuturilor considerate ca având caracter terorist în termen de o oră de la momentul în care se sesizează prezența acestora în spațiul online. Bineînțeles, se stabilesc și ceva atribuții și responsabilități pentru autoritățile naționale competente.

Propunerea de regulament e întemeiată pe 114 din tratat, adică pe piața internă, și, dintr-un anumit punct de vedere, ar trebui să spunem că respectă principiul subsidiarității, întrucât piața internă e competență exclusivă a Uniunii Europene.

În realitate, noi trebuie să semnalăm că sunt niște probleme cu această propunere, și anume evaluarea a ceea ce prezintă conținut online cu caracter terorist este lăsată la latitudinea autorităților naționale, a fiecăreia dintre autoritățile naționale. Or, Directiva nr. 541, care definește ce înseamnă conținut terorist la nivel european, nu este transpusă încă în toate legislațiile naționale, nu are în codurile penale corespondent și pedeapsă la fel. Și, astfel, se creează o mare varietate de situații foarte subiective, în care cineva ar spune că tu, dacă ai postat online ceva..., poate fi considerat periculos și ar putea în mod foarte clar să limiteze dreptul la exprimare întrucât, deja, în propunere sunt exceptate formele jurnalelor, ziarelor... Deci jurnalismul este protejat, dar orice altă voce, pe lângă jurnalismul instituțional... Deci ei pot să posteze și aspecte teroriste, dacă vor, că ei sunt protejați de reglementările directivei, în schimb oricine altcineva poate fi suspectat de terorism. Și, în realitate, nici măcar nu sunt în măsură să reducă diseminarea unor asemenea mesaje în online, întrucât efectul e doar de suprafață și pe termen scurt, pentru că după o oră poate să posteze din nou aceeași chestie și, după o oră, din nou aceeași chestie.

Cred că ideal ar fi ca noi să ne educăm cetățenii să reziste manipulărilor unor asemenea mesaje și să nu facem cheltuieli foarte mari. Pentru că la IMM-uri, de exemplu, poate să fie o cheltuială destul de mare să aibă supraveghetor care să vadă dacă nu cumva pe platforma respectivă apar mesaje care ar putea fi suspecte de caracter terorist și i-ar pune în situația de a nu respecta obligațiile

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții, vă rog. Nu sunt.

Supun propunerea Comisiei pentru afaceri europene votului dumneavoastră.

La capitolul II, inițiative legislative, al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea...

Mă scuzați, mai era un punct.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiectul de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona.

Proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului, și anume Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliul European – O Europă care protejează: o inițiativă de extindere a competențelor Parchetului European pentru a include infracțiunile de terorism transfrontaliere – COM(2018) 641 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului.

Doamna președinte Crețu, vă rog.

Mulțumim, domnule președinte.

Aici, stimați colegi, mai ales cei implicați, aș dori să fiți foarte atenți, pentru că este, deocamdată, o comunicare a Comisiei, este o propunere făcută, nu e un regulament, dar are o mare relevanță, din perspectiva noastră, sub aspect politic.

Așa cum știți, printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului s-a stabilit înființarea Parchetului European, care are, actualmente, ca responsabilitate: investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. Aceasta este definiția actuală a EPO, a Parchetului European.

Prin actuala comunicare ni se propune să extindem competențele EPO și la investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a tuturor infracțiunilor care ar viza terorismul și au caracter transfrontalier. Or, aici apar, din punctul nostru de vedere, și al comisiilor cu care am cooperat, și al Ministerului Justiției, de asemenea, următoarele probleme:

EPO nu este încă operațional – numai în 2020 vom avea efectiv operațional Parchetul European.

Procedura prevăzută pentru extinderea competențelor ar trebui luată prin decizie unanimă, or, EPO a fost înființat printr-o cooperare consolidată între statele membre, deci este puțin probabil că, de vreme ce când s-a înființat EPO pentru a controla dacă banii europeni sunt cheltuiți corect n-au fost de acord toți, ar putea fi de acord că e necesară unanimitate acum. Unanim, toți membrii Consiliului. Extinderea competenței materiale – este mult prea devreme, de vreme ce, repet, nu este operațional parchetul.

Obiectivul, deși e prezent în discursul despre starea Uniunii al președintelui Juncker din septembrie _et cetera_ , trebuie luat în considerare, dar noi considerăm că, având în vedere că 541, cum spuneam anterior, adică Directiva privind combaterea terorismului, nu e încă transpusă, nu se poate invoca o definiție unitară a infracțiunilor de terorism, nu se pot invoca sancțiuni aferente acestora. În consecință, statele membre vor aplica oricum propriile definiții și propriile sancțiuni și, din acest punct de vedere, suntem rezervați în privința, cel puțin la acest moment, extinderii competențelor EPO.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Trecem la următorul punct. La secțiunea II, punctul 1 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat economic dintre statele CARIFORUM, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Bridgetown la 15 octombrie 2008 (L642/5.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul secretar de stat Valeriu Naș, Ministerul Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Sorin Valeriu Naș** – _secretar de stat_

_în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

La data de 15 octombrie 2008, 13 state membre CARIFORUM, și anume Antigua and Barbuda, Bahamas, Barbados, Belize, Dominica, Grenada, Jamaica, Saint Lucia, St. Vincent and the Grenadines, St. Kitts and Nevis, Suriname, Trinidad Tobago și Republica Dominicană, au semnat Acordul de parteneriat economic cu Uniunea Europeană.

Guyana a semnat acest acord la 20 octombrie 2008, iar Guvernul haitian în decembrie 2009.

Acordul va intra în vigoare în mod oficial după finalizarea procesului de ratificare de către statele membre.

Aplicarea prevederilor Acordului de parteneriat economic dintre statele CARIFORUM, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, va avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, ducând la amplificarea cooperării economice dintre Uniunea Europeană și zona Caraibilor și a relațiilor dintre operatorii economici europeni, implicit cei români, și cei din zona Caraibilor.

Guvernul susține adoptarea proiectului de lege pentru ratificarea acestui acord.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii, pentru prezentarea raportului, domnul senator Soporan.

Vă rog. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în cadrul ședinței din data de 27 noiembrie 2018, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru afaceri europene au transmis avize favorabile.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Față de cele prezentate, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege în forma transmisă de Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Următorul proiect de lege. La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2018 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L661/12.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul Ionel Florian Lixandru, secretar de stat la Ministerul Educației Naționale. Microfonul 9, vă rog.

## Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Având în vedere imposibilitatea de a asigura predarea limbii române, în învățământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităților naționale de către cadrele didactice calificate, cu pregătire profesională și psihopedagogică necesară predării limbii române în ciclul primar și în vederea eliminării măsurii discriminatorii introduse în învățământul primar care restrânge dreptul de a preda limba română cadrelor didactice calificate care au dobândit și exercitat acest drept până la sfârșitul anului școlar 2017–2018, Ministerul Educației Naționale susține raportul de admitere al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, pentru prezentarea raportului, domnul președinte Pop Liviu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a decis să întocmească raport de admitere pentru Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2018 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 și raport de respingere pentru Propunerea legislativă pentru completarea art. 168 din Legea educației naționale nr. 1/2011, L660, urmând ca prevederile pe care aceasta le conține să fie preluate, ca amendamente, la proiectul de lege propus spre aprobare; și asta în conformitate cu art. 74 alin. (4) din Regulamentul Senatului.

Amendamentele admise sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În consecință, comisia propune raport de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege, categoria legilor fiind organică.

efecte pozitive și, de asemenea, de ce nu, niște criterii de etică în noua Lege a educației, care să se refere la toate secvențele din învățământul superior, adică la tezele de doctorat, dar și la cele de licență și la lucrările de disertație.

În concluzie, în ansamblul lor, măsurile prevăzute în acest proiect de lege pot avea efecte favorabile în învățământul românesc și Grupul parlamentar al PSD va vota pentru aprobarea legii.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale.

Fiind lege organică, votul îl vom da luni, la ora 17.00.

La punctul 3 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 168 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L660/12.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere.

Domnul secretar de stat Ion Florian Lixandru.

Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Mulțumim.

Dacă sunt intervenții asupra proiectului de lege? Dacă nu sunt... A! Vă rog. Unde?

Vă rog, domnule senator Pănescu. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a spus domnul președinte al Comisiei pentru învățământ a Senatului, în prezentul proiect de lege sunt cuprinse mai multe amendamente.

Eu aș vrea să mă refer la unul dintre ele, și anume cel referitor la studiile de doctorat.

Aș remarca faptul că în privința acestui amendament Comisia pentru învățământ a Senatului a ajuns la un consens, anume: deși există și în prezenta legislație prevederi cu privire la faptul că un exemplar din fiecare teză de doctorat trebuie să ajungă la Biblioteca Națională a României, s-a considerat utilă o prevedere expresă în acest proiect de lege a obligativității ca IOSD-urile, instituțiile organizatoare de studii de doctorat, să trebuiască să transmită un exemplar atât în formatul tipărit, cât și în cel electronic din fiecare teză de doctorat către Biblioteca Națională a României.

Aș remarca faptul că, față de forma inițială a acestui amendament, în comisie s-a ajuns la concluzia ca universitățile, cele care organizează doctoratul, să facă transmiterea tezei de doctorat, variantă mai eficientă decât aceea în care ar exista ministerul ca verigă intermediară.

Aș mai spune că măsura respectivă face parte din setul care se referă la diminuarea fenomenului plagiatului și că, pe lângă această măsură, poate la fel de importantă sau mai importantă este responsabilizarea în continuare a conducătorilor de doctorat, a comisiilor de doctorat, iar din acest punct de vedere putem avea speranțe ca evaluarea școlilor doctorale, care trebuie să fie demarată, să aducă

Vă mulțumesc.

Așa cum a specificat și domnul președinte al Comisiei pentru învățământ, domnul senator Liviu Pop, Ministerul Educației Naționale susține raportul de respingere al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, pe considerentul că prevederile pe care acesta le conține au fost preluate ca amendamente la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2018 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, pentru prezentarea raportului, domnul președinte Liviu Pop.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, caracterul ei fiind organic, iar Camera decizională este Senatul.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Propunerea legislativă va fi votată, având caracter organic, luni, la ora 17.00.

Trecem la următorul punct, punctul 4 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind activitatea consulară (L624/15.10.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege. Dau cuvântul reprezentantei Guvernului, doamna Melania Gabriela Ciot, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

Microfonul 10, da?

Vă rog.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Prezentul demers de ordin legislativ este necesar pentru: reglementarea la nivel primar a regimului stabilirii și exercitării relațiilor consulare, a modalităților de organizare a activității consulare, a conținutului și întinderii funcțiilor consulare, precum și a măsurilor interinstituționale de facilitare a activității consulare; transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei 2015/637 care impun asigurarea egalității de tratament la acordarea protecției consulare între cetățenii proprii și cetățenii celorlalte state membre UE nereprezentați pe teritoriul unor state terțe; sistematizarea procedurilor consulare, inclusiv a celor care nu figurează în forma actuală a regulamentului consular; legiferarea unor instrumente consulare de o reală utilitate și eficiență în practica specifică, precum consulatele itinerante sau anumite atribuții în materie de stare civilă și acte notariale; crearea cadrului legal necesar pentru organizarea la nivelul MAE a unui centru de crize consulare și pentru crearea unui fond special în bugetul MAE destinat gestionării situațiilor de criză consulară; statuarea la nivel de lege a sistemelor informatice care deservesc activitatea consulară și instituirea unui temei legal pentru asigurarea funcționalității și dezvoltării acestora; și, nu în ultimul rând, reglementarea regimului bunurilor pierdute, furate sau rămase în străinătate, în urma deceselor unor cetățeni români, iar, ulterior, recuperate pe plan local și predate misiunilor diplomatice și oficiilor consulare române.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru politică externă, în vederea prezentării raportului, domnul președinte Mihail.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru acest proiect avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. Comisiile juridică, muncă, familie și protecție socială, afaceri europene au avizat favorabil, fără amendamente, iar Comisia pentru comunitățile de români din afara țării a avizat favorabil, cu un amendament admis.

În ședințele din 14 noiembrie și 28 noiembrie 2018, membrii Comisiei pentru politică externă au dezbătut proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de admitere.

Amendamentele admise se găsesc în anexa nr. 1 din prezentul raport, iar cele respinse în anexa nr. 2.

Amendamentele admise sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Comisia pentru politică externă supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise și respinse, și proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentul respins de comisie este susținut în plen?

Vă rog. Domnul senator Mihail susține amendamentul. Vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea este o lege foarte importantă, pentru că ne aduce cu încă un pas în Europa. Acordăm același tratament cetățenilor români ca și celorlalți cetățeni europeni în serviciile consulare și sunt o groază de îmbunătățiri tehnice care sunt constituite în lege. Și cred că profesioniștii din MAE au făcut o treabă foarte bună și în practică, și în a construi propunerea. Este un punct care este foarte important și unde avem nevoie de a merge cât de departe se poate. Este respectul pe care-l avem față de beneficiarii serviciilor consulare și modul în care îi implicăm pe aceștia în îmbunătățirea serviciilor consulare.

Românii care trăiesc în afara țării sunt cei care pot să ajute să fie cu atât mai bună activitatea MAE-ului cu cât sunt luați în considerare.

De aceea, amendamentul pe care l-am propus este următorul – art. 16 să se modifice și să aibă următorul conținut: „Activitatea consulară este coordonată metodologic și evaluată de către departamentul de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, cu luarea în considerare, în cursul procesului de evaluare, a opiniilor exprimate de beneficiarii serviciilor consulare.”

Vă rog să ne ajutați să-i ajutăm pe oamenii de afară să aibă un cuvânt de spus pentru îmbunătățirea serviciilor de care beneficiază.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc.

Tocmai proiectul legii cred că-i ajută, dar este propunerea dumneavoastră.

Deci

Supun atenției dumneavoastră, votului dumneavoastră proiectul de lege.

Motivarea votului, domnul Mihail, vă rog. Domnul senator Mihail.

Stimați colegi,

Regret că o activitate atât de importantă și care progresează bine, cum este cea a Ministerului Afacerilor Externe, nu este susținută suficient de factorul politic din Guvern, pentru că, din păcate, la nivel politic, ideea ca românii de afară să poată avea un cuvânt de spus în a ajuta să aibă servicii mai bune nu este agreată. Este o frică care mi se pare nejustificată...

Domnule senator, ați zis că explicați votul.

...pentru cei care...

Vă rog frumos, nu faceți declarații. Da?

Bineînțeles. Și din acest... Mulțumesc.

Din acest motiv, am considerat că nu putem să votăm pentru proiect, dacă ministerul nu susține și implicarea românilor de afară în ceea ce-i privește.

Drept care Grupul parlamentar al USR s-a abținut la acest vot.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Trecem la următorul punct, punctul 4 al ordinii de zi..., 5 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecție internațională sau un drept de ședere în România, precum și a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European (L634/5.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul Mihai Chirică, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne, microfonul 8.

## **Domnul Mihai Dan Chirică** – _subsecretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege vizează modificarea și completarea ordonanței...

Sunteți la Senat, domnule secretar de stat.

Poftiți?

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Sunteți la Senat.

Senatori, îmi cer scuze! Îmi cer scuze!

Proiectul de lege vizează modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 44/2004 în scopul alinierii prevederilor acesteia la cerințele actuale în materia integrării străinilor în societatea românească, identificate, inclusiv din practică.

În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 44/2004, în forma propusă de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului, domnul senator Rotaru, președintele comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a dezbătut acest Proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței nr. 44/2004, care vizează integrarea socială a străinilor care au obținut drept de ședere sau protecție internațională, drept de ședere în România, precum și a cetățenilor din Uniunea Europeană.

Avem avize favorabile de la cele patru comisii avizatoare, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru administrație, Comisia pentru sănătate publică, Comisia pentru învățământ.

Pe cale de consecință, membrii comisiei au adoptat un raport de admitere, cu unanimitate de voturi.

Legea este ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Doamna senator Sbîrnea, vă rog. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

O condiție esențială pentru integrarea socială a străinilor care au dobândit protecție internațională sau drept de ședere în România este cunoașterea și utilizarea corectă a limbii române.

În prezent, aceștia beneficiază de un curs de două ore, timp de două ședințe pe săptămână, lucru care nu a dus la rezultate foarte bune. Prin introducerea sintagmei „intensiv” în corpul legii cursul de limbă română va putea fi parcurs pe perioada întregului an calendaristic, dar și în anul următor. Cu siguranță, acest lucru va duce la obținerea competențelor dorite.

Este de subliniat și faptul că prin aceste modificări implicarea socioculturală a străinilor se va face inclusiv prin implicarea autorităților locale.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții? Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 6 la ordinea de zi, Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2015/751 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare pentru tranzacțiile de plată cu cardul (L637/5.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul secretar de stat Florin Horațiu Iura, din Ministerul Finanțelor Publice. Microfonul 10.

Cu 67 de voturi pentru, zero abțineri, zero voturi împotrivă și un vot..., un senator prezent, nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 7 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L638/5.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul secretar de stat Florin Horațiu Iura, Ministerul Finanțelor Publice. Microfonul 10.

Vă rog.

## Mulțumesc domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de act normativ are ca scop punerea în aplicare la nivel național a prevederilor Regulamentului 2015/751 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare pentru tranzacțiile de plată cu cardul.

Parlamentul European, prin acest Regulament 2015/751, reglementează în principal comisioanele interbancare multilaterale aplicabile tranzacțiilor de plată inițiate cu cardul, naționale și transfrontaliere, în cazul în care atât prestatorul de servicii de plată al plătitorului, cât și cel al beneficiarului plății se situează în Uniune, indiferent de monedă, stabilind drepturile și obligațiile părților implicate în această tranzacție. Susținem adoptarea acestui act normativ. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului, domnul președinte, senator Arcaș Viorel.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru buget, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, au hotărât să adopte un raport de admitere.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc.

Vreau să vă anunț că la balcon avem invitați un grup de elevi olimpici de la Liceul Tehnologic Sighetu Marmației, Maramureș, conduși de doamna director Vescan Adriana, inclusiv campioana europeană la șah rapid Mihaela Trifoi, la inițiativa domnului senator Liviu Pop.

Care-i campioana să ridice mâna! Tu ești. Bravo!

Dacă sunt intervenții asupra proiectului de lege? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Arcaș, pentru prezentarea raportului. Vă rog.

## Mulțumesc.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru afaceri europene și Comisia economică, industrii și servicii au transmis, de asemenea, avize favorabile.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Trecem la punctul 8 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 64 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L665/12.11.2018). Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Florin Horațiu Iura.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune introducerea a două noi cote de impozitare a veniturilor obținute de persoanele fizice, respectiv cota de 0% pentru veniturile obținute de către elevii de peste 16 ani, în baza unui contract de muncă cu timp parțial, și cota de 5% pentru veniturile obținute de absolvenții învățământului profesional dual, în baza unui contract individual de muncă încheiat cu operatorul economic, partener al unității de învățământ absolvite, pe o perioadă de maximum trei ani.

Guvernul nu susține adoptarea acestui act normativ. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Arcaș. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport au transmis avize negative.

Membrii Comisiei pentru buget au analizat propunerea legislativă și avizele, iar în urma votului exprimat, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, s-a hotărât să se adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule senator Mihail. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea are ca scop să facă mai atractivă pentru tinerii din România filiera muncii. În momentul de față fenomenul de părăsire a țării masiv de către tineri trebuie să fie stopat prin toate mijloacele posibile. Și unul dintre acesta este să le arătăm tinerilor că au un viitor în România.

Efortul bugetar pentru această propunere este rezonabil și efectul poate fi văzut în timp. A nu încerca să-i convingem pe tineri că într-adevăr ne pasă de munca lor, a nu încerca să sprijinim pe cât putem o filieră cum este cea a învățământului dual reprezintă opțiuni care nu ne duc acolo unde vrem, într-o țară unde tinerii vor să rămână.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Doamna senator Sbîrnea. Microfonul 3.

Mulțumesc frumos.

Eu prezint, cumva, punctul de vedere al Comisiei pentru educație.

Acești tineri care ar pătrunde pe piața muncii la vârsta de 16 ani clar că n-ar avea competențele necesare dobândite, competențele minime necesare pentru desfășurarea unei activități profesionale de înaltă ținută.

Odată intrat pe piața muncii, tânărul respectiv abandonează școala. Cei care lucrează în domeniu știu acest lucru și cu greu îl mai readuci pe băncile școlii. Ce obținem? Obținem oameni care muncesc necalificați.

Nu știu dacă acest obiectiv este un obiectiv al nostru.

Pentru învățământul dual – în acest moment sunt 5.000 de elevi în învățământul dual – s-ar crea, prin acordarea unei cote de impozitare diferite, o inechitate față de toți ceilalți absolvenți de învățământ profesional și tehnic. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune votului raportul de respingere a propunerii.

41 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, nicio abținere. Raportul a fost adoptat și propunerea legislativă, respinsă. Explicarea votului, domnul senator Goțiu. Vă rog, microfonul 2.

Stimate colege și stimați colegi,

Cum am spus și în Comisia pentru învățământ, stimularea tinerilor să și lucreze în timp ce studiază nu afectează calitatea învățământului. Sunt unul dintre cei care a studiat și a lucrat în același timp și acest lucru nu a afectat modul în care am învățat.

Din păcate, este un argument care stă prea puțin în picioare. Consider, așa cum se întâmplă peste tot în alte țări, că este bine să-i stimulăm și să-i ajutăm pe tineri să lucreze, dacă nu pot să se susțină singuri la facultate sau la școală, și cred că ar fi fost o lege bună.

Evident, USR a votat împotriva raportului de respingere a acestei legi.

Mulțumesc.

Înțeleg că s-a mai adăugat domnul senator Brăiloiu, care n-are cartelă, și trebuie să numărăm votul.

Trecem la următorul punct, punctul 9 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind modificarea și completarea art. 2 din Legea nr. 118/2013 pentru aderarea Înaltei Curți de Casație și Justiție la Asociația Internațională a Înaltelor Jurisdicții Administrative, pentru aderarea Administrației Naționale a Penitenciarelor la Organizația Europeană a Serviciilor Penitenciare și Corecționale – EuroPris, pentru aderarea Oficiului Național al Registrului Comerțului la Registrul European al Comerțului, pentru aprobarea plății unor contribuții ale Ministerului Justiției, ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale Oficiului Național al Registrului Comerțului și ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte și pentru modificarea anexei nr. 2.2 din aceeași ordonanță (L659/12.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, doamna Mariana Moț, secretar de stat la Ministerul Justiției. Microfonul 8. Aveți cuvântul, doamnă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de act normativ propune aprobarea cuantumului și plata contribuției Administrației Naționale a Penitenciarelor la Organizația Europeană a Serviciilor Penitenciare și Corecționale EuroPris, în cuantum de 6.000 de euro.

EuroPris este o organizație nonguvernamentală, apolitică, la care aderă autoritățile penitenciare naționale ale Uniunii Europene.

Proiectul de act normativ prevede faptul că această cotizație poate fi modificată anual de către Adunarea generală a EuroPris, situație în care proiectul de act normativ prevede ca, în acest caz, plata contribuției anuale să fie aprobată prin hotărâre a Guvernului, în limita echivalentului în lei a sumei stabilite.

Prin urmare, susținem adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Guvern. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului, domnul senator Cazanciuc Robert.

Da, mulțumesc. Stimați colegi,

Comisia juridică a adoptat, în unanimitate, un raport de admitere, fără amendamente, în forma transmisă de Camera Deputaților.

Legea este ordinară. Senatul este Camera decizională. Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Camera decizională.

Cu 69 de voturi pentru, zero abțineri, zero voturi împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

Trecem la punctul... numărul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată (L653/5.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Mihai Chirică, Ministerul Afacerilor Interne. Vă rog. Microfonul 10, da?

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative supuse analizei în forma prezentată de inițiatori. Guvernul este de acord cu forma..., cu raportul de respingere. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, pentru prezentarea raportului, domnul senator Cârciumaru.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, În ședința din 27 noiembrie 2018 membrii Comisiei pentru administrație publică au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Comisia pentru drepturile omului a dat aviz negativ. Comisia juridică, aviz negativ.

Guvernul nu susține.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Da.

Doamna senator Presadă. Microfonul 2.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Mărturisesc că mă surprinde foarte mult raportul de respingere dat de către comisia de fond, pentru că prin această propunere legislativă am fi avut ocazia să îmbunătățim întrucâtva situația persoanelor celor mai vulnerabile. Și mă refer aici la persoanele fără adăpost. Pentru că prin propunerea asta DGASPC-urile sau instituțiile care ar fi avut în grijă, de exemplu, persoane vulnerabile sau fără adăpost care nu au un cod numeric personal ar fi putut să genereze, în numele acestora, acest CNP.

În lipsa acestui CNP cetățenii români nu pot beneficia de niciun fel de servicii publice sau de asistență socială, așa că noi credem aici, la USR, că este imperativ ca acești cetățeni români să poată beneficia de o minimă protecție din partea statului român. Se mai propune ca prin această inițiativă cartea de identitate provizorie care se acordă de obicei persoanelor fără adăpost să aibă un termen de valabilitate mai mare. Acest termen să crească la doi ani, în loc de un an, cum este acum.

Deci iată două idei care se regăsesc..., două soluții cuprinse în această propunere legislativă: DGASPC-urile să poată cere, în numele unor beneficiari sau potențial beneficiari, un CNP, iar cartea de identitate provizorie, pe care o au cele mai multe persoane fără adăpost, să aibă un termen de valabilitate mai mare. Pentru că noi credem în bunăvoința și dorința de a face mai bine cetățenilor români, cred că ar fi bine să reîntoarcem la comisie această propunere legislativă și să vedem cum noi toți putem să o facem mai bună, să o facem aplicabilă.

Așa că vă rog, domnule președinte, să supuneți la vot retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative.

În orice caz, dacă această propunere de retrimitere la comisie nu trece, noi, la USR, vom vota împotriva raportului de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

## Vă mulțumesc.

S-a cerut retrimiterea la comisie pentru o săptămână?

Da? Deci cine este... E în regulă?

Cu 28 de voturi pentru, 37 contra și 12 abțineri, solicitarea a fost respinsă.

Ca urmare, dacă mai sunt intervenții?

Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune votului raportul de respingere.

Trecem la următorul punct, numărul 11 la ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea alineatului (1) al articolului 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală (L683/19.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent? Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Este reprezentantul Guvernului?

Da.

Doamna secretar de stat, vă rog.

## **Doamna Sirma Caraman** – _secretar de stat în Ministerul_

## _Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare completarea domeniilor specifice privind investițiile care pot fi finanțate prin Programul național de dezvoltare locală cu următoarele:

– construirea, modernizarea, reabilitarea, extinderea sistemelor de distribuție a energiei electrice;

– construirea, modernizarea, reabilitarea, extinderea sistemelor de distribuție a gazelor naturale.

Punctul de vedere al Guvernului nu este finalizat. Doar menționăm că Guvernul a luat în analiză aceste programe speciale și a aprobat un memorandum pentru inițierea demersurilor necesare pentru instituirea unui program special pentru gaze naturale. Dumneavoastră puteți hotărî.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat Caraman.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, pentru prezentarea raportului, domnul președinte Marin Gheorghe.

## **Domnul Gheorghe Marin:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea alin. (1) al art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală

Propunerea legislativă completează această Ordonanță nr. 28, astfel încât autoritățile publice locale să poată accesa fonduri de la bugetul de stat pentru finanțarea construirii, modernizării, reabilitării, extinderii sistemelor de distribuție și transport al energiei electrice și al gazelor naturale.

Se realizează astfel o corelare cu prevederile Legii nr. 123 a energiei electrice și a gazelor naturale, astfel cum a fost ea modificată prin Legea nr. 167/2018, lege care dă dreptul autorităților administrației publice locale să cofinanțeze din fonduri proprii sau din fonduri de la bugetul de stat investiții în sistemele de distribuție și transport gaze naturale și energie electrică.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din data de 27 noiembrie 2018, în prezența majorității senatorilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa la raport.

Consiliul Legislativ avizează favorabil. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate,

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții?

Deci domnule senator Marciu, vă rog, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin această propunere legislativă consider că se mărește posibilitatea UAT-urilor pentru ridicarea nivelului de trai al populației, prin acces la gaze naturale și energie electrică.

Grupul senatorial al PSD susține această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc frumos, domnule senator. Domnul senator Ionașcu, de la grupul neafiliați. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca unul dintre mulții primari, foști primari, din această sală..., evident că îmbrățișăm cu toții această propunere.

Planul național de dezvoltare locală ar fi trebuit de la bun început să cuprindă în prevederile sale privind bugetarea și astfel de infrastructuri. Vreau să amintesc, cu ocazia unei intervenții nu de mult în această sală, că am criticat faptul că, în țara mea, pe banii mei și cu energia statului român, mulți dintre concetățenii noștri nu au acces la rețelele de energie electrică. La fel, am susținut și oportunitatea ca autoritățile publice locale să extindă aceste rețele, urmând ca operatorii să preia conform contractelor de operare încheiate cu statul român aceste rețele.

La rândul meu... Eu și colegii neafiliați susținem proiectul de lege în forma prezentată. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul senator Fejér, de la Grupul parlamentar al UDMR.

Vă rog. Microfonul 2, da?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este o inițiativă legislativă a Grupului Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

Noi credem că, dacă vrem să avem o economie funcțională în România, trebuie să avem infrastructură.

Știm foarte bine ce fel de infrastructură rutieră, ce fel de infrastructură feroviară avem și acum vorbim de infrastructura energetică. Noi credem că trebuie să facem ceva, că nu putem accepta ca în România distribuția de gaz să fie acoperită în jur de 44%. Astfel, nu putem să avem o infrastructură energetică funcțională care ajută la creșterea economică a țării.

Din acest considerent, UDMR va susține legea care era propusă și va vota în favoarea acestei legi. Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Pîrvulescu, microfonul central. Vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Ca unul care știe cu ce se mănâncă PNDL-ul, nu am decât să salut această inițiativă și să spun că Partidul Național Liberal nu numai că susține ca cetățenii să beneficieze din ce în ce mai mult de aducțiunea de gaze, dar am și demarat o campanie de informare și de proiectare pentru localitățile din România.

Așadar, Partidul Național susține acest proiect foarte bun, pentru ca... Și vă fac o mărturisire în premieră. Pentru că vin din Teleorman, din cele 97 de localități, doar cele cinci orașe beneficiază de aducțiune de gaze. Rețineți, în 92 de localități rurale nici măcar un cetățean în gospodărie... nu are gaze în gospodărie.

Așadar, susținem și suntem de acord.

Bănuiesc că pe viitor, în cel mai apropiat timp, ne vom ocupa și de proiectare, pentru ca oamenii să beneficieze de acest lucru, care nu este un lux, dar este o necesitate pentru gospodărie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

## Vă mulțumesc și eu.

Problema este însă să mai avem și presiune, și debit. Dacă mai sunt intervenții?

## Dacă nu...

Mulțumesc, domnule senator.

Până le scoatem pe alea din mare, mai stăm un pic.

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamente admise, se supune votului.

Se supune votului propunerea legislativă.

69 de voturi pentru, un vot contra și o abținere. Proiectul de lege a fost adoptat.

Trecem la punctul următor, numărul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române (L649/5.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este...

Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Mihai Chirică, microfonul 10. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul a precizat faptul că asupra oportunității adoptării va decide Parlamentul, iar Ministerul Afacerilor Interne este de acord cu raportul de respingere elaborat de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru prezentarea raportului, domnul senator Brăiloiu.

## Domnule președinte,

Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Punctul de vedere al Guvernului este că Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acestei inițiative legislative. Ca atare, în ședința din data de 26 noiembrie 2018 membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte prezentul raport de respingere.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport de respingere, precum și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții, vă rog. Da. Doamna senator Sbîrnea. Microfonul 3.

Este de admirat inițiativa legislativă dacă o privim prin prisma faptului că partidul care mai ieri oferea consiliere juridică celor agresați de jandarmi astăzi oferă o încredere deosebită Jandarmeriei Române, astfel încât să propună ca aceștia să asigure cu efective de jandarmi paza stațiilor de metrou, a trenurilor de transport.

Nu știu dacă inițiatorul a mai mers cu trenul în ultimul timp, dar aș vrea să-i spun că la cele maximum trei vagoane pe care le are un tren acum sunt prezenți doi controlori și trei polițiști de la TFC.

Eu cred că sunt suficienți cât să asigure paza în cele trei vagoane la acest moment.

Ca urmare, Partidul Social Democrat nu susține această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere și, fiind cu caracter organic, vom vota luni, la ora 17.00.

Următorul punct, punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L647/5.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este... Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul Ionel Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației Naționale.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii educației naționale astfel încât grupele și clasele din mediul rural să poată fi mai mici, ca număr de elevi, iar noile cheltuieli, care în prezent se suportă din finanțarea complementară, să fie suportate din finanțarea de bază a învățământului, de la bugetul de stat.

Ministerul Educației Naționale nu susține această inițiativă legislativă și, în același timp, susține raportul de respingere al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, deoarece reglementarea distinctă pentru mediul rural, raportat la cel urban, ar constitui discriminare, așa cum este aceasta prevăzută în Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Ba mai mult, în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011, în situațiile excepționale, formațiunile de preșcolari sau de elevi pot funcționa sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar, pe baza unei justificări din partea consiliului de administrație al unității de învățământ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul senator Liviu Pop. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, obiectul propunerii fiind... Lege organică, iar Senatul este Camera decizională. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Doamna senator Sbîrnea.

Mulțumesc frumos.

Așa cum a subliniat și domnul secretar de stat, în acest moment legislația permite ca o școală să funcționeze..., ca o clasă să funcționeze sub numărul minim de elevi și peste efectiv, cu aprobarea inspectoratului școlar, la justificarea consiliului de administrație al școlii.

Ca urmare, considerăm că propunerea legislativă ar veni ca o supralegiferare.

Mulțumim.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice; Senatul, Camera decizională.

Vot, luni, la ora 11.00.

Trecem la punctul 14 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea articolelor 9 și 101 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L651/5.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este... Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Lixandru, de la Ministerul Educației. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa are ca obiect modificarea art. 9 și 101 din Legea educației naționale nr. 1/2011 în sensul ca statul să poată asigura finanțarea de bază pentru învățământul postliceal particular acreditat.

Ministerul Educației Naționale susține raportul de respingere al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, ținând cont de faptul că a fost adoptată hotărârea Guvernului aferentă costului standard per elev sau preșcolar pentru anul 2018, pentru învățământul general obligatoriu particular și confesional acreditat, precum și pentru cei din învățământul profesional și liceal acreditat, particular și confesional.

Totodată, bugetul alocat pentru învățământul preuniversitar particular a fost aprobat prin Legea bugetului de stat nr. 2/2018, cu modificările și completările ulterioare. Prin urmare, nu se mai pot aloca sume pentru finanțarea de bază a învățământului postliceal particular acreditat aferent anului 2018.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, pentru prezentarea raportului.

Domnul senator Liviu Pop.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia supune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere, cu un amendament cuprins în anexă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Camera decizională. Vă mulțumesc.

Intervenții?

Nu sunt, cu excepția frăției Dolj–Mureș. Domnul senator Manda văd că s-a înfrățit acolo, Doljul cu Mureșul, foarte tare. Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Votul, luni, la ora 17.00, caracterul legii fiind organică.

Punctul 15 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L650/5.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este... Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Ionel Florian Lixandru.

Microfonul 9, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa se referă la modificarea alin. (5) art. 7... din art. 74 din Legea educației nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în vederea asigurării tuturor elevilor a dreptului de a susține evaluare națională la finalul clasei a VIII-a, și nu doar a absolvenților clasei a VIII-a, așa cum este prevăzut în propunere.

Ministerul Educației Naționale nu susține această inițiativă. Menționăm că un absolvent de învățământ gimnazial care nu a participat la evaluarea națională poate să-și continue studiile în învățământul liceal sau profesional în limita locurilor disponibile, participarea la examenul de evaluare națională sau obținerea unei note minime în cadrul acesteia nefiind obligatorie în cadrul procesului de admitere.

Din punct de vedere tehnic, un elev care nu a absolvit clasa a VIII-a și nu are media generală încheiată nu poate participa la admitere pentru învățământul liceal sau profesional, pentru că nu-și poate continua studiile la acest nivel.

Din aceste motive, Ministerul Educației Naționale susține raportul de respingere al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, pentru prezentarea raportului, domnul senator Liviu Pop.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raport de respingere, categoria legii fiind..., propunerea legislativă, pardon, fiind organică, iar Senatul este Camera decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc și eu.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

A, nu. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Votul, luni, la ora 17.00.

Și, acestea fiind zise, am definitivat ordinea de zi. Declar închisă ședința de astăzi. Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|100935]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 187/20.XII.2018 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei